Misterele Pădurii

Inceputurile

Eu și partenerul meu supravegheam liniștiți autostrada când o mașină trece în viteză pe

lângă noi. In timp ce Jackson pornește mașină pentru o urmărire de viteză ambii pariem pe
subiectul vitezei mașini pe care urmează să o urmărim. El pariază pe impresionarea unor
fete în timp ce eu pariez pe consumul de droguri sau alcool. Cu farurile aprinse și cu 130 in
bord Jackson ii face semn șoferului să tragă pe dreapta.Cand îl verificăm pe șofer acesta
mai avea două fete în mașină plus era sub influența drogurilor și alcoolului. Jackson începe
să îi rețină pe cei trei iau eu ii comunic lui Bil să trimită pe cineva să tracteze mașina de aici.
Odată ajunși la secție ii predăm pe cei trei lui Ellie care îi duce în temniță până dimineață.
Schimb două vorbe cu partenerul meu care pleacă acasă să se odihnească. Eu mai rămân
să îmi iau o cafea de la aparat după aveam de gând să plec și eu. Ellie mă strigă de la birou
dacă pot să ii aduc și ei o cafea până termină să completeze hârtiile legate de cei 3 proaspăt
închiși. Ii aduc cafea și începem să discutăm. Fiind amândoi boboci în secția de poliție ne
înțelegem bine. Conversația noastră ajunge sa fie despre atâtea subiecte de părea că
suntem prieteni de-o viață. Când începem să vorbim despre familie noastre Ellie îmi
povestește cum mergea alături de tatăl și mama ei în drumeții mai toată vara sau cum se
plimbau prin țară cu mașina. Când mă întreabă despre familia mea devin puțin indispus și
trist. Ea realizase că se întâmplase ceva nașpa în familia mea despre care nu vreau să
vorbesc.
Nu apucă să mai întrebe dacă sunt în regulă,mă scuz rapid că trebuie să plec mințind că
îmi era somn si trebuie să mă odihnesc neapărat puțin. Ajuns acasă mă schimb de uniformă
și mă bag in pat dar nu pot adormi. Gândul meu era la Ellie,ochii săi de un albastru aprins și
buclele blonde care îi cădeau pe umeri... Deja era trei dimineața și încă nu dormeam încă.
Decid să îi las un mesaj lui Ellie că o să vorbim mâine mai mult. Chinuit,adorm pe la trei
jumate poate.
Un zgomot tare răsună lângă capul meu,era alarma de la 8.Ma pun sa îmi fac micul dejun
când îmi trece o idee prin minte.Poate ar trebui sa o invit în oraș pe Ellie. In timp ce îmi
pregătesc mic dejunul o sun pe Ellie.
Intră căsuța de la telefon,poate încă mai doarme. Când mă pregăteam să intru la duș aud
cum sună telefonul așa că răspund.
(Eu) - Bună,vă pot ajuta cu ceva??
(Ellie) - Vaiiii! Așa bătrână sunt Denis??
Era vocea lui Ellie,o lumină parcă se aprinde în sufletul meu.
(Denis) - Ah, scuze.Am crezut că poate o sunat cineva pentru ajutor.
(Ellie) - Prostuț mai ești măi Denis.
(Ellie) - Pentru ce mai sunat?
(Denis) - Voiam să văd ce faci. Te-am deranjat de la ceva?
(Ellie) - Nu,tocmai am ieșit de la duș.
(Denis) - Te pregătești pentru o întâlnire sau ceva de genul?
(Ellie) - Nu!Ar trebui??
Se aude cum chicoti.
(Denis) - Pai știi că azi tura noastră este liberă.
(Denis) - Dacă nu ai nimic de făcut mai târziu te invit în oraș.
(Ellie) - Deci îmi dai întâlnire să înțeleg??Genial.
 (Denis) - La 7 ii bine dacă te iau??
(Ellie) - Perfect.Ne vedem atunci Denis.
(Denis) - Abia aștept,pa.
(Ellie) - La fel,pa.
Acum că mi-am făcut planurile pe azi pot sa îmi fac treburile și să mă pregătesc. Fiind
aproape ora 7 iau cheile de pe noptieră și mă duc la mașină. În câteva minute ajung pe
strada lui Ellie (str. Metro Royal).O sun să iasă afară fiindcă nu ii știam numărul de casă
exact. Observ pe cineva că iese afară 2 case mai în față. Mă apropii de casă și Ellie îmi face
cu mâna așa că opresc fix în fața casei.Era o casa joasa de culoare roz palid și cu o terasa
mică în față.
Cobor din mașină,mă apropii de ea și mă bucur că sa îmbrăcat lejer. Avea pe ea un
hanorac de culoare albastru,blugi de un negru închis și niște adidași albaștri cu alb.
Adoram faptul că nu sa machiat, arăta atât de frumos fără machiaj.Parea a fi un înger.
