U N I V E RS I TAT E A P O L I T E H N I C A

BUCUREȘTI- DFCD-SSU

DIDACTICA DOMENIULUI
ȘI DEZVOLTĂRI ÎN
DIDACTICA SPECIALIZĂRII

Prof. dr. Gabriela Carmen Oproiu

PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 1

 Obiectivul general al disciplinei

•Formarea competenţelor de proiectare și

evaluare a activităților didactice la
disciplinele/modulele de specialitate.

PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 2

Obiective specifice:

Analiza principalelor documente curriculare din învățământul

profesional tehnic
Elaborarea unui curriculum integrat
Identificarea modalităților de abordare interdisciplinară a
conținuturilor
Aplicarea metodologiei specifice predării modulelor de specialitate
Proiectarea diferitelor situații de învățare și evaluare
Elaborarea unor instrumente de reflecție

PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 3

Ce este didactica?

Parte a pedagogiei care se ocupă cu

practica predării.
Cerceteaza procesul de invatamant din
perspectiva relatiei predare –învatare-
evaluare

PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 4

Orientari actuale in didactica
modernă
Schimbarea în activitatea didactică
Tradiţional şi modern în activitatea didactică
Relatia competente - obiective operationale
Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a
învăţării
◦ Cunoasterea metodelor traditionale, identificarea lor si aplicarea lor
la clasa.
◦ Interes crescut pentru metodele de lucru interactive, desi, practica
demonstreaza folosirea metodelor traditionale.

PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 5

Metodele de grup interactive- aplicarea lor la clasa
in functie de:
- particularitatile intelectuale si de virsta ale
elevilor;
- specificul continutului;
- timpul avut la dispozitie.
Identificarea unor aspecte privind proiectarea
activitatii didactice;
Evaluarea activitatii didactice, tipuri de probe de
evaluare, particularitati ale evaluarii si notarii.
PROF.DR.ING. GABRIELA CARMEN OPROIU 6
 Urmăreşte prelegerea, Încearcă să reţină şi să reproducă Acceptă în mod pasiv ideile Lucrează izolat
expunerea, explicaţia profesorului ideile auzite transmise

Exprimă puncte de vedere proprii Realizează un schimb de idei Argumentează, pune şi îşi pune Cooperează în rezolvarea
cu ceilalţi întrebări cu scopul de a înţelege sarcinilor de lucru

Vizează măsurarea şi
aprecierea cunoştinţelor
(ce ştie elevul)
Învăţarea are loc predo-
minant prin memorare şi Rolul
Vizează măsurarea şi
reproducere de cunoştinţe elevului
aprecierea competenţelor
(ce ştie să facă elevul cu
Învăţarea are loc ceea ce ştie)
predominant prin
formare de competenţe Pune accent pe aspectul
şi deprinderi practice cantitativ (cât de multă
Realizarea

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI

Evaluarea
învăţării

informaţie deţine elevul)

DE PR EDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN Pune accent pe elemen-
DIDACTICA MODERNĂ tele de ordin calitativ
Învăţarea conduce la (valori, atitudini).
competiţie între elevi, cu
scopul de ierarhizare
Rolul Vizează clasificarea
profesorului elevilor
Învăţarea se realizează
prin cooperare
Vizează progresul în
învăţare la fiecare elev

Se consideră şi se manifestă Impune puncte de vedere Expune, ţine prelegeri

“ca un părinte”.

Este partener în învăţare Ajută elevii să înţeleagă şi să Facilitează şi moderează învăţarea

explice punctele de vedere
TRADIŢIONAL ŞI MODERN
Predarea în şcoala tradiţională
- predomină predarea profesorului;
- cunoştinţele sunt gata elaborate;
-obiectivele sunt vag cunoscute de către
elevi;
- se urmareşte cu precădere însuşirea
cunoştinţelor;
- se utilizează cu precădere metodele
expozitive;
- transmiterea cunoştinţelor este
frontală;
- nu se realizează o diferenţiere a
instruirii;
- învăţare pasivă din partea elevilor;
- organizată în funcţie de timp;
- strategie unică de predare;
- motivaţie extrinsecă a învăţării;
- predarea este axată pe programă şi
manual;
- teoretizări excesive;
Predarea în şcoala modernă
- profesorul organizează condiţiile în care se va
desfăşura învăţarea, crează situaţiile de
învăţare;
- elevii participă la elaborarea cunoştinţelor;
- obiectivele le sunt comunicate elevilor;
- se urmăreşte modul în care elevii ajung singuri
sa descopere noi cunoştinţe;
- expunerea este înlocuită cu metode activ
participative;
- se îmbină activitatea individuală cu activitatea
pe grupe de elevi;
- tratare diferenţiată a învăţarii;
- elevii participă activ la învăţare;
- organizată în funcţie de rezultatele elevilor;
- strategii multiple;
- motivaţie intrinsecă a învăţării.
- instruirea se realizează prin coparticiparea
elevilor;
- pragmatism, deschideri către viaţă, către
practică.
 2. Curriculum pentru
învățământul profesional tehnic
Art. 4 din LEN precizează că: „Finalitatea
principală a educării o reprezintă
formarea competenţelor (definite ca „un
ansamblu multifuncţional şi trasferabil de
cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini
necesare în situaţii diferite)”.

În art. 13 se subliniază că învăţarea pe tot

parcursul vieţii este un drept garantat;
această competenţă – cheie devine în
acest fel o ţintă educaţională majoră.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 2

Competențele cheie

• un pachet transferabil şi
multifuncțional de cunoştințe,
abilități şi atitudini de care fiecare
individ are nevoie pentru
dezvoltarea personală, incluziune
socială şi inserție pe piața muncii.

