PROBLEME LA GEOGRAFIE

I. Probleme cu folosirea punctului de rouă.

Pentru atenuarea efectelor îngheţurilor târzii de primăvară şi a celor devremi de toamnă
o mare importanţă o are prezicerea lor. Mai jos sunt indicate două metode de prezicere a
înghezurilor cu un anumit grad de aproximaţie,metode ce pot fi folosite pentru că ştiind
probabilitatea îngheţurilor de apariţie să fie luate toate măsurile necesare de protecţie a
culturilor agricole şi să fie atenuate efectele negative ale lor.
Prima metodă de prezicere a îngheţurilor o constituie “Graficul lui Braun”
Fig.II. “Graficul lui Braun”
Pe axa ordonatelor sunt indicate temperaturile exprimate în 0C la 21 h (seara), iar pe axa
orizontală-diferenţa de temperaturi (exprimată în 0 C) dintre valoarea termometrului la 21 h
şi valoarea la 13 h.
Pentru a determina probabilitatea îngheţurilor de toamnă sau de primăvară se procedează
în felul următor:
a) Se măsoară temperatura la 13h 00 min.
b) Se măsoară temperatura la 21 h 00 min.
c) Se face diferenta de temperatură dintre valorile indicate de termometrul la 13h 00min şi
21 h 00 min. Pe baza graficului se determină probabilitatea îngheţurilor.
Exemplu:La 13h 00 min s-au inregistrat +110C,la 21 h 00 min s-au înregistrat+50C.
Diferenţa de temperatură –60C.Conform graficului se determină probabilitatea îngheţului
(80 %).
Desigur că de faptul dacă vor fi sau nu îngheţuri mai influienţează şi gradul de ne-
bulozitate, dar se observă cu mare probabilitate că îngheţuri pot avea loc.
Următoarea metodă ce permite determinarea “punctului de rouă” foloseşte un
psihometru format din două termometre: unul uscat şi altul umed.
Psihometrul serveşte pentru aflarea punctului de rouă ( temperatura la care umezeala din
atmosferă este într-un fel de echilibru, gata să formeze roua sau să se evapore, după cum
temperatura va creşte sau va scădea ( după caz) .Cunoscând punctul de rouă se poate
prevedea apropierea unui îngheţ ce poate dăuna plantelor şi totodată putem lua măsurile
necesare de protecţie ce se cuvin.
Pentru a afla temperattura punctului de rouă se utilizează tabelul de mai jos,în partea
stângă a căruia este trecută temperatura ce o indică termometrul uscat , iar în partea
dreaptă sunt indicatorii corespunzători, calculaţi:
TabII.1

Temperatur Indicator Temp uscată (C) Indicator

a uscat.
Sub –4,5˚C 8,5 +10C 3,0

-4˚C 6,9 +1,5˚C 2,8

-3,5˚C 6,5 +5˚…7˚C 2,5
-3,0˚C 6,1 +7˚…10˚C 2,2
-2,5˚C 5,6 +10˚...12,5˚ 2,1
-2,0˚C 5,1 +13˚…15,5˚ 2,0
-1,5˚C 4,6 +16˚…21˚ 1,9
 -0,5˚C 3,8 +210…26,50 1,8
-1,0˚C 4,2 +210…26,50 1,7
0,0˚C 3,4

Se procedează conform următorului procedeu: din temperatura arătată de termometrul

uscat se scade temperatura termometrului umed.Diferenţa obţinută se înmulţeşte cu
factorul ce corespunde temperaturii indicate de termometrul uscat.Produsul ce se obţine se
scade din temperatura arătată de termometrul uscat şi se află punctul de rouă (dacă are
valori negative atunci este pericol de îngheţ).
Problemă: Să se determine probalitatea înghețulul dacă temperatura indicată de
termometrul uscat este de +10 0C, iar cel umed indică +50C?

Date inițiale: Rezolvare:

Temperatura 1) Scadem din temperatura arătată de termometrul uscat e
termometrului temperatura termometrului umed:
uscat=+100C; 100C-50C=50C;
Temperatura 2) Diferenţa obţinută o înmulţim cu factorul ce corespunde
termometrului temperaturii indicate de termometrul uscat (vezi tabelul):
umed= +50C 50C*2,1=10,50C;
3) Produsul ce îl obţinem îl scadem din temperatura arătată de
termometrul uscat şi se află punctul de rouă (dacă are valori
negative atunci este pericol de îngheţ):
10 C-10,50 C=-0,50C;
0

Probalitatea Concluzie: există pericol de îngheț.