(Ellie) - Wow,șmecher că ne asortăm.Albastru și verde,tare.
Se pare că îi plăcea îmbrăcăminte mea.(hanorac de un verde palid,blugi albaștri rupți în
genunchi și adidași albaștri-verzui).
(Denis) - Pot spune la fel despre tine,arăți minunat.
Ellie devine roșie în obraji.
(Ellie) - Aww,mersi.
(Ellie) - Deci,unde o să mă duci??
(Denis) - Este o surpriză,doar urcă în mașină.
(Ellie) - Bine,bine.
Îi deschid ușa mașini iar după aceea intru și eu. După câteva minute în liniște da drumul
la muzică sperând să găsească ceva ce ii place. Începe să mă asalteze cu întrebări de
genul că unde mergem,de ce am intrat în poliție,cum este familia mea.
Încep să îi răspund la toate dar cu puțină ezitare.
(Denis) - Am intrat în poliție fiindcă vreau sa ajut oamenii.Asta îmi place să fac. Mă face
să mă simt bine.
(Denis) - Familia mea este drăguță,un frate și o soră puțin mai mici.
(Ellie) - Ce frumos,dar ai tai??
(Denis) - Sunt foarte ospitalieri și deschiși la mine.Tata o fost în marină dar sa retras acum
câțiva ani. Mama în schimb se ocupa probabil și acum de magazinul din orașul meu,o ajuns
proprietara lui înainte să mă înscriu la poliție.
(Ellie) - Totul pare atât de minunat,dar se observă tristețe în ochii tăi. De ce???
(Denis) - Pai chestia ii că ei sunt părinții mei...dar sunt părinții adoptivi,cei reali au fost
uciși de cineva când veneam după mine la școală.
(Ellie) - Îmi pare rău că te-am întrebat...
(Denis) - Ii în regulă, nu aveai de unde să știi..
(Ellie) - Dacă nu te deranjează,pot să întreb ce sa întâmplat după??
(Denis) - Păi cum nu mai aveam pe nimeni am stat în centre de adopție până la 11 ani.
(Denis) - Atunci m-au adoptat Mary și Oliver.
(Ellie) - Nu știu ce să spun...
Ellie nu observa-se că mașina era oprită de ceva timp.
(Denis) - Poți spune că îți place priveliștea.
(Ellie) - Ce?? Cum??Unde suntem??
(Denis) - Suntem pe stânca de deasupra lacului Cristal
(Ellie) - Atâta am mers deja? 7 km?
(Ellie) - Nu cred că am fost vreodată aici, arată superb.
 (Denis) - Așteaptă să lumineze luna lacul.O să lumineze mai toată zona.
(Denis) - Ellie poți să îmi dai telefonul din torpedou?
(Ellie) - Desigur,dar pentru ce?Apropo,nu comandăm și noi ceva de mâncare??
(Denis) - Asta vroiam sa fac.Ce ai vrea?
(Ellie) - Păi eu aș vrea o pizza cu de toate chiar acum.
(Denis) - Perfect.Acum o sa sun.
Cerul era atât de frumos,ne lăsăm scaunele pe spate și decapotez mașina. Ne uitam
după constelații. Când ne întrerupe o voce feminină,era mâncarea noastră. O plătesc și
revenim la privitul constelațiilor în timp de mâncăm pizza
Observ deodată că îmi luminează telefonul în buzunar.Era Jackson.
(Denis) - Hey.Ce sa întâmplat??
(Jackson) - Șeful secției ne-a chemat urgent pe autostradă să ne arate ceva.
(Jackson) - Grăbește-te la kilometrajul 67,acolo se află.
(Denis) - Înțeles.Vin imediat.
Ellie fiind lângă mine aude tot și înțelege. Ii spun că am s-o duc imediat acasă Ellie
încredințează din cap că nu o deranjează să vină cu mine.Pornim spre kilometrajul 67 și
într-un sfert de oră eram acolo. Jackson era deja acolo și discuta cu șeful și echipa. Ii fac
semn lui Ellie să aștepte în mașină până mă întorc. Mă alătur lor spunând întregii echipe
bună seara. Jackson,șeful și șeful echipei de criminaliști,Gerrard mă pun la curent cu cele
necesare.
(Gerrard) - Avem o mașină răsturnată iar ușă șoferului se afla pe câmp,spre pădure.
(Jackson) - Mai avem și alte detalii??
(Șeful secției) - Da, domnișoara din dreapta spune că ceva a intrat în mașină în timp ce
conduceau și a luat șoferul.Era iubitul domnișoarei.
(Denis) - Ok,dar cum se explică mașină răsturnată și ușa lipsă?
(Gerrard) - Păi după spusele fetei ceea ce a intrat în ei era de aproximativ 2,5 și 3 metri
înălțime.Plus am găsit urme de gheare pe asfalt și ușa avea urme de gheare pe ea.
(Denis) - Ce dracu??? Glumești???
