Sunteți pe pagina 1din 47

Argumentarea celei de-a şasea legi derogatorii a ordonanţei referitoare la

onorariile pentru serviciile prestate de arhitecţi şi ingineri (HOAI) conform


Deciziei Cabinetului din 29 aprilie 2009 şi a Documentului 395/09 din 30.04.2009
emis de Bundesrat

A. Dispoziţii generale

I. Premise şi obiective

În urmă acordului de coaliţie încheiat la 11 noiembrie 2005, onorariilor pentru arhitecţi şi


ingineri (HOAI) urmează a fi simplificată şi configurată într-o formă mai transparentă şi
mai flexibilă. De asemenea va promova stimulente mai puternice în vederea executării
construcţiilor la un preţ mai avantajos dar şi cu responsabilitate din punct de vedere al
calităţii. Camera Inferioară a Parlamentului Germaniei (Bundesrat) a solicitat ca această
structură a OAI să fie simplificată, să fie formulată într-un mod mai transparent şi să
promoveze stimulente în vederea executării construcţiilor într-o manieră mai puţin
costisitoare.

Acesta a fost şi un prilej de a clarifica, prin intermediul unui raport de statut (Raportul
2000plus Arhitecţi / Ingineri ai TU Berlin la cererea Ministerului Federal al Ştiinţei şi
Tehnologiei), situaţia statutului profesional şi a premiselor pentru structura OAI.
Concluziile se regăsesc în reforma structurii OAI. În urma rezultatului acestui raport,
structura OAI este necesară în primul rând din motive de protecţie a consumatorilor.

Prin reforma structurii OAI se urmăreşte promovarea concurenţei şi eliminarea


birocraţiei. De aceea domeniul de aplicare a structurării taxelor se va împărţi în două: o
secţiune obligatorie şi o anexă care să conţină reglementări-permise, pentru a da atât
mandantului / mandantei cât şi mandatarului / mandatarei mai multă libertate de
mişcare în formularea contractelor. Acest aspect este important în special în cazul
angajării unor proiecte moderne şi de mare complexitate. În mod mai consecvent decât
până acum birourilor li se solicită efectuarea calculelor şi formularea contractelor din
punct de vedere economic, fapt care duce şi la accentuarea competitivităţii
internaţionale cât şi la intensificarea orientării spre străinătate, în special a birourilor de
mărime medie.

Proiectul de regulament conţine simplificări semnificative şi este un model de


reglementare mai facil şi mai transparent. Reglementările obligatorii urmează să apere
constructorii neexperimentaţi în faţa comunicării defectuoase între proiectanţi şi
constructori şi servesc astfel protecţiei consumatorilor. Inserarea recomandărilor ne-
obligatorii în anexă se doreşte a fi un reper orientativ, pentru a uşura tranziţia de la
reglementările obligatorii la înţelegerea liber consimţită.

Noua structură a OAI ia în considerare şi cerinţele Directivei Parlamentului European şi


ale Consiliului referitoare la prestările de servicii pe piaţa internă
(Dienstleistungsrichtlinie), de la 12 decembrie 2006.

Aceasta Directivă reglementează în articolele 14 şi 15 libertatea de a-şi stabili locul de


amplasare a sediului (pentru prestatorii de servicii). Prestabilirea unui nivel tarifar minim
1
si maxim, cu referire la libertatea prestatorilor de servicii ai altor state membre de a-şi
stabili locaţia, este acceptată doar în măsura în care aceasta poate fi justificată prin
motive întemeiate ale bunăstării generale (Articolul 15 Paragraful 3b a Directivei
Prestaţiilor de Servicii). Conform Motivaţiei 40 a Directivei, noţiunea de „interes general”
cuprinde printre altele şi motivul protecţiei consumatorilor, protecţia mediului
înconjurător şi a mediului urban, inclusiv sistematizarea oraşului şi amenajarea
teritorială ca şi conservarea moştenirii istorice şi artistice.

În plus, statele membre se asigură că asemenea solicitări, ca cele referitoare la


respectarea tarifelor minime şi maxime pre-stabilite, să fie de aşa natură, încât să nu
poată fi înlocuite cu măsuri mai puţin drastice.

Structura onorariilor pentru arhitecţi / arhitecte şi ingineri / inginere este o dispoziţie


legală şi se bazează pe legea referitoare la reglementarea serviciilor prestate de
ingineri şi arhitecţi. Scopul venitului minim este evitarea unei concurenţe falimentare la
nivelul costurilor în domeniul serviciilor din arhitectură şi a celor prestate de ingineri,
care ar pune în pericol calitatea activităţii de proiectare (Publicaţiile Camerei Deputaţilor
10/543, Pg 4 şi 10/1562, pg 5). O proiectare de calitate superioară în domeniul
construcţiilor serveşte apărării intereselor constructorilor, utilizatorilor şi proprietarilor de
clădiri de toate tipurile, ca şi protecţiei mediului înconjurător şi a mediului urban, inclusiv
a calităţii mediului construit şi a efectelor ei determinante asupra convieţuirii sociale a
cetăţenelor şi cetăţenilor.

Pe piaţa serviciilor de proiectare există o oarecare asimetrie informaţională între


ofertanţi / ofertante şi solicitanţi / solicitante de servicii de proiectare; în special datorită
faptului că solicitanţii / solicitantele de servicii de proiectare, din lipsă de experienţă, nu
au capacitatea de a evalua calitatea serviciilor de proiectare în momentul împărţirii
atribuţiilor (a se vedea şi raportul despre concurenţa între cei care desfăşoară activităţi
independente în domeniul prestărilor de servicii în Comunicarea KOM (2004) 83 a
Comisiei din 9 februarie 2004, pagina 10). În această privinţă stabilirea unui nivel tarifar
minim şi maxim poate contribui la protecţia consumatorilor.

Deşi tarifele minime nu pot împiedica membrii unei categorii profesionale să presteze
servicii mediocre, Curtea de Justiţie Europeană a stabilit totuşi prin aşa numita decizie -
Cipolla din 5 decembrie 2006, că nu poate fi exclus din start faptul că aceste tarife
servesc la evitarea unei lupte concurenţiale, pe o piaţă unde îşi desfăşoară activitatea
independentă numeroşi agenţi autorizaţi. Această luptă ar putea atrage după sine o
serie de oferte ieftine, care ar avea ca rezultat riscul unei scăderi a calităţii serviciilor
oferite.

Pentru că această directivă nu este aplicabilă în cazul serviciilor prestate de către un alt
stat membru, în reglementările menţionate sunt prevăzute normele
dreptului civil. Apărarea circulaţiei libere în domeniul prestări – servicii prevăzută în
Directiva referitoare la prestările de servicii (Articolul 16 paragraful 2 litera d) şi
paragraful 3) reprezintă mai mult decât libertatea fiecăruia de a-şi stabili locul de
amplasare a sediului. Aici este prevăzută o interdicţie totală a obstrucţiei iniţierii şi
desfăşurării unei activităţi temporare de prestări servicii. Directiva referitoare la
prestările de servicii apără conform Articolului 16 paragraful 1 pe acei prestatori de
2
servicii care prestează serviciile în alt stat membru decât cel în care au sediul, cu alte
cuvinte, interdicţia protejează proiectanţii cu sediul în afara graniţelor. Conform
Articolului 16 paragraful 3 din directiva referitoare la prestările de servicii, încălcarea
libertăţii în domeniul prestărilor de servicii ar putea fi justificată din motive de ordine
publică, de siguranţă publică, de sănătate publică sau de protecţie a mediului
înconjurător. Aceste motive justificative sunt concludente, protecţia consumatorului
nefiind menţionată în Articolul 16 al Directivei.

Este de netăgăduit faptul că Articolul 16 al Directivei referitoare la prestările de servicii


este aplicabil în cazul structurii OAI şi că un tarif stabilit de guvern îngrădeşte
fundamental libertatea prestărilor de servicii. Cele mai recente constatări ale Curţii de
Justiţie Europene, în decizia Cipolla, fundamentează faptul că stabilirea unui nivel tarifar
minim şi maxim reprezintă încălcarea libertăţii în ceea ce priveşte prestările de servicii.

Referitor la structura OAI, Art. 16 al Directivei referitoare la prestările de servicii susţine


că le este interzis statelor membre să recomande aplicarea ordonanţei OAI arhitecţilor /
arhitectelor şi inginerilor / inginerelor care au sediul (exclusiv) în afara graniţelor ţării,
exceptând cazul în care poate fi pusă în practică una dintre justificările menţionate mai
sus. Conform percepţiei generale, structura OAI nu se justifică din motivele enumerate
în Articolul 16 paragraful 3 al Directivei, şi anume ordinea, siguranţa şi sănătatea
publică sau protecţia mediului înconjurător.

De aceea, structura OAI este în conformitate cu Articolul 16 din Directiva referitoare la


prestările de servicii, doar atunci când sunt excluse din domeniul ei de aplicare arhitecţii
/ arhitectele şi inginerii / inginerele care au sediul stabilit exclusiv în străinătate. Aşa
zisei discriminări pe piaţa internă nu i se opune nici un temei legislativ european. La
nivelul Comunităţii Europene, jurisdicţia Curţii de Justiţie a Europei şi a punctului de
vedere dominant din literatura legislativă europeană pornesc în orice caz de la premisa
unanimă a admisibilităţii unei discriminări a agenţilor economici de pe piaţa internă,
deoarece drepturile civile fundamentale ale Tratatului de Constituire a Comunităţii
Europene nu îşi găsesc aplicabilitatea în problemele exclusiv interne, care nu fac
referire la dreptul comunitar (Nota trad.: a CE).

Trebuie însă clarificat faptul că Directiva recunoaşte un sediu în străinătate doar în nişte
limite bine stabilite: atunci când un arhitect / o arhitectă sau un inginer / o ingineră îşi
exercită activitatea lui / ei, în mod real, prin intermediul unui sediu stabil, pe termen
nelimitat pe teritoriul Germaniei, el / ea este considerat / considerată ca având sediu în
Germania, şi atunci nu poate face uz de Articolul 16 (vezi Motivaţia 37 şi Articolul 4
numărul 4 din Directiva referitoare la prestările de servicii).

La nivel naţional delimitarea domeniului de aplicare a structurii OAI, în ceea ce priveşte


birourile cu sediul în ţară, se raportează la principiul constituţional al egalităţii şi libertăţii
de a-şi exercita profesia.
Există o intervenţie constituţională relevantă cauzată de raportarea birourilor de pe piaţa
internă la tarifele minime. Această intervenţie este însă întemeiată în mod obiectiv.

Restricţionarea introducerii tarifelor minime pentru arhitecţi / arhitecte şi

3
ingineri / inginere cu sediul în ţară încalcă libertatea de exercitare a profesiei, protejată
de Articolul 12 paragraful 1 din Legea fundamentală, deoarece împiedică proiectanţii /
proiectantele de pe piaţa internă să-şi negocieze liber onorariile. În același timp
limitarea aplicării structurii OAI asupra birourilor localizate în ţară reprezintă în cazul
unei eventuale concurenţe la nivelul preţurilor cu arhitecţii / arhitectele şi inginerii /
inginerele care au sediul stabilit exclusiv în străinătate, un dezavantaj pentru proiectanţii
/ proiectantele de pe piaţa internă. O discriminare a celor de pe piaţa internă nu poate fi
însă considerată inadmisibilă în sine.

Asemenea intervenţii sunt justificate constituţional, atunci când există temeiuri solide
pentru binele comun iar soluţionarea este corespunzătoare. Metoda aleasă în vederea
atingerii scopului urmărit trebuie să fie potrivită şi necesară iar în cazul unei comparaţii
între importanţa intervenţiei şi greutatea motivelor justificative să poată fi păstrată limita
admisibilităţii.

Structura onorariilor arhitecţilor / arhitectelor şi inginerilor / inginerelor, ca ordonanţă de


natură juridică cu acordul statelor, se bazează pe legea reglementării serviciilor prestate
de ingineri şi arhitecţi. Scopul stabilirii tarifelor minime este evidenţiat de documente
juridice care stau la baza normei corespunzătoare care autorizează evitarea unei
concurenţe neloiale între arhitecţi / arhitecte, ce poate periclita calitatea activităţii de
proiectare (BT-Drs 10/543, pg 4 şi BT – Drs 10/1562, pg5).

Asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii arhitecţilor / arhitectelor reprezintă astfel


un scop legislativ legitim. Aceste considerente rămân neschimbate. În afara domeniului
de aplicare a directivei referitoare la prestările de servicii, trebuie să se respecte nivelul
obligatoriu al venitului minim stabilit de structura OAI. În vederea implementării acesteia
trebuie introduse nivelele tarifare minime obligatorii, deoarece acestea le conferă
arhitecţilor / arhitectelor şi inginerilor / inginerelor, dincolo de concurenţa la nivelul
preţurilor, libertatea de mişcare în vederea furnizării unei prestaţii de calitate, care să
confirme în competiţia profesională dintre arhitecţi / arhitecte.

Îngrădirea şanselor arhitecţilor / arhitectelor şi inginerilor / inginerelor de pe piaţa internă


de a participa la întrecere trebuie să poată fi asumată. Ea se ghidează după
dimensiunea dezavantajului concurenţial. În acest timp trebuie să se ia în considerare,
în ce măsură este vorba de o situaţie de competitivitate. Federaţiile sindicale ale acestei
categorii profesionale consideră că, în fapt, concurenţa furnizorilor străini în domeniul
structurii OAI practic nu poate fi măsurată din punct de vedere statistic. Cercetări mai
recente demonstrează că penetrarea scăzută a pieţei din Germania de către furnizorii
de servicii de proiectare a rămas neschimbată. Nici în viitor nu sunt de aşteptat
schimbări semnificative din punct de vedere al concurenţei, din următoarele motive:

În urma concluziilor raportului de statut „Statusbericht 2000plus” (capitolele 2-49),


diversitatea metodelor de calcul a tarifelor în alte state europene membre este atât de
mare, încât posibilitatea de comparaţie este aproape imposibilă. Stabilirea existenţei
unei situaţii de concurenţă presupune o privire comparativă între performanţă şi
retribuţie, care, conform investigaţiilor făcute de expert, şi având în vedere deosebirile
radicale, este aproape imposibil de realizat.

4
Trebuie avute în vedere particularităţile legislaţiei germane, în special Legea naţională
de Supraveghere în Construcţii, şi stabilirea raporturilor juridice ale proiectanţilor
conform dreptului contractual de muncă. În schimb, în alte ordonanţe legislative este
determinantă Legea Prestărilor de Servicii. Ambii factori fac piaţa germană să pară mai
puţin atractivă în ochii arhitecţilor şi inginerilor străini. Împotriva atribuirii lucrărilor unor
furnizori de proiecte străini, vorbesc de asemenea şi motivele de practicabilitate; în
special mandanţii publici se orientează la atribuirea proiectelor în Germania practic
exclusiv spre sistemul structurii OAI, căreia îi stau la bază fazele execuţiei, condiţiile
contractuale şi stabilirea tarifelor. La acestea se adaugă efectele barierei lingvistice,
deoarece activităţile de proiectare presupun o comunicare intensă între mandant şi
mandatar. Şi standardele pregătirii profesionale din ţară şi străinătate sunt foarte
diferite. O concurenţă notabilă se regăseşte astfel în cazul unor proiecte grandioase în
afara tabelului tarifar al structurii OAI, sau într-o mai mică măsură în imediata vecinătate
a graniţelor ţării.

Acestea sunt motivele pentru care minima limitare a şanselor de a concura a furnizorilor
interni cu privire la scopul apărării structurii OAI, se păstrează într-un cadru rezonabil.

II. Competenţa legală

Structura OAI este o ordonanţă legislativă a conducerii federale cu acordul


parlamentului şi intră sub incidenţa normelor juridice cu privire la taxe. Competenţa în
materie de reglementări ale tarifelor o are Ministerul federal al Ştiinţei şi Tehnologiei
(BMWi). Proiectul de ordonanţă respectă prevederile
autorizării legale, astfel încât modificarea „Legii pentru reglementarea serviciilor
prestate de ingineri şi arhitecţi” din 4 noiembrie 1971, modificată prin legea din 12
noiembrie 1984, nu este necesară.

Cu privire la reglementarea serviciilor de consultanţă, proiectul de ordonanţă rămâne în


urma prevederilor autorizării legale . Principiul de respectat la acordarea unei
împuterniciri îi conferă legislatorului autoritatea în vederea promulgării unei ordonanţe,
dar nu îi atribuie nici o îndatorire pentru a o putea face. Legislatorul are libertatea de a
lăsa nereglementate paragrafe ale versiunii structurii OAI de până acum, chiar dacă
sunt menţionate în împuternicire, respectiv de a reglementa recomandările facultative în
anexă. Şi raportul de statut (Statusbericht) ajunge la concluzia că „legislatorului nu îi
revine îndatorirea de a reglementa toate serviciile prestate de arhitecţi şi ingineri”
(Raport de statut 2000plus, Capitolul 9, pagina 3). Legislatorul trebuie doar să respecte
scopurile urmărite de legiuitor în legea de împuternicire.

Legiuitorul a vrut iniţial să obţină, prin intermediul noii structuri a legii tarifelor pentru
serviciile prestate de ingineri şi arhitecţi, o scădere a cheltuielilor de construcţie, pentru
a contracara creşterea chiriilor, puternic resimţită începând cu 1970/1971.

III. Prezentarea generală a reglementărilor esenţiale

Nivelul tarifar minim şi maxim se păstrează; la fel şi clasificarea onorariilor. Asta


înseamnă că gradul de dificultate la proiectare va constitui criteriul pentru o evaluare
5
justă a nivelului onorariului. S-a renunţat până în prezent la introducerea unor noi
proiecte de execuţie. Actualizarea proiectelor deja existente rămâne rezervată
următoarei trepte derogatorii a ordonanţei. Celelalte modificări servesc simplificării
structurii OAI care trebuie – în conformitate cu decizia celei mai înalte instanţe
referitoare la structura OAI – să se limiteze la reglementările juridice cu privire la costuri.
Îndatoririle sunt eliminate în mare parte din versiunea nouă.

În ciuda faptului că textul ordonanţei nu menţionează o dată de expirare a valabilităţii,


structura OAI ar trebui verificată de către legislator la fiecare cinci ani. Astfel ar fi
asigurată pentru toţi cei implicaţi o perioadă de acomodare suficient de lungă în raport
cu elementele de noutate apărute în structura OAI. Combinaţia dintre reglementările
aşteptate şi eliminarea îngrădirii tarifelor în favoarea libertăţii contractuale pe un interval
de timp limitat facilitează o privire de ansamblu referitoare la noile modalităţi de
alcătuire. Chiar şi pe fondul evoluţiilor din domeniul juridic al Comunităţii Europene,
legislatorul ar trebui să-şi stabilească un termen (o dată limită) în vederea verificării şi
eventual a adaptării structurii OAI.