înghețului-?

Probabilitatea îngheţurilor (%)

20%
10%
h

1 2 3 4 5 6 7diferenţa de temperatură (ºC)

8 9 10 –

Fig.I. “Graficul lui Braun

 II. Probleme cu utilizarea gradientului termic vertical:
Temperatura scade în troposferă cu 0,65 0 C la fiecare 100 m (cu 6,5 0 C la fiecare km).
Cunoscând acest gradient termic se poate determină altitudinea reliefului, prezența
stratului de zăpadă și a ghetarilor etc.
Problemă: Să se determine înățimea unui munte dacă la altitudinea de 300 m este
înregistrată T=+18 0 C, iar în vârful muntelui temperatura este de minus 3 0 C? Utilizați
gradientul termic vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
T1=+18 0 C; Notăm prin T1 temperatura la altitudinea de 300m, prin h2-?
0
T2=-3 C; T2=-30 C
h1=300 m; T2 temperatura în vârful muntelui și h1-altitudinea la
300 m. H1=300
m;

T1=+180 C
1) Determinăm diferența de temperatură:
ΔT=T1-T2=18-(-3) =210 C;
2) Determinăm diferența de altitudine (înălțime):
pentru Δh avem:
100m= 0,650 C; (gradient termic vertical)
Δh =210 C; <=> Δh =(100*21)/100=3230m;
3) Determinăm înălțimea muntelui:
h2=h1+ Δh=300m+3230m=3530m
h2=? Răspuns: Înălțimea muntelui este de 3530m

Problemă: Să se determine la ce înăltime se află baza de observație meteo dacă în vârful

muntelui cu altitudinea de 5000 m este înregistrată temperatura de -100 C, iar la baza de
observație meteo temperatura înregistrează valoarea de +9 0 C?

Date Rezolvare:
inițiale:
T1=+9 0 C; 1) Determinăm diferența de temperatură:
T2=-10 0 C; ΔT=T1-T2=9 0 C - (10 0 C)=19 0 C;
h2=5000 m 2) Determinăm diferența de altitudine (înălțime):
pentru Δh avem:
100m= 0,650 C; (gradient termic vertical)
Δh =190 C; <=> Δh =(100*19)/0.65=2923m
3) Determinăm la ce înălțime se află bază:
h1=h2- Δh=5000-2923m=2077m . (Am scazut fiindcă baza se află la
o altitudine mai joasă în comparație cu înălțimea de observație)
h1-? Răspuns: baza meteo se află la altitudinea de 2077m de la nivelul
mării.
 Problemă: Să se determine dacă există zăpadă în vârful unui munte cu altitudinea de
4500 m dacă la altitudinea de 1200 m sunt înregistrate + 120 C? Să se aplice gradientul
termic vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
T1=+120 C; 1) determinăm diferența de altitudine:
h1=1200m; Δh =h2-h1=4500-1200=3300 m;
h2=4500 m; 2) determinăm diferența de temperatură:
pentru Δ T avem
100m= 0,650 C; (gradient termic vertical)
3300m =Δ T ; <=> ΔT=(3300*0,65)/100=21,45 0 C;
3) determinăm temperatura în vârful muntelui:
T2=T1-Δ T =12-21,45=-9,45 0 C.
T2-? Va fi Răspuns: temperatura în vârful muntelui este de -9,45 0 C, zăpadă
zăpadă? fiind prezentă la această temperatură.

Problemă: Să se determine temperatura la altitudinea de 700 m dacă în vârful muntelui

cu altitudinea de 3600 m sunt +2 0 C? Să se aplice gradientul termic vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
h1=700 m; 1) determinăm diferența de altitudine:
h2= 3600m; Δh =h2-h1=3600-700=2900 m;
T2= +2 0 C 2) determinăm diferența de temperatură:
pentru Δ T avem
100m= 0,650 C; (gradient termic vertical)
2900m= Δ T ; <=> ΔT=(2900*0,65)/100=18,85 0 C;
3) determinăm temperatura la altitudinea de 700 m:
T1=T2+ Δ T=2 0 C+18,85 0 C=20,85 0 C.
(se adună pentru că la coborâre are loc încălzirea aerului cu 0,65 0 C
la fiecare 100 m)

T1-? Răspuns:T1=20,65 0 C.

