Ady Endre:

Moșnegia ratată

Cum cresc umbrele

Și sările scad jute,
Tot mai durăros, tot mai
Vremea sănăctută.

Acești ochi mari, boșorogi

Văzură frumuseți peste,
Nu vor vedea zâmbind ca bunic
Lumea bătrânește.

Cu față strălucită, voios

Nu voi fi, scuze, vești,
Poznas nu voi rupe bățul
Peste păcate tinerești.

Nici amintirea nu apuc

Bodogănând simpatic,
Cu față arsă, păr albit
De vremuri bune-dor antic.

Cu tinerețea amăgită-aprinsă
O, vai de omie de ori,
Bătrânețea cea strălucită
Am omorât, și Eul din viitor.
 Cum cresc umbrele,
Și sările scad iute,
Tot mai durăros, totmai
Vremea sănăctută.

1980