Schimbarea denumirii legii se datorează mişcării Gender Mainstreaming (§ 42


paragraful 5 aliniatul 2 din Regulamentul de Procedură Comună a Ministerelor Federale
= GGO).

Modificările esenţiale pe larg:

1. Limitarea domeniului de aplicare a structurii OAI asupra firmelor cu sediul în interiorul


ţării.

Noutatea este că domeniul de aplicare a structurii OAI se va limita în viitor, în mod


expres, la firmele care au sediul în ţară. Aceasta îşi are rădăcinile în prevederile
articolului 16 din Directiva referitoare la prestările de servicii. În afara domeniului de
aplicare a Directivei referitoare la prestările de servicii, obligativitatea structurii OAI
trebuie să se păstreze intactă. Scopul pentru care structura OAI a stabilit tarifele minime
este evitarea concurenţei tarifare falimentare dintre arhitecţi / arhitecte, care ar putea
pune în pericol activitatea de proiectare. Aceste consideraţii se păstrează nemodificate.

2. Liberalizarea serviciilor de consultanţă

Pe viitor, stabilirea cheltuielilor referitoare la serviciile de consultanţă pentru fizica


termică a construcţiilor, protecţia fonică, acustica spaţiului, mecanica pământurilor şi
măsurătorile topografice nu mai apare în structura OAI. Un preţ stabilit de guvern va
exista doar pentru serviciile de planificare, nu însă şi pentru serviciile de consultanţă din
domeniul economic. O liberalizare a serviciilor de consultanţă a fost cuprinsă şi în
normele juridice de tarifare din alte profesiuni libere: O dată cu noua lege a retribuirii
avocaţilor a fost abrogată la 1. iulie 2006 reglementarea tarifară guvernamentală pentru
serviciile de consultanță. O dată cu dispariţia reglementărilor tarifare obligatorii pentru
serviciile de consultanță se creează noi spaţii de manevră pentru structurarea
contractelor.

6
3. Facturarea onorariilor separat de costurile reale ale execuţiei prin introducerea
modelului de calcul al cheltuielilor de construcţie, posibilitatea timpurie de stabilire a
onorariului prin introducerea modelului acordului asupra cheltuielilor de execuţie

O dată cu introducerea modelului de calcul al cheltuielilor de construcţii se respectă o


solicitare a Camerei inferioare a Parlamentului Germaniei (Bundesrat) şi se obţine
facturarea separată a cheltuielilor de execuţie. Stabilirea onorariului rezultă astfel doar
din cheltuielile eligibile, având la bază calculul cheltuielilor care se obţine în urma
încheierii studiului de proiect (faza 3 de execuţie). Spre deosebire de calculul de până
acum al onorariilor, costurile pentru fazele de execuţie de la 5 până la 9 sunt obţinute,
nu pe baza cheltuielilor eligibile în urma evaluării sau a stabilirii costurilor, ci tot în urma
calculului tuturor cheltuielilor. Prin aceasta nu se respectă solicitarea Camerei inferioare
a Parlamentului Germaniei de extragere a costurilor de execuţie constatate.

Atâta timp cât încă nu există un studiu de proiect ca bază de calcul a costurilor,
onorariul poate fi stabilit deocamdată, ca şi până acum, pe baza evaluării costurilor.
Cheltuielile eligibile vor fi calculate pentru domeniile de performanţă la care se face
referire în Ordonanţa de faţă, conform directivei DIN* 276 § 4 paragraful 1 aliniatul 3.

Pe lângă stabilirea onorariului pe baza cheltuielilor eligibile, există şi în viitor


posibilitatea acordului asupra cheltuielilor de execuţie. Astfel se poate încă într-un
stadiu incipient, în care nu există proiecte care să faciliteze evaluarea sau stabilirea
costurilor, să se încheie un acord referitor la onorariu, care să poată fi luat în calcul în
sensul unui plafon superior al costurilor. Pentru a nu se ajunge la cheltuieli de execuţie
nerealiste şi la un onorariu la fel de nerealist, premisa pentru calculul onorariilor trebuie
să o reprezinte costurile de execuţie verificabile, care pot fi determinate de exemplu pe
baza unor obiective de referinţă comparabile, sau a unor antecalculaţii asemenea celor
care au la bază directiva DIN 18205. Încheierea unui asemenea acord asupra
cheltuielilor de execuţie presupune de regulă ca cel / cea care comandă proiectul să
aibă experienţă în domeniu. De aceea, această reglementare a fost preluată doar ca
posibilitate alternativă.

4. Majorarea tarifelor

Nivelele de tarifare de până acum nu au mai fost majorate din 1996. În acest context,
nivelul tarifelor ar trebui să crească în medie cu 10%.

Prevederi anulate
(Toate Articolele §§ de la punctul 5 se referă la structura OAI în vigoare)

§ 4a (Determinarea diferenţiată a tarifelor)


Art. § 4a de până acum este abrogat. Aliniatul 1 al Art. § 4a de până acum este reluat în
esenţă de Art. § 6 Paragraful 2 (modele de acord asupra costurilor de execuţie).
Aliniatul 2 din Art. § 4a este preluat de § 7 Paragraful 5.

*
DIN = Deutsches Institut für Normung – Institutul German pentru Normare
7
§ 6 (Desfiinţarea tarifelor orare)
Reglementările Art. § 6 în vigoare referitoare la plata cu ora se abrogă fără a fi înlocuite,
pentru a oferi proiectanţilor o mai mare libertate în redactarea contractelor. Şi în raportul
de statut este descrisă desfiinţarea plăţii cu ora ca fiind o alternativă (Capitolul 10,
padina 20).

§ 21 (Etapizarea termenelor de execuţiei)


Art. § 21 în vigoare este abrogat. Pentru cazul în care lucrarea nu este executată în
mod unitar, neîntrerupt, ci în etape, la distanţă mai mare în timp, conform reglementării
de până acum, antreprenorul sau antreprenoarea urma să fie retribuit/ă pentru
intervalele mai lungi dintre etapele de execuţie. Deoarece nu toate fazele de execuţie
sunt întotdeauna obligatorii, această prevedere este aplicabilă doar în cazul în care este
vorba de o cesiune totală.

Prin desfiinţarea prevederii, legislatorul urmăreşte eliminarea din Ordonanţă a


reglementărilor contractuale. În caz de necesitate, în special în cazul în care
s-a ordonat monitorizarea obiectivului, părţilor contractante le rămâne în continuare
libertatea unui acord liber-consimţit, după modelul Art. § 21 de până acum.

§ 23 (Diferite lucrări executate la o clădire)


Reglementarea este deja cuprinsă în reglementarea generală a Art. § 6 Paragraful 1,
conform căreia onorariul se calculează printre altele şi în funcţie de proiectul de
executat, iar în cazul clădirilor deja existente, conform Art. §§ 35 şi 36.

Mandantul are obligaţia de a demonstra că s-au diminuat cheltuielile, deoarece


reglementarea Paragrafului 2 reprezintă o excepţie la Paragraful 1. Nu este specificat
cum trebuie să se producă reducerea cheltuielilor. Deoarece dispoziția este considerată
ca fiind lipsită de importanţa, a fost abrogată.

În cea de-a doua derogare a Ordonanţei se va avea în vedere prelucrarea structurală a


proiectelor de executat. Aici se încadrează proiectele de pregătire şi renovare a unor
construcţii deja existente, care câştigă din ce în ce mai mult teren. În acest context,
raportul de statut a ajuns la concluzia că reglementarea are doar o funcţie de clarificare
şi astfel poate fi omisă.

§ 25 Paragraful 1 (Executarea demolărilor în vederea creării de spaţiu)


Prevederea se abrogă, deoarece Paragraful 1 s-a dovedit a fi nesistematic. Conform
acestui paragraf nu se poate face o paralelă între calculul onorariilor pentru executarea
de clădiri şi demolarea în vederea creării de spaţiu. Conform structurii OAI, fiecare
proiect în parte se achită separat. Aceasta corespunde şi propunerii Raportului de
Statut (Capitolul 10, pagina 45).

§ 26 (Obiecte de instalaţii şi sisteme de publicitate integrate)


Art. § 26 în vigoare din structura OAI se abrogă, deoarece nu reglementează în mod
explicit calculul tarifar. În plus, se abrogă toate prevederile care s-au dovedit în practică
a fi lipsite de importanţă din punct de vedere al cheltuielilor, sau care au făcut referire la
execuţii doar în mod superficial, fără să dea naştere unui proiect concret. Abrogarea
corespunde în mare propunerilor de abrogare a Comitetului Asociaţiilor şi Organizaţiilor
8
Inginerilor şi Arhitecţilor (AHO( referitoare la structura OAI, DIN 19 septembrie 2003, a
cărui punct de vedere este împărtăşit de legislator.

Partea a III-a (Servicii suplimentare) şi partea a IV-a (Expertiza şi evaluarea)


Art. §§ 28 şi 34 în vigoare până acum vor fi abrogate din aceleaşi considerente ca şi
cele invocate la abrogarea Art. § 26 (Obiecte de instalaţii şi sisteme de publicitate
integrate).

Reglementarea Art. § 32 referitoare la execuţiile pe timp de iarnă poate fi omisă,


deoarece prin orientarea către directiva DIN 276 în varianta nouă din decembrie 2008,
tarifele de execuţie în construcţii KG 300 sub KG 397 – măsuri suplimentare – includ şi
protecţia pentru execuţia pe timp friguros.

§ 36 (Costuri pentru prelucrarea electronică a datelor)


Această reglementare este în conţinutul structurii OAI din 1977 şi nu mai este de
actualitate. Prelucrarea electronică a datelor este astăzi standard şi de aceea inclusă în
plăţile reglementate de tarifele de execuţie. În cazul în care ar fi necesare servicii IT
speciale, suplimentare, acestea ar putea fi plătite pe baza unui acord adiţional cu cel /
cea care a comandat lucrările.

§ 42 (Alte lucrări urbane)


Această prevedere va fi abrogată din aceleaşi considerente ca şi cele invocate la
abrogarea Art. § 26 (Obiecte de instalaţii şi sisteme de publicitate integrate). În lipsa
unei determinări tarifare, prevederea nu are un conţinut de reglementare materială.

§ 44 (Aplicaţia prevederilor de la părţile II şi V)


Prevederea se abrogă deoarece recomandările pe care le conţine sunt în noua
structură OAI de prisos. Reglementările de până acum ale Art. §§ 20 şi 39, la care se
face referire, au fost preluate în secţiunea Generalităţi a noii versiuni şi au intrat în
vigoare fără referire la secţiunea specială. Referirile la §§ 36 şi 38 paragraful 8 care au
fost în vigoare până acum nu mai au consistenţă, deoarece reglementările respective
au fost abrogate.

§ 49 (Nivelele tarifare pentru executarea planurilor menite să sprijine conservarea


peisajului)
Prevederea se abrogă; ea făcea Privitor la Art. § 48 de până acum (Nivele tarifare
pentru executarea studiilor referitoare la compatibilitatea cu mediul înconjurător). Până
acum nivelul taxelor pentru planurile menite să sprijine conservarea peisajului era
determinat pe de o parte de cele două trepte de dificultate ale studiilor referitoare la
compatibilitatea cu mediul înconjurător şi pe de cealaltă parte de tabelele tarifare pentru
studiile peisagistice teritoriale şi planurile peisagistice locale.
Era însă neclar cum erau calculate tarifele conform tabelelor pentru studiile peisagistice
teritoriale, care conţin trei trepte tarifare, în timp ce în Art. § 48 erau prevăzute doar
două grade de dificultate (se făcea Privitor la Art. § 48), De aceea tarifele se vor calcula
de acum încolo nu după gradele de dificultate ale fostului proiect al studiilor referitoare
la compatibilitatea cu mediul înconjurător, ci după grilele tarifare, care corespund în
prezent tabelelor tarifare în vigoare. În Art. § 26 din varianta actualizată se stabileşte că
tarifele trebuie calculate fie conform Art. § 28 fie Art. § 29. În mod corespunzător sunt
9
aplicabile prevederile pentru stabilirea grilelor tarifare din respectivele paragrafe 3 ale
prevederilor directivei. Aceasta corespunde apelului Bundesrat-ului şi a acordului de
coaliţie la o mai mare transparenţă.

§ 50 (Alte lucrări de planificare peisagistică)


Reglementarea va fi abrogată din aceleaşi considerente ca şi cele invocate la
abrogarea Art. § 26 (Obiecte de instalaţii şi sisteme de publicitate integrate).

§ 57 (Supravegherea locală a execuţiei)


Prevederea a fost ştearsă din secţiunea obligatorie. Art. § 57 de până acum
completează faza de execuţie 8 a Art. § 55 în vigoare, în care este cuprinsă doar
execuţia lucrărilor de instalare a liniilor aeriene de contact.
Omiterea supravegherii locale a execuţiei era reglementată până acum de Art.
§ 57 în paragrafele 1 şi 2. Efectuarea supravegherii locale în cazul execuţiei unor
construcţii inginereşti monumentale şi a unor amenajări rutiere este menţionată în
continuare, în mod informativ, la categoria execuţii deosebite, aceasta nefiind cuprinsă
în tariful de bază din tabelul tarifar al Art. § 43 – pentru construcţii inginereşti
monumentale, respectiv § 47 – pentru amenajări rutiere.

§ 58 (Anteproiectul şi studiul de proiect ca execuţie individuală)


Prevederea se abrogă, pentru că a fost inclusă în § 9 din secţiunea generală.

§ 61 (Consultanţă în probleme de construcţii şi de amenajare peisagistică)


Abrogarea prevederii respectă recomandarea raportului de statut 2000plus: conform
acesteia, Art. § 61 de până acum „este într-o legislaţie a taxelor asemenea structurii
OAI dispensabil, deoarece în lipsa unei determinări tarifare, prevederea nu are un
conţinut de reglementare materială” (Capitolul 10, pagina 59).

Partea a VII-a: Execuţia amenajărilor rutiere


§ 61a (Tarifele pentru execuţia amenajărilor rutiere)
Partea a VII-a conţine doar prevederea § 61a în vigoare până acum şi este eliminată.
Abrogarea prevederii respectă recomandarea raportului de statut 2000plus: conform
acesteia, Art. § 61a de până acum „este într-o legislaţie a taxelor asemenea structurii
OAI dispensabil, deoarece în lipsa unei determinări tarifare, prevederea nu are un
conţinut de reglementare materială” (Capitolul 10, pagina 59).

§ 66 Paragrafele 1 şi 4 (Mandat de execuţie pentru multiple structuri portante şi lucrări


de reconstrucţie)
Art. § 66 paragraful 1 şi 4 în vigoare este abrogat, deoarece prevederea este
reglementată prin Art. § 11 şi cuprinsă în secţiunea generală. Modificarea respectă o
recomandare a raportului de statut 2000plus (Capitol 10, paginile 69 şi 40).
Paragraful 2 a fost abrogat, deoarece prevederea se referă la contracte care cuprind
mai multe clădiri cu structuri portante, în mare măsură comparabile din punct de vedere
constructiv, care aparţin aceleiaşi grile tarifare. Costurile eligibile ale structurilor portante
din aceeași zonă tarifară trebuiau adunate, onorariul urmând a fi calculat funcţie de
cheltuielile eligibile. În acest context este vorba de un sprijin în vederea calculării
cheltuielilor eligibile. Şi în ceea ce priveşte modelul de calcul al costurilor de construcţii,
determinarea cheltuielilor eligibile stabilite de comun acord (§6) ar trebui să rămână un
10
studiu de caz individual, pentru care legislaţia taxelor să nu poată face nici o
recomandare.
Paragraful 4 permite o scădere a onorariului de până la 90 de procente, în cazul în care
nu sunt necesare modificări în cazul contractelor care cuprind mai multe structuri
portante, iar în cazul lucrărilor de reconstrucţie nu sunt necesare modificări în
proiectarea structurilor portante. Conform Art. § 11 paragraful 2 este prevăzută o
diminuare cu 90 de procente a onorariului.

§ 67 Paragraful 2 (Proiectarea structurilor portante pentru schele portante la construcţii


inginereşti monumentale)
Prevederea a fost ştearsă din acest loc; în Art. § 48 paragraful 5 a fost introdusă o
reglementare comparabilă pe baza recomandărilor raportului de statut 2000plus
(Capitolul 10, pagina 63).
În conţinutul acesteia este formulată o reglementare specială referitoare la tarifele
pentru proiectarea schelelor portante pentru construcţiile inginereşti monumentale.
Noua reglementare răspunde unei recomandări a statutului.

IV. Efect din punctul de vedere al legii

Prin limitarea domeniului de aplicare obligatoriu al structurii OAI asupra domeniilor de


execuţie a părţilor II şi V – IX de până acum, se micşorează şi perimetrul de execuţie în
vigoare, reglementat din punct de vedere legislativ. Conform recomandărilor din anexă,
acordarea serviciilor de consultanţă poate fi convenită în mod liber.

Pentru domeniul în continuare protejat prin structura OAI sunt prevăzute creşteri ale
tabelului de valori în medie cu 10 procente.

În anexa 1 a structurii OAI au fost cuprinse şi tarifele facultative minime şi maxime


pentru aşa numitele servicii de consultanţă, ca valori orientative. Şi aceste valori au
crescut în medie cu 10 procente. Guvernul federal pleacă de la premisa că pentru
aceste servicii cheltuielile mandantului / mandantei vor creşte în mod exponenţial.

Costurile suplimentare anuale pentru autorităţile teritoriale se ridică la 290 de milioane


de Euro, din care în jur de 80 de milioane de Euro pentru federaţie, în jur de 35 de
milioane de Euro pentru landuri şi aproximativ 175 de milioane de Euro pentru comune.

Nu se modifică, nu se introduce nimic nou şi nu se anulează nimic în ceea ce priveşte


obligativitatea furnizării de informaţii.

11
B. Prevederi

Titlu
Până acum titlul înlocuitei structuri era: „Structura onorariilor pentru arhitecţi şi ingineri”.
Noul titlu al directivei va fi: „Ordonanţa referitoare la onorariile pentru serviciile prestate
de arhitecţi şi ingineri”. Modificarea titlului se datorează mişcării Gender Mainstreaming.

