A1.

1
Pentru această temă de grup am considerat un model de afacere care are ca
domeniu de activitate ambalarea produsului, zahăr mai exact, utilizând pungi de
1000 g. Pentru a calcula fiabilitatea acestui proces de fabricaţie (ambalare) vom
parcurge următoarele etape.
Introducem zahărul vrac în pâlnia R, care este prevazută cu un orificiu C prin
care se scurge zahărul în punga P.
Utilizând cântarul M, care atunci când ajunge la valoarea dorită de noi,
închide orificiul C.

Pentru o abatere de +/- 50 g la fiecare pungă, ne va rezulta o greutate minimă

de 950 g şi una maximă respectiv 1050 g.
Cele două valori limită definesc toleranţa admisă (Tm) cu o valoare de 100 g.
Gmin = 950 g
Gmax = 1050 g
Tm = Gmax – Gmin = 1050 g – 950 g = 100 g
Această toleranţă defineşte măsura în care se poate greşi în urma procesului
de ambalare, admiţând ideea că nimic nu poate fi realizat exact.
Vom preleva de şase ori din oră în oră începând cu ora 8:00, câte 5 pungi pe
care le vom cântări fiecare în parte.
Astfel, am obţinut valori cântărite conform tabelului de mai jos, pe un eşantion de 30 de
pungi
.

Observăm că toate valorile se incadrează în limita prevazută de toleranţă.

Gruparea valorilor cântărite (Xmed) va avea valoarea de 1024,7 g, unde X m =
1021,45 g si XM = 1027,96.
Abaterea mediei pătratică rezultată va avea valoarea de 1.08168 (Sigma).
6*sigma = 6,49008
Pentru procesul analizat se constată că acesta nu este centrat:

Xmed Gmed iar

Abaterea de centrare e va avea valoarea următoare:
e = Xmed – Gmed = 24,7 g

Mai jos vom reprezenta grafic situaţia procesului de fabricaţie.

Concluzia este faptul că procesul nu este fiabil.
A1.5