• ar trebui sa fie dezvoltate până la

sfârşitul şcolarității / formării
• au cel mai înalt grad de
obligatorii şi ar trebui să constituie generalitate, ele se definesc pe
o bază pentru formarea continuă. toată durata şcolarităţii
• se formează prin toate
disciplinele de învăţă mânt.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 3

 68 – (1) Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi
gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe – cheie
care determină profilul de formare a elevului

Art. 68 (5) subliniază ideea conform căreia învăţământul liceal este

central pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor - cheie şi
formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil,
specializare sau calificare.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 4

 Competenţe de Competenţe de
comunicare în limba comunicare în limbi
maternă străine

Competenţe matematice şi
A învăța să înveți competenţe de bază în ştiinţe
şi tehnologii

Sensibilizare și
exprimare socială
Competenţe digitale

Spirit de iniţiativă şi
antreprenorial
Competenţe sociale şi civice

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 5

• competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi
(abilităţi) – atitudini;
• au un caracter transdisciplinar implicit;
• competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale
învăţământului obligatoriu;
• acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.
• Sistemul de competenţe – cheie a reprezentat un element de referinţă al
planurilor de învăţământ (din 2003, 2004 şi 2006) şi a fost inclus ca atare în
nota de fundamentare a acestora, unde se apreciază că ariile curriculare
sunt compatibile cu cele 8 domenii de competenţe – cheie stabilite la nivel
european;

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 6

• a) Planul de învăţământ şi programele trebuie să vizeze în mod direct
formarea echilibrată a competenţelor – cheie din toate aceste domenii prin
însuşirea de către elevi a cunoştinţelor necesare şi prin formarea
deprinderilor şi atitudinilor corespunzătoare.
• b) Competenţele – cheie sunt, în esenţa lor, transversale, formându-se prin
mai multe discipline şi nu doar prin studiul unei anumite discipline; de
aceea elaborarea programelor trebuie să ţină seama în mod explicit de
această caracteristică.
• Competenţele – cheie, grupate pe cele opt domenii (dintre care două au
subdomenii distincte) au un caracter profund teoretic şi cu un înalt grad de
generalitate. Domeniile de competenţe - cheie cuprind: cunoştinţe, abilităţi
(aptitudini, deprinderi), atitudini.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 7

• În prezent (2011), în literatura pedagogică, competenţele sunt interpretate ca rezultate
ale învăţării (ieşiri), prin opoziţie cu obiectivele educaţionale (considerate intrări).
Aceste competenţe sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi valori.
• Se apreciază că nu poate exista o echivalenţă între formulări ale competenţelor şi
diferitele tipuri de exprimare a obiectivelor. Acestea nu pot fi reduse sau asimilate
reciproc.
• Competenţa reprezintă capacitatea elevului de a rezolva o anumită situaţie, pe baza
unor deprinderi şi cunoştinţe dobândite anterior.
• Există de asemenea părerea că nu pot fi descrise componente ale unei anumite
competenţe (sau „subcompetenţe”), ci pot fi aproximate anumite niveluri de realizare a
acesteia.
• Există aprecieri conform cărora competenţele pot fi transformate în „situaţii de învăţare”
(sau „activităţi de învăţare”) care sunt asociate acestora şi nu în obiective, indiferent de
gradul de generalitate al acestora.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 8

I. CURRICULUM-UL NAŢIONAL PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 9

Termenul curriculum provine din limba latină: curriculum (sg.) şi
curricula (pl.) alergare, cursă, drum și reprezintă un concept central
în educație.
În sens larg, conceptul de curriculum este un concept integrator și
înseamnă tot ansamblul experiențelor de învățare ce au loc pe
întregul parcurs educațional al elevului/studentului.

În sens restrîns, vizează ansamblul documentelor școlare cu referire

la conținutul învățământului (planuri de învățământ, programe
școlare, manuale).

LEN- Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al

planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din
învăţământul preuniversitar.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 10

Curricumulum-ul Naţional (CN) din
învățământul preuniversitar centrat pe
dezvoltarea competentelor cheie.
- CN precizează locul şi importanţa
disciplinelor opţionale, precum şi
raportul dintre curriculum-ul nucleu si
curriculum-ul la decizia scolii.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 11

Învăţământul liceal este organizat pe filiere, profiluri si
specializari

Filiera
-teoretica
-tehnologica
vocationala
Profil Specializare
Tehnic Electronică şi automatizări
Electrotehnic
Telecomunicaţii
Mecanic
Lucrări publice-construcţii
Textile-pielărie
Resurse naturale şi protecţia mediului Chimie industrială
Protecţia mediului
Silvic şi prelucrarea lemnului
Veterinar
Agricol şi agromontan
Industrie alimentară
Servicii Turism şi alimentaţie publică
Economic, administrativ
Poştă

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 12

Documente curriculare

1.Planuri de 2.Programe
învățământ școlare

3.Manuale

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 13

(1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele,domeniile de studiu,
respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi
numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia
şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de
pregătire opţionale.
(3) (3) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de
studiu/modulul de pregătire

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 14

 1.PLANURI CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Sunt documente şcolare oficiale elaborate de MEC care:

• sunt structurate pe 3 componente TC - trunchi comun, CD-
curriculum diferentiat si CDS- curriculum la decizia scolii
• nominalizează obiectele de studiu, grupate în arii curriculare
• indica ordinea studierii lor pe clase
• precizeaza numărul de ore anual şi săptămânal repartizat pe
fiecare obiect

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 15

 • reprezintă oferta educaţională constând din
aceleaşi discipline, cu acelaşi număr de ore
parcurse obligatoriu de toți elevii-asigură
TRUNCHIUL egalitatea șanselor

COMUN • -vizează competenţele-cheie, trunchiul

comun va fi parcurs în mod obligatoriu de
toţi elevii.