Partea 1
Dispoziţii generale

Privitor la Art. § 1 (Domeniul de aplicare)


Prevederea corespunde Art. § 1 de până acum.
Restricţionarea domeniului de aplicare a Ordonanţei OAI asupra birourilor cu sediul pe
teritoriul ţării pune în practică o recomandare a Articolului 16 al Directivei de prestări
servicii, conform căreia statele membre trebuie să respecte libertatea de a presta
servicii a furnizorilor din alte state membre (referitor la acest aspect vezi şi mai sus la
Partea A, punctul Motivaţii Generalităţi)
Pentru aplicabilitatea structurii OAI important este sediul din care se prestează
serviciile. Dacă un arhitect / o arhitectă sau un inginer / o ingineră au reprezentanţă atât
în ţară cât şi in alt stat membru UE, el / ea poate fi plasat/ă doar în sediul din care
prestează serviciile. Astfel în cazul în care este vorba de multiple reprezentanţe,
noţiunea de „Sediul din ţară” în accepţiunea Art. § 1 este numai atunci recunoscută
când serviciul asupra căruia s-a convenit este prestat din acest sediu de pe teritoriul
ţării.

Privitor la Art. § 2 (Definiţii)


Art. § 3 de până acum corespunde în mare măsură noului Art. § 2.

Modificările denumirilor obiectelor au fost adaptate noii sistematizări a structurii OAI.


Pentru că in practică interpretarea noţiunii de clădire a ridicat multe probleme (de
exemplu, dacă acoperişul unei gări este o clădire), termenul s-a fixat pe baza definiţiei
date de codul construcţiilor.

Până acum, conform numărului 6, când era vorba de clasificarea execuţiilor de


reconstrucţii sau remodelări trebuia să se facă referire la intervenţii „substanţiale” în
construcţie sau stoc. Prin suprimarea termenului „substanţial”, domeniul de aplicare se
lărgeşte. Această modificare se află în strânsă legătură cu însumarea reglementărilor
de până acum ale Art. § 10 paragraful 3 a – referitoare la atenţia acordată construcţiilor
existente şi ale
Art. § 24 – reconstrucţii şi modernizări ale clădirilor, care a fost integrată în noua
reglementare a Art. § 35 – servicii existente.

Abrogarea Numerelor 8 şi 9 a avut drept consecinţă abrogarea Art. § 26 în vigoare, în


care se stabilea că tarifele pentru instalaţiile sanitare şi pentru sistemele de publicitate
integrate se calculează la oră. Se poate astfel renunţa la definiţiile noţiunilor de
„instalaţii sanitare” şi „sisteme de publicitate integrate” de la numerele 8 şi 9.

12
Inserarea Art. § 2 Numărul 12 dă o definiţie a clauzei generale „Reguli general
recunoscute ale tehnicii” (manual de formulare a legislaţiei, 3., nou prelucrată ediţia
2008, rândul 255). Această definiţie face referire la următoarea reglementare a Art. § 4
paragraful 1 aliniatul 2 – costuri eligibile – în care se stipulează că cheltuielile eligibile
trebuie determinate conform regulilor general recunoscute ale tehnicii.

Numerele 13 şi 14 definesc noţiunile de „estimare a costurilor” şi „calculare a costurilor”,


pe baza cărora trebuie să se stabilească tariful, conform § 6. Estimării costurilor îi stă la
bază printre altele şi estimarea cantităţilor. Aceasta poate fi determinată pe baza
unităţilor de referinţă (de exemplu, metri cub de spaţiu renovat). La baza calculării
costurilor stau desene de proiect prelucrate şi calcularea cantităţilor, iar pentru calcul şi
evaluare stau explicaţiile relevante.
În noul Număr 15 este definită noţiunea de „zonă tarifară”.

Privitor la Art. § 3 (Execuţii şi proiecte)


§ 3 se compune din prevederile Articolelor în vigoare §§ 2, 5 şi 15 şi conferă noua
structură a Ordonanţei OAI, care în viitor va fi compusă dintr-o secţiune obligatorie şi o
anexă. El face referire la recomandările suplimentare din anexă.

Paragraful 1 stipulează că tarifele pentru lucrări sunt reglementate în secţiunea


obligatorie, iar serviciile de consultanţă se regăsesc în anexa Directivei OAI.

Paragraful 2 stipulează că lucrările necesare pentru executarea unui contract sunt


menţionate în proiectele de execuţie. Aici este de clarificat faptul că nu toate lucrările
conţinute în proiecte sunt imperios necesare la fiecare obiectiv în vederea finalizării
contractului. Această menţionare se manifestă în textul Ordonanţei prin cuvintele: „în
general”.

Conform paragrafului 3 în noua versiune dispare diferenţa dintre prestaţii de bază şi


prestaţii speciale. Prin diferenţierea tarifară dintre prestaţiile de bază şi cele speciale
erau stabilite până acum doar cazurile în care arhitecţii sau inginerii trebuiau să se
mulţumească cu onorariul de bază. Dacă arhitecţii şi inginerii se pot alege cu un
onorariu suplimentar este stipulat în dispoziţiile contractuale. Clasificarea prestaţiilor din
Ordonanţei OAI în prestaţii speciale, deosebite şi suplimentare nu avea conform
hotărârii Curţii Federale de Justiţie urmări contractuale, deoarece structura OAI nu
conţine declaraţii normative pentru conţinutul contractelor (Curtea Federală de Justiţie
BGH din 24.10.1996, VII, rândul 283/95). „Proiectele” reglementate de structura OAI
prezintă doar nivelul tarifar în funcţie de care se calculează onorariile.

În domeniul prestaţiilor speciale în anexa 2 a structurii OAI este stipulată posibilitatea


acordului liber. Aceasta corespunde şi recomandării Raportului de statut.

Proiectele se structurează conform paragrafelor 4 – 6 în fazele de execuţie de până


acum. Reglementările generale referitoare la lucrări şi la proiecte sunt completate în
domeniile de execuţie corespunzătoare prin reglementări specifice referitoare la
proiectele de execuţie şi anexele 4 – 14.

13
Descrierea fazelor de execuţie (stabilirea fundaţiei, anteproiectul, întocmirea studiului
de proiect, proiectarea în vederea obţinerii avizelor şi acordurilor şi proiectarea pentru
faza de execuţie, pregătirea în vederea atribuirii lucrărilor, participarea la atribuire,
supravegherea obiectivului (supravegherea execuţiei), ca şi întreţinerea obiectivului şi
documentarea) este menţionată sistematic în primele capitole din secţiunea generală,
pentru a se evita repetiţiile din textul juridic.
Deoarece în diferite proiecte de execuţie de până acum din partea a V-a şi a VI-a era
stipulat că rezultatele fazelor de proiectare trebuie convenite cu mandatara sau
mandatarul, această reglementare este menţionată în noua Ordonanţă în primele
capitole din secţiunea generală (§ 3 paragraful 4 până 6). Convenirea asupra
rezultatelor fiecărei faze de proiect în parte trebuie să se producă în mod continuu şi să
conducă astfel la o derulare transparentă a contractului. Ea nu reprezintă o recepţie
parţială a lucrării.

Abrogarea Art. § 5 paragraful 4, în vigoare până acum, reprezintă modificarea în


consecinţă la Art. § 3, după ce reglementările referitoare la prestaţiile speciale din
secţiunea obligatorie a ordonanţei OAI au fost eliminate. Referirea la prestaţiile speciale
în legea taxelor nu are efect asupra îndatoririlor contractuale. Curtea Federală de
Justiţie (BGH din 24.10.1996, VII, rândul 283/95) a stabilit că pentru prestaţiile speciale,
pentru care nu s-a convenit un onorariu în scris, există obligaţia executării, dar aceasta
nu poate fi remunerată în lipsa unui acord semnat, conform Art. § 5 paragraful 4 de
până acum. Astfel reglementarea abrogată nu avea caracter de reglementare de drept
material.
Abrogarea Art. § 5 paragraful 5, în vigoare până acum, reprezintă modificarea în
consecinţă la Art. § 3.

Privitor la Art. § 4 (Costuri taxabile)


§ 4 a luat naştere din reglementarea Art. § 10 de până acum, referitoare la costurile
taxabile.

Paragraful 1 face referire la Directiva DIN 276 şi regulile general recunoscute ale
tehnicii. Pe lângă capitolele din legile referitoare la construcţii din legislaţia landurilor,
fac referire şi alte reglementări juridice, cum ar fi Art. 55 din Legea federală a
mineritului, la regulile general recunoscute ale tehnicii.
Deoarece costurile mandanţilor publici în domeniul construcţiilor de drumuri şi canalizări
se stabilesc pe baza dispozițiilor administraţiei (norme tarifare), care nu se lasă
încadrate la „regulile de specialitate general recunoscute ale tehnicii”, reglementarea a
fost completată prin formularea „pe baza dispozițiilor relevante ale administraţiei (norme
tarifare)”.
Paragraful 1 alineatul 4 corespunde Art. § 9 paragraful 2 de până acum.

Paragraful 2 stipulează că tarifele locale sunt considerate costuri taxabile. Calcularea


onorariilor trebuie să se facă exclusiv pe baza valorii reale a construcţiei. De aceea
paragraful 2 conţine o reglementare specială referitoare la nivelul cheltuielilor pentru
cazurile în care serviciile sau furnizările în condiţii deosebite nu pot fi prestate la tariful
stabilit pe plan local. În aceste cazuri, care au fost deja tratate în mare măsură în Art. §
6 paragraful 2 din Ordonanţa taxelor pentru arhitecţi din 1950 (GOA =

14
Gebührenordnung für Architekten), tarifele locale trebuie încadrate ca fiind costuri
taxabile.
Art. § 10 paragraful 2 în vigoare reglementează costurile taxabile pe baza stabilirii
cheltuielilor conform DIN 276. Reglementarea referitoare la costurile taxabile a fost
preluată de Art. § 2 numerele 13 şi 14 şi Art. § 4 paragraful 1.
Art. § 4 paragraful 1 alineatul 2 stabileşte criteriul pe baza căruia se calculează
costurile.
Trimiterea la directiva DIN 276 a fost preluată de ordonanţă în primul rând pentru
clarificare.

Art. § 10 paragraful 3 de până acum stabileşte care sunt costurile taxabile iar conţinutul
lui a fost preluat de Art. § 4 paragraful 2. Până acum apăreau în majoritatea secţiunilor
ordonanţei OAI (§§ 52 paragraful 3; 62 paragraful 3; 69 paragraful 4; 78 paragraful 2; 81
paragraful 4; 86 paragraful 4 şi 97 paragraful 3) reglementări referitoare la costurile
taxabile. Prevederile mai sus menţionate au fost cumulate în noua versiune în Art. § 4
paragraful 2 din secţiunea generală.

Este reglementat printre altele faptul că economiile nu au voie să afecteze costurile


taxabile, care stau la baza stabilirii onorariului. Arhitectul / arhitecta respectiv inginerul /
inginera are datoria de a aduce la cunoştinţa mandatarului / mandatarei reducerile
obţinute la achiziţia de servicii sau furnizări de construcţii, dar astfel de reduceri nu se
reflectă în diminuarea volumului de muncă a proiectantului / proiectantei. În consecinţă
asemenea reduceri nu trebuie să conducă la diminuarea onorariului.

Privitor la Art. § 5 (Zonele tarifare)


Structura OAI de până acum conţinea în total unsprezece prevederi referitoare la
reglementarea zonelor tarifare. Cu ajutorul lor se evaluează gradul de dificultate a unui
proiect de construcţie. Gradele de dificultate au fost cumulate în Partea I-a în Art. § 5.
Pentru execuţia de clădiri se aplică în continuare, conform paragrafului 1, 5 zone
tarifare şi cuprinde proiectarea obiectivului în Partea a III-a în întregime, iar din
proiectarea de specialitate în Partea a IV-a doar proiectarea structurilor portante.

Separat de cele 5 zone tarifare pentru proiectarea construcţiilor şi studiile directoare de


amplasare a construcţiilor, sunt stipulate în paragraful 2 cele 3 zone tarifare pentru
studiul peisagistic teritorial şi planificarea dotării tehnice.

Paragraful 3 stipulează zonele tarifare pentru planurile peisagistice locale şi studiile


peisagistice – cadru. Pentru a putea însă încadra proiectul de construcţie într-una din
aceste zone tarifare, trebuie să existe nişte caracteristici concrete de evaluare.
Caracteristicile de evaluare luate în calcul până acum se păstrează în reglementările
din varianta nouă referitoare la retribuirea serviciilor, iar corespunzătoarele liste cu
obiective se regăsesc în anexa 3 funcție de proiect.

Privitor la Art. § 6 (Baza de calcul a onorariilor)


Varianta nouă a Art. § 6 a luat naştere din Art. § 10 paragraful 1 în vigoare.
În paragraful 1 este stipulat principiul de bază, conform căruia trebuie să fie calculat
onorariul. Onorariul se stabileşte din costurile taxabile pe baza calculului cheltuielilor şi,
în cazul în care acesta încă nu e disponibil, pe baza evaluării cheltuielilor. Planificarea
15
de bază pentru calculul cheltuielilor este studiul de proiect finalizat iar pentru evaluarea
cheltuielilor anteproiectul.

Renunţându-se la adaptarea costurilor taxabile pe baza estimării respectiv constatării


cheltuielilor se obţine o separare a onorariilor de costurile efective de construcţie. Pe de
altă parte are loc o adaptare a onorariilor pe baza modificărilor solicitate de mandant /
mandantă referitoare la volumul lucrărilor conform Art. § 7 paragraful 5.
Pentru a putea facilita încheierea unui acord asupra onorariului chiar şi într-un stadiu
foarte timpuriu, când încă nu există proiecte care să determine evaluarea costurilor,
paragraful 2 prevede opţional posibilitatea acordului asupra cheltuielilor de construcţie.
Pentru a nu se ajunge la cheltuieli de execuţie nerealiste şi la un onorariu la fel de
nerealist, premisa pentru calculul onorariilor trebuie să o reprezinte costurile de execuţie
verificabile, care pot fi determinate de exemplu pe baza unor obiective de referinţă
comparabile, sau a unor antecalculaţii asemenea celor care au la bază directiva DIN
18205.

Încheierea unui asemenea acord asupra cheltuielilor de construcţie presupune de


asemenea ca ambii parteneri de contract să deţină aceleaşi informaţii şi aceleaşi
cunoştinţe de specialitate. Acesta este motivul pentru care reglementarea menţionată a
fost preluată doar ca o modalitate alternativă pentru stabilirea onorariului. Deoarece
stabilirea onorariului părţii a II-a se bazează pe unităţi de cont sau dimensiunile
suprafeţelor de construit, aceste unităţi de măsură care stau la baza calculului tarifar au
fost introduse în Art. § 6. Unităţile de cont reies din numărul de locuitori.

Ordonanţa nouă vine în întâmpinarea unei solicitări a Bundesrat-ului în Decizia sa din


14 iulie 1995 (Document 399/95) de a separa onorariile de costurile reale de execuţie.

Noua reglementare conduce la o simplificare a calculelor onorariilor, iar pentru


mandanţii / mandantele publice la o mai bună posibilitate de planificare a proiectelor de
construcții din propriul buget. Proiectele, tabelele tarifare şi zonele tarifare se păstrează
ca bază de calcul.

Indicaţia de orientare către tabelul tarifar corespunzător a fost preluată în Art.


§ 6 paragraful 1 a secţiunii generale şi va fi în vigoare nu numai pentru clădiri,
amenajări exterioare şi demolări.

În mare dispoziţia este redusă la conţinutul de reglementare necesar, pentru a se obţine


o utilizare mai facilă a ordonanţei OAI, aşa cum a solicitat şi Bundesrat-ul.

Privitor la Art. § 7 (Acordul asupra onorariului)


§ 7 se orientează după reglementarea § 4 de până acum, în care sunt stabilite condiţiile
cadru pentru acordul asupra onorariului.

Conţinutul de reglementare în paragraful 1 este, datorită recomandării din articolul de


lege de până acum, impunerea unui acord scris la împărţirea atribuţiilor.

Retribuirea serviciilor care se bazează pe costuri taxabile, valori sau unităţi de


decontare din afara tabelului de valori, sunt reglementate de acum încolo în secţiunea
16
generală în paragraful 2. Conform noii reglementări ea poate fi liber consimţită şi nu se
supune reglementărilor tarifare ale ordonanţei OAI.

Excepţii în care să se poată coborî sub nivelul tarifar minim conform paragrafului 3
alineatul 1 pot apărea de exemplu atunci când, în baza circumstanţelor deosebite a unui
caz singular, ţinând seama de scopul reglementării tarifului minim, este adecvată plata
unui onorariu mai mic decât nivelul tarifar minim. Strânse obligaţii de natură juridică,
economică, socială şi personală pot fi de ajuns; o excepţie poate fi acceptată şi atunci
când între părţile contractante există o relaţie de afaceri permanentă, de exemplu un
contract cadru între o firmă şi un arhitect.

Paragraful 3 alineatul 2 ale Art. § 4 în vigoare a fost preluat în mare măsură în Art. § 7
paragraful 4, dar a fost adaptată la noua sistematică a structurii OAI, ca modificare în
consecinţă din punct de vedere al redactării la reglementarea referitoare la prestaţiile
speciale din anexă.

Paragraful 4 preia reglementarea în vigoare din Art. § 4 paragraful 3 alineatul 1 de până


acum, care este descrisă şi în legea referitoare la reglementarea serviciilor prestate de
ingineri şi arhitecţi (normativa de autorizare) în §§1 paragraful 3 numărul 3 şi §§ 2
paragraful 3 numărul 3.

Paragraful 5 stabileşte că un contract care stă la baza onorariului trebuie adaptat şi pe


parcursul desfăşurării lucrărilor, dacă pe baza solicitărilor mandantului / mandantei se
măreşte volumul de execuţie, atrăgând după sine modificarea costurilor taxabile,
valorile sau unităţile de decontare. Formularea noii reglementări ca o revendicare nu ca
o normă irevocabilă răspunde unei propuneri a AHO (vezi pg 10). Nu poate fi ţinut
seama însă decât de modificările apărute pe baza solicitărilor mandantului / mandantei,
altfel nu
s-ar mai obţine facturarea separată a costurilor efective de construcţie.

Paragraful 6 cumulează reglementările Art. §§ 37 paragraful 4, 45 a paragraful 5 şi 49 c


paragraful 4 de până acum, care reglementează valorile procentuale pentru evaluările
costurilor necesare fazei de execuţie 1 în elaborarea planului de sistematizare.
Deoarece faza de execuţie 1 în acest domeniu nu are un nivel procentual fix, ci conţine
doar marja „de la – la”, o eventuală omisiune a unui acord scris este reglementată de §
7 paragraful 6 alineatul 2. Conform acestuia, se aplică în asemenea cazuri, doar
nivelurile tarifare minime convenite.

