I.4.1. Materie.

DEFINIŢIE

Materia reprezintă tot ceea ce ne înconjoară.

Ea are două forme de existență:

• Substanță sau material.

• Câmp:

 gravitațional (în jurul unei particule care are masă sau în jurul

Pământului);
 electrostatic (în jurul unui corp electrizat);
 electric (în jurul unui circuit electric );
 magnetic (în jurul unui magnet sau unui circuit electric);
 electromagnetic (generării reciproce a câmpului electric și al celui
magnetic).

I.4.2. Corp.
DEFINIŢIE

Corpul reprezintă porțiunea de materie cu formă proprie și volum propriu

(bine determinat).

Exemple de corpuri: corpul omenesc, masa, scaun, casă, pahar cu lapte etc.

Corpurile sunt alcătuite din materie cu:

 Compoziție (alcătuire) omogenă în toată masa sa

numite substanțe (exemple: metale, apa, oxigenul, dioxidul de carbon,
diamant, sare de bucătărie, piatra vânătă, azotul etc).
 Compoziție eterogenă (care nu este la fel) numite materiale. De
exemplu: lemn (conține celuloză, lignină, apă), hârtie(celuloză), ciment,
beton, porțelan, granit, materiale plastice, sticlă etc.).
I.4.3. Substanță.
DEFINIŢIE

Substanța reprezintă acea formă de existenţă a materiei ce are o compoziţie

omogenă în toată masa sa.

După proveniență substanțele pot fi:

 Naturale: aur, diamant, cauciuc natural, sare, gaz metan, oxigen.

Artificiale (sintetice): cauciuc sintetic, mase plastice, medicamente, fire

sintetice, detergenți, insecticide, îngrășăminte artificiale, sticlă, porțelan.

I.5.1. Fenomene fizice.

Fenomenele fizice sunt transformările unui corp în urma cărora compoziția
substanței din care este alcătuit corpul rămâne neschimbată.

Exemple de fenomene fizice:

 Toate fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:

o Topirea (trecerea substanței din stare solidă în stare lichidă, prin
încălzire);
o Solidificarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare solidă, prin
răcire);
o Vaporizarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare gazoasă, prin
încălzire);
o Condensarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare lichidă, prin
răcire);
o Sublimarea (trecerea substanței din stare solidă în stare gazoasă, prin
încălzire);
o Desublimarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare solidă, prin
răcire).

 Deformarea (schimbarea formei);

 Mișcarea (schimbarea poziției față de reper);
 Încălzirea / Răcirea (schimbarea temperaturii);
 Dilatarea / Contractarea (schimbarea temperaturii și volumului);
  Colorarea (schimbarea culorii);
 Sfărâmițarea (schimbarea dimensiunii cristalelor);
 Trecerea curentului electric printr-un circuit;
 Interacțiunea magneților sau a corpurilor electrizate (atracția sau
respingerea);
 Reflexia și Refracția luminii (întoarcerea luminii în primul mediu,
respectiv trecerea luminii în al doilea mediu, cu schimbarea direcției de
propagare);
 Formarea curcubeului (descompunerea luminii albe în culorile
curcubeului) etc.

I.5.2. Fenomene chimice.

Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția
substanțelor, în urma lor rezultând alte substanțe.

Exemple de fenomene chimice:

 Arderea combustibililor (transformarea substanței în prezența oxigenului

în dioxid de carbon și apă);
 Ruginirea fierului (fierul se transformă în rugină, roșiatică);
 Coclirea cuprului (cupru se transformă în cocleală, verzulie, toxică);
 Fermentarea mustului (se obține vin);
 Acrirea vinului (se obține oțet);
 Fermentarea laptelui (se obține lapte bătut);
 Putrezirea plantelor (este cauzată de o ciupercă ce distruge planta);
 Fotosinteza (plantele în prezența luminii transformă dioxidul de carbon
în oxigen);
 Carbonizarea zahărului;
 Oxidările lente din organism (respirația ființelor, oxidarea grăsimilor,
proteinelor şi a hidraţilor de carbon proveniţi din alimente).