• Reprezintă oferta educațională propusă de

școală în concordanță cu interesele elevilor,
CURRICULUM specificul școlii și nevoile locale.
• Se constituie atât din opționale la nivelul
LA DECIZIA școlii cât și din opționale la nivel național.
• Se realizează decentralizat, de fiecare
ŞCOLII școală, pentru anul școlar următor
• Între 1-3 ore

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 16

 Tipuri de opţional
Opţional de aprofundare
Opţional de extindere
Opţional ca disciplină nouă
Opţional ca temă integratoare
prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu
Caracteristici
 este derivat dintr-o disciplină studiată în
trunchiul comun;
 aceleaşi obiective/competenţe din
trunchiul comun;
 unităţi noi de conţinut.
 este derivat dintr-o disciplină studiată în
trunchiul comun;
 extinderea obiectivelor
cadru/competenţelor generale din
curriculum nucleu prin noi obiective /
competenţe;
 noi conţinuturi.
 introduce obiecte de studiu noi sau teme
noi, care nu sunt prevăzute în programele
de trunchi comun.
 introduce obiecte de studiu noi,
structurate în jurul mai multor teme sau
discipline.
17
ARIA CURRICULARĂ reprezintă un grupaj de discipline şcolare care au în comun
anumite obiective şi metodologii şi care oferă o viziune multidisciplinară sau/şi
interdisciplinară asupra obiectelor de studiu.
Curriculum-ul naţional este structurat în şapte arii curriculare

Matematică
şi ştiinţe
Limbă și Om și
comunicare societate

Arii
curriculare
Consiliere
Arte
și orientare

Educaţie
fizică, sport
Tehnologii
și sănătate

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 18

 2.PROGRAMA ŞCOLARĂ

• Programele şcolare sunt documente şcolare oficiale, elaborate

de către Consiliul Naţional pentru Curriculum şi descriu oferta
educaţională a unei discipline.

• http://programe.ise.ro/Actuale/Gimnaziu-2017.aspx
• http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/25-
Fizica.pdf

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 19

 Structura programei școlare

• Nota de prezentare
1.

• Competențe generale
2.

• Competențe specifice și exemple de activități de învățare

3.

• Conținuturi
4.

• Sugestii metodologice
5. • Valori si atitudini

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 20

3. MANUALUL ȘCOLAR

▪ dezvoltă structura tematică prevăzută în programa

şcolară
▪ reprezintă un instrument de lucru atât pentru
profesor cât şi pentru elev
▪ este orientativ, modificarea lui fiind mai greoaie decat
programa scolara

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 21

CRITERII DE SELECTIE

•1. Conţinutul ştiinţific

• Conţinutul corespunde programei şcolare.
• Abordarea interdisciplinară a temelor din conţinut.
• Cunoştinţele sunt prezentate la un nivel corespunzător clasei pentru care
este destinat manualul.
• Conţinutul ştiinţific este bine selectat, manualul nefiind prea încărcat.
• Conţinutul este bine organizat în capitole şi subcapitole.
• La sfârşitul principalelor teme este un rezumat.
• Limbajul este corect din punct de vedere gramatical.
• Ilustraţiile sunt corelate conţinutului.
• Există cuprins.
• Există bibliografie.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 22

•2.Conţinutul psihopedagogic
• Cunoştinţele sunt prezentate progresiv, de la simplu la complex.
• Vocabularul este adaptat grupei de vârstă pentru care este adresat
manualul.
• Exerciţiile sunt clar formulate şi precise.
• Sunt exemple, care ilustrează noţiunile noi.
• Sunt prezentate secvenţe
• de recapitulare bine integrate
• Sunt prezente subunităţi tematice cu caracter ludic
• Semnificaţia textelor este clară şi uşor de înţeles.
• Propune activităţi de învăţare variate, care pot servi fixării şi sistematizării
cunoştinţelor.
• Ilustraţiile sunt uşor de înţeles şi prezenţa lor este justificată.
• Stimulează imaginaţia elevilor, gândirea creatoare, învăţarea prin
descoperire.
• Cuprinde probe de evaluare sau autoevaluare etc.
• Sunt prezentate exerciţii care facilitează activitatea în echipă.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 23

•3. Aspectul şi redactarea manualului (igienico-
estetic)
• Stilul redactării este sobru sau accesibil, stimulativ.
• Paginile nu sunt prea încărcate.
• Titlurile capitolelor, paragrafelor sunt bine scoase în evidenţă.
• Noţiunile, proprietăţile importante sunt evidenţiate prin texte în
culori sau boldate.
• Ilustraţiile sunt clare.
• Se respectă raportul text-ilustraţie.
• Calitatea hârtiei şi a coperţilor.