În paragraful 7 este introdusă o reglementare opţională Bonus-Malus, conform solicitării


formulate prin hotărârea Bundesrat-ului din 6 iunie 1997 (BR – Document 399/95). De
aceea dispoziţia prevede că părţile pot conveni asupra unui onorariu – Bonus de până
la 20 de procente din onorariul stabilit anterior, dacă baza de calcul a onorariului nu
este atinsă. Onorariul – Malus reprezintă până la 5 procente din onorariu şi ia în calcul
valoarea admisibilă a unei penalizări contractuale conform reglementărilor condiţiilor
generale de încheiere a unui contract. Modificările costurilor taxabile pe baza indicelui
cheltuielilor de construcţii nu sunt influenţate.

17
Trebuie menţionat că reglementarea Bonus-Malus de până acum din Art. § 5 paragraful
4a în vigoare conţine doar reglementări – Bonus pentru tarife care sunt sub nivelul
costurile taxabile, dar nu şi reglementări – Malus în cazul depăşirii nivelului costurilor. În
această privinţă reglementarea de până acum nu corespunde în totalitate
recomandărilor Bundesrat-ului referitoare la reglementările Bonus şi Malus.

Din cauza recomandărilor din normativa de împuternicire (§§ 1 paragraful 2 alineatul 2


şi §§ 2 paragraful 2 alineatul 2 din legea care reglementează serviciile prestate de
ingineri şi arhitecţi), care cer crearea unei juste balanţe de interese între mandanţi /
mandante şi antreprenori / antreprenoare, legislatorul este obligat să introducă corective
corespunzătoare.

Chiar şi atunci când diminuarea onorariului în cazul depăşirii costurilor are ca posibil
efect o scădere sub nivelul tarifar minim (calculat la costurile reale stabilite), aceasta
este acoperită de principiul de respectat la acordarea unei împuterniciri. Deoarece
principiul menţionat permite în cazuri excepţionale coborârea sub nivelul tarifar minim.
Se presupune că domeniul de aplicare a reglementării referitoare la sancţiuni se va
limita şi în continuare la cazuri excepţionale.

Privitor la Art. § 8 (Calcularea onorariului în cazuri speciale)


§ 8 se bazează pe reglementarea Art. § 5 de până acum referitoare la calculul
onorariului în cazuri speciale. Reglementarea din Art. § 5 în vigoare, paragraful 2
alineatul 1 a fost preluată în paragraful 1. Aceasta stipulează că în lipsa transmiterii unui
proiect pentru fiecare fază de execuţie, chiar şi pentru fazele pentru care s-a transmis
proiectul, este permisă doar calcularea onorariilor parţiale.

Art. § 5 alineatul 3 în vigoare a fost abrogat, deoarece trimiterea la Art. § 10 paragraful


4 de până acum nu are un conţinut propriu de reglementare. Art. § 5
paragraful 4a nu a fost preluat. Reglementarea privind acordul opţional asupra unei taxe
de contingent a fost preluată în general în Art. § 7 paragraful 7.

Privitor la Art. § 9 (Anteproiectul şi întocmirea studiului de proiect ca execuţie


separată
Directiva dă părţilor contractante posibilitatea de a cădea de acord asupra unui onorariu
mai mare, dacă întocmirea anteproiectului, studiului de proiect sau a proiectului de
supraveghere a obiectivului sunt menţionate în contract ca fiind lucrări separate. Prin
aceasta se va lua în considerare volumul de muncă deosebit depus de antreprenor /
antreprenoare, care poate creşte, atunci când aceste lucrări sunt executate fiecare
separat.

Majorările de până acum în cazul atribuirii de anteproiecte sau de întocmire a studiilor


de proiect ca lucrări de sine stătătoare nu erau menţionate doar în Art.
§ 19 în vigoare, ci şi în alte prevederi din secţiunea specială a ordonanţei OAI (ex § 19
paragraful 1 – 3, § 37 paragraful 4, § 58 şi § 75).

Art. § 75 de până acum (organizarea anticipată, întocmirea studiului de proiect şi


supravegherea obiectivului ca lucrare separată) oferea părţilor contractante posibilitatea
de a cădea de acord asupra unui onorariu mai mare, dacă antreprenorul /
18
antreprenoarea erau mandatate cu executarea anumitor faze de execuţie ca lucrări
separate. Pentru a păstra reglementările de atribuire separată a lucrărilor, ele vor fi
cuprinse de acum încolo în Art. § 9 ca parte integrantă din primele capitole ale secţiunii
generale.

Paragraful 1 şi 2 stipulează, ca şi dispoziţiile de până acum, doar nivelul maxim al


onorariilor. Acestea se calculează, cu excepţia execuţiei separate de „supraveghere a
obiectivului”, în conformitate cu sistematica structurii OAI, din evaluarea lucrărilor
corespunzătoare fiecărei faze de execuţie în parte, la care se adaugă evaluarea
lucrărilor corespunzătoare faze de execuţie anterioare.
Pentru supravegherea obiectivelor în cazul clădirilor, ca execuţie separată, au fost
preluate procentajele din Art. § 19 paragraful 4 de până acum.

Paragraful 3 corespunde din punct de vedere al dreptului material Art. §§ 45a paragraful
4 şi 46 paragraful 3, în vigoare până acum. Aici onorariul pentru anteproiect ca execuţie
de sine stătătoare în cazul studiilor peisagistice-cadru şi a planurilor peisagistice locale
sunt mărite de la 50 de procente la 60 de procente. Prin aceasta este atinsă unirea şi
eficientizarea reglementărilor separate de până acum.

Privitor la Art. § 10 (Multiple anteproiecte şi studii de proiect)


Art. § 10 ia naştere din Art. § 20 în vigoare şi a fost scos din partea a II-a „execuţii la
clădiri, amenajări exterioare şi demolări” şi mutat mai în faţa, în secţiunea generală.
Această clasare juridică corespunde în mare măsură unei recomandări a raportului de
stare 2000plus (Rezumat rândul 14).

Art. § 10 trebuie să determine în cazul unor lucrări diferite, care fac totuşi parte din
același contract, să se ajungă la o plată justă pentru mai multe organizări anticipate şi
studii de proiect. Posibilitatea de a ajunge la un acord liber e menită să le dea celor
implicaţi mai mult spaţiu de negociere pentru a adapta onorariul la condiţiile date.

Privitor la Art. § 11 (Contract pentru mai multe obiective)


Art. § 11 corespunde reglementării din Art. § 22 în vigoare.

Dispoziţia se aplică şi pentru proiectele de executat pe plan orizontal (Flachplanung),


Noţiunile de „structuri portante” şi „Construcţii de utilaj tehnologic” nu au fost introduse
în mod explicit, deoarece sunt cuprinse printre obiectivele ale căror definiţii apar în Art.
§ 2 Numărul 1.

Deoarece raporturile egale necesită reglementări egale, de acum încolo, aceste cazuri
vor fi reglementate în viitor, pentru toate proiectele implicate, în mod unitar în Art. § 11
în secţiunea generală a Ordonanţei.

Paragraful 1 se plică în secţiunea generală mai multor obiective. Aceasta are ca rezultat
o întărire a protecţiei consumatorului şi la o eficientizare a reglementărilor ne-unitare în
structura OAI de până acum (de exemplu: §§ 18, 22, 23 şi 25).

Paragraful 1 alineatul 2 corespunde recomandării raportului de statut 2000plus


(capitolul 10, pagina 40). Acolo s-a stabilit că există o Privitor la Art. § 22 de până acum,
19
printre altele în cazul execuţiilor de construcţii inginereşti monumentale şi ale
amenajărilor rutiere. Experţii găsesc de cuviinţă ca o cumulare a unor obiective cam de
acelaşi gen şi care aparţin aceluiaşi nivel tarifar, care au fost planificate şi ridicate în
acelaşi context temporal şi spaţial, să fie folosită cu precădere, chiar dacă asta ar
însemna o scădere parţială a onorariului. În general însă, această reglementare
împreună cu paragrafele 3 şi 4 duc la o mai mare atenţie acordată execuţiilor de sine
stătătoare.
Paragraful 2 corespunde în mare măsură Art. § 22 paragraful 2, dar e totuşi formulat la
un mod mai general, deoarece este aplicabil şi altor proiecte de execuţie. Exemple de
obiective identice sau foarte asemănătoare pot fi clădiri construite în oglindă, construcţii
în serie sau obiective construite după un proiect tip.

Art. § 22 paragraful 3 în vigoare până acum nu a fost preluat în versiunea nouă a


reglementării Art. § 11. Aceasta corespunde unei recomandări a raportului de statut
2000plus (capitolul 10, pagina 42). Aici au fost stabilite scăderile onorariilor în cazul mai
multor contracte, de către mai mulţi mandanţi / mandante. Şi alţi liber-profesionişti fac
repetat lucrări asemănătoare sau identice, pentru diverşi mandanţi / mandante, fără ca
să se impună o micşorare a onorariului din această cauză. În această privinţă
legislatorul urmează o recomandare a raportului de statut 2000plus şi elimină complet
reglementările privitoare la micşorarea tarifelor.

Paragraful 3 corespunde în mare măsură Art. § 22 paragraful 4 de până acum. El este


formulat la modul mai general şi se aplică în viitor în toate domeniile de execuţie. În
cazul unui nou contract, de la care se aşteaptă economii importante pe baza unor
lucrări deja executate pentru un alt contract încheiat între aceleaşi părţi semnatare,
reglementarea în vigoare a fost adaptată.

Paragraful 4 completează reglementarea Art. § 22 în vigoare până acum, în măsura în


care Art. § 11 paragraful 1 până la 3 se aplică numai proiectării de obiective nu şi
planificării suprafeţelor, aceasta deosebindu-se fundamental de proiectarea obiectivelor;
fapt care este stabilit clar în alineatul 1. Însă pentru a se evita plata dublă pentru
executarea planurilor directoare, onorariile trebuie reduse corespunzător, în
conformitate cu paragraful 4 alineatul 2, în cazuri în care sunt aplicate cunoştinţele
obţinute cu ocazia întocmirii altor planuri.

Aceasta se aplică indiferent de persoana care a executat planurile: antreprenorul /


antreprenoarea sau altcineva.

În măsura în care sunt utilizate inventarierea şi evaluarea din planurile executate


anterior, aceasta implică o reducere a volumului de muncă, indiferent de persoana care
a făcut evaluările la momentul respectiv. De aceea este adecvat, ca în asemenea
cazuri, onorariul să fie redus corespunzător, nu în ultimul rând pentru a evita
dezavantajul consumatorului de a face o plată dublă. În această privinţă reglementarea
răspunde recomandării normei de autorizare, de a prevedea o balanţă de interese între
mandant / mandantă şi mandatar / mandatară şi întăreşte argumentarea faţă de CE,
conform căreia structura OAI este o ordonanţă care reglementează nivelul tarifar minim
şi maxim, în apărarea consumatorilor.

20
Privitor la Art. § 12 (Fragment de proiect)
Art. § 12 a luat naştere din § 39 în vigoare şi a fost adăugat în secţiunea generală a
structurii OAI. Prevederea reglementează tarifele în cazul modificărilor parţiale în
planurile şi detaliile de sistematizare. În asemenea cazuri este micşorat onorariul
proiectantului, calculându-se numai în baza fragmentului de proiect de modificat.
Conţinutul Art. § 39 alineatul 1 a fost preluat integral de § 12. Adăugarea în secţiunea
generală a fost necesară, deoarece, în versiunea veche, o multitudine de prevederi (de
exemplu § 41 paragraful 6, § 44) făceau Privitor la Art. § 39 în vigoare până acum.

Adăugarea în secţiunea generală serveşte la obţinerea unei transparenţe în textul


ordonanţei, trimiterile nemaifiind de actualitate. Datorită încadrării sale juridice în
secţiunea generală, se cere ca Art. § 12 să fie aplicat pentru acele reglementări din
secţiunea specială, între care există o corelaţie. Art. § 39 alineatul 2 în vigoare (plata cu
ora) nu a fost preluat. Acordul asupra tarifelor orare se face de acum pe baza înţelegerii
între părţi.

Privitor la Art. § 13 (Interpolare)


Art. § 13 corespunde Art. § 5a în vigoare până acum.

Privitor la Art. § 14 (Cheltuieli suplimentare)


Art. § 14 se bazează pe reglementarea Art. § 7 de până acum, referitoare la
reglementarea cheltuielilor suplimentare. Noţiunea de „speze” („Auslagen”) a fost
eliminată, în interesul unei reglementări lingvistice unitare şi consecvente. Noţiunea de
„speze” poate duce la concluzia inaplicabilă că ar putea fi vorba de elemente tranzitorii
menţionate în legea impozitelor. Între cheltuielile auxiliare reglementate de această
prevedere nu sunt însă incluse din principiu spezele.

Modificările din punct de vedere a redactării ţin seama de Gender Mainstreaming.

Cu privire la claritatea contractului şi pentru evitarea litigiilor ulterioare referitoare la


modul şi amploarea rambursării cheltuielilor suplimentare, trebuie să se stabilească de
comun acord, prin atribuirea pe bază de contract a sarcinilor, dacă trebuie să se
renunţe, ca şi până acum, la rambursarea totală sau parţială a cheltuielilor
suplimentare.
Art. § 7 paragraful 2 nr 8 în vigoare până acum, a fost abrogat ca urmare a eliminării
tarifelor orare din Art. § 6 de până acum. Acolo erau reglementate costurile
suplimentare pentru vehicule topografice şi alte aparate de măsurat în cazul unui acord
de plată cu ora. Acordul asupra tarifelor orare se face de acum pe baza înţelegerii între
părţi.

Privitor la Art. § 15 (Plăţi)


Art. § 15 corespunde reglementării Art. § 8 în vigoare.

Art. § 8 paragraful 1 în vigoare, referitor la scadenţa plăţilor, a fost iniţial preluat în


structura OAI, pentru a completa contracte cu formulare deficitară printr-o bază de
calcul clară, cum ar fi de exemplu reglementarea scadenţelor. Reglementarea
completează Art. §§ 641 şi 646 în Codul Civil (BGB = Bundesgesetzbuch).

21
Art. § 8 paragraful 2 în vigoare până acum, referitor la plăţile intermediare, este păstrat
în mare măsură. Prin preluarea posibilităţii, ca mandatarul să solicite achitarea plăţilor
intermediare la data stabilită, părţile semnatare sunt obligate să menţioneze în contract
valoarea şi termenul de plată a sumelor intermediare de achitat pentru lucrările deja
efectuate. Numai în cazul în care nu se încheie un asemenea acord, mandatarul poate
cere, ca şi până acum, achitarea onorariilor intermediare, în intervalele de timp
corespunzătoare. Şi conform Art. § 632a Cod Civil (BGB) se pot stabili de comun acord
plăţi intermediare; acestea pot fi însă solicitate doar pentru execuţii finalizate în sine ale
lucrării. De regulă, fazele de execuţie nu ar trebui să poată fi privite ca părţi de sine
stătătoare ale unei lucrări, astfel că proiectanţii şi proiectantele îşi pot cere onorariul
doar după finalizarea şi predarea lucrării.

Paragraful 3 referitor la scadenţele plăţilor auxiliare este păstrat.

Paragraful 4, care stipulează că se poate cădea de acord şi asupra altor modalităţi de


plată, rămâne de asemenea în vigoare.

Privitor la Art. § 16 (Impozite)


Art. § 16 corespunde Art. § 9 de până acum, a cărui conţinut juridic este păstrat în mare
măsură.
În tabelele tarifare sunt afişate costurile de construcţie facturabile nete.

Este clar că în continuare se calculează costurile suplimentare nete. Aceste cheltuieli


suplimentare, ca parte componentă a onorariului, sunt grevate de impozitele încasabile
pentru lucrarea executată. Mandatarul / mandatara pot deduce impozitele încasabile
pentru prestaţiile suplimentare ca pre-impozitare. Din punct de vedere economic,
mandatarul / mandatara aplică impozitele la cheltuielile suplimentare nete; el sau ea nu
trebuie să fie grevat de impozitul pe cheltuielile suplimentare brute.

Prin referirea la aşa numita „Reglementare a întreprinderilor mici” a Art. § 19 din legea
impozitelor, se stabileşte că simplificarea procedurilor reglementate acolo trebuie să se
aplice şi în domeniul structurii OAI.

Reglementarea referitoare la plăţile intermediare a fost eliminată, fiindcă doar relua în


ordonanţa OAI reglementarea în vigoare referitoare la impozitare.

Paragraful 2 stabileşte tratamentul fiscal al cheltuielilor. Formularea de până acum a


ordonanţei OAI în acest aspect era inexactă.

Păstrarea conţinutului reglementării în vigoare corespunde ţelului ordonanţei de a întări


în continuare birourile şi întreprinzătorii mai mici.

22
Partea 2

Planificarea suprafeţelor

Secţiunea 1 Studii directoare de amplasare a construcţiilor

Privitor la Art. § 17 (Domeniu de aplicare)


Art. § 17 corespunde Art. § 35 şi defineşte domeniule de aplicare a structurii OAI pentru
lucrările urbanistice. Referirea în Art. § 35 în vigoare la § 42 de până acum a fost
ştearsă, deoarece se aplica în cazul lucrărilor speciale, care sunt conţinute acum în
anexa ordonanţei OAI.

Privitor la Art. § 18 (Proiectul planului de sistematizare)


Proiectul de sistematizare conţine lucrările mandatarilor / mandatarelor, care sunt
necesare în general pentru pregătirea şi pentru conceperea elaborării planului de
sistematizare. Art. § 18 însumează reglementările din Art. § 37 după cum urmează:

Fazele de execuţie de până acum sunt păstrate. Nivelele procentuale ale evaluării
corespund reglementării din Art. § 37 de până acum.

Toate fazele de execuţie sunt evaluate în procente ale onorariilor conform § 20. Valorile
din tabel sunt crescute cu 10 procente. Aceasta conduce în final la o creştere a
onorariului. Au crescut şansele birourilor de proiectare de a obţine un onorariu decent.
Aceasta se impune pe fondul creşterii preţurilor de la ultima modificare a ordonanţei
OAI şi până în prezent. În această privinţă legislatorul dă autorizarea să se ia în
considerare şi interesele îndreptăţite ale arhitecţilor / arhitectelor şi inginerilor /
inginerelor.

Lucrările efectuate separat pentru fiecare fază de execuţie în parte sunt reglementate in
anexa 4 şi corespund Art. § 37 paragraful 2 de până acum. Descrierea lucrărilor
speciale a fost eliminată complet, deoarece aceasta este conţinută în anexa ordonanţei
OAI.