III.Probleme cu utilizarea gradienului baric vertical:

În atmoferă presiunea scade la fiecare 10,5 m cu 1 mm al coloanei de mercur (gradient
baric vertical). Cunoscând acest gradient baric vertical putem determina înălțimea
reliefului, altitudinea la care zboară avioanele, etc.
Problemă: Să se determine la ce înălțime zboară un avion dacă aparatele de bord indică
500 mm/coloanei de mercur, aeroportul se află la altitudinea de 235m de la nivelul mării,
presiunea la aeroport este de 765 mm/coloanei de mercur? Utilizați gradientul baric
vertical.
 Date Rezolvare:
inițiale:
P2= 500 1) Determinăm diferența de presiune:
mm/coloane Δ P=P1-P2=765 mm/coloanei de mercur-500 mm/coloanei de
i de mercur; mercur=265 mm/coloanei de mercur;
P1= 765 2) Determinăm diferența de înălțime:
mm/coloane 10,5 m=1 mm/coloanei de mercur (gradient baric- presiunea scade
i de mercur; cu 1 mm/coloanei de mercur la fiecare 10, 5 m înălțime;)
h1=235 m Δ h=265 mm/coloanei de mercur;
<=> Δh=(10,5*265)/1=2782 m
3) Determinăm înălțimea la care zboară avionul:
h2=h1+ Δh=235 m+2782=3017m

h2-? Răspuns: avionul zboară la înălțimea de 3017 m.

Problemă: Să se determine înălțimea unui deal dacă la altitudinea de 50 m de la nivelul

mării presiunea este de 743 mm/coloanei de mercur, iar în vârful dealului presiunea este
de 700 mm/coloanei de mercur.

Date Rezolvare:
inițiale:
P1=743 1) Determinăm diferentța de presiune:
mm/coloane Δ P=P1-P2=743 mm/coloanei de mercur-700 mm/coloanei de
i de mercur; mercur=43 mm/coloanei de mercur.
P2= 700 2) Determinăm diferența de înălțime:
mm/coloane 10,5 m=1 mm/coloanei de mercur (gradient baric- presiunea scade
i de mercur; cu 1 mm/coloanei de mercur la fiecare 10, 5 m înălțime;)
h1=50 m. Δ h=43 mm/coloanei de mercur;
<=> Δh=(43*10,5)/1=451,5 m
3) Determinăm înălțimea dealului:
h2= h1+Δh=50+451,5=551,5m
h2-? Răspuns: Înălțimea dealului este de 551,5 metri.

Problemă: Să se determine la ce înălțime se află bază de observație meteorologică dacă

altitudea absolută a unui munte este de 3500 m, presiunea este 510 mm/coloanei de
mercur, iar la baza de observație meteorologică presiunea înregistrată este de 680
mm/coloanei de mercur.Utilizați gradientul baric vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
h2=3500 m; 1) Determinăm diferentța de presiune:
P1=680 Δ P=P1-P2=680-510=170 mm/coloanei de mercur;
mm/coloan 2) Determinăm diferența de înălțime:
ei de 10,5 m=1 mm/coloanei de mercur (gradient baric- presiunea scade cu
 mercur; 1 mm/coloanei de mercur la fiecare 10, 5 m înălțime;)
P2=510 Δ h=170 mm/coloanei de mercur;
mm/coloan <=> Δh=(170*10,5)/1=1123,5 m
ei de 3) Determinăm înălțimea la care se află baza:
mercur h1=h2- Δh=3500-1123,5=2376,5m
H1-? Răspuns: bază de observație meteorologică este situată la altitudinea
de 2376,5 metri.