prof.dr.ing. Gabriela Carmen Oproiu 24

Învățământul
profesional și (https://eacea.ec.euro
pa.eu/national-
policies/eurydice)
tehnic
  CDLul constituie oferta curriculară specifică fiecărei unități de
învățământ și este realizat în parteneriat cu companii/instituții
publice partenere ale unității de învățământ.
 CDLul se proiectează pentru fiecare an de studiu în parte, pentru a
răspunde schimbărilor care intervin pe piața forței de muncă la nivel
local și/sau regional.
Ce este  Pregătirea practică a elevilor prin CDL se poate desfășura atât
prin ore de laborator tehnologic, cât și prin ore de instruire
curriculumul practică, stabilite de comun acord între unitatea de învățământ și
operatorul economic/instituția publică partener de practică, în funcție
în dezvoltare de necesitățile și posibilitățile de organizare a stagiilor de pregătire
practică.
locală (CDL)?  În învățământul profesional și tehnic, proiectarea de CDL urmărește
1.dobândirea, de către absolvenți, a competențelor necesare pentru
adaptarea în prezent și mai ales în viitor la cerințele unei piețe a
muncii aflate într-o continuă și rapidă schimbare;
2.dobândirea, de către absolvenți, a acelor competențelor transferabile
(soft skills) necesare atât pentru integrarea socială, cât și pentru
integrarea rapidă și cu succes pe piața muncii.
  Curriculumul corespunzator calificarilor din
învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT)se elaboreaza
pe baza Standardelor de pregătire profesionala (SPP).
 SPP reprezintă documentul în care sunt descrise
rezultatele învăţării pe care un participant la un
program de formare profesională, derulat în cadrul
învățământului profesional și tehnic, trebuie să le
Învăţământul demonstreze la finalul acestuia;
 SPP este documentul care stă la baza evaluării cu scop
profesional şi de certificare.
tehnic (ÎPT)  Structura standardului de pregătire profesională în
vigoare este aprobată cu Ordinul MECS nr. 5293/2015
privind aprobarea Structurii standardului de pregătire
profesională din învățământul profesional și tehnic
 SPP este elaborat pe baza standardelor ocupaționale în
vigoare.
  este proiectat pe baza Standardului de pregătire profesională.
Modularizarea curriculumului constă în proiectarea parcursului de
În ÎPT, educație și formare profesională pe baza unităţilor de
competenţe din Standardele de pregatire profesională.
curriculumul  Fiecarei unități de competențe tehnice generale si specializate din
din aria SPP îi corespunde un modul de curriculum.
 Categoriile de unități de rezultate ale învățării din standardul de
curriculară pregătire profesională sunt:
Tehnologii este  unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale - sunt comune
tuturor calificărilor dintr-un domeniu de pregătire profesională, la un
modularizat anumit nivel de calificare
 unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate- sunt
specifice fiecărei calificări.
 Cele 8 domenii de competențe cheie, (definite in concordanta cu
Cadrul European de Referinta al Competentelor Cheie pentru Invatarea
pe tot parcursul vietii, sunt formulate în termeni de cunoștințe, abilități
și atitudini specific) sunt integrate în unitățile de competențe tehnice
generale și specializate si sunt formate/ aprofu
 In contextul ECVET (Sistemul European de CrediteTransferabile pentru
educatie si formare profesionala descris in Recomandarea
Parlamentului European si al Consiliului privind stabilirea unui sistem
european de credite pentru educatie si formare profesionala, din 18
iunie 2009), creditele transferabile si de acumulare sunt
reprezentate de unitatile de rezultate ale invatarii dobandite,
evaluate, certificate, recunoscute/ validate. în contexte de formare
profesională.
Învăţământul dual

 În vederea formării de viitori angajați, companiile din România pot deschide

clase de formare profesională în sistem dual. Funcționarea acestor clase se
bazează pe un parteneriat încheiat între companie, unitatea școlară și
autoritatea locală.
 • Viitorii angajați sunt pregătiți în conformitate cu cerințele din companie
• Compania participă activ la formarea tinerilor atât din punct de vedere al
competențelor tehnice, cât și din punct de vedere al culturii organizaționale
• Elevii aflați în stagiul de practică pot fi angrenați în activitatea curentă a
companiei cu costuri minime
• Absolvenții sunt ușor de integrat la locul de muncă și fără costuri suplimentare
Avantajele și • Costurile companiei cu selecția și recrutarea scad

beneficiile • Un reprezentant al companiei devine membru în Consiliul de Administrație al

Școlii – organism cu rol decizional

companiei • Compania este recunoscută pe piața muncii

• Dobândind calitatea de furnizor de formare profesională inițială, conform OUG
84/2016, compania beneficiază de facilități fiscale conform Codului Fiscal:
• profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual prin asigurarea
pregătirii practice și formării de calitate a elevilor este scutit de impozit
• cheltuielile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului
profesional şi tehnic sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului
fiscal
• sunt considerate mijloace fixe amortizabile toate mijloacele fixe deţinute şi
utilizate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic
Multi, pluri, trans și
interdisciplinaritate
Prof.dr.Ing. Oproiu Gabriela Carmen
Interdisciplinaritate
 Transfer de concepte și metodologie dintr-o disciplină (
conf. DEX)
 Conceptul de interdisciplinaritate a câștigat tot mai mult
teren in modul de abordare a lecției moderne.
 Acest termen reprezintă o modalitate de organizare a
conținuturilor învățării cu implicații asupra întregii strategii
de proiectare a curriculumului , care oferă o imagine unitară
asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul
diferitelor discipline de învățământ și care permite
contextualizarea și aplicarea cunoștințelor dobândite. Este o
componentă a procesului de instruire prin care se asigură
aspectul activ și formativ de dirijare efectivă a învățării.
Delimitari conceptuale

Transdisciplinaritatea

Interdisciplinaritatea

Multi / Pluri
disciplinaritatea

Disciplinaritatea
Delimitari conceptuale

Disciplinaritatea

Monodisciplinaritate – obiecte de
studiu independente

Intradisciplinaritate - continuturi
interdependente din acelasi domeniu
 Intradisciplinaritatea

Armonizarea unor fragmente in cadrul Se realizeaza

unei discipline, pentru rezolvarea unei - pe orizontala, intre
probleme continuturi si competente ale
disciplinei la acelasi nivel de
Integrarea la nivelul studiu
continuturilor - pe verticala, intre
Integrarea la nivelul continuturi si competente de
deprinderilor si la niveluri diferite de studiu.
competentelor.
Delimitari conceptuale
Multi / Pluri
disciplinaritatea

Multidisciplinaritate – discipline fara

legaturi aparente / evidente intre ele

Pluridisciplinaritate – discipline O tema sau problema ce apartine unui

inrudite corelate domeniu este supusa analizei din
perspectiva mai multor discipline
Fiecare disciplina contribuie la clarificarea
temei investigate.
E o corelare a demersurilor mai multor
discipline in vederea clarificarii unei
probleme.
Delimitari conceptuale
Interdisciplinaritatea

➢ Intersectie a diferitelor arii disciplinare

➢ Ignora limitele stricte ale disciplinelor
➢ Teme comune pentru diferite obiecte de
studiu
➢ Dezvolta competente transversale

Transdisciplinaritatea

➢ Forma superioara a interdisciplinaritatii

➢ Concepte si metodologii universale
➢ Centrare pe aspecte ale “vietii reale”
• Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între discipline
ştiințifice diferite.
• il ajută pe elev în formarea unei imagini unitare a realității, îi
dezvoltă o gândire integratoare.
• corelarea cunoştințelor fixează şi sistematizează mai bine
cunoştințele, o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită.