(Șeful secției) - Am vrea noi sa fie doar o glumă,dar din păcate nu este.
(Jackson) - Hey Denis,vino cu mine puțin.Trebuie să vorbim ceva.
(Denis) - Da???
(Jackson) - Uite,tu crezi in paranormal?
(Denis) - Presupun.De ce întrebări?
(Denis) - Crezi că ceva paranormal a făcut asta??
(Jackson) - Is sigur,uitate atent la echipa criminaliști.
(Denis) - Ciudat. Prima dată când îi văd de când am venit.
(Jackson) - Fac parte dintr-o echipă special făcută pentru așa ceva.Rolul tau,a meu și a
altor câțiva este să prevenim aceste lucruri.
(Denis) - Vrei sa îmi spui că noi trebuie să oprim chestiile alea?!
(Jackson) - Da
(Denis) - Doamne în ce rahat m-am băgat.
(Jackson) - Poți să te transferi dacă vrei.Ai o săptămână la dispoziție.Ne vedem mâine
seară.
(Denis) - O săptămână zici??Bun.Ne vedem mâine atunci.
(Jackson) - Distracție plăcută cu prietena ta.
(Denis) - Ha ha,du-te dracu.
Odată întors la mașină plec să o duc pe Ellie acasă. Ea observă că sunt îngrijorat. Decide
să mă întrebe dacă totul este ok. Ii explic toată situația. Surprinzător îmi explică că ea crede
că există supernatural de când era mică susținând acest lucru prin cunoștințele puține pe
care le are omul legat de acest domeniu.Imi explică că oamenii să gândesc doar la demoni
sau îngeri de cele mai multe ori. Ceea ce pare o prostie când te gândești că omul abia știe
un sfert din ce se află în adâncurile oceanurilor.
Cumva reușise să mă fac să înțeleg că aceste ființe supranaturale pot fi exact că noi de
exemplu sau ca animalele.
Odată ajuns în fața case-i lui Ellie o întreb cum sa simțit. Surprinzător mă sărută pe obraz
și spune că abia așteaptă și o a doua întâlnire. Ne facem reciproc cu mâna și mă îndrept
spre casă. Ajuns acasă mă schimb de haine in ceva mai lejer pentru somn. Somnul că
cuprinse-se din pin odată ce am ajuns în contact cu perna moale și rece. Mă scol de sete în
toiul nopții așa că merg până în bucătărie unde beau un pahar cu apă. Brusc realizez că aud
ceva ce zgârie un geam presupun. Părea că vine din camera mea. Deschid ușor ușa din nou
și observ doua pupile roșii la geam. Speriat mă șterg repede la ochi și clipesc că să fiu sigur
de ce tocmai văzusem. Nu mai era nimic..dispăruse.Aruc o privire mai atentă la geam dar nu
par să fie urme se gheare sau zgârieturi pe el. Totuși mai verific încă odată toate geamurile
și ușile ca să fie închise de două ori. Băgat înapoi în pat mă rog să mi se fi părut de la toată
bârfa de ieri și oboseala acumulată.
Mă scol speriat de alarma telefonului. Era nouă fără un sfert. Azi aveam în plan să merg
la sală dar cum ne aveam chef să merg singur am sunat-o pe Ellie să văd dacă nu vrea să
mi se alăture. A spus că nu are ce pierde și mă întrebat la cât o să mergem. I-am explicat că
o să mergem pe la ora 12 că sa putem sa ne odihnim deoarece diseară ne începe
programul amândurora.
Odată clarificată situația mă pun sa îmi fac o omletă și beau un pahar de suc. Mă pun sa
îmi fac curățenie și să îmi aranjez ce mai am prin casă. Mi-am adus aminte de ce pățisem
aseară așa că merg sa verific geamul de la camera mea.Nu era nimic,asta părea la prima
vedere. Aparent erau niște urme slabe de zgârieturi în josul geamului, în colțul din dreapta.
Urmele păreau a fi de lup,probabil că la întoarcerea în camera sa speriat și a fugit înapoi în
pădurea din spatele case-i mele.
Decid să petrec puțin timp pe telefon dar observ că aproape este ora 12. Îmi pun hainele
pentru sală și restul necesare și mă pornesc spre Ellie. Odată ajuns la ea se urcă rapid în
mașină susținând că abia așteaptă să ajungem. Ajunși la sală observăm că nu prea sunt
oameni în momentul acesta așa că ne îndreptăm spre vestiare că să ne schimbăm. Ellie
arata genial,hainele îi scoteau în evidență formele. Nu eram nici eu nu știu ce format fizic,da
cei doi ani de sală se vedeau cu ochiul liber.
Ea observă că în unele momente o privesc că un prădător care abia așteaptă să atace.
Faptul că devenea roșie în obraji mă făcea să fierb și mai tare dar trebuia să rămân calm și
stăpân le mine. Antrenamentele decurg cum decurg iar pe la ora patru decidem că este
îndeajuns. O las pe Ellie acasă și mă îndrept spre a mea că să mă odihnesc fiindcă mai
aveam cinci ore până începeam tura la muncă.