Problemă: Să se determine presiunea în vârful unui munte cu altitudinea de 4500 m

dacă la altitudinea de 1200 m presiunea înregistrată este de 690 mm/coloanei de mercur?
Utilizați gradientul baric vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
h1=1200 1) Determinăm diferența de înălțime:
m; Δh=h2-h1=4500m-1200m=3300 m;
h2 =4500 2) Determinăm diferența de presiune:
m; 10,5 m=1 mm/coloanei de mercur (gradient baric- presiunea scade cu
P1= 690 1 mm/coloanei de mercur la fiecare 10, 5 m înălțime;)
mm/coloan 3300 m=ΔP;
ei de <=> ΔP=( 3300*1)/10,5=314 mm/coloanei de mercur;
mercur; 3) Determinăm presiunea în vârful muntelui:
P2=P1- ΔP=690 mm/coloanei de mercur-314 mm/coloanei de
mercur =376 mm/coloanei de mercur.
P2-? Răspuns:Presiune atmosferică în vârful muntelui constituie 314
mm/coloanei de mercur.

Problemă: Să se determine presiunea la aeroport ce se află la altitudinea de 300 m de

la nivelul mării dacă aparatele de bord al unui avion ce zboară la înălțimea de 4000 m
indică 480 mm/coloanei de mercur. Utilizați gradientul baric vertical.

Date Rezolvare:
inițiale:
h1=300 m; 1) Determinăm diferența de înălțime:
h2=4000 Δh=h2-h1=4000 m-300 m=3700 m;
m; 2) Determinăm diferența de presiune:
P2=480 10,5 m=1 mm/coloanei de mercur (gradient baric- presiunea scade cu
mm/coloan 1 mm/coloanei de mercur la fiecare 10, 5 m înălțime;)
ei de 3700 m= ΔP;
mercur. <=> ΔP= (3700*1)/10,5=352 mm/coloanei de mercur;
3) Determinăm presiunea la aeroport.
P1= P2+ ΔP=480 mm/coloanei de mercur+352 mm/coloanei de
mercur=832 mm/coloanei de mercur.
P1-? Răspuns: presiunea la aeroport constituie 832 mm/coloanei de
 mercur.

IV. Probleme cu utilizarea căldurii interne a pământului (a gradientului geotermic):

În straturile izotere a Pământului temperatura Pământului crește cu 1 0 C la fiecare 33 m
adâncime (gradient geotermic).Cunoscânt acest gradient geotermic putem determina
adâncimea minelor, temperatura în straturile izotere a Pământului, etc.
Problemă:Calculați temperatura unei mine la adâncimea de 185 m dacă la adâncimea
de 5 metri temperatura constitie +7 0 C. Aplicați gradientul geotermic.

Date inițiale: Rezolvare:

T1=7 0 C; 1) Determinăm diferența de adâncime:
h1=5 m; Δh= h2-h1=185 m-5 m=180 m;
h2=185 m; 2) Determinăm diferența de temperatură ΔT:
33 m=1 0 C; ( gradientul geotermic)
180 m = ΔT;
<=> ΔT=(180*1)/33=5,45 0 C;
3) Aflăm temperatura la adîncimea de 185 m:
T2=T1+ ΔT=7 0 C+5,45 0 C=12,45 0 C.
T2-? Răspuns: temperatura în mină la adâncimea de 185 m
constituie 12,45 0 C.

Problemă:Să se calculeze temperatura la adâncimea de 6 m a unei mine dacă la

adîncimea de 237 m temperatura constituie + 29 0 C.Aplicați gradientul geotermic.

Date inițiale: Rezolvare:

T2=+29 0 C; 1) Determinăm diferența de adâncime:
h1=6 m; Δh= h2-h1=237-6=231m;
h2=237 m; 2) Determinăm diferența de temperatură ΔT:
33 m=1 0 C; ( gradientul geotermic)
231 m = ΔT;
<=> ΔT=(231*1)/33=7 0 C;
3) Aflăm temperatura la adîncimea de 6 m:
T1=T2- ΔT=29 0 C-7 0 C=23 0 C;
T1-? Răspuns: temperatura în mină la adâncimea de 6 m constituie
23 0 C.

Problemă:Determinați adâncimea unei mine dacă la suprafață sunt înregistrate + 170 C,

iar stratul cel mai adânc al minei temperatura este de +580 C?Aplicați gradientul
geotermic.