• “Cel mai puternic argument pentru

interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu
este împărțită pe discipline”
•
J. Moffett
•
Avantajele interdisciplinarităţii

 • permite elevului să acumuleze informații despre obiecte procese,

fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarității;
 • clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline;
 • creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;
 • permite aplicarea cunoştințelor în diferite domenii;
 • constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului
dintre cantitatea de cunoştințe şi volumul de învățare.
 Transdisciplinaritatea- o forma
superioara a interdisciplinaritatii si
presupune concepte, metodologie
si limbaj care tind sa devina
universale (teoria sistemelor, teoria
informatiei, cibernetica,
modelizarea, robotizarea etc.)
Abordarea de tip transdisciplinar
tinde catre o fuziune a
cunostintelor specifice diferitelor
discipline, la descoperirea unor noi
campuri de investigatie, la
conceperea unor noi programe de
cercetare.

• Abordarea transdisciplinara este centrata

pe “ viata reala” cu probleme importante,
asa cum afecteaza viata oamenilor in
context cotidian.
EXEMPLU

 Fizică- studiul instrumentelor optice – se îmbina cunoştințele de fizică cu

cele de biologie.
 în clasa a IX-a, elevii studiază şi o serie de noțiuni de botanică, se poate
pleca în demersul didactic de la prezentarea instrumentelor optice
utilizate la orele de biologie pentru studiul țesuturilor plantelor.
 BIOLOGIE ISTORIE PSIHOLOGIE
- distrugerea florei şi faunei - Evoluţia tehnicii, tehnologiei - tulburării în aria cognitivă, emotivă
datorită poluării prin gaze şi produselor (sentimente şi emoţii), comportamentală;
toxice; - tipul de personalitate şi stresul;
- întreruperea lanţului trofic a - consiliere de specialitate cu scop preventiv.
unor plante.
MATEMATICĂ
GEOGRAFIE - calcule matematice, prelucrări statistice,
- inundaţiile de la nivelul diagrame;
solului – sursă de poluare; - conţinutul procentual al substanţelor toxice
- efectul de seră. din apă, aer, sol.
FIZICĂ ŞI CHIMIE
AGRICULTURĂ POLUARE - procese care au loc la nivel fizic şi chimic în
- îngrăşămintele chimice – organism şi în natură;5
surse de poluare; - analize chimice necesare pentru
- agricultura ecologică. POLUARE determinarea conţinutului de substanţe.

Poluare NUTRIŢIE
TRANSPORTURILE
- gazele arse de la mijloacele - alimentaţia sănătoasă – forrmă de
de transport. prevenire.

LIMBI MODERNE RELIGIE

- termeni şi expresii tehnice
- reclame în media în diferite
limbi moderne
EDUCAŢIE FIZICĂ - credinţa – remediu în prevenţia şi
- Exerciţiul fizic şi odihna –
combaterea poluării.
forme de prevenire.

Fig. 3. Corelarea temei „Poluare” cu alte discipline

 Sugestii pentru realizarea temei 1. Interdisciplinaritate
-Realizati o prezentare PPT ( maxim 10 slideuri) a unei
teme/ a unui concept

Prezentarea va avea urmatoarea structura:

• Pagina de titlu

 Tema 1 • Abordarea teoretica a notiunii de interdisciplinaritate ( 1-2

slide-uri)

• Prezentarea conceptului tratat interdisciplinar și

argumentarea alegerii lui

• Schema interdisciplinara a conceptului cu comentariile

asociate alegerilor facute

• Concluzii și Bibliografie ( 1 slide).

PROIECTAREA DEMERSULUI
DIDACTIC

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

PROIECTARE SAU PLANIFICARE?

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Proiectarea didactică

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

O acţiune menită să anticipeze, să prefigureze teoretic,
modalităţile de organizare şi de desfăşurare a activităţii
didactice.

◦ Planificarea vizează organizarea etapelor mari ale

învăţământului, realizarea scopurilor, a obiectivelor
generale

◦ Proiectarea delimitează situaţii concrete,

particularizează acţiunile profesorului şi ale elevilor în
procesul de predare - învăţare.
Etape ale proiectării

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

◦Lectura programei şcolare.
◦Întocmirea planificării calendaristice.
◦Proiectarea unităţii de învăţare.
◦Proiectarea activităţii didactice.
Lectura programei școlare

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

❑Etapa de debut a proiectării didactice.
❑Profesorul trebuie să citească cu atenţie programa
disciplinei pe care o predă, să aibă o vedere de ansamblu
asupra obiectivelor şi conţinuturilor ce trebuie transmise.
❑Cunoaşterea programelor disciplinelor înrudite permite o
abordare interdisciplinară a unor teme, concepte, care
facilitează o învăţare unitară.
❑Programele şcolare actuale, centrate pe competenţe nu
mai reprezintă doar o succesiune de teme, care trebuie
parcurse într-o anumită perioadă de timp.
 PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU
Planificarea calendaristică
❑Reprezintă un document şcolar administrativ.
❑Constă în repartizarea temelor în timp, în varianta
propusă de fiecare profesor.
❑Este un instrument de interpretare personală a
programei, care asigură o activitate didactică ce ţine
seama de particularităţile clasei de elevi.
❑Planificările calendaristice pot fi:
✓Anuale - se întocmesc pentru un an de studiu.
✓Semestriale - conţinutul din planificarea anuală se
repartizează pe un semestru.
Etape pentru întocmirea unei

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

planificări calendaristice

◦ identificarea unităţilor de învăţare;

◦ stabilirea ordinii de parcurgere a unităţilor de
învăţare;
◦ corelarea conţinutului cu obiectivele vizate;
◦ alocarea de timp pentru fiecare unitate de
învăţare.
 PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU
Şcoala……… Profesor………..
Disciplina……….. Clasa/Nr. Ore pe săpt./Anul…..