Paragraful 2 preia conţinutul Art. § 37 paragraful 3 de până acum. Pentru că


participarea regulată la cel puţin 10 şedinţe, în special în cazul contractelor mai mici, nu
are nici o relevanţă asupra ordinului de mărime a onorariului, participările la şedinţe au
fost reduse la 5 şi dincolo de aceasta au fost reglementate pentru elaborarea de noi
proiecte onorariile stabilite de comun acord.

Art. § 37 paragraful 5 de până acum nu a fost preluat în § 18; prevederea obliga până
acum părţile contractante la un acord punctual (fără întârziere) asupra evaluării fazelor
de execuţie 1 şi 2. Părţile contractante trebuiau să întocmească o evaluare scrisă
înainte de încheierea fazelor respective de execuţie, altfel lucrarea era evaluată la doar
11 procente din onorariul prevăzut de Art. § 38. Prevederea corespunde prin conţinutul
ei de reglementare Art. § 7 paragraful 6 din secţiunea generală (dacă nu a fost încheiat
nici un acord prin care să fie stabilite onorariile, atunci sunt aplicate nivelele tarifare
minime corespunzătoare) şi este astfel de prisos.
23
Privitor la Art. § 19 (Proiectul de execuţie a detaliului de sistematizare)
Nivelele procentuale ale evaluării corespund reglementării din Art. § 40 de până acum.
Toate fazele de execuţie sunt evaluate conform nivelelor procentuale ale onorariilor din
Art. § 21. Valorile din table sunt majorate cu 10 procente.
Aceasta conduce în final la o creştere a onorariului. Au crescut şansele birourilor de
proiectare de a obţine un onorariu decent. În această privinţă legislatorul dă autorizarea
să se ia în considerare şi interesele îndreptăţite ale arhitecţilor şi inginerilor.

Descrierea proiectului de execuţie corespunde în mare reglementării de până acum.


Lucrările efectuate separat pentru fiecare fază de execuţie în parte sunt reglementate în
anexa 5. Descrierea lucrărilor speciale nu a fost preluată, deoarece aceasta este
conţinută în anexa 2 a ordonanţei OAI.

Paragraful 2 face trimitere la § 18 paragraful 2 şi introduce şi pentru detaliile de


sistematizare reglementarea referitoare la numărul de participări la şedinţe, în vederea
obținerii onorariului.

Privitor la Art. § 20 (Onorarii pentru execuţiile proiectelor de sistematizare)


Art. § 20 corespunde actualului Art. § 38 şi conţine următoarele caracteristici de
măsurare, decisive în vederea stabilirii onorariului: Unităţile de cont, nivelele tarifare
minime şi maxime şi nivelele tarifare pentru execuţia parţială a lucrării.

Titlul a fost adaptat noii sistematici a ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între
lucrări de bază şi lucrări speciale. De aceea în varianta nouă, titlul apare ca: „Onorarii
pentru execuţia proiectelor de sistematizare”.

Paragraful 2 corespunde Art. § 38 în vigoare paragraful 2. Ca planuri de sistematizare


pot fi privite, conform § 5 paragraful 2 numărul 1 din legea construcţiilor, nu numai
suprafeţele ci şi zone întregi destinate construcţiei. De aceea premisele de la care se
porneşte în stabilirea onorariilor au fost completate.

Reglementările de până acum ale Art. § 38 în vigoare, referitoare la onorariile pentru


execuţiile în cadrul planurilor de sistematizare, sunt păstrate în mare măsură, cu
următoarele abateri:

Art. § 38 paragraful 6 alineatul 1 de până acum este preluat de Art. § 20 paragraful 6.


Art. § 38 paragraful 6 alineatul 2 de până acum, conform căruia părţile contractante au
posibilitatea de a negocia, în locul onorariului minim de 2300 Euro o retribuire orară,
este abrogat. Un asemenea acord putea duce până acum la coborârea sub nivelul
tarifului minim. Pentru că dispoziţia nu prevedea în acest sens nici un nivel tarifar
minim, ci permitea încheierea unui acord liber, ea a fost abrogată. Prin abrogarea
acesteia, situaţia judiciară e mai clară, legislatorul renunţând în acest caz la
reglementare.

În locul articolului în vigoare până acum Art. § 38 paragraful 6 a fost adăugată pe baza
articolului în vigoare până acum Art. § 36a paragraful 2 o reglementare referitoare la
stabilirea zonelor tarifare. Conţinutul de reglementare a Art. § 36a paragraful 2 de până
24
acum va fi păstrat Art. § 20 paragraful 8 al ordonanţei OAI. Deoarece în varianta de
până acum a ordonanţei OAI apăreau în total unsprezece prevederi referitoare la grilele
tarifare, conţinutul lor comun de reglementare, respectiv descrierea gradelor de
dificultate, a fost introdus în Art. § 5 din secţiunea generală. Caracteristicile de evaluare
pentru încadrarea în grilele tarifare în cazul planurilor de sistematizare au fost cumulate
în paragraful 7; aceasta corespunde solicitării acordului de coaliţie de simplificare şi mai
multă transparenţă.

Art. § 38 paragraful 7 de până acum nu este preluat de Art. § 20, deoarece ideea de
reglementare conţinută este deja cuprinsă în Art. § 7 paragraful 2 din secţiunea
generală, şi anume că acele contracte, a căror valoare se află în afara tabelului tarifar,
ar trebui să poată fi liber negociate.

Art. § 38 paragraful 7 de până acum nu este preluat de Art. § 20, deoarece el conţine
doar o reglementare clarificatoare, contractuală, dar nu şi o reglementare tarifară. Este
vorba, ca şi în Art. § 21, de asemenea abrogat, despre retribuirea efortului multiplu în
cazul eşalonării lucrării în timp. Art. § 21 de până acum făcea referire la perioada de
execuţie, în timp ce Art. § 38 paragraful 8 se referea la perioada de planificare a
proiectelor de sistematizare. Pentru efortul multiplu ar trebui să se poată negocia un
onorariu pauşal. Prin abrogarea prevederii acest lucru nu este împiedicat. Părţilor
implicate le rămâne neştirbită posibilitatea încheierii unui acord de negociere a unui
onorariu pauşal.

Renunţarea la preluarea Art. § 38 paragraful 9 în Art. § 20 urmăreşte raţionamentul


conform căruia a fost abrogat paragraful 8. În conformitate cu paragraful 9 de până
acum, o suplimentare poate fi negociată liber, dacă este prevăzută o restructurare a
planurilor de sistematizare din punct de vedere al construcţiilor, al tehnicii traficului,
socio-economic sau ecologic. Prevederea este eliminată din ordonanţa OAI, deoarece
nu are caracter de reglementare tarifară.

Art. § 38 paragraful 10 de până acum a fost eliminat, deoarece din punct de vedere al
conţinutului face referire la conţinutul reglementar al Art. § 10, din secţiunea Generalităţi
a noii variante. Acolo este vorba despre recompensarea lucrărilor în cadrul cărora au
fost executate mai multe anteproiecte şi studii de proiect. O referire la prevederile din
secţiunea Generalităţi, care se aplică oricum secţiunii Speciale a ordonanţei OAI, nu
este necesară din punct de vedere juridic.

Privitor la Art. § 21 (Onorariile pentru execuţii ale unor detalii de sistematizare)


Art. § 21 corespunde Art. § 41 în vigoare şi reglementează recompensarea execuţiilor
de detalii de sistematizare.

Titlul a fost adaptat noii sistematici a ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între
lucrări de bază şi lucrări speciale. De aceea în varianta nouă, titlul apare ca: „Onorarii
pentru execuţia detaliilor de sistematizare”.

Trimiterea la § 19 în loc de § 40 de până acum este o consecinţă de modificare


redacţională. Reglementările referitoare la lucrările detaliilor de sistematizare sunt

25
incluse în Art. § 19. Tabelul tarifar din Art. § 41 în vigoare se referă în varianta nouă la
Art. § 21. Valorile finale din tabelele tarifare de până acum sunt păstrate.

Art. § 21 se abate de la Art. § 41 în vigoare în următoarele puncte:


Art. § 41 paragraful 2 alineatul 2, sub-alineatul 2, care conţine o solicitare de verificare a
grilelor tarifare, a fost şters. Prevederea este astfel inutilă, deoarece în Art. § 7
paragraful 5 este stipulat că onorariul poate fi modificat prin acorduri ulterioare, dacă în
timpul desfăşurării lucrărilor din cadrul unui contract de arhitectură sau inginerie reiese,
că mai trebuie executate şi alte lucrări. De aici se acceptă ca şi clauză suplimentară la
contract un acord adiţional scris referitor la stabilirea onorariului.

Art. § 41 paragraful 3 de până acum, în care era stipulat că pe lângă onorariul pentru
anumite detalii de sistematizare, care conţin solicitări speciale, poate fi negociată o
suplimentare, nu este preluat. O dată cu abrogarea situaţia juridică se clarifică:
legislatorul renunţă în acest caz la reglementare. Deoarece prevederea are doar un
conţinut de reglementare de clarificare, fără a face referire la reglementarea tarifară,
abrogarea corespunde solicitării Bundesrat-ului de a simplifica structura OAI.
Posibilitatea de a negocia liber o asemenea suplimentare le rămâne părţilor
contractante neştirbită, conform noii ordonanţe.

Prin referirea în paragraful 3 la Art. § 20 paragraful 7 până la 9, rămâne in continuare în


vigoare Art. § 39a. Acesta conţine o reglementare în vederea stabilirii grilelor tarifare şi
face referire la § 36a.
Deoarece în varianta de până acum a ordonanţei OAI apăreau în total unsprezece
prevederi referitoare la grilele tarifare, conţinutul lor comun de reglementare, respectiv
descrierea gradelor de dificultate, a fost introdus în Art. § 5 din secţiunea Generalităţi.
Pentru încadrarea în grilele tarifare sunt necesare caracteristici concrete de evaluare.
Caracteristicile de evaluare pentru încadrarea în grilele tarifare în cazul detaliilor de
sistematizare se regăsesc în Art. § 20 paragraful 7 până la 9 în corelare cu Art. § 21
paragraful 3.
Art. § 41 paragraful 4 a fost preluat în noul Art. § 21 paragraful 4. Deoarece în noua
versiune a ordonanţei OAI nu este prevăzută plata cu ora şi deci nici tarifele orare, Art.
§ 41 paragraful 4 alineatul 2 se abrogă corespunzător.

Art. § 41 paragraful 6 a fost abrogat, deoarece recomandările pe care le conţine sunt


inutile în varianta nouă a HOAI:
Art. § 20 de până acum (multiple anteproiecte şi studii de proiect) a fost preluat de Art. §
10 în secţiunea generală a HOAI şi se aplică fără trimiteri către secţiunea specială.
Trimiterea la Art. § 38 paragraful 8 de până acum se pierde, pentru că prevederea a
fost abrogată.
Trimiterea la Art. § 39 de până acum (Fragmente de proiect) nu este necesară,
deoarece prevederea se regăseşte ca Art. § 12 în secţiunea generală a noii variante,
fără trimiteri la secţiunea specială a HOAI. Ea se aplică în cazurile în care există o
corelaţie.

26
Secţiunea 2 Planificare peisagistică

Privitor la Art. § 22 (Domeniu de aplicaţie)


§ 22 defineşte domeniul de aplicare a HOAI pentru proiectele de planificare peisagistică
şi se bazează pe Art. § 43 în vigoare. Trimiterea la § 50 în vigoare până acum, a căzut,
deoarece ea face referire la lucrările speciale, care sunt conţinute în anexa HOAI.

Art. § 43 paragraful 2 numărul 3 de până acum a fost preluat în paragraful 2, fără studiul
de impact asupra mediului. Acesta (Art. § 48 în vigoare) va fi inclus de acum încolo în
anexă.

Privitor la Art. § 22 (Proiect de studiu peisagistic teritorial)


Prin studiile peisagistice teritoriale sunt reprezentate cerinţele şi măsurile locale în
vederea împlinirii ţelului de protejare a naturii şi de conservare a peisajului prin
intermediul textului, al hărţilor şi al motivării. Art. § 45a În vigoare până acum (Proiect de
studiu peisagistic teritorial) este reglementat prin noul Art. § 23 şi în anexa 6.

Corespunzător noii reglementări, în secţiunea generală se grupează lucrările în patru


faze de execuţie, spre deosebire de vechea variantă în care erau cinci faze. Faza de
execuţie 5, existentă până acum nu mai este reglementată de HOAI, părţile
contractante având libertatea de a negocia onorariul pentru faza de execuţie 5, libertate
exprimată deja în Art. § 45a paragraful 3. De aceea nu a existat o evaluare a fazei de
execuţie 5 în Art. § 45a paragraful 1 de până acum. Nivelele procentuale, prin care erau
evaluate lucrările până în prezent, rămân neschimbate. Toate fazele de execuţie sunt
evaluate în nivele procentuale ale onorariilor, conform Art. § 28.

Reprezentarea lucrărilor speciale nu a fost preluată, deoarece sunt conţinute în anexa


HOAI.

Art. § 45a paragraful 3, care dă libertate părţilor contractante de a negocia liber


onorariile referitoare la faza de execuţie 5 din varianta veche, a fost abrogată.
Paragraful nu are conţinut de reglementare materială; acordul între părţi este liber şi
după abrogare.

Art. § 45b paragraful 4 a fost abrogat, deoarece a fost preferată o reglementare


corespunzătoare în Art. § 7 paragraful 2 (nou).

În Art. § 45a paragraful 5, care a fost abrogat, erau prevăzute nivelele procentuale prin
care era evaluată faza de execuţie 1, în lipsa încheierii unui acord scris înainte de
execuţia lucrării. Reglementarea de până acum era menită să oblige părţile
contractante să încheie un acord prealabil, referitor la evaluarea fazelor de execuţie 1 şi
2, în caz contrar lucrarea ar fi fost evaluată la 21 la sută din valoarea totală a
onorariului. Reglementarea devine nulă din cauza Art. § 7 paragraful 6, care prevede
că, în lipsa încheierii unui acord scris, se aplică onorariul la nivelul tarifar minim.

Art. § 45a paragraful 3 de până acum, care stipula posibilitatea ca prin acordul părţilor,
valoarea onorariului stabilit să depăşească pe cel prevăzut pentru faza de execuţie 2, a
fost abrogat. Reglementarea vizează dreptul contractual nu şi reglementarea costurilor
27
de execuţie conform HOAI. Posibilitatea de a negocia un onorariu suplimentar pentru
prelucrarea datelor nu este eliminată prin abrogare. Conform recomandării raportului de
statut (capitolul 10, pagina 52), care clasifică această reglementare ca fiind mai degrabă
o lucrare suplimentară, aceste lucrări sunt preluate în secţiunea execuţii speciale în
anexă la punctul 2.3.2.

Art. §§ 45a paragraful 7, de până acum, a fost preluat identic în Art. § 23 paragraful 3.
Acesta stipulează că mandatarul / mandatara trebuie să participe la maxim 6 şedinţe
pentru a primi onorariul conform Art. § 28. Dacă acest număr este depăşit, şedinţele nu
mai sunt cuprinse în reglementarea costurilor de execuţie ale HOAI, iar onorariul intră
sub incidenţa liberei negocieri.

Privitor la Art. 24 (Proiect de execuţie a unui plan peisagistic local)


Art. § 24 şi anexa 7 aferentă corespund Art. § 46 în vigoare.

Prevederea face referire la proiectul de execuţie a unui plan peisagistic local, care se
realizează în conformitate cu regulile planului de sistematizare. Conform legislaţiei în
vigoare, acest proiect poate pune baza unui plan de sistematizare, poate reprezenta o
parte componentă a unui plan de sistematizare, sau poate deveni, în caz excepţional,
un proiect cu caracter juridic propriu. În timp ce într-un proiect peisagistic teritorial
interesele de conservare a naturii, de protejare a mediului înconjurător şi a spaţiului
verde sunt exprimate utilizând suprafeţe întinse, în cazul unui proiect peisagistic local,
totul se reduce la o suprafaţă mai mică şi se exprimă mai intens şi mai concis.

Corespunzător noii reglementări, în secţiunea generală se grupează lucrările în patru


faze de execuţie, spre deosebire de vechea variantă în care erau cinci faze. Faza de
execuţie 5, existentă până acum nu mai este reglementată de HOAI, părţile
contractante având libertatea de a negocia onorariul pentru faza de execuţie 5, libertate
exprimată deja în Art. § 45a paragraful 3. De aceea nu a existat o evaluare a fazei de
execuţie 5 în Art. § 45a paragraful 1 de până acum. Nivelele procentuale, prin care erau
evaluate lucrările până în prezent, rămân neschimbate. Toate fazele de execuţie sunt
evaluate în nivele procentuale ale onorariilor, conform Art. § 29.

Descrierea proiectului corespunde reglementării în vigoare până acum a Art. § 46


paragraful 2. Lucrările speciale sunt incluse conform noii structuri în anexa 2 a HOAI.
Art. § 46 paragraful 3 în vigoare a fost abrogat şi conţinutul său a fost preluat de Art. § 9
din secţiunea generală.

Conform Art. § 46 paragraful 4, până acum s-a aplicat Art. § 45a paragraful 3, 5 până la
7. Art. § 24 paragraful 3 are trimitere la Art. § 45a paragraful 7. Aici este stipulat că
participarea la maxim şase şedinţe este remunerată conform Art. § 28. Dacă acest
număr este depăşit, şedinţele nu mai sunt cuprinse în reglementarea costurilor de
execuţie ale HOAI, iar onorariul intră sub incidenţa liberei negocieri. Aplicarea
„corespunzătoare” a directivei se realizează utilizând tabelele tarifare din Art. § 29 care
reprezintă onorariile pentru proiectele peisagistice locale.

Trimiterea din Art. § 46, de până acum, la Art. § 45a paragraful 3, de până acum, se
referă la tariful orar şi devine nulă din cauza abrogării directivei.
28
Trimiterea din Art. § 46, de până acum, la Art. § 45a paragraful 5, de până acum,
reglementa cota procentuală a onorariilor pentru fazele de execuţie 1 şi 2 pentru
proiectele peisagistice teritoriale, în lipsa unui acord scris încheiat înaintea efectuării
lucrărilor. Această prevedere a fost abrogată, în schimb Art.
§ 7 paragraful 6 aliniatul 2 din secţiunea generală stipulează că în lipsa unui acord scris
se aplică nivelul tarifar minim.

Privitor la Art. 25 (Proiect de execuţie a unui studiu peisagistic cadru)


Art. § 25 şi anexa 8 aferentă corespund Art. § 47 în vigoare.
Prevederea reglementează proiectul de execuţie a unui studiu peisagistic cadru, care
se diferenţiază de proiectul peisagistic teritorial prin faptul că acesta nu se limitează
doar la zona de planificare locală, ci implică spaţii teritoriale întinse, pentru care trebuie
luate măsuri speciale în ceea ce priveşte protejarea naturii şi conservarea peisajului.