Timpul trece ca vântul și mă trezesc înapoi în mașină spre secție. La vestiar dau peste
Jackson care mă aștepta că să îmi explice cum o să stea lucrurile. Îmi explică că atacurile
sau aparițiile paranormale ale creaturilor sun foarte rare. Îmi înmânează un caiet cu tot ce
știau legat de creaturile întâlnite până acum.
(Denis) - Jackson?
(Jackson) - Da?Mai ai vreo întrebare?
(Denis) - Doar una. Cine vă oferă informațiile legate despre creaturi??
(Jackson) - Simplu,ca la noi există cineva mai superior decât restul. Ca un
sef,primar,președinte,etc. Înțelegi ideea.
 (Denis) - Deci acest "șef" oferă informațiile?
(Jackson) - Da, deoarece dacă nu controlezi pe cineva cu niște reguli de exemplu. Omul
dacă nu este ținut în frâu uneori ar fi in stare să îți fure tot încetul cu încetul.
(Denis) - Deci acest "șef" și noi suntem un fel de...cum să zic. Delegați?Da așa.
(Jackson) - Exact! Fiecare avem niște reguli. Unele sunt neutre deoarece se pot întâmpla
multe. Una extrem de importantă este evitarea pădurii de lângă autostrada pe care o
patrulăm noi doi in seara asta.
(Denis) - Pe moment să spunem că înțeleg și că mă descurc. Acum mergem le
autostradă?
(Jackson) - Da,te las sa te schimbi și ne vedem la mașină.
Înainte să ies pe ușă spre mașină o caut pe Ellie să schimbăm două vorbe și apoi
mergeam spre datorie. O găsesc și vorbim puțin și stabilim sa ne vedem odată ce se termină
tura. Nimic special nu se întâmplase în acea seară. Zilele trec și trec,o săptămână se fac
două și o lună se făceau două.
Capitolul II

Jackson părea a fi un tip foarte de treabă dar în multe zile era ursuz. Bucuria mea era că
întâlnirile cu Ellie au devenit tot mai frecvente și am devenit foarte apropiați în timpul
petrecut împreună. Toată secția știa că ne întâlnim dar nici unul dintre noi nu a făcut un pas
în față spre a declara dacă suntem sau nu într-o relație. Mâine se făceau două luni de la
prima noastră întâlnire deci am decis să petrecem ziua în același loc ca acum două luni
unde aveam de gând să o întreb dacă vrea sa fie împreună cu mine.
Chiar dacă totul părea să fie bine ceva mă deranja teribil de tare. Am inceput să aud tot
mai multe zgârieturi în toiul nopții și urlete de animale care am presupus că erau de lupi.
Zgârieturi ciudate apăreau în zona geamurilor și ușilor, să nu menționez de faptul că mă
simțeam urmărit mai toate nopțile. Am decis să instalez camere și un sistem nou de
securitate. In jurul orei trei dimineața mereu camerele pur și simplu cedau. Nu știu din ce
cauză dar faptul că se întâmplă zilnic deja mă înspăimântă să mai stau seara acasă la mine.
Jackson și cu mine am fost trimiși să curățăm ceva ciudat de le autostrada. Eram pe la
kilometrajul 57 când ceva destul de mare apare pe drum. Era...nu știu ce naiba
era.Presupusem că este una dintre acele creaturi supranaturale. Înainte să o ating Jackson
a zbierat la mine să nu cumva sa o ating fără mănuși și că să las trupul în pace. Așadar eu
mă ocupam să arunc membrele creaturi de pe drum în timp ce Jackson lega trupul mutilat
cu cârligul de la mașină. Odată ce amândoi am terminat Jackson îmi spune că mai trebuie
să ducem trupul la marginea pădurii că să își revină. Jackson și cu mine tragem trupul lângă
pădure unde îl lăsăm și dau să plec când Jackson strigă la mine să rămân drept și să nu mă
întorc dacă vreau să mai văd vreodată un răsărit.
(Jackson) - Imbecilule!!Stai naiba pe loc și nu te mișca.
(Denis) - Am de ce?
(Jackson) - Nu ai citit caietul așa-i?Prost ești,ți l-am dat cu un motiv.
(Denis) - Nu,nu l-am citit.
Conversația era brusc întreruptă de crengi rupte. Ceva din pădure ieșea afară. Se auzea
că și când ar fi tras trupul mutilat. Nu se mai auzea nimic când o mână scheletică mă apasă
pe umăr. Intru în panică de frică dar trebuia sa fac cu mi-a spus Jackson dacă vroiam să
plec viu de acolo. Ceva începe umed începe să mă lîngă pe lângă ureche. Deodată alte trei
mâini apar în jurul meu care mă pipăie. Unele dintre ele chiar avea încă carne pe
ele,verighete sau tatuaje. Eram atât de aproape sa fug mâncând pământul când o voce se
aude din spate. Părea atât de groasă.