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ORIENTATIVĂ
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Număr ore Săptămâna Observaţii
specifice alocate

U1 CS programa Continuta 5 ore Saptamana

..... 1-5
U2
Proiectarea unității de învățare
O unitate de învăţare are următoarele caracteristici:
◦ este organizată în jurul unei teme, unităţi tematice;
◦ contribuie la atingerea unor obiective de referinţă /
competenţe specifice prevăzute de programă;
◦ se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp;
◦ la sfârşitul unităţii de învăţare se aplică o probă de
evaluare.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Şcoala……… Clasa/Nr. Ore pe Săpt./Anul…..
Disciplina………..

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare………….
Număr de ore alocate…………
Competenţe Conţinuturi Activităţi Resurse Evaluare
specifice de Metode de Mijloace de Forme de Timp
învăţare învăţământ învăţământ organizare
a activităţii

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Etape pentru proiectarea unității de învățare

▪selectarea conţinuturilor;
▪stabilirea competentelor care vor fi atinse după
parcurgerea conţinuturilor;
▪analiza resurselor de care dispune profesorul:
◦ metodele de predare-învăţare;
◦ mijloacele didactice (piese, instalaţii, utilaje, mijloace
audio-video);
◦ locul de desfăşurare a activităţii;
◦ formele de organizare şi desfăşurare a activităţii;
◦ timp.
▪stabilirea instrumentelor de evaluare.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Avantajele aplicarii modelului de proiectare curriculară pe competenţe
Un curriculum centrat pe competente poate raspunde mai bine
cerintelor actuale ale vietii sociale şi profesionale, ale pietei muncii,
centrând demersul didactic pe achizitiile concrete ale elevului.
Din aceasta perspectiva, competentele pot fi social determinate, ca
un raspuns la nevoile concrete ale comunitatii in care functioneaza
şcoala, iar relatia şcoala-parteneri sociali poate avea ca efect o
creştere a transparentei actului didactic in cadrul şcolaritatii
neobligatorii.
Din punct de vedere al politicii educationale se stimuleaza
dezbaterea pentru identificarea acelor valori şi practici sociale
dezirabile pe care ar trebui sa le promoveze şcoala pentru a asigura
succesul absolventilor sai.
Proiectarea activitatii
didactice/lectiei
Planul de lecţie – prevede scopurile lecţiei, conţinutul, metodele de
învăţământ şi mijloacele de învăţământ necesare, sugerând o structură
rigidă ce trebuie îndeplinită întocmai. Pune accent pe descrierea
conţinuturilor şi mai puţin pe strategiile şi pe etapele de învăţare a
obiectivelor.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Proiectul de lecţie - pune accent pe modul în care se utilizează metodele de
învăţământ, cum se corelează cu obiectivele operaţionale şi cu mijloacele de
învăţământ.
Proiect de tehnologie didactică - este un termen care nu se mai foloseşte
deoarece proiectarea este ea însăşi un aspect de tehnologie.
Proiect de activitate didactică – termenul nu specifică nivelul la care se
realizează activitatea (unitate de învăţare, capitol, lecţie, activitate
extraşcolară).
Scenariu didactic – este un termen restrictiv care poate denumi, cel mult, o
parte dintr-un proiect.
Etapele proiectarii activității didactice

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Selectarea şi
analiza
conţinuturilor

Formularea
obiectivelor
operaţionale Fig. 2. 1. Etapele
proiectării procesului
didactic.
Analiza
resurselor

Stabilirea
strategiilor
didactice

Construirea
instrumentelor de
evaluare
1. Selectarea şi analiza conţinutului activităţii de învăţare
✓Predarea în conformitate cu
modelul ştiinţific,
✓Să ţină seama de logica
didactică.
✓Cunoştinţele de specialitate
vor fi astfel restructurate,
adaptate particularităţilor de
vârstă ale elevilor pentru a fi
mai uşor înţelese şi asimilate.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Analiza conţinutului activităţii de învăţare presupune:
• identificarea conţinutului activităţii de învăţare din progra
ma şcolară.
• divizarea şi organizarea conţinutului; în jurul unor idei prin
cipale, secvenţe, arii de conţinut, pentru care se vor stabili
obiectivele operaţionale;
• stabilirea ordinii de parcurgerea a elementelor de conţinut
şi stabilirea relaţiilor dintre ele.
• Deductiv-general-particular
• Inductiv- exemplu/caz particular-general

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

PROIECTAREA DEMERSULUI
DIDACTIC (2)

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Etapele proiectarii activității didactice

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Selectarea şi
analiza
conţinuturilor

Formularea
obiectivelor
operaţionale Fig. 2. 1. Etapele
proiectării procesului
didactic.
Analiza
resurselor

Stabilirea
strategiilor
didactice

Construirea
instrumentelor de
evaluare
2. FORMULAREA OBIECTIVELOR OPERATIONALE

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

1.Definiție
Un obiectiv educaţional este un enunţ care anticipează un rezultat
aşteptat sau descrie un comportament ce se va obţine în urma
parcurgerii programei şcolare .
În urma atingerii obiectivelor se obţine comportamentul final
ce va şti sau ce va şti să facă elevul /elevii după parcurgerea unui
conţinut.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Niveluri de definire a obiectivelor educaționale

Nivel Tip de obiectiv

Sistemul de I. Obiective generale - finalităţi ce pot fi realizate de către
învăţământ toate cadrele didactice, care acţionează în cadrul
sistemului în timp îndelungat. De exemplu: formarea
gândirii tehnice
Etape, II. Obiective de generalitate medie, (Scopuri)- specifice
subetape ale anumitor etape din cadrul unui sistem. De exemplu: toate
sistemului de şcolile profesionale şi liceele din filiera tehnologică au ca
învăţământ obiectiv formarea de muncitori calificaţi pentru diferite
ramuri ale industriei
Activităţii III. Obiective operaţionale
didactice acestea sunt rezultate concrete ale fiecărei lecţii, care pot fi
(Lecţie) realizate de către un profesor într-o singură lecţie.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Competența