Definiţia proiectului de execuţie a unui studiu peisagistic cadru a fost eliminată din Art. §
47 paragraful 1, deoarece este inclusă în faza 3 de execuţie şi este menţionată şi în
reglementările din Art. § 15 al legii federale de protejare a naturii. Redactarea
conţinutului este lăsată la latitudinea landurilor, care se folosesc de acesta în legislaţia
locală privind protecţia mediului. În acest sens, introducerea unei noi definiţii în HOAI nu
este necesară.

Conţinutul fazelor de execuţie de la 1 la 4 menţionate în Art. § 47 paragraful 2 s-a


păstrat. În faza de execuţie 4 (redactarea finală a proiectului) din Art. § 47 paragraful 2
lipseşte o reprezentare a prestaţiei de bază. Ca lucrare specială a fost încadrată
participarea la promovarea dezvoltării peisagistice. Evaluarea prestaţiei de bază se face
pe baza evaluării prestaţiilor de bază pentru proiectele peisagistice locale şi teritorial.
Prestaţia de bază a fost în consecinţă completată. În proiectul de execuţie a studiului
peisagistic cadru vor exista de acum încolo patru faze de execuţie bine definite.

Descrierea proiectului de execuţie corespunde reglementării de până acum. Conţinutul


Art. § 47 paragraful 4 de până acum a fost preluat neschimbat de Art. § 25. Modificarea
redacţională în consecinţă este că mai nou se face Privitor la Art. § 30 în loc de Art. §
47a de până acum.

Art. § 47 paragraful 4 de până acum a prevăzut posibilitatea de încheiere a unor


acorduri prin care onorariile stabilite să depăşească onorariile standard din faza de
execuţie 1. El s-a sprijinit pe Art. § 45a paragraful 6 de până acum, care a fost de
asemenea abrogat.

Conform recomandărilor raportului de statut referitor la Art. § 45a paragraful 6, această


reglementare poate fi încadrată mai degrabă ca lucrare suplimentară, şi poate fi
preluată la secţiunea specială din anexa 2.

Privitor la Art. § 26 (Planul de conservare a peisajului)


Art. § 26 şi anexa aferentă 9, corespunde Art. § 49a, în vigoare

Prevederea reglementează comandarea execuţiei de planuri peisagistice, care se află


în legătură cu activităţi ce pot influenţa mediul, ca de ex. căi de acces, canalizare,
29
depozite de deşeuri, săpături sau activităţi de degajarea solului. Impactul asupra naturii
şi mediului poate avea caracter fie punctual, liniar sau la nivel de areal.

Faza a doua de execuţie cuprinde evaluarea stocurilor. Evaluarea stocurilor se


defineşte drept evaluarea productivităţii şi a fragilităţii ecosistemului şi a mediului,
funcţie de scopurile şi principiile protecţiei mediului, ca şi evaluarea interferenţelor,
respectiv a influenţelor anterioare asupra naturii şi peisajului.

Corespunzător noii reglementări, în capitolul Generalităţi cele 5 lucrări deja existente se


structurează ca şi până acum în 5 faze de execuţie. Tarifele tuturor fazelor de execuţie
sunt evaluate procentual conform paragraf 3, cu Privitor la Art. §§ 28, 29.Trimiterile din
paragraful 3 la tabelele tarifare pentru planurile peisagistice teritoriale şi locale sunt
adaptate din punct de vedere al redactării. Ratele procentuale cu care au fost evaluate
lucrările până acum rămân neschimbate.

Descrierea proiectului de execuţie corespunde reglementării din art. § 49a în vigoare


până acum. Ideea principală din art. § 49a, paragraful 3 aliniatul 2 a fost păstrată în art.
§ 26, paragraf 3, aliniat 2. Modalitatea deja reglementată, ca în locul unui tarif conform
aliniat 1, să se convină asupra unui tarif orar, a fost adaptată la sistematica noii
ordonanţe OAI. S-a luat în considerare faptul că în noua variantă a ordonanţei tarifele
orare nu sunt reglementate. Din această cauză pe viitor există alternativa ca tariful să
fie stabilit de comun acord.
Modificarea aliniatului 2 include deci posibilitatea stabilirii unui tarif orar.

Privitor la Art. § 27 (Proiect de execuţie a unui plan de întreţinere şi dezvoltare)


Art. § 27 şi anexa aferentă 10 corespund Art. § 49c în vigoare.

Prevederea reglementează proiectul pentru execuţia de planuri de întreţinere şi


dezvoltare, ce vor fi elaborate pe baza legislaţiei aflate în vigoare, în special pentru
zone protejate şi protejabile.

Definiţia proiectelor de execuţie a planurilor de întreţinere şi dezvoltare cuprinse în Art.


§ 49c paragraf 1 până acum în vigoare a fost eliminată. Asemenea definiţii reies din
reglementările legale aflate în vigoare (de ex. § 7 din Hotărârea conducerii regionale
Hanovra, în legătură cu §§ 24, 28c, 29 şi 30 din Legea pentru protecţia mediului în
Saxonia Inferioară sau în temeiul regulamentelor pe baza documentelor de autorizare
din §§ 37, 45 Legea pentru protecţia mediului din Bavaria), astfel încât nu sunt
necesare în structura OAI.

Paragraful 1 face Privitor la Art.. § 49c, paragraful 2, aflat în vigoare şi cuprinde cele 4
etape de execuţie de până acum. Toate etapele de execuţie sunt evaluate în rate
procentuale tarifare, conform § 31.

Paragraful 3 corespunde articolului § 49c paragraf 3, de până acum. Descrierea


planului de execuţie se suprapune în mare parte cu reglementările aflate în vigoare
până acum. Prezentarea lucrărilor speciale a fost total omisă, acestea fiind cuprinse în
anexa noii versiuni a ordonanţei OAI.

30
Articolul § 49c paragraf 4 de până acum a fost eliminat şi prevedea cu ce procent sa fie
evaluate fazele de execuţie de la 1 la 3, în cazul în care lipsea o înţelegere scrisă
înainte de executarea lucrării. Reglementarea obliga părţile contractante la încheierea
în timp util a acordurilor referitoare la evaluarea fazelor de execuţie şi este cuprinsă
acum la Generalităţi, art. § 7 paragraf 6, în lipsa acordurilor scrise fiind valabile nivelele
tarifare minime.

Privitor la Art. § 28 (Tarife pentru lucrări la planuri de amenajare teritorială)

Art. § 28 reglementează tarifarea în cazul planurilor de amenajare teritorială şi se


bazează în principal pe art. § 45b, în vigoare până acum.

Titlul a fost adaptat noii structuri a ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între
lucrări de bază şi lucrări speciale. Din această cauză în varianta nouă titlul este “Tarife
pentru lucrări la planuri de amenajare teritorială”

Trimiterea la art. § 23 în loc de art. § 45a este o modificare redacţională. Reglementările


pentru tarife în cazul lucrărilor la planurile de utilizare a suprafeţelor/ de sistematizare
sunt cuprinse în art. § 23. Planul tarifar pentru art. § 45a în vigoare până acum se referă
acum la § 28.

Paragrafele 3 şi 4 din art. § 45b nu sunt preluate în art. § 28, deoarece reglementarea
că în cazul comenzilor aflate în afara tabelului de valori, acordurile să fie liber
consimţite, a fost preluată în art. § 7 paragraf 2, Capitolul Generalităţi. Nu se vede
necesitatea de stabilire a nivelelor tarifare minime sau maxime în cazul acestor
comenzi: în afara tabelului de valori, părţilor contractante nu ar trebui să li se impună
alte limitări în acordurile stabilite. Acest lucru este în concordanţă cu sistematica
ordonanţei OAI, adică nivelele tarifare minime şi maxime vor fi stabilite în cele din urmă
prin intermediul tabelului tarifar.

Paragraful 3 cuprinde reglementarea pentru stabilirea zonelor tarifare din fostul art. §
45. Deoarece în varianta veche a ordonanţei OAI, erau cuprinse în total 11 prevederi
referitoare la zonele tarifare, conţinutul lor referitor la descrierea treptelor de dificultate a
fost cumulat şi adăugat în noul § 5 din secţiunea generală. Pentru clasificarea în
anumite zone tarifare sunt necesare caracteristici de evaluare concrete. Caracteristicile
de evaluare pentru clasificarea intr-o zonă tarifară a planurilor zonale în cazul art. § 45
au fost rezumate în art. § 28 paragraf 3; acest lucru este solicitare a contractului de
coaliţie pentru simplificare şi mai multă transparenţă.

Privitor la Art. § 29 (Tarife pentru lucrări în cazul planurilor peisagistice locale)

Art. § 29 se bazează pe fostul art. § 46a, ce cuprinde parametrii de proiectare relevanţi


pentru stabilirea tarifelor: unităţi de cont, nivelurile tarifare minime şi maxime şi nivele
tarifare pentru execuţiile parţiale.
Titlul a fost adaptat noii structuri a ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între
lucrări de bază şi lucrări speciale. Din această cauză în varianta nouă titlul este “Tarife
pentru lucrări la planuri peisagistice locale”.
31
Referirea la art. § 24 în loc de fostul art. § 46 este o necesitate redacţională. Tabelul
tarifar din fostul art. § 46a se referă acum la art. § 29. Fostul art. § 46a paragraf 4 se
elimină. Menţiunea că acele contracte a căror valoare se situează în afara limitelor
tabelului tarifar vor fi negociate de comun acord a fost inclusă în art. § 7 paragraf 2
Capitolul Generalităţi. Art. § 46a paragraf 4a de până acum devine art. § 29 paragraf 5.
Art. § 46a paragraf 5 a fost păstrat şi devine art. § 29 paragraf 4.

Privitor la Art.. § 30 (Tarife pentru lucrări de proiectare aferente studiilor


peisagistice cadru)

Art. § 30 reglementează tarifarea în cazul proiectării studiilor peisagistice cadru şi este


în mare parte echivalent cu art. § 47a, încă în vigoare.

Titlul a fost adaptat noii structuri a ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între
lucrări de bază şi lucrări speciale. Din această cauză în varianta nouă titlul este “Tarife
pentru lucrări de proiectare studii peisagistice cadru ”. Trimiterea din paragraful 1 la art.
§ 25 în loc de fostul § 47a este o cerinţă redacţională. Tabelul tarifar din fostul § 47a se
referă pe viitor la art. § 30.

Fostul art. § 47a paragraf 2 devine art. § 30 paragraf 2 şi face trimitere pe viitor la art. §
28 paragraf 2, în loc de fostul art. § 45 b paragraf 2. În art. § 28 paragraf 2 se stabileşte
ca tarifele să fie calculate în funcţie de suprafaţa totală a zonei de proiectare, în ha.
Eliminarea celorlalte referiri din paragraful 2 este o consecinţă a eliminării paragrafelor 3
şi 4 din art. § 45b încă în vigoare.
Caracteristicile evaluării din art. § 47a paragraf 3, încă în vigoare, rămân în art. § 30
paragraf 3, în formă restrânsă.

Privitor la Art. § 31 (Tarife pentru lucrări de proiectare a planurilor de întreţinere şi


dezvoltare)

Art. § 31 reglementează tarifarea în cazul planurilor de întreţinere şi dezvoltare şi


corespunde în mare art. § 49d, încă în vigoare. Titlul a fost adaptat noii structuri a
ordonanţei OAI, care nu mai face diferenţa între lucrări de bază şi lucrări speciale.

Trimiterea din paragraful 1 la art. § 27 în loc de fostul § 49c este o modificare


redacțională. În noua variantă tabelul tarifar din art. § 49d se referă la art. § 31.

Fostul art. § 49d paragraf 2 a fost preluat neschimbat în paragraful 2.


Fostul art. § 49d paragraf 3 a fost eliminat, pentru ca trimiterea la fostul art. § 45b
paragrafele 3 şi 4 îşi pierd semnificaţia. Prevederile nu au fost preluate în noua variantă
a structurii OAI

Conţinutul de reglementare al art. § 49b, încă în vigoare, rămâne în continuare în art. §


31 paragraf 3. Pentru ca în varianta anterioara a structurii OAI erau incluse în total 11
prevederi referitoare la zonele tarifare, conţinutul de reglementare (adică descrierea
gradului de dificultate) a fost inclus în art. § 5 din capitolul Generalități. Caracteristicile
de evaluare pentru clasificarea în zonele tarifare în cazul planurilor de întreţinere şi
32
dezvoltare sunt cuprinse in art. § 31 paragrafele 3 şi 4; aceasta corespunde cerinţelor
contractului de conlucrare pentru simplificare şi mai multă transparenţă.

Partea 3

Planificare obiectivului

Secţiunea 1 Clădiri şi activităţi de demolări

Privitor la Art. § 32 (Bazele constituirii tarifului)


În partea 3 se face departajarea între proiectele pentru construcţii şi demolări şi cele
pentru amenajări exterioare. Noile reglementări referitoare la zonele tarifare sunt
compactate şi eficientizate. Lucrările cu caracter special aferente proiectării obiectivului
sunt cuprinse in Anexa 2 la ordonanţa OAI.

În § 32 în titlul cuvântul „special” a fost introdus ca element de clarificare. Astfel devine


clar că aceste reglementări sunt valabile împreună cu bazele tarifare în art. § 6,
secţiunea Generalităţi.
Reglementările din fostul art. § 10 paragraf 3a au fost eliminate. Conţinutul lor este luat
în considerare în art. § 35

Descrierea costurilor luate în considerare a fost restructurată. În primul rând toate


costurile eligibile au fost listate. Prin aceasta s-a putut renunţa la enumerarea prea
lungă a costurilor neeligibile. Mai departe, au fost enumerate acele lucrări care în
principiu nu fac parte din categoria lucrărilor eligibile, în măsura în care antreprenorul nu
le planifică sau nu contribuie la planificarea sau apariţia lor.

În paragraful 1, pentru costurile aferente construcţiei se va lua în considerare grupa de


costuri 300 din directive DIN 276.
Paragraful 2 preia în mare parte reglementarea fostului art. § 10 paragraf 4 aliniat 1 şi
se referă doar la costurile condiţional eligibile. Aici se va lua în considerare directiva
DIN 276 KG 400. Conform acesteia costurile eligibile pentru asemenea obiective, care
necesită o deosebită dotare tehnică sau un montaj tehnic laborios trebuie adaptate la
lucrările executate de către mandatar / mandatară.

Celelalte costuri eligibile se compun din costurile menţionate în paragraful 1 până la 3,


cu excepţia costurilor pentru echipamente (DIN 276 KG 400).

Paragraful 3 corespunde întru totul cu reglementările din fostul art. § 10 paragraf 5. Se


renunţă la enumerarea de până acum a costurilor condiţionale sau care nu sunt
eligibile, pentru lucrări de construcţii şi demolări. Reglementarea se explică în aşa fel
încât prevederile DIN 276, KG 100, 200, 600 şi 700 să fie relevante.

Paragraful 4 preia reglementările din fostul art. § 18 aliniat 2 şi cuprinde o restricţie


referitoare la art. § 11 paragraf 1. La obiective mai mici, ca de exemplu case
unifamiliale, la care costurile eligibile pentru amenajările exterioare nu depăşesc 7500
Euro, nu se elimină poziţia tarifară din paragraful 3.
33
Privitor la Art. § 33 (Proiectare clădiri şi demolări)
Art. § 33 şi anexa 11 aferentă preiau în mare măsură elementele fostului art. § 15
paragraf 1 şi stabilesc ce ar trebui să conţină un proiectul de execuţie a unui obiectiv şi
în ce procent lucrările proiectantului se regăsesc în fazele de execuţie individuale.
Lucrările speciale sunt cuprinse în mod corespunzător în noua structură a HOAI, în
Anexa 2.

Anexa 11 reglementează lucrările individuale din fiecare fază de execuţie şi dă o


defalcare detaliată a lucrărilor necesare în mod obişnuit. Aceste lucrări sunt apoi
ordonate în nouă faze de execuţie. Descrierea proiectului corespunde în mare fostelor
reglementări din art. § 15 paragraf 2.

Privitor la Art. § 34 (Tarife pentru lucrări de construcţii şi demolări)

Art. § 34 reglementează tarifarea pentru lucrări la clădiri şi demolări şi se bazează pe


reglementările fostului art. § 16 paragraf 1. In acesta se face referinţă la tabelul tarifar
pentru lucrări la clădiri şi demolări.

Poziţionarea viitoare a prevederii în secţiunea Speciala este sistematic adaptată noii


versiuni a structurii OAI. Tabelul tarifar din fostul art. § 16 se va referi pe viitor la art. §
34. Valorile din tabel vor fi majorate cu 10 procente, rezultând o creştere tarifară.
Aceasta a devenit necesară urmare a evoluției preţurilor după ultima modificare a
structurii OAI.

În paragraful 2 criteriile de evaluare ale zonelor tarifare pentru lucrări la clădiri, aferente
art. § 11 paragraful 3, în vigoare, rămân neschimbate în structura lor, în secţiunea
Specială.
Noile reglementări referitoare la zonele tarifare sunt compactate şi eficientizate.

Criteriile de evaluare ale fostului art. § 14a paragraf 1, referitoare la zonele tarifare
pentru lucrări de demolare sunt incluse în paragraful 3. Listele cu obiective pentru clădiri
şi demolări au fost incluse în anexa, la punctele 3.1 şi 3.3.

Concentrarea reglementărilor ia în considerare cerinţele Bundestratului de dezvoltare a


coaliţiilor şi pentru simplificare şi transparenţă.

Privitor la Art. § 35 (Lucrări în releveu)


Art. § 35 concentrează reglementările pentru reconstrucţie şi modernizare din art. §§ 10
paragraf 3a, 24, 25, paragraf 2, 59, 66 paragraf 5 şi 76 şi reglementează posibilitatea
convenirii asupra suplimentărilor pentru proiectare în cazul reconstrucţiilor şi
modernizărilor.

Reglementarea fostului art. § 10 paragraf 3a a dus în trecut la repetate dispute juridice.


De aceea s-a procedat la cumularea reglementărilor de până acum. Pentru a include în
reglementări şi modificările la clădirile existente, pe de o parte a fost inclusă în art. § 2
Nr. 6 definiţia reconstrucţiilor iar limita în care poate fi convenită o suplimentare a fost
majorată cu 20 până la 80 procente, faţă de 20 până la 33 procente, până acum.
34
Reglementările care se regăsesc în ordonanţa OAI în vigoare sunt cumulate şi prin
intermediul unei implicări unitare se creează spaţii de manevră mai ample în vederea
redactării contractelor.