(Creatura) - Vai,o nouă jucărie pentru mine. Ce drăguț din partea ta Jackson.
(Creatura) - Pare slăbuț la prima vedere dar are ceva special în el. Nu pot să îmi dau
seama ce.
Brusc simt cum mâinile dispar de mine mă simt că și când toate greutățile au dispărut. Cu
toate acestea nu fac nici o mișcare până nu îl văd pe Jackson că face și el una. Imediat
Jackson vine lângă mine și îmi explică cele întâmplate.
(Jackson) - Fiind nou și necunoscându-te creaturile o să se comporte ciudat cu tine.
(Denis) - Un fel de analiză asupra mea?
(Jackson) - Exact,o sa te analizeze că să vadă dacă ești un pericol pentru ele sau nu.
(Denis) - Și aproximativ câte creaturi din astea sunt?
(Jackson) - Destule. Multe poate nici nu sunt familiare nouă. Nu există un număr concret
al câtor exemplare și specii există.
(Denis) - Să înțeleg că...
(Necunoscut) - Hey Jackson. Interesant noul tău partener.
(Denis) - Cine ești?
(Jackson) - Denis fă cunoștință cu una dintre cele mai puternice creaturi paranormale.
(Denis) - Cine? Ii doar un copil de vreo doisprezece ani poate.
(Necunoscut) - Ha ha, aș avea grijă în locul tău Denis.
(Jackson) - Ascultă bine ce zice. Este un fel de "Schimbător". Așa am denumit specia lor.
(Necunoscut) - Poți spune și așa Jackson. Pentru tine Denis,numele meu este Cerberus.
O să ne mai auzim.
Cerberus se îndepărtează în timp ce se asimilează cu mediul. Rămân mut și dezorientat
de tot ce se petrecuse. Jackson mă informează că se apropie o mașină cu viteză de zona
noastră dar rămân că într-o transă. Mă prinde de umăr și îmi spune că treabă noastră aici
este gata și că avem altceva de făcut acum.
Întorși înapoi la secție cu vitezomanul totul se termină pe ziua de azi.Tura mea se
încheiase cu multe întrebări. Aveam de gând să mă pun să citesc acel caiet de data asta. La
ieșirea din secție fac contact cu Ellie și ne salutam. Fiindcă nu aveam chef să dorm iarăși
acasă am vorbit cu ea dacă pot să înnoptez macar azi la ea. Surprins de bucuria ei
explozivă mă sperii.
(Ellie) - Normal că poți prostuțule. Cum aș putea să te refuz.
(Denis) - Simplu, dacă nu erau condițiile din momentul acesta mi-ai fi spus nu.
(Ellie) - Nu mai fi așa gânditor. Bucură-te de prezent.
(Denis) - Bine bine.
(Ellie) - Acum te rog ceva ok?Închide ochii și aștepți să te strig eu că să îi deschizi iară
bine?
(Denis) - Hmm...ok.
Aud că Ellie face ceva da nu știam ce. După câteva minute îmi spune că pot să îi deschid.
Aveam pe jos in fața mea și aparent aveam șireturile tenișilor legate între ele. Pe bilet scria:
"Acum că te-am încetinit te provoc să facem o întrecere până la casa mea. Primul care
ajunge poate să facă ce poftește cu pierzătorul.Succes scumpule."
(Denis) - Doamne! Ce fată copilăroasă poate sa fie uneori. Cum sa nu o adori.
Mă dezleg cât de repede pot la picioare și zbor spre mașină. Accelerez cât pot de mult și
eram deja la o stradă de Ellie. Norocul meu era că nu știa de noua strada care se construia
între Metro Royal și Ferdinand. Tăia efectiv trei străzi. Eram în fața casei când o văd că se
apropie și ea.
 (Ellie) - Cum naiba ai reușit să fi aici înaintea mea? Cum?
(Denis) - Simplu,am luat-o pe scurtătură.
(Ellie) - Du-te naiba. Dar ce nu ști tu îi că am un as în mânecă?
(Denis) - Hai să îți aud "asul din mânecă ".
(Ellie) - Vino cu mine să îl vezi.
Mă întreabă dacă mai am biletul de la secție și îi confirm că da. Îmi spune să îl mai citesc
odată dar și le spate de data asta. Pe spate era scris "Până în casă trebuia prostuțule".
Când ridic capul din bilet observ ușa de la casă deja larg deschisă.
(Denis) - Pfoaaaa. Cât de șireată poate să fie uneori.
Intru încet în casă,părea să fie un hol mic unde îți puteai lasă papuci,geci etc. Era vopsit
in alb cu floricele mov.
(Ellie) - Intră idata.Nu mușc, încă.