Competenţa reprezintă capacitatea de a face bine un lucru, de a

atinge un anumit nivel de performanţă
Competenţele generale - urmăresc achiziţiile finale ale elevului
obţinute în urma studierii disciplinei, după parcurgerea mai multor
ani de studiu.
Competenţele specifice- sunt derivate din competenţele generale şi
se formează pe durata unui an de studiu.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

RELAȚIA COMPETENȚE OBIECTIVE

Competența
general
CG

Competența Competența Competența

specifica 1 specifică 2 specifică n

Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul

operațional 1.1- operațional 1.2- operațional 1.3- ... operațional 2.1- operațional 2.2- operațional 2.3-
O1.1 O1.2 O1.3 O2.1 O2.2 O2.3

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Din perspectiva psihologică obiectivele educaționale

a) obiective cognitive
b) obiective affective
c) obiective psihomotorii

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Obiectiv operaţional

✓A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a-l defini în

termeni de comportamente observabile şi dacă este
posibil măsurabile.
✓Obiectivele vor fi formulate în termeni cât mai clari, mai
concreţi, lipsiţi de ambiguitate, ceea ce implică utilizarea
unor verbe care exprimă acţiuni.
✓Pentru a preciza cu exactitate comportamentul este de
preferat ca aceste verbe să fie folosite la conjunctiv.
✓Se recomandă evitarea utilizării unor verbe cu grad
ridicat de abstractizare, a unor formulări vagi care nu
indică concret ce va şti / ce va şti să facă elevul / elevii
la sfârşitul lecţiei.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Verbe folosite la formularea obiectivelor operationale

Tip de obiectiv Verbe admise la Verbe interzise

formularea OP la formularea
OP
Cognitive - a defini, a clasifica, a
identifica, a recunoaşte, a •a şti
reda, a reproduce, a •a cunoaşte
descrie, a numi, a selecta, •a înţelege
a reformula. •a-şi însuşi
- a rezolva, a aplica, a •a aprecia
analiza, a demonstra, a
elabora, a experimenta, a
comenta.
Psihomotrice - a monta, a demonta, a
executa, a desena, a
proiecta, a construi, a
produce, a realiza practic
etc.
Afective - nu se operaţionalizează.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 CONFUZII in formularea obiectivelor operationale

I. Confuzia dintre OBIECTIVUL OPERAŢIONAL şi

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII.

II. Confuzia dintre OBIECTIVUL OPERAŢIONAL şi SCOP.

III.Confuzia dintre OBIECTIVUL OPERAŢIONAL şi

EVENIMENTELE INSTRUIRII.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Taxonomia lui Bloom

Obiectiv operational Verbe specifice

a concluziona, a critica,
a măsura, a evalua, a
deduce, a compara, a
judeca, a ierarhiza

Evaluare
a revizui, a extinde, a
rescrie, a compune, a
sintetiza, a concepe, a
propune, a crea, a
Sinteza proiecta, a modifica, a
generaliza
a distinge, a analiza, a
diferenţia, a reduce, a
separa, a determina, a
concluziona
Analiza

a aplica, a descoperi, a
clasifica, a prezice, a
demonstra, a rezolva, a
Aplicare utiliza, a prezenta
a descoperi, a corela, a
explica, a reprezenta, a
interpreta, a descrie, a
ilustra, a reformula
Comprehensiune

a numi, a cita, a defini,

a identifica, a enumera,
Cunoştinţe
a reproduce

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Cerinţe de formulare a unui obiectiv
operaţional

✓Vizează comportamentul elevului;

✓Este realizabil, corespunde particularităţilor de vârstă,
experienţei anterioare a elevilor;
✓Descrie un comportament observabil;
✓Desemnează un rezultat imediat, nu unul de perspectivă;
✓Comportamentul vizat este descris printr-un verb de
acţiune;
✓Obiectivele nu se repetă prin reformulări; sunt unice şi
congruente logic.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Procedura de operaţionalizare a obiectivelor R. F.
MAGER

1.Precizarea comportamentului final care se aşteaptă de la

cursanţi
2.Precizarea condiţiilor în care cursanţii demonstrează că au
dobândit performanţa aşteptată (condiţii de producere a
comportamentului)
3.Precizarea nivelului de reusită, a criteriului de reuşită

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

CRITERIUL DE REUSITA

Criteriul de reuşită Exemple

A. Cantitativ numărul minim de - să numească trei proprietăţi fizice;
răspunsuri corecte
(prin cifre - să specifice două caracteristici ale
pretinse
fenomenului.
sau proporţia de - să sublinieze circa 80% din cuvintele
procente) reuşită acceptată
cheie folosite în limbajul de programare
Java .
limitele de timp - să rezolve problema în 15 minute;
- să identifice piesele în 3 minute.
limitele de spaţiu - să elaboreze răspunsul în patru fraze.

B. Calitativ exprimat prin - să prezinte avantajele teoretice şi

cuvinte şi
expresii: ”corect”, practice ale utilizării metodei de lucru.
”teoretic şi
practic”,„concis”,
Ӕntr-un limbaj
ştiinţific” etc.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Comportamentul Condiţiile de realizare a Criteriul de reuşită
urmărit comportamentului ( ce se accepta?)
(ce se cere?) (ce se ofera?)

O1 Elevul să Are la dispoziţie o planşă. Sa de numeasca

denumească cel putin 3
elementele elemente
componente ale componente.
maşinii electrice.