Nivelul de până acum al suplimentărilor referitoare la lucrări de reconstrucţie se orienta


în funcţie de valorile obţinute din practică, fără ca o cercetare ştiinţifică să poată
confirma corectitudinea acestor valori. La introducerea suplimentării minime chiar şi
Bundesratul a avut dubii referitoare la o majorare pauşală pentru obiectivele de toate
gradele de dificultate. De aceea suplimentarea minimă a fost limitată în final în structura
OAI la execuţii “începând de la gradul mediu de dificultate”. Legislatorul nu are nici
acum la dispoziţie, în afara valorilor bazate pe experienţă, vreo altă cercetare
fundamentată pentru un efort suplimentar/crescut în ceea ce priveşte proiectarea şi
construcţie în releveu.

Raportul de statut 2000plus (capitolul 9, pag. 37) a făcut următoarea constatare: “Nu
este determinant să se clarifice dacă stabilirea onorariilor în cazul proiectării şi
construcţiei în releveu se face în acest moment în raport cu efortul depus, cu excepţia
posibilităţii încheierii unui acord referitor la lucrări speciale, în măsura în care acestea
devin necesare în completare sau ca înlocuitor la prestările de bază în cazul proiectelor
pentru construcţii noi.“ Reglementarea trebuie menținută, nu în ultimul rând pentru că
este parte componentă a ordonanţei OAI în vigoare, ci și pentru importanța crescută a
execuției de construcții în releveu.

Versiunea nouă îmbunătățește aplicabilitatea reglementării printr-o încadrare clară în


grila tarifară. În reglementarea de până acum se făcea referire doar la gradul de
dificultate mediu, care conform justificărilor oficiale a HOAI în vigoare, se poziționează
în grila tarifară III. În viitor vor fi incluse prin noua reglementare şi lucrări de mai mică
amploare, pentru care, în cazul în care nu s-a semnat niciun alt acord scris, se aplică
începând cu grila tarifară II o suplimentare de 20 procente. Noua reglementare face
referire nemijlocit doar la grilele tarifare. Prin aceasta se respectă principiul clarității și
preciziei și se ajunge la o certitudine a normelor de drept.

În concluzie este vorba de găsirea unui echilibru de interese ale părţilor contractante, ce
ia în considerare gradul de dificultate a fiecărui caz în parte.

Privitor la Art. § 36 (Întreţinere şi punere în funcţiune)


Art. § 36 preia în mare măsură reglementările art. §§ 27 şi 60, în vigoare, privind
tarifarea activităţilor de întreţinere şi punere în funcţiune. Prevederea este menținută din
aceleași considerente ca și în art. 35, care face referire la importanța construirii în
releveu. Noua versiune are menirea de a consolida prevederile și de a crea astfel o
structură mai clară.

35
Secțiunea 2 Amenajări exterioare

Privitor la Art. § 37 (Fundamentări speciale ale onorariului)


Art. § 37 corespunde în mare măsură prevederii în vigoare a art. §10, în ceea ce
privește amenajările exterioare.
În titlul art. § 35 cuvântul special a fost introdus ca element clarificator. Prin aceasta se
subliniază că aceste reglementări se aplică alături de fundamentările generale ale
onorariului în art. 6 din secțiunea Generalități.

Paragraful 1 coincide cu art. § 10 paragraful 4a de până acum și conține anumite


costuri care sunt facturabile în cazul amenajărilor exterioare. Prevederea servește în
special pentru delimitarea între amenajări exterioare, pe de o parte, și construcții
inginerești și amenajări rutiere pe de altă parte.

Prin amenajări exterioare se înţeleg amenajările exterioare în cadrul proiectărilor de


clădiri, conform directivei DIN 276 KG 500. În principiu, conform articolului § 37 paragraf
1, se obține o eligibilitate a costurilor, în măsura în care obiectivele sunt proiectate de
către antreprenor.

Paragraful 2 preia reglementarea art. § 10 paragraf 6, în vigoare, și este o reglementare


specială pentru amenajările exterioare, care face Privitor la Art.. § 32 paragraf 3.

Impozitele care grevează costurile obiectivului nu sunt parte componentă ale costurilor
eligibile.
Paragraful 3 conține o restricționare a art. § 11 paragraf 1. Conform acesteia la
obiective mai mici, ca de ex. casele unifamiliale, la care costurile eligibile pentru
amenajările exterioare nu depăşesc 7500 Euro, nu se aplică o deducere a cheltuielilor
conform art. 32 paragraf 3 pentru instalații exterioare. Reglementarea coincide cu art. §
18 aliniat 2 de până acum.

Privitor la Art. § 38 (Proiect de amenajare exterioară)


Prevederea preia părțile art. 15 în vigoare, în măsura în care acestea reglementează
proiectul pentru amenajări exterioare. Aici nu sunt incluse execuțiile referitoare la
planurile de execuție
în construcții de drumuri. Pentru a evita repetițiile, paragraful 1 face trimitere la art. 33,
în care sunt reglementate proiectul de execuție a clădirilor și demolările.

Paragrafele 1-2 și anexa 11 reglementează ceea ce face parte în general din proiectul
de execuție a amenajărilor exterioare, și în ce raport procentual activitatea
proiectantului se regăseşte în fiecare fază de execuţie în parte. Fazele de execuţie 1 –
9 au fost păstrate din punct de vedere a conţinutului. Lucrările speciale se regăsesc
conform noii structurări în Anexa 2 a HOAI.

Privitor la Art. 39 (Onorarii pentru execuţii de amenajări exterioare)


Art. 39 se bazează pe art. 17 în vigoare şi reglementează recompensarea pentru
execuţiile de amenajări exterioare. Tabelul tarifar din art. 17 de până acum se regăseşte
de acum încolo în art. 39. Valorile din tabel se majorează cu 10%.

36
În paragraful 2 se păstrează conţinutul de reglementare a art. 13 paragraf 1 în vigoare.
Prevederile grilelor tarifare referitoare la amenajările exterioare (până acum art. 13) sunt
introduse în formă concisă în paragraful 2 până la 4. Lista corespunzătoare a
obiectivelor se regăseşte la punctul 3.2 în anexă.

Secţiunea 3 Construcţii civile

Privitor la Art. 40 (domeniu de aplicare)


Art. 40 preia art. 51 aflat în vigoare, alineat 1 şi descrie domeniul de aplicare al HOAI
pentru construcţii civile.

Privitor la Art. 41 (Baze speciale ale onorariului)


Art. 41 preia art. 52 aflat în vigoare, în părţile încă nereglementate în partea generală a
formei revizuite, cu referire la construcţiile civile.

În titlul nou a fost introdus cuvântul „deosebite” ca indicaţie de clarificare. Prin aceasta
se evidenţiază faptul că aceste reglementări sunt valabile pe lângă bazele generale ale
onorariului din art. 6, Partea generală.

În costurile construcţiei de clădiri nu sunt incluse costurile calculabile ale terenului de


construcţii, inclusiv costurile dobândirii şi eliberării, alte dări unice pentru pregătirea,
măsurarea şi comercializare, ale obiectelor de artă – în măsura în care nu sunt
elemente esenţiale ale obiectului –, măsuri de protecţie pentru iarnă şi alte măsuri
suplimentare la pregătire, la construcţie şi structurile adiacente pentru iarnă,
despăgubiri şi plăţi compensatorii precum şi costuri adiţionale.

Celelalte costuri calculabile de la alineatul 2 se compun din costurile de la art. 32


alineatele 1 până la 3, scăzând costurile pentru Structuri tehnice (DIN 276 KG 400).

Art. 52 anterior a putut fi omis, deoarece reglementările conţinute sunt deja prezente în
art. 6 al Părţii generale. Art. 52, alineat 2, fraza 1 anterioară, care stabileşte drept
costuri calculabile la construcţiile civile costurile de producţie ale obiectului, face referire
la costurile construcţiei. Costurile construcţiei nu cuprind costurile necalculabile, anterior
listate separat (vezi observaţia la alineatul 6 omis).

Trimiterea din art. 52 alineat 3 anterior la art. 10 alineat 3 anterior este omisă, deoarece
reglementarea este conţinută deja în art. 4 alineat 2 şi este astfel în absenţa trimiterii
valabilă pentru Partea Generală.

Art. 52, alineat 6 anterior nu este preluat în art. 41, deoarece în sistematica textului
dispoziţiei sunt reprezentate doar costurile calculabile şi costurile calculabile după caz
(în măsura în care în acest scop sunt preluate de exemplu prestări de planificare).

Art. 52 alineat 7 anterior devine alineat 3 şi reprezintă costuri calculabile care de regulă
nu sunt calculabile şi sunt calculabile doar în cazul în care contractorul planifică
structurile sau măsurile sau supraveghează execuţia lor.

37
Art. 52 alineat 8 anterior nu este inclus în forma revizuită. Trimiterea la articolele 20 şi
22 anterioare este omisă, deoarece reglementările sunt conţinute deja în articolele 10 şi
11 ale Părţii generale şi sunt astfel fără trimitere valabile pentru Partea Deosebită.
Trimiterile la articolele 21 şi 23 anterioare nu au obiect, deoarece au fost şterse din
forma revizuită.

Art. 52 alineat 9 anterior a fost şters, deoarece în el se acceptă doar posibilitatea


acordului liber, fără ca prevederea să conţină o reglementare a preţului. Ca şi în
reglementarea anterioară, de exemplu pistele de ciclism autonome şi trotuarele
autonome în continuare nu cad sub incidenţa HOAI; aspectul se stabileşte explicit şi art.
44 numărul 1. Prin ştergere nu este adusă atingere posibilităţii acordului liber.

Privitor la Art. 42 (Domeniul prestărilor în construcţii civile)

Art. 42 şi anexa 12 asociată preiau reglementările art. 55 în vigoare.

Alineatul 1 face trimitere la art. 33 alineat 1 şi stabileşte astfel ce se înţelege în genere


prin domeniul prestărilor în construcţii civile. Aici se reglementează de asemenea
procentajele în care se subdivide prestarea planificatorului în fazele singulare ale
prestărilor.

Prestările Deosebite sunt conţinute în anexa 2 la HOAI, conform noii sistematici.

Anexa 12 stabileşte o defalcare detaliată a prestărilor necesare în caz normal şi le


clasifică în nouă faze ale prestării. Descrierea domeniului prestării corespunde în
esenţă reglementării anterioare de la art. 55 alineat 2.

Faza de prestare 8 – Direcţia generală a construcţiei nu cuprinde supervizarea locală a


construcţiei, reglementată anterior în art. 57. Prestările supervizării locale a construcţiei
la construcţii civile şi structuri pentru infrastructura rutieră sunt indicate informativ în
continuare la Prestări Deosebite, deoarece nu sunt cuprinse în onorariul de bază al
tablelor de onorariu ale art. 43 – pentru construcţii civile, respectiv art. 47 – pentru
structuri de circulaţie.

Onorariul pentru supervizarea locală a construcţiei poate fi stabilit la 2,3 până la 3,5 la
sută din costurile calculabile conform art. 41. Părţile contractante pot stabili prin abatere
de la regulă un onorariu ca sumă fixă, pornind de la durata estimată a construcţiei.

Art. 55 alineat 4 în vigoare a fost luat în considerare la Prestări Deosebite. Astfel, părţile
contractante pot stabili în scris la darea comenzii că la construcţiile civile conform art.
40 nr. 1-3 şi 5, faza de prestare 5 să fie evaluată, prin abatere de la art. 42 alineat 1 nr.
5, cu mai mult de 15 până la 35%, dacă în această fază a prestării devine necesar un
efort peste medie în materie de planşe conforme cu execuţia. Această posibilitate ţine
cont de faptul că obiectele cu grad sporit de dificultate din domeniul tehnic al apelor,
apelor reziduale şi deşeurilor solicită un efort extrem de mare, ce nu este acoperit de
procentajul de 15% al prestaţiei parţiale pentru planificarea execuţiei (art. 42 alineat 1
nr.5).

38
Mai departe se clarifică faptul că reprezintă o Prestare Deosebită planificarea
structurilor ce ţin de tehnica procedurii şi proceselor la construcţii civile conform art. 40
nr. 1-3 şi 5, încredinţate contractorului care oferă şi prestările de bază pentru
construcţiile civile singulare.

Şi art. 55 alineat 5 aflat în vigoare a fost preluat ca Prestare Deosebită sub punctul
2.8.9. în anexa la HOAI.

Privitor la Art. 43 (Onorarii pentru prestări la construcţii civile)


Art. 43 reglementează onorariile pentru prestările la construcţii civile. El se sprijină de
reglementarea art. 56 anterior. Valorile de tabel sunt mărite cu 20 procente. Aceasta
rezultă într-o mărire a onorariului. Aspectul este necesar pe fundalul evoluţiei preţurilor
de la ultima revizuire a HOAI.

Alineatul 2 preia în esenţă reprezentarea caracteristicilor de evaluare ale art. 53 alineat


2 anterior.

La alineatul 3 a fost preluată evaluarea punctelor de la art. 53 alineat 3 anterior, cu


ajutorul căreia construcţiile civile sau structurile pentru infrastructura rutieră, cărora le
sunt aplicabile caracteristici de evaluare din mai multe zone de onorarii, pot fi atribuite
unei anumite zone de onorarii.

Secţiunea 4 Structuri pentru infrastructura rutieră

Privitor la Art. 44 (Domeniu de aplicare)


Art. 44 descrie ce se înţelege prin structuri pentru infrastructura rutieră. Aici este cuprins
domeniul de aplicare al structurilor pentru infrastructura rutieră. Excepţia structurilor în
aer liber ale căilor rutiere prin trimiterea la definiţia structurilor în aer liber a fost înlocuită
cu o enumerare concretă a excepţiilor, ce cuprind piste de ciclism, căi pietonale şi
drumuri agricole. Aceasta urmează să folosească administrării mai bune a
reglementărilor şi evitării incertitudinilor juridice.
Structurile circulaţiei pe şine conform art. 44 numărul 2 includ teleferice, funiculare sau
trenuri cu levitaţie magnetică.

Privitor la Art. 45 (Baze speciale ale onorariului)


Art. 45 se bazează în esenţă pe art. 52 aflat în vigoare, în măsura în care se referă la
structuri pentru infrastructura rutieră; conţine prevederi speciale privind costurile
calculabile la structurile pentru infrastructura rutieră.

Alineatul 1 face trimitere la art. 41 (vezi acolo).

Alineatul 2 şi 3 preiau reglementările art. 52 alineatele 4 şi 5 aflat în vigoare. Din motive


sistematice, prevederile privind structurile pentru infrastructura rutieră sunt rezumate
aici într-o singură prevedere.

39
Alineatul 2 se referă la totalitatea structurilor pentru infrastructura rutieră iar alineatul 3
este valabil doar pentru străzi şi structuri feroviare. Dacă pentru străzi şi structuri
feroviare sunt aplicabile atât alineatul 2, cât şi alineatul 3, costurile se determină iniţial
conform art. 42. Din aceste costuri sunt calculabile apoi doar procentajele stabilite în
alineatul 3.

Prevederea reglementează costurile calculabile la structurile pentru infrastructura


rutieră în baza fazelor de prestare 1 până la 7 şi 9.

Privitor la Art. 46 (Domeniul prestării structuri pentru infrastructura rutieră)


Art. 46 şi anexa adiacentă 12 sunt în acord cu prevederea art. 55 anterior, în măsura în
care acesta era valabil pentru structuri pentru infrastructura rutieră. Art. 55 în vigoare se
referă la construcţii civile şi structuri pentru infrastructura rutieră.

Reglementările pentru domeniul structuri pentru infrastructura rutieră fac trimitere în art.
46 la art. 42. Prestările se referă la construcţii noi, structuri noi, reconstrucţii, lucrări de
lărgire, modificări, modernizări precum şi întreţinere şi recondiţionare. Din acest motiv în
alineatul 3 se face trimitere la articolele 35 şi 36 alineatul 2. Prin aceasta prevederile
privind modificări şi modernizări precum şi lucrări de întreţinere şi recondiţionare sunt
valabile în mod corespunzător. HOAI aflat în vigoare conţinea aceste reglementări în
articolele 59 şi 60.

Privitor la Art. 47 (Onorarii pentru prestări la structuri pentru infrastructura


rutieră)
Art. 47 corespunde în esenţă art. 56 aflat în vigoare şi preia şi tabla de onorarii
adiacentă, în care sunt reglementate onorariile pentru prestări la structuri pentru
infrastructura rutieră.
Valorile de tabel sunt mărite cu 10 procente.

Partea 4

Planificarea de specialitate

Secţiunea 1 Planificarea construcţiei portante

Partea a 4-a nou introdusă (Planificare de specialitate) se compune în mare parte din
părţile anterioare: „Partea a VIII-a: Prestări la planificarea construcţiei portante” şi
„Partea a IX-a: Prestări la dotarea tehnică”. Reglementările sunt împărţite sistematic în
două secţiuni: „Secţiunea 1 – Planificarea construcţiei portante” şi „Secţiunea 2 –
Dotarea tehnică”.

Privitor la Art. 48 (Baze deosebite ale onorariului)


Art. 48 reglementează prestările la planificarea construcţiei portante şi preia art. 62 aflat
în vigoare în părţile care nu sunt deja reglementate în Partea Generală a formei
revizuite şi se referă la planificarea construcţiei portante.

40
În titlu a fost introdus cuvântul „deosebite” ca indicaţie de clarificare. Astfel se
evidenţiază că aceste reglementări sunt valabile pe lângă bazele generale ale
onorariului din art. 6 în Partea Generală.

Alineatul 1 stabileşte drept costuri calculabile şi 55 procente ale costurilor din costurile
clădirii şi construcţiei şi 10 procente ale costurilor structurilor tehnice. Aici se iau ca
punct de plecare DIN 276 KGen 300 şi 400. Procentajul structurilor tehnice a fost
micşorat, deoarece KG 400 sunt mai voluminoase decât elementele de cost din costul
total anterioare. Factorul de micşorare exact poate fi stabilit deocamdată doar provizoriu
prin calcul în HOAI şi trebuie astfel stabilite în încheiere, în urma constatărilor unei
expertize.

Art. 62 alineatele 1 şi 2 aflat în vigoare nu sunt preluate aici, deoarece reglementările


sunt conţinute în art. 6 alineatele 1 şi 2. Trimiterea din art. 62 alineat 3 la art. 10 alineat
3 anterior a fost ştearsă, deoarece reglementarea este conţinută în art. 4 alineat 2,
adică în Partea Generală şi astfel nu este necesară trimiterea.