Accentul pus pe "încă" mă ducea cu gândul că avea se gând în viitor să mă tragă în pat
alaturi de ea. Intru în sufragerie care era destul de mare. Era combinată cu bucătăria iar
despărțitură dintre cele două camere era făcută de o tejghea din perete până la jumătatea
camerei. Ellie vine și îmi oferă niște papuci de casă în cazul în care îmi era frig la picioare de
la gresie. Mă întrebase dacă vreau sa beau ceva și îi cer un pahar cu apă. Îmi face semn sa
vin în bucătărie.
(Ellie) - Și unde vrei să dormi?
(Denis) - O să dorm pe canapeaua din sufragerie. Doar nu am să dorm în pat cu tine.
Realizez cât de prost o sunat și mă corectez.
(Denis) - Bine,nu că nu aș vrea să dorm cu tine împreună. La ce frumoasă, drăguță,
isteață și copilăroasă ești cum sa nu vreau. Să nu mai pomenesc de părul auric care mă
vrăjește împreună cu ochii albaștri ca marea.
Ellie se aprinde în obraji și în același timp mă lovește cu pumnul în umăr. Mă roagă să
aștept aici până îmi pregătește locul că să dorm. In timpul acesta analizez cum este
decorată bucătăria. Electronicele erau în mare parte inteligente dar mobilierul era clasic.
Părea destul de vechi dar solid.
(Ellie) - Poți să vii!
Se pare că Ellie îmi deschisese canapeaua ca să am mai mult spatiu. Chiar îmi adusese
și niște perne care păreau foarte pufoase și moi. Nu prea erau pe placul meu dar le-am
primit cu brațele deschise. Mai pălăvrăgim câtva timp și hotărâm că ar trebui să ne culcăm.
Înainte să mă culc am întrebat-o pe Ellie unde are baia și îmi spune că fix lângă camera ei.
Nu am putut să nu observ prin crăpătura de la ușa camerei lui Ellie rozul aprins de pe pereți.
Nu am realizat că ea se schimba în acel moment până când trecuse pe lângă ușă având
doar lenjeria pe ea. Intru repede la baie că să nu mă vadă cum trăgeam cu ochiul. Restul
nopții se desfășoară normal cu fiecare mergând la somn.
Mă trezesc cu sentimentul neplăcut că cineva se tot uita la mine dar nu observasem
nimic. Mă întindeam înapoi să mă culc când observ doua puncte de un roșu aprins în
geamul de la bucătărie. Speriat și confuz mă frec la ochi că sa văd mai bine. Dispăruseră
cele doua puncte dar începeam să aud aceleași zgârieturi pe sticla geamurilor ca la mine
acasă. Merg să o întreb pe Ellie dacă are cumva un animal de companie. Deschid ușa încet
și trag cu ochiul. Părea că doarme profund așa că decid să o las să doarmă în continuare
când observ cele două puncte roșii în colțul îndepărtat dinspre strada,fix lângă geam. Decid
să prind creatura în liniște dar odată intrat în întregime pe acea ușa creatura sare pe Ellie și
îi introducere mâinile în pieptul acesteia smulgând ceva. Nu apuc să schițez vreun mușchi
că creatura sare prin geam. Șocat și cu lacrimi în ochi mă apropii de ea și observ că îi luase
inima. Ochii ei albaștri dispăruseră și deveniseră de un negru ca smoala. În genunchi picat
lângă încep să plâng tot mai tare. Decid că trebuia numai decât să sun la politie.
Radicându-mă arunc o ultimă privire la corpul fără viață al lui Ellie dar ceva diferit era de
data asta.
(Denis) - Ce? Cum se poate să dispară corpul și să apară un manechin. Ce dracu se
întâmplă!!?
Incerc să caut indicii pe manechinul care aparent îi luase locul lui Ellie. Ceva lucea sub
pătură dar aud cum telefonul meu suna din sufragerie. Fug repede și răspund dar nimic nu
se auzea de partea cealaltă a apelului. Scârțâitul podelei mă face să mă întorc repede cu
spatele. Manechinul din pat era acum în picioare cu un cuțit mare de bucătărie în mână. Cu
un pas tot mai grăbit se apropia de mine dar nu puteam să fug. Tot corpul meu părea să fie
înghețat pe loc fiind neputincios în fața pericolului. Pasul tot mai alert și apariția ochilor roși
ca sângele urmată de apariție unei guri largi până la urechi care era cusută prost lăsând
posibilitatea de a vedea cum încep să apară tot mai mulți dinți care ar fi sfâșiat carnea de pe
orice într-o clipă. Începuse să grăbească iară pasul când sărise spre mine având cuțitul
îndreptat spre fata mea.
(Denis) - Nuuu!!!
(Ellie) - Hey! Hey! Deschide ochii!!
Deschid ochii zbuciumat și Ellie se afla peste mine. Chipul ei arăta îngrijorarea prin care
trecea în aceste clipe.
(Denis) - De ce mă doare obrazul stâng??
(Ellie) - Jur că dacă mă mai sperii așa am să te omor cu mâna mea și tot eu am să te
aduc înapoi.