Date inițiale: Rezolvare:

T1=170 C; 1) Determinăm diferenta de temperatură ΔT:
T2=560 C; ΔT=T2-T1=560 C-170 C=390 C;
h1=0m; 2) Determinăm diferența de adâncime Δh:
 33 m=1 0 C; ( gradientul geotermic)
Δh= 39 0 C.
<=> Δh=(33*39)/1=1287m;
3) Aflăm adâncimea minei:h2=h1+ Δh=0m+1287m=1287m.
H2-? Răspuns: adâncimea minei este de 1287 m.

V.Probleme utilizînd variația presiunii în hidrosferă (lacuri, râuri, mări etc)

Odată cu adâncimea presiunea în mări crește cu o atmosferă la fiecare 10 m
adâncime. Cunoscând această proprietate se poate afla adâncimea mării, lacului etc.
Problemă: Să se determine adâncimea unui lac dacă presiunea la fundul lacului
constituie 6 atmosfere:

Date inițiale: Rezolvare:

h1=0m; 1) Determinăm diferenta de presiune:
P1=0 atmosfere; ΔP=P2-P1=6 atmosfere-0atmosfere=6 atmofere;
P2=6 atmosfere; 2) Determinăm diferența de adâncime Δh:
10 m=1atmosferă (presiunea crește cu o atmoferă la fiecare
10 m adâncime);
Δh=6 atmosfere;
<=> Δh=(10*6)/1=60 m.
H2-; Răspuns:Adâncimea lacului este de 60 m.

Problemă: Sa se determine presiunea la adâncime de 6725 m în Oceanul Pacific?

Date inițiale: Rezolvare:

P1=0 atmosfere; 2) Determinăm diferența de adâncime Δh:
h1=0 m; Δh=h2-h1=6725m-0m=6725m;
h2=6725 m; 1) Determinăm diferenta de presiune ΔP :
10 m=1atmosferă (presiunea crește cu o atmoferă la fiecare
10 m adâncime);
6725m=ΔP;
<=> ΔP=(6725*1)/10=672,5 atmosfere;
3) Aflăm presiunea la adâncimea de 6725m:
P2=P1+ΔP=0+672,5=672,5 atmosfere.
P2-? Răspuns: Presiune exercitată de apă la adâncimea de 6725 m
este de 672,5 atmosfere.
VI.Probleme pentru determinarea întinderii exprimate în grade și km de-a lungul unui
meridian:
Un arc de un grad de-a lungul unui meridian are în mediu 111km.Această proprietate
permite de a măsura distanța atât în grade și în km a diferitor forme de relief, teritorii etc.
Se procedează conform următorului algoritm:
a) Se determină punctele extreme de nord și de sud (latitudinea geografică) de-a lungul
meridianului indicat în problemă (pentru cîmpii ele reprezintă puntele unde se întâlnesc cu
alte forme de relief, pentru uscat- locul unde are loc joncțiunea uscatului cu apa (mare,
ocean, lac);
b) În cazul când punctele extreme se află în aceeași emisferă le scadem, când se află în
emisfere diferite-le adunăm;
c) Rezultatul se înmulțeste cu 111 km determinând distanța în km.(1º=111 km)
Problemă: Utilizând Harta fizică a Americii de Sud determinați distanța exprimată în
grade și de-a lungul meridianului de 40º longitudine vestică.Efectuați toate calculele în
scris.
Rezolvare:
1) determinăm punctele extreme de-a ungul meridianului de 40º longitudine vestică:
America de Sud, 40º longitudine vestică:
Puntul extrem de Nord-3º lat S;
Punctul extrem de Sud-20 º lat S;
2) determinăm distanța exprimată în grade, ambele puncte fiind în aceeași emisferă
scadem valorile punctelor exttreme:
20º -3º =17º ;
3) Calculăm distanța exprimată în km:
1º=111 km; 17º=17º*111km/1º=1887 km.
Răspuns: distanța exprimată în grade de-a lungul meridianului de 40º longitudine vestică
în America de Sud este de 17º și 1887 km.
Problemă:Utilizând Harta fizică a Africiidererminați distanța exprimată în grade de-a
lungul meridianului de 40º longitudine estică.Efectuați toate calculele în scris.
Rezolvare:

1) determinăm punctele extreme de-a ungul meridianului de 40º longitudine estică:

