Rasism în vestul

României
Rasismul este o realitate pe care o trăiesc mai multe minorități etnice
și religioase din România. Cu toate acestea, amploarea pe care o iau
aceste manifestări sunt deseori necunoscute și nu sunt documentate,
în special în surse oficiale de date.[1]
Minoritatea romă este printre cele mai discriminate grupuri din
accesarea diferitelor bunuri și servicii în România. Cele mai frecvente
forme de discriminare sunt legate de accesul la servicii, accesul la
educație, ocuparea forței de muncă și locuințe.[1] Printre români există
multe prejudecăți cu privire la romi, care sunt considerați hoți,
nespălați sau leneși.[2]
Discriminarea rasială în accesul la locuințe ia forma de segregare
rezidențială și nesiguranță de posesiune. Condițiile de viață ale
comunităților de romi sunt foarte precare. Cazurile de discriminare
rasială cu privire la accesul la locuințe au fost puternic criticate de
societatea civilă, dar sunt, în general, susținute de majoritatea
populației, ceea ce asigură un puternic suport electoral pentru
politicienii care promovează astfel de măsuri.[1] Din punct de vedere al
accesului la sănătate, minoritatea roma și imigranții fără acte se
confruntă de asemenea cu probleme serioase. Romii sunt expuși la
probleme grave de sănătate din cauza unor factori individuali (refuzul
personalului medical pentru a trata romii) sau structurali (șomaj, lipsa
documentelor de securitate socială).[1]
Alte forme de rasism sau discriminare prezente în societatea română
sunt antisemitismul și xenofobia.[3]
Vestul României părea să fie o oază de civilizaţie, liberalism,
democraţie şi occidentalism. Era altfel, când la Timişoara s-a aprins
scânteia debarcării comuniştilor.
    

Multă vreme, vestul României părea să fie o oază de civilizaţie,

liberalism, democraţie şi occidentalism. Era, din fericire, altfel -
bunăoară când la Timişoara s-a aprins scânteia debarcării
comuniştilor. S-a menţinut altfel şi în epoca în care restul ţării îl
plebiscita pe Ion Iliescu în ciuda vărsărilor de sânge, patronate de
regimul zâmbitorului emanat ex-activist al PCR, în decembrie 1989.
Apusul ţării, vă amintiţi desigur, nu se compara cu alte regiuni în
vremea în care preşedintele FSN-ist şi primul lui ministru Petre
Roman dădeau lumină verde creării României Mari, din gunoiul
poliţiei politice comuniste şi resuscitau resturile sinistre ale Securităţii.
Pe-atunci, Societatea Timişoara îşi proclama declaraţia epocală, care
revendica nicicând transpusa, şi azi necesara lustraţie, poate cea mai
gravă restanţă a României postceauşiste.
Transilvania şi Banatul au rămas altfel şi în epoca în care Ilici Iliescu
îşi consolida puterea, mulţumindu-le ortacilor invadatori după
barbaria vărsărilor de sânge ale mineriadelor de la începutul anilor
90. Ardealul şi Banatul erau altfel. Altfel s-au articulat şi în epoca de
tristă amintire a partidului stat condus de Adrian Năstase.
Şi, în bună măsură, continuă să fie altceva şi azi. Mai nou, însă,
parvin în occident ştiri deconcertante şi din această parte a României.
Ziarul berlinez taz a publicat la finele săptămânii, sub semnătura lui
William Totok, o relatare despre apelul la sterilizarea romilor lansat de
extremişti de dreapta din România şi la consecinţele lui.
Cele din urmă mi se par mie, poate, încă şi mai dezgustătoare şi
zguduitoare decât abominabilul apel care le promite femeilor din
grupul romilor câteva sute de lei, dacă acceptă să se sterilizeze.
Salutarul articol berlinez relevă bunăoară că reacţia Institutului Elie
Wiesel şi a organizaţiei de apărare a drepturilor omului, Romani
Criss, care au difuzat o declaraţie de condamnare a acestei iniţiative
rasiste, a rămas practic nebăgată în seamă de presa românească.
Ceea ce, în opinia mea, e nu doar regretabil şi inexplicabil, ci extrem
de îngrijorător, dat fiind că menirea unei prese libere e să apere
democraţia, libertatea şi respectarea drepturilor omului, nu să le
submineze.
Încă şi mai alarmant e faptul că site-ul postului de televiziune RTV a
redat acest apel demn de regimul nazist, permiţând unor utilizatori să
împroaşte cu încă şi mai multă ură rasistă. Unul din userii forumului,
pus la dispoziţie de acest post de televiziune care include în titulatura
sa numele României, a cerut "gazarea, nu sterilizarea romilor".
Consternarea pe care asemenea ieşiri hitleriste o iscă în occident ar
trebui să fie lesne de imaginat.
Relatarea din cotidianul berlinez, ca şi cele din alte publicaţii germane
precum Die Zeit oferă detalii şi despre obscura grupare a extremiştilor
timişoreni care se află la originea odioasei propuneri. Conform
articolului din taz, acţiunea grupării bănăţene ar fi "o reacţie
indirectă" la ideile avansate de politicianul maghiar Zsolt Bayer, care
ceruse, la începutul săptămânii, în ziarul Magyar Hirlap, din Ungaria,
„soluţia finală a problemei ţigăneşti”.
Potrivit aceluiaşi articol din taz, „atmosfera de rasism anti-ţigănesc”
din Timişoara s-ar fi intensificat din pricina „unor speculaţii
imobiliare netransparente, unii romi prosperi fiind acuzaţi că şi-ar fi
însuşit imobile din care ar fi fost evacuaţi chiriaşii”.
În ce mă priveşte, nu cred că extremiştii au nevoie de pretexte pentru a
pune paie pe focul urii rasiste. Ceea ce nu se poate înţelege însă,
dincolo de atitudinea greţoasă a RTV, e pasivitatea autorităţilor. Cum
e posibil ca asemenea ieşiri rasiste să nu fie pedepsite? Unde e Dan
Şova cu tot cu promisiunile sale solemne rostite după ce Victor Ponta
a hotărât să-i ierte declaraţiile negaţioniste şi să-l propulseze într-o
funcţie de ministru?
Că nici versiunile contemporane ale extremismelor nu sunt tolerabile
reiese din ofensiva antiislamistă declanşată de trupele occidentale din
Mali. Majoritatea ziarelor vest-europene justifică şi elogiază
intervenţia trupelor franceze, sprijinite de alte ţări occidentale, în
vederea desfiinţării teocraţiei islamiste pe care terorişti musulmani
încearcă s-o edifice în nordul Africii. E vorba, subliniază Die Welt,
„de o ameninţare globală”, care, conjurată în nenumărate conferinţe,
nu se poate elimina prin vorbe goale…