Deschid ochii mai larg și observ palma ei dreaptă fiind mai roșie. Asta explica durerea
obrazului meu. Rămân întins respirând adânc și liniștit fiindcă Ellie încă era în viață. Mă
întreabă ce am visat dar tot ce reușesc să fac este să o strâng bine la piept și să nu ii mai
dau drumul. Ellie realizează cât de rău mă simt în acel moment și decide să facă la fel ca
mine. Când mă trezesc Ellie încă doarme buștean în brațele mele. Ușor îi dau drumul și mă
strecor jos de pe canapea. Ușor mă așez în fața ei fără sa fac vreo mișcare bruscă. Încet o
mângâi pe obraz uitându-mă la ea cu admirație. Decid să merg în bucătărie că să fac o
cafea pentru Ellie. Mi se făcuse destul de foame și probabil că și lui Ellie îi era. Mă uit să văd
ce are prin frigider și avea tot ce ii trebuie pentru o omletă cum doar eu știu să fac. Ellie
începe să se trezească greoi.
(Ellie) - Unde ești?? Și ce miroase așa bine?
(Ellie) - Ridicate și vino să vezi leneșo.
Se ridică greu de pe canapea și vine în bucătărie unde o iau un brațe și o sărut pe frunte.
Își lasă ușor capul pe umărul meu și decid să îi ofer o gură din omletă. Îi plăcuse atât de mult
încât îmi luase furculița și mâncase încă câteva îmbucături. In jumătatea de oră terminasem
de mâncat așa că decid să mă întorc acasă la mine. Ellie mă întrebase ce am visat dar
urmează o tăcere ca de mort din partea mea. Nu vroiam să ii spun că am visat ce am visat
deci ii spun pe jumătate doar, că am avut un coșmar. O sărut pe frunte spunându-i că o să
fiu în regulă. O informez că imediat am să plec acasă și observ cum se întristează la cele
auzite.
(Denis) - Nu fi așa tristă,nu o să fie ultima dată când o să trec pe aici.
Începe să zâmbească iar eu o iau în brate. Merge să se schimbe și când se întoarce o
lovesc cu palme peste fund.
(Ellie) - Hey!!!!!
 Se uită la mine cu un zâmbet în colțul buzelor dar tot odată cu o față care îmi spune să nu
mai fac asta. Încep să râd și plecă și ea râzând în camera ei. Aștept și tot aștept, trecuse
deja jumătate de oră. Merg în fața uși și decid sa intru din politețe pentru ea.
(Denis) - Scuze dacă te întrerupt dar vroiam să îți spun că o să plec deoarece am ceva de
făcut acasă.
(Ellie) - A,scuze că te-am făcut să aștepți atât de mult. Ne vedem mai târziu?
(Denis) - Poți paria pe asta.
Ajuns acasă decid să mă pun să citesc în sfârșit caietul pe care mi la înmânat Jackson.
Părea destul de vechi și gros dar se observă că este adaptat constant. Era ora 10, deci
aveam timp până pe la 3 să citesc.
"Vasilisc/Bazilisc - Împărat al târâtoarelor.
- este o reptilă fabuloasă care este reprezentată de obicei ca o combinație de șarpe și
cocoș, având puterea de a ucide prin privire sau prin otrava răsuflării.Se presupune că
trăiește în zone deșertice iar coarnele din jurul capului îi oferă aspectul purtări unei
coroane.Nu se cunosc slabiciuni."

Î.Hr. 869 - Jhoa Felix

"Boogeyman
Se pare că legenda “Omului negru” își are originea în Scoția, acolo unde asemenea
creaturi sunt denumite “bogles”, “boggarts“, sau “bogies”. Poveștile despre “omul negru”
variază în funcție de zonă. Astfel, în unele locuri, “omul negru” e bărbat, iar în altele e o
femeie. În statele din vestul SUA, “Omul negru” zgârâie la fereastră, pe când, în alte locuri
din SUA el se manifestă ca o “ceață verde”. El se poate ascunde sub pat sau sub toaletă și îi
gâdilă pe copii atunci când aceștia se duc la culcare.Nu există imagini dar se presupune a fi
o umbră neagră ca tăciunele care poate fi solidă sau gazoasă când vrea ea. Poate lua forma
oricui.Singura slăbiciune este frigul sub 0 grade Celsius. "
"Harpie
În mitologia greacă, Harpiile sunt monștri feminini, care aparțin generației divine
primordiale, cea de dinaintea Olimpienilor. La început, au fost două, apoi numărul lor
sporește, devenind trei. Aveau chip de femeie bătrână și corp de pasăre, cu aripi mari și
gheare ascuțite. Răpeau sufletele morților. Prin unirea cu zeul Zefir, una din ele a dat
naștere celor doi cai divini ai lui Ahile, Xanthos și Balie, iuți ca vântul.Numele lor sunt: Aello,
Celaeno și Ocypete.Miroseau îngrozitor și erau veșnic flămânde. Cele trei harpii îi atacau pe
troienii care acostasera din cauza furtunii în insulele Strofade.Presupusa slăbiciune este
decapitarea."