Trimiterile din art. 62 alineat 3 la articolele 21 şi 32 anterioare au fost şterse, deoarece


nu au obiect prin ştergerea prevederilor de trimitere (articolele 21 şi 32). Trimiterile la
DIN 276 din art. 62 alineatele 4,5 şi 7 pot fi omise, deoarece în art. 4 alineat 1 fraza 2 se
reglementează în general că costurile se determină conform regulilor recunoscute ale
tehnicii şi DIN 276.

Alineatul 2 corespunde reglementării din art. 62 alineat 5 aflat în vigoare.

Alineatul 3 se bazează pe art. 62 alineat 6 aflat în vigoare.

Alineatul 4 se bazează pe art. 62 alineat 7 aflat în vigoare.

Alineatul 5 este întocmit pe baza reglementării din art. 67 alineat 2 anterior. Aici
intervine o reglementare deosebită a reglementării onorariului privind prestarea de
planificare pentru structuri de susţinere la construcţii civile.

Art. 62 alineat 8 aflat în vigoare devine alineat 6 şi, cu titlu de modificare redacţională a
succesiunii, nu mai trimite la art. 64 anterior, ci trimite pe viitor la art. 49.

Privitor la Art. 49 (Domeniu de prestare planificarea construcţiei portante)


Art. 49 şi anexa adiacentă 13 corespund art. 64 aflat în vigoare. Domeniul de prestare
planificare construcţii portante conţine prestările în planificarea construcţiilor portante
pentru clădiri şi construcţii civile.

Alineatul 1 conţine particularitatea că sunt omise prestările fazei 1 de prestare pentru


construcţii civile conform art. 40 alineat 1 numerele 6 şi 7, construcţii civile constructive
pentru structuri de infrastructură rutieră şi alte construcţii singulare, deoarece sunt
conţinute în domeniul de prestare al planificării de obiect construcţii civile în noul alineat
III în art. 42. Din punct de vedere materialo-juridic, aceasta corespunde însă
nemodificat reglementării anterioare din art. 64 alineat1.

41
Fazele de prestare 1 până la 6 anterioare se păstrează. Fazele de prestare 7 până la 9
nu au fost preluate în partea obligatorie a HOAI, deoarece nu aveau evaluare şi deci nu
erau reglementate din punctul de vedere al codului reglementării preţurilor. Prestările
deosebite conţinute în fazele de prestare 7 până la 9 se păstrează însă în anexa 2 la
HOAI.

Art. 64 alineat 2 aflat în vigoare a fost preluat în esenţă neschimbat. Se prescrie pentru
construcţiile de lemn ce ţin de tâmplărie micşorarea onorariilor pentru faza de prestare
5, deoarece prin comparaţie efortul la construcţiile din lemn inginerești este în medie
deosebit de mare. Construcţiile din lemn inginereşti moderne se deosebeşte esenţial de
construcţiile de lemn ce ţin de tâmplărie, prin produse şi tehnici de racord noi.

Prestările fundamentale ale art. 64 alineat 3 au fost preluate în alineatul 3.

Art. 64 alineat 4 aflat în vigoare a fost preluat ca Prestare Deosebită sub punctul 2.9.10
din anexa 2 la HOAI.

Alineatul 4 face trimitere la reglementarea privind prestări existente în art. 35. Aceasta
înlocuieşte reglementarea aflată în vigoare din art. 66 alineat 5. A fost introdusă în
completare o trimitere la măsuri de recondiţionare şi întreţinere conform art. 36 alineat
2.

Privitor la Art. 50 (Onorarii pentru prestări la planificarea construcţiei portante)


Art. 50 corespunde art. 65 aflat în vigoare.

Valorile de tabel sunt mărite cu 10 procente. Aceasta va conduce în rezultat la o


creştere a onorariului şi este necesar datorită evoluţiei preţurilor de la ultima revizuire a
HOAI. Legiuitorul îndeplineşte astfel indicaţia bazei de împuternicire, de a ţine cont de
interesele arhitecţilor şi inginerilor.

Conţinutul de reglementări al art. 63 anterior este preluat în alineatul 2.

HOAI anterior a conţinut în total 11 prevederi răspândite în partea deosebită privitoare


la reglementarea zonelor de onorariu. Prin zonele de onorariu se evaluează dificultatea
unei construcţii planificate. Gradele de dificultate ale art. 63 alineat 1 anterior au fost
grupate în Partea Generală la art. 5. Pentru prestări la planificarea construcţiei portante
sunt valabile conform art. 5 alineat 1 alte cinci zone de onorariu. La prestările pentru
planificarea construcţiei portante se păstrează caracteristicile de evaluare.

Reprezentarea zonelor de onorariu conform art. 63 este preluată la alineatele 2 şi 3.

42
Secţiunea a 2-a Dotarea tehnică

Privitor la Art. 51 (domeniu de aplicabilitate)


Art. 51 corespunde în esenţă art. 68 aflat în vigoare.

La alineatul 1 se stabileşte pentru „Dotarea tehnică” domeniul de aplicabilitate


reglementat conform codului de reglementare a preţurilor.

Domeniul de aplicabilitate cuprinde conform DIN 276 opt grupe de structuri.

Structurile Tehnice din structuri exterioare, cu excepţia structurilor conform Secţiunea III
(construcţii civile), nu au fost incluse, deoarece aceste costuri nu aparţin obligatoriu de
pachetul prestărilor şi de aceea nu trebuie considerate în general. Prestarea este însă
cuprinsă opţional prin art. 52 alineat 3.

Art. 68 alineat 2 a fost inclus după conţinut la art. 52 alineat 3.

Privitor la Art. 52 (Baze deosebite ale onorariului)


Art. 52 corespunde în esenţă art. 69 aflat în vigoare.

Art. 69 anterior reglementează bazele onorariului pentru prestări la Dotarea tehnică şi


este preluat la art. 52 doar în părţile care nu sunt deja reglementate în Partea generală
a formei revizuite.
În Titlul nou a fost inclus cuvântul „deosebită” ca indicaţie de clarificare. Astfel devine
evident că aceste reglementări sunt valabile pe lângă bazele generale ale onorariului de
la art. 6 în Partea generală.

Alineatul 3 stabileşte costurile necalculabile, în măsura în care contractoarea sau


contractorul nu planifică aceste prestări sau nu le supervizează execuţia. La
determinarea costurilor pentru exploatarea nepublică în cadrul unei planificări de clădire
se porneşte de la DIN 276 KG 230 iar pentru structurile tehnice în structurile exterioare,
DIN 276 KG 540.

Art. 69 alineat 1 aflat în vigoare se regăseşte la alineatul 1, legat de art. 51 alineat 2.


Art. 69 alineat 2 a fost nou inclus la art. 54 alineat 3, imediat după reprezentarea
zonelor de onorariu.

Trimiterea art. 69 alineat 4 aflat în vigoare la art. 10 alineat 3 anterior este omisă.
Deoarece reglementarea este conţinută deja în art. 4 alineat 2 şi are deci în lipsa
trimiterii valabilitate pentru partea generală. Trimiterea la art. 10 alineat 3a anterior se
omite şi este cuprinsă prin trimiterea sin noul art. 53 alineat 4.

Alineatul 2 se leagă de reglementarea de la art. 11 şi clarifică încă o dată pentru


domeniul structurilor tehnice, că structurile unui grup de structuri trebuie calculate ca o
structură generală, în măsura în care în contextul temporal şi spaţial sunt planificate ca
parte a unei măsuri generale şi pot fi exploatate sau folosite ca parte a unui sistem
general.

43
Reglementarea art. 69 alineat 6 anterior este menţinută la alineatul 4, deoarece altfel nu
ar fi garantată compensaţia pentru prestarea dotării tehnice pe parcursul construcţiilor
fixe. Costurile pentru clădiri şi construcţii nu sunt parte a costurilor calculabile.

Trimiterile art. 69 aflat alineat 7 în vigoare la art. 20 şi 22 anterioare sunt superflue,


deoarece pe viitor reglementările sunt reglementate în partea generală la art. 10 şi 11;
art. 21, 23 şi 32 anterioare au fost şterse, astfel aceste trimiteri aflat în vigoare nu au
obiect şi nu sunt preluate la art. 52 ca modificare redacţională a succesiunii. De
trimiterea la art. 27 Lucrări de întreţinere şi recondiţionare s-a ţinut cont la art. 53 alineat
4.

Privitor la Art. 53 (Domeniul de prestare Dotare tehnică)


Art. 53 şi anexa adiacentă 14 corespund art. 73 aflat în vigoare.

Domeniul de prestare Dotare tehnică din art. 73 anterior are ca obiect descrierea
prestării Dotare tehnică. Fazele de prestare 1 până la 9 s-au păstrat în ce priveşte
conţinutul.

Alineatul 2 corespunde art. 73 alineat 2 anterior şi conţine o reglementare specială


pentru evaluarea fazei de prestare 5. În măsura în care la alocarea acestei faze de
prestare nu se comandă elaborarea de proiecte pentru ţevărie zidită şi străpungeri,
această fază este prevăzută cu o evaluare corespunzător mai mică, datorită volumului
de prestare mai redus. Reglementarea prevede o valoare de 14 procente, în loc de 18
procente. La rezultatul final, evaluarea fazei de prestare 5 este neschimbată în raportul
dintre reglementare anterioară şi reglementare viitoare.

Anexa 14 preia fără modificări ale conţinutului art. 73 alineat 3 aflat în vigoare.
Prestările deosebite sunt conţinute în anexa 2 la HOAI.

Art. 73 alineat 4 aflat în vigoare a fost preluat ca Prestare deosebită sub punctul 2.11.8
în anexa 2 la HOAI.

Alineatul 3 face trimitere la art. 35 şi 36, reglementările la lucrările de reconstrucţie şi


modernizare, precum şi lucrări de recondiţionare şi întreţinere. Astfel este preluată
reglementarea anterioară a art. 76 aflat în vigoare.

Art. 54 (Onorarii pentru prestări la Dotarea tehnică)


Art. 54 corespunde în esenţă art. 74 aflat în vigoare. Valorile de tabel au fost ridicate cu
10 procente.

Art. 74 alineat 2 aflat în vigoare este şters ca modificare redacţională a succesiunii,


deoarece nu mai au obiect trimiterile la alineatele 2 şi 3 ale art. 16 anterior.

La alineatul 2 sunt preluate în mod identic caracteristicile de evaluare ale art. 71 alineat
2 (Determinarea zonelor de onorariu pentru prestări la Dotarea tehnică) aflat în vigoare.
Aceasta corespunde sistematicii noi pentru reglementarea zonelor de onorariu.

44
HOAI anterior a conţinut în total 11 prevederi pentru reglementarea onorariului,
răspândite în Partea deosebită. Prin zonele de onorariu se evaluează dificultatea unei
construcţii planificate. Gradele de dificultate ale art. 71 alineat 1 anterior au fost grupate
în Partea generală, art. 5 alineat 2. Pentru prestări la Dotarea tehnică sunt valabile în
continuare trei zone de onorariu, conform art. 5 alineat 2.

La alineatul 3 este preluat art. 69 alineat 2 anterior. Listele de obiect ale art. 72 anterior
au fost incluse în anexă sub punctul 3.6.

Privitor la Art. 55 (Prevedere pentru perioada de tranziţie)


Art. 103 anterior a fost redactat ca art. 55.

Alineatele 2 până la 6 ale art. 103 anterior nu au trebuit să fie incluse în forma revizuită,
deoarece aceasta stabileşte la art. 55 că se continuă valabilitatea HOAI anterior pentru
prestări stabilite înaintea intrării în vigoare. Este valabil şi pentru eventualele cazuri ce
ar mai putea cădea încă sub prevederile pentru perioada de tranziţie din art. 103
alineatele 2 până la 6 anterior.

Privitor la Art. 56 (Intrarea în vigoare şi ieşirea din vigoare)


Dispoziţia intră în vigoare a doua zi după publicare.

Concomitent iese din vigoare Dispoziţia privind regulamentul onorariilor pentru arhitecţi
şi ingineri în varianta publicată la 4 martie 1991 (BGBI. I S. 533), modificată cel mai
recent prin articolul 5 a Legii a Noua pentru introducerea euro, din 10 noiembrie 2001
(BGBI. I S. 2992).

În textul dispoziţiei s-a renunţat la o reglementare fixă, proprii formei revizuite, a ieşirii
din vigoare. Totuşi, HOAI va fi verificată în urma unei faze de probă. Pe fundalul
evoluţiilor juridice în UE, legiuitorul şi-a fixat un obiectiv temporal pentru verificarea şi,
după caz, adaptarea HOAI. Drept fază de probă suficientă în lucrul cu inovaţiile HOAI
se consideră o perioadă de maxim cinci ani. Combinaţia de reglementări confirmate în
timp şi eliminarea limitărilor de preţuri în favoarea libertăţii de contract într-o asemenea
fereastră temporală limitată facilitează o vedere de ansamblu asupra noilor posibilităţi
de desfăşurare.

Directiva privind prestările planificată de Comisia Europeană ar putea avea în viitor


efecte asupra cercului adresanţilor HOAI: Conform articolului 15 al proiectului directivei,
reglementările preţurilor vor trebui justificate prin criterii ce se bazează în esenţă pe
hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Şi pe fundalul acestor considerente are sens verificarea HOAI fixată la intervale
temporale regulate şi, după caz, adaptarea la evoluţia juridică din UE.

Privitor la anexe:

Anexele 1 şi 2 păstrează ca reglementări neobligatorii reglementările şi valorile de tabel


anterioare care au fost şterse în HOAI revizuită, Reglementările din anexele 1 şi 2 vor
sta şi în viitor la dispoziţie ca ajutor de orientare pentru aplicaţii practice.

45
Anexele 3 - 14 conţin reglementări obligatorii. Anexa 3 conţine listele de obiecte.
Anexele 4 – 14 completează reglementările pentru domeniile de prestare ale art. 18, 19,
23, 24, 25, 26, 27, 33, 42, 49, 53 şi conţin prestările individuale ale fiecărei faze de
planificare.

Prestările în consiliere sunt reglementate cuprinzător, adică ele conţin şi prestările


deosebite şi valorile orientative aflate în legătură obiectivă. Drept prestări în consiliere
sunt preluate în anexă ca reglementări neobligatorii domeniile de prestare ale părţii VI
art. 48, 48a şi 48b şi ale părţilor X până la XIII ale variantei valabile anterior, adică
studiul de fezabilitatea mediului, fizica termică a construcţiilor, protecţia fonică şi
acustica spaţială, mecanica solului, lucrări de terasament şi fundaţie, precum şi prestări
de tehnica măsurării.

HOAI este simplificată considerabil prin limitarea la planificarea suprafeţelor,


planificarea obiectului şi planificarea de specialitate. Limitarea domeniului de
aplicabilitate duce la o sporire a libertăţii de contract şi le facilitează consumatorilor şi
planificatorilor reacţia flexibilă la raporturile pieţei. Concomitent, părţile contractante sunt
îndemnate să abordeze atent alcătuirea contractului în aceste domenii. HOAI oferea
până acum doar un reper insuficient pentru alcătuirea contractelor; de altfel, asta nici nu
corespundea scopului dispoziţiei.

La delimitarea prestărilor de planificare faţă de prestările de consiliere se impune


trasarea unei linii cât se poate de ferme. În măsura în care, în urma interpretărilor
diverse, anumitor domenii de prestare li se poate alătura o cotă-parte de prestări de
planificare, pentru menţinerea în HOAI a fost decisiv ca în acest caz să fie vorba
preponderent de prestări pure de planificare.

Prin planificare se înţelege procesul sistematic pentru stabilirea de obiective şi acţiuni


viitoare. Planificarea înseamnă astfel în mod regulat crearea de ceva nou.

În schimb, o expertiză este reprezentarea întemeiată, de principii bazate pe experienţă


şi deducţii de concluzii pentru aprecierea reală a unui eveniment sau unei stări, de către
un expert. O expertiză conţine o apreciere generală demnă de încredere a unei stări de
fapt, în privinţa unei probleme sau unui obiectiv dat şi conţine astfel în mod regulat
aprecierea stării de fapt. O expertiză va servi de regulă consilierii, motiv pentru care
aceste prestări sunt calificate drept prestări în consiliere.

La domeniul de prestare Studiul caracterului ecologic al art. 48a aflat în vigoare este
vorba de o pretare de consiliere. Art. 48a anterior reglementa domeniul de prestare al
studiului caracterului ecologic, adică al unei expertize elaborate în cadrul unei verificări
obligatorii prin lege sau executată de bună voie a caracterului ecologic. Reglementările
obligatorii ale HOAI vor cuprinde în schimb doar prestările de planificare.

Prestările de măsurare premerg, ce-i drept, planificării, ele nu trebuie însă considerate
drept planificare de sine stătătoare. Prestările în măsurări, care conform accepţiunii din
branşă constau în punerea laolaltă a datelor tehnice, lucrărilor de planificare, principiilor
şi altor reglementări legale, trebuie astfel considerate drept prestări în expertiză şi nu
trebuie definite ca planificări.
46
Acustica şi geotehnica, conform noii sistematici, nu mai sunt nici ele reglementate în
HOAI ci pot fi stabilite liber în viitor. Aici trebuie păstrat în vedere faptul că nu urmează
să se renunţe la prestările în sine, ci doar la alocările de preţuri într-o dispoziţie a
statului.

Prestări deosebite
În anexa 2, prestările deosebite sunt conţinute ca prevederi opţionale ale domeniilor de
prestare plan de utilizare a suprafeţelor, plan de sistematizare, plan peisagist, plan de
întreţinere şi dezvoltare, clădiri şi construcţii de completare cu sporirea spaţiului,
structuri exterioare, construcţii civile, structuri de infrastructura rutieră, dotare tehnică şi
planificarea construcţiilor portante. Părţile contractante se pot orienta după catalogul
corespunzător şi să stabilească de comun acord onorariile corespunzătoare.

Liste de obiecte
Conform art. 5, adăugarea la socoteala zonelor individuale de onorarii se efectuează
potrivit caracteristicilor de evaluare, punctelor de evaluare şi cu ajutorul exemplelor
prescrise din listele de obiecte. Anexa 3 conţine listele de obiecte ale domeniilor de
prestare pentru clădiri, structuri exterioare, construcţii de completare cu sporirea
spaţiului, construcţii civile, structuri pentru infrastructura rutieră şi structuri ale dotării
tehnice.

Domenii de prestare
La anexa 4 – 14 sunt reglementate prestările individuale ale fiecărei faze de prestare
ale art. 18, 19, 23, 24, 25, 26, 27, 33, 42, 49 şi 53.

document: BegründunggemKabinettbeschl290409.doc
stare: 13.08.2009, ora 09:41, BMWA-0-15-4

47

S-ar putea să vă placă și