Africa, 40º longitudine estică :
Puntul extrem de Nord-15º lat N;
Punctul extrem de Sud-4 º lat S;
2) determinăm distanța exprimată în grade, ambele puncte fiind în aceeași emisfere
adunăm valorile punctelor extreme:
15º+4º=21º;
3) Calculăm distanța exprimată în km:
1º=111 km; 21º=21º*111km/1º=2331km.
Răspuns: distanța exprimată în grade de-a lungul meridianului de 40º longitudine estică
în Africa este de 21º și 2331 km.
VII.Probleme privind determinarea distanțelor pe hartă:
Harta poate fi folosită pentru determinarea distantelor. Liniile curbe se măsoară
folosind curbimetru, iar pe linie dreaptă- compasul și/sau rigla.
Pentru a determina distanțele se procedează:
1) Se alege harta cu scara cea mai mare posibilă:
2) Se transformă scara numerică exprimată în cm în scară nominală exprimată km
tăind 5 de zerouri: ex:1:5500000 =>1cm=55km;1:3765000=>1cm=37,65km
3) Se măsoară distanța pe hartă din mijlocul poinsonului (orașului) până la celălalt
oraș, distanța obținută se înmulțește cu scara hărții, rezultatul obținut se exprimă în
km.

Problemă:Calculați distanța pe linie dreaptă dintre orașele Kiev și Kazan.Efectuați toate

calculele în scris.
 Rezolvare:
1)Alegem harta cu scara cea mai mare: Atlasul fizico-geografic cl V-XII, Europa.Harta
fizică, scara 1.25000000 (1cm=250 km)
2) Transformăm scara numerică în scară nominală:1:25000000 =>1cm=250 km.
3) Măsurăm distanță dintre Kiev și Kazan:
Distanța Kiev-Kazan măsurată pe hartă =5,6 cm; 5,6cm*250km=1400 km.
Răspuns: Distanța Kiev-Kazan pe linie dreaptă este de 1400 km.
VIII.Probleme privind determinarea orei locale.
Pământul face o rotație completă în 24 h. Împărțind unghiul de 360º la 24h obținem
unhiul de 15º=1h, 1º=4min, 1´=4sec. Ora locală are o mare importanță pentru determinarea
longitudinii, în navigație etc. Există două metode de determinare a orei locale:
I metodă:
a) Se determină longitudinea puntelor de reper (a orașelor) folosind o hartă cu scara cât
mai mare; se fixează ora în localitatea cunoscută
b) Dacă ambele orașe se află în aceleași emisfere se scade valoarea gradelor de
longitudine, dacă se află în emisfere diferite-se adună gradele.
c) Calculăm diferența de timp:Comparăm diferența gradelor de longitudine cu unghiul
de 15º, dacă este mai mică se înmulțește cu 4 obținem diferența de minute. Dacă
diferența de grade este mai mare de 15º se imparte în colonită la 15º, câtul
reprezentând diferența de ore, restul se înmulțeste cu 4 și se obținându-se diferența
de minute.(se folosește tabelul Conversia unităților de grad în unități de timp):

Unități de
gradUnități
de timp
15º1h
1º4 min
1´4 sec

d) Dacă un oraș se află mai la est de orașul în care se cunoaște ora adăugăm diferența
de timp la ora cunoscută, dacă se află mai la vest-se scade diferența de timp la ora
cunoscută.
II metodă:
a) Se determină longitudinea puntelor de reper (a orașelor) folosind o hartă cu scara cât
mai mare; se fixează ora în localitatea cunoscută.
b) Dacă ambele orașe se află în aceleași emisfere se scade valoarea gradelor de
longitudine, dacă se află în emisfere diferite-se adună gradele.
c)Calculăm diferența de timp înmulțind diferența gradelor de londitudine cu 4, apoi se
imparte rezultatul la 60.
d)Dacă un oraș se află mai la est de orașul în care se cunoaște ora adăugăm diferența
de timp la ora cunoscută, dacă se află mai la vest-se scade diferența de timp la ora
cunoscută.
NB. Se recomanda de folosit I metodă.
Problemă: Să se determine ora locală în orașul Berlin dacă la Kiev este ora 15h25min?
 Date inițiale Rezolvare.
Berlin-13º Utilizînd harta Europa.Harta fizică determinăm longitudinea
long E; orașelor Berlin și Kiev.
Kiev-31º 1)Calculăm distanța exprimată în grade de longitudine dintre
long E; aceste orașe:
h(Kiev)=15h 31º-13º=18º; (ambele orașe se află în aceeași emisferă)
25min 2) Aflăm diferența de timp dintre aceste 2 orașe:
18º îi mai mare ca 15º;
18º:15º=1h12min; (1h- diferența de ore, 12 min este obținută la
înmulțirea restului de la împărțire cu 4 min (1º=4min))
3) Calculăm ora locală în orașul Berlin:
h(Berlin)=15h25min-1h12min=14h13min (or Berlin se află mai
la west de orașul Kiev unde se cunoaște ora, deaceea scadem
diferența de ore).
h(Berlin)-? Răspuns: În momentul când la Kiev este 15h25min la Berlin ora
locală este 14h31min.