Î.D. 548 - Diana Hercules

Acestea erau doar câteva creaturi din caietul vechi și gros. Există scrieri despre creaturi
precum ciclopi, vampiri până la demoni și îngeri. Greu de crezut că toate acestea au trăit
cândva sau încă trăiesc. Era deja ora trei,asta însemna că trebuia să mă apuc de pregătirea
picnicului pentru întâlnirea de diseară cu Ellie. Se făceau două luni de când am început să
umblăm împreună și am decis că diseară am să o întreb dacă vrea să devenim un cuplu.
Încetul cu încetul am pregătit tot și am început să le încarc în portbagajul mașini. A trebuit
să fac trei drumuri dus întors până la lacul Cristal,o bătaie de cap dar o să merite. Termin
totul la fix,se făcuse ora șapte seara. O sun pe Ellie ca să o anunț că până la ora opt am să
fiu în fața casei sale.
(Denis) - Hey vezi că în jurul orei opt o să vin să te iau bine?
(Ellie) - Bun.Ne vedem atunci.
Ajung puțin înainte de ora opt la casa lui Ellie. Bat la ușă ca să știe că am ajuns. Aud cum
strigă că pot intra înăuntru. Ellie nu era nicăieri la prima vedere dar strigă din camera ei că
imediat este gata. După câteva minute iese afară îmbrăcată cu blugi albaștri,o bluză neagră
cu Tom și Jerry pe ea și o geacă de piele peste.Se simțea și un miros de trandafiri în aer,
probabil era parfumul pe care la folosit.
(Denis) - Arăți incredibil de bine.
(Ellie) - Mersi,nici tu nu arăți rău.
Se uita la mine cu un zâmbet la colțul gurii în timpul rostirii acelor cuvinte. Îi mulțumesc și
îi fac un semn spre ceasul de la mâna mea că o să întârziem dacă nu plecăm imediat. Ne
urcăm în mașina mea și mergem înspre lacul Cristal. Ea neștiind unde mergeam devine
foarte curioasă și începe să mă sâcâie cu aceeași întrebare iar și iar "Unde mergem?". Îi
ofer doar un indiciu,acela că priveliștea o să fie splendidă. Nu mai întreabă nimic de unde
mergeam și începem să ascultăm muzică și să povestim momente haioase din viața
fiecăruia. Odată ajunși pe stânca de deasupra lacului îi spun lui Ellie să aștepte în mașină
până pregătesc eu tot. Dă din cap afirmativ și începe să se holbeze la stelele parcă mai
luminoase că niciodată. Scot o pătură destul de mare din portbagajul mașini și o așez lângă
stâlpul care lumina zona ca să vedem marginea stânci. Rând pe rând am scos coșul de
picnic plin cu mâncare printre care și căpșuni învelite în ciocolată. Sticla de vin am lăsat-o în
lada frigorifică din portbagaj.
Bat în geamul lui Ellie făcându-i sem că poate ieși. Surprinsă de tot își pune mâinile la
gură și se uită la mine în ochi cu o sclipire de bucurie enorm de mare. Sare și mă ia în brațe
sărutându-mă pe buze apăsat dar nefiind atât de stabil pe picioare în acel moment pic cu tot
cu ea lângă coș. Începem amândoi să râdem în timp ce ea bagă ușor mâna în coș și scoate
o căpșună învelită în ciocolată. Se așează bine pe mine,cu bărbia pe pieptul meu putând
astfel să se uite direct în ochii mei care sclipeau de bucurie. Mușcă cu poftă din căpșună în
timp ce îmi oferea și mie mici guri din ea. Stăteam așa și ne uitam în ochii unul altuia.
Decidem să deschidem coșul și să mâncăm ce am pregătit pentru această întâlnire. Totul
decurge fără cusur până când eram pe punctul de a pleca. Decid atunci să o întreb dacă
vrea să fie cu mine împreună.
(Denis) - Ellie,vrei să fi împreună cu mine?
(Ellie) - Adică să devenim un cuplu oficial? Normal că vreau, de când așteptam să mă
întrebi.
(Denis) - Te iubesc.
(Ellie) - Și eu te iubesc prostuțule.
După rostirea acestor cuvinte o trag pe Ellie lângă mine și o sărut pe buze. Nu se
împotrivește deloc. Buzele ei încă aveau gustul căpșunilor învelite în ciocolată. O strâng în
brațe și mă uit spre pădurea din spatele nostru unde zăresc două pupile roșii între copaci și
o formă asemănătoare unui om. Următorul lucru pe care îl știu este că aud o voce
(Vocea) "- Nu te mai împotrivi progenitură ce ești.",după aceea totul devine brusc negru.