Resursele turistice ale

mun. Soroca

Realizat: Ardeleanu Sergiu

Profesor:Iurie Bejan
Resursele turistice antropice
În perioada medievală Cetatea Soroca făcea
parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei.
Ea a fost construită din lemn la trecătoarea peste
Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi (cetate
mică din lemn şi pământ). Cetatea Soroca a fost
atestată documentar la 12 iulie 1499 pe vremea
lui Ştefan cel Mare. În anii 1543-1546, în timpul
domniei lui Petru Rareş, cetatea a fost
reconstruită din piatră. Ea este rotundă cu
diametrul de 37,5 m şi cuprinde 5 bastioane
(turnuri) egal depărtate între ele. Fortăreaţa este
unicul monument medieval din Moldova.
Prin implimentarea proiectului transfrontalier lansat
în luna mai a anului 2012 ” Bijuterii medievale:
Cetăţile Suceava-Hotin-Soroca”, finanţat de Uniunea
Europeană prin Programul Operaţional Comun ENPI
CBC România-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013, Consiliul Raional Soroca a reuşit să
restaureze parţial Cetatea Soroca, să aducă
merloanele şi curtinele la cota finală, să monteze
acoperişil şi şendrila pe 5 turnuri, să repare drumul
de acces spre Cetate, să construiască 14 gherete
pentru comercializarea obiectelor de artă populară,
să amenajeze 2 parcuri din preajma Cetăţii. Zeci de
ani această capodoperă arhitectonică a Republicii
Moldova, atrage anual prin misterul ei mii de turişti.
Legendă. Există o legendă veche despre
Barza albă a cetăţii Sorocăi, în care se
spune că pe timpul unui îndelung asediu de
către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri
apărătorilor înfometaţi ai cetăţii salvîndu-le
astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţă.
Lumânarea Recunoştinţei

La începutul anilor 2000, a fost înălţat un

monument de piatră în forma unei lumânări, care
a primit denumirea de monumentul lui “Badea
Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine
scriitorului Ion Druţă, care a copilărit şi a învăţat
pe meleagurile Sorocii şi care a cântat acest ţinut
în multe din operele sale.La 27 martie 2004 are
loc inaugurarea monumentului Lumânarea
Recunoştinţei. Aici se întâlnesc două stihii: cea a
naturii şi cea a istoriei. Lumânarea Recunoştinţei,
crescând din adâncurile trecutului nostru,
reprezintă un omagiu tuturor eroilor anonimi, care
au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în
paleta policromă a civilizaţiei umane.