Problemă: Calculați ora locală în orașul Vladivostok dacă în orașul Riga este
15h32min?

Date inițiale Rezolvare.

Riga-24º Utilizînd harta Europa.Harta fizică, și Asia.Harta fizică
long E; determinăm longitudinea orașelor Riga și Vladivostok.
Vladivostok- 1)Calculăm distanța exprimată în grade de longitudine dintre
132º long E; aceste orașe:
h(Riga)- 132º -24º=108º ; (ambele orașe se află în aceeași emisferă)
15h32min 2) Aflăm diferența de timp dintre aceste 2 orașe:
108º îi mai mare ca 15º;
108º:15º=7h 12min;(7h- diferența de ore, 12 min este obținută
la înmulțirea restului de la împărțire cu 4 min (1º=4min))
3) Calculăm ora locală în orașul Vladivostok:
h(Vladivostok)=15h32mn-7h12min=8h20min.

h(Vladivosto Răspuns: În momentul când la Riga este 15h32min la

k)-? Vadivostokora locală este 8h20min.

Problemă: Să se determine ora locală în orașul Brasilia dacă la Varșovia este ora
16h40min? Efectuați toate calculele în caiet.

Date inițiale Rezolvare:

Varșovia-21º Utilizînd harta Europa.Harta fizică, și America de Sud.Harta
long E; fizică determinăm longitudinea orașelor Varșovia și Brasilia.
 Brasilia- 1)Calculăm distanța exprimată în grade de longitudine dintre
48ºlong W; aceste orașe:
h(Varșovia)- 21º+48º=69º; (orașele se află în emisfere diferite)
16h40min. 2) Aflăm diferența de timp dintre aceste 2 orașe:
69º este mai mare ca 15º;
65º:15º=4h36min (diferența de timp);
3) Calculăm ora locală în orașul Brasilia:
h(Brasilia)=16h40min-4h36min=12h04min

h(Brasilia)-? Răspuns: În momentul când la Varșovia este 16h40min la

Brasilia ora locală este 12h04min.

IX Probleme cu utilizarea Hărții Agroclimatice:

Utilizând harta agoclimatică se determină suma temperaturilor active mai mari ca 10º C
(asigurarea plantelor cu căldură), coeficientul de umiditate (k) care arată gradul de
asigurare a plantelor cu umezeală și culturile ce se cultivă într-o zonă sau alta.
Se recomandă de folosit harta politică (pentru identificarea hotarelor unor teritorii),
hartă zonelor naturale și harta agrocilatică, harta fizică.
Problemă: Utilizând Harta Agroclimatică descrieți Grecia indicând:
a) Suma temperaturilor active mai mari ca 10º C? ____________________________
b) Zona de căldură din care face parte teritoriul țării? _________________________
c) Asigurarea plantelor cu umezeală? ______________________________________
d) Principale culturi ce se cultivă în zona respectivă?____________________________

Rezolvare:
Determinăm teritoriul Greciei folosind Harta Politică a Europei și prin suprapunerea
cu Harta Resursele Agrocilmatice determinăm datele cerute în condiția problemei:
a) Suma temperaturilor active mai mari ca 10º C pe peninsula Pelopones și în partea
centrală a Greciei, pe insule și litoralul scăldat de marea Egee constituie 4000º C-
8000º C; în partea nordică a țării (2200º C-4000º C)-la hotar cu Bulgaria și
Macedonia.
b) Partea nordică a țării e situată în zona temperată, restul țării în zona intertropicală.
c)În tot teritoriul țării k (coeficientul de umiditate) este cuprins între 0,51-1.
d) În partea nordică a țării se cultivă grâu și orz, porumb, în restul tării- măsline,
citrice.
X.Probleme privind analiza climogramelor.
Climogramele se folosesc pentru indicarea mersului anual al precipitațiilor și al
temperaturilor. Se folosesc adăugător harta zonelor climatice și harta climaterică.
Problemă: Utilizînd climograma or Moscova (Atlasul cl V-XI, pag 19) descrieți:
a) Temperatura lunii cele mai calde ______________________________________
b) Temperatura lunii cele mai reci ______________________________________
c) Amplituda temperaturii _____________________________________________
d) luna când au căzut maximum de precipitații și cantitatea de precipitații în mm
______________________ _____________________________________
f) luna când au căzut minimum de precipitații și cantitatea de precipitații în mm
_______________________________________________________________________;
 g) cantitatea medie anuală de precipitații __________________________________;
h) Tipul de climă ____________________________________________________.
Rezolvare:
a) Pe baza climogramei vedem că cea mai caldă a fost luna iulie (+17º C);
b) Cea mai rece a fost luna ianuarie (-11 º C);
c) Amplituda se determină scăzând temperaturile lunilor celei cai calzi cu cea mai
rece: A=+17º C-(-11º C)=28º C;
d) Cele mai multe precipitații au căzut în luna a VI-a: 60 mm;
f) Cele mai puține precipitații cazură în ianuarie: 26 mm.
g) Folosind Harta Europa. Harta climatică determinăm cantitatea de precipitații: 500-
1000 mm anual;
h) Utilizând Harta Zonele și regiunile climatice determinăm tipurile de climă: temperat-
continentală

XI Probleme privind determinarea coordonatelor geografice

Pentru determinarea poziției oricărui punct pe suprafața terestră se folosesc coordonatele
geografice:

Latitudinea reprezintă distanță măsurată în grade de la ecuator spre poli.

Latitudinea are valori cuprinse între 0º-90º lat N dacă punctele de observație sunt la nord
de ecuator și 0º-90º lat S dacă punctele de observație sunt la sud de ecuator.
Cunoscând latitudinea se poate determina intinderea teritoriilor de-a lungul unui
meridian.
Longitudinea reprezintă distanță măsurată în grade de la meridianul 0º spre 180º.
Longitudinea are valorile cuprinse între 0º și 180º longitudine estică (vestică).

Cunoscând longitudinea se poate determina ora locală și ora fusului orar.

 Algoritmul de determinare a coordonatelor geografice:
1) Se alege harta cu scara cea mai mare;
2) Se fixează trapezul cuprins de paralelele și meridianele unde se află orașul ale cărui
coordonate urmează a fi determinate;
3) Se măsoară cu rigla distanța de la paralela
Problemă: Să se determine coordonatele geografice ale orașului Minsk.
1) Orașul Minsk se află între paralelele de 50º-60ºlat N și între 20º-30º long E;
2) Determinăm latitudinea:
− măsurăm cu rigla distanța de la paralela de 50º până la 60º lat N, apoi de la paralela
de 50º până în orașul Minsk:
pentru Δ φ avem
44mm=10º (60º-50º)
13mm=Δ φ;
<=> Δ φ=(10*13)/44=2,9545=2º
0,45*60=27'';
0,95*60=57'
Δ φ=2º57'27''
-- determinăm latitudinea or Minsk adunând la valoarea paralelei de 50º valoarea Δ φ:
Δφ=50º+ Δ φ=50º+2º57'27'' =52º57'27'' lat N;
3) Determinăm longitudinea:
- măsurăm cu rigla distanța de la meridianul de 20º până la 30º long E apoi de la
meridianul de 20º până în or. Minsk:
pentru Δ λ avem
26mm=10º (30º -20º )
20mm= Δ λ;
<=> Δ λ=(20*10)/26=7,6923=7º41'13''
0,23*60=13''
0,69*60=41'
- determinăm longitudinea or Minsk adunând la valoarea meridianului de 20º valoarea Δ
λ:
λ=20º+ Δ λ=20º+7º41'13'' =27º41'13'' long E;
Răspuns: Cordonatele or.Minsk sunt: 52º57'27'' lat N, 27º41'13'' long E;