Ex 2.
Având la dispoziţie balanţa analitică, elevul să cântărească o probă s
olidă cu o precizie de 4 zecimale

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 EVALUAREA
rezultatelor școlare

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Forme ale evaluării
Evaluare curentă –modalitate de a verifica
cunoştinţele pe parcursul fiecărei activităţi.
Evaluare periodică cu caracter de bilanţ – se
realizează la sfârşitul unei perioade de instruire.
Evaluare cu caracter de selecţie – cu scopul
plasarii candidaților într-o limită de locuri
disponibila.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Numele si Chestionare Tema de proiect Test
prenumele orala casa
1 +

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Tip de evaluare Caracteristici Observaţii

Evaluare - se realizează la începutul  se poate folosi ca instrument de evaluare

iniţială unei perioade de instruire testul;
 sunt contabilizate şi stocate răspunsurile;
 pe baza rezultatelor obţinute, se vor
grupa cursantii în vederea asigurării unei
instruiri diferenţiate;
 ţinând seama de nivelul cunoştinţelor
formatorul va alege cea mai buna
strategie
 are caracter diagnostic.

Evaluare - se realizează pe parcursul  există probleme legate de frecvenţa

continuă formarii aplicării acestor probe;
(de progres) - sunt înregistrate progresele  ritmicitatea evaluării se va stabili de
. cătreformator. În acest scop, va ţine
seama de :
- numărul de ore alocat
- gradul de dificultate al continutului
- Particularitatile cursantilor
Evaluare finală - se realizează la sfârşitul  au caracter de prognoză.
(sumativă) unei perioade de
instruire

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

 INSTRUMENTE
DE EVALUARE

TRADIŢIONALE MODERNE

 Probe orale  Observarea

 Probe sistematică a
scrise elevilor
 Investigaţia
 Probe
 Proiectul
practice  Portofoliul
 Tema pentru acasă
 Tema de lucru în
clasă
 Autoevaluarea

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Chestionarea orală
Avantaje Dezavantaje

 Mai bună cunoaştere a nivelului de  Număr mic de elevi verificaţi prin această
pregătire a fiecărui elev. probă într-o oră.
 Posibilitatea de a interveni cu  Neomogenitatea probelor (subiecte diferite
întrebări ajutătoare. pentru elevi diferiţi).
 Feed- back imediat. Pot fi corectate  Grad sporit de subiectivitate în notare.
pe loc erorile.  Poate fi prevăzut de către elevi momentul în
 Posibilitatea adresării unor întrebări care vor fi verificaţi.
suplimentare  Emoţiile pot influenţa răspunsul elevilor.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Probele scrise

Avantaje Dezavantaje
 Subiectul este unic pentru toţi elevii.  Subiectele nu
 Elevul îşi prezintă în mod independent cuprind întreaga
cunoştinţele. materie.
 Sunt verificaţi toţi elevii din clasă.  Greşelile nu pot fi
 Se diminuează emoţiile. corectate pe loc.
 Compararea lucrărilor generează o notare
obiectivă.
 Prin stocarea lucrărilor se poate urmări evoluţia în
timp a cunoştinţelor elevilor.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

 Dumitru Muster a propus o schemă de evaluare şi notare în cazul
probelor scrise:

Satisfacerea cerinţelor de conţinut 0-6p

Organizarea conţinutului 0-1p
Forma lucrării 0-1p
Factor de personalitate şi creativitate 0-1p
Punct din oficiu 1p
Total 0-10p

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Testul de evaluare
Tipul de test Momentul aplicării Funcţia îndeplinită
Teste iniţiale La începutul unei perioade de Diagnoză
instruire. Prognoză

Teste de progres Pe tot parcursul şcolarităţii, în cadrul Diagnoză

lecţiilor. Conexiune inversă
Formativă

Teste finale La sfârşit de capitol, temă, disciplină. Diagnoză

Prognoză
Ierarhizare

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

 ITEMI
OBIECTIVI

CU ALEGERE DE TIP
CU
DUALA PERECHE
ALEGERE
MULTIPLA

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Itemi cu alegere duală
Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare. Dacă sunt adevărate încercuiţi litera A, iar dacă
sunt false încercuiţi litera F.
- Acţionările pneumatice folosesc ca fluid uleiuri minerale şi foarte rar apa. A/F
- Filtrele asigură puritatea lichidului. A/F
- Aparatele de reglare a presiunii sunt supapele, valvele şi ventilele. A/F
- Acţionările hidraulice folosesc ca fluid aerul comprimat. A/F

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Itemi cu alegere multiplă
Citiţi cu atenţie afirmaţia următoare şi încercuiţi varianta care reprezintă
răspunsul corect:
Motorul electric al acţionărilor hidraulice este alimentat cu
:
a) Energie termică
b) Energie mecanică
c) Energie electric
Răspuns corect: c) Energie electrică.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Itemi de tip pereche

Stabiliţi corespondenţa dintre aparatele din coloana A şi rolul lor

funcţional, exprimat în coloana B.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

 ITEMI SEMIOBIECTIVI

Itemi de Întrebări
Itemi cu răspuns
completare structurate
scurt

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

Itemi cu răspuns scurt – întrebarea solicită completarea unui singur răspuns. Se va specifica dacă răspunsul
este o cifră.
Unitatea de măsură a masei în SI este …..
Răspuns corect: kilogramul.

Itemi de completare
- se pot completa 1-2 cuvinte, într-un spaţiu care nu trebuie să fie la începutul propoziţiei;
se pot completa desene lacunare, scheme incomplete.

Presiunea este o mărime fizică care caracterizează starea unui ….

Răspuns: fluid.

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

 ITEMI
SUBIECTIVI

Itemi de tip Rezolvare

eseu de
probleme

PROF.DR. ING. GABRIELA OPROIU

STRATEGIE DE
INSTRUIRE
STRATEGIA DE INSTRUIRE
• este un demers creativ, subordonat obiectivelor
pedagogice, bazat pe valorificarea metodelor și a
resurselor materiale pe care le au la dispoziție
cadrele didactice, într-un interval de timp delimitat.

• are un caracter flexibil și poate fi adaptată situației

concrete, apărute spontan în lecție.

Scopul strategiei este maximizarea rezultatelor

învățării.

23.11.2021
Tipuri de strategii
Criteriul de clasificare
În funcţie de caracterul determinant - strategii prescrise, bazate pe dirijarea riguroasă a învăţării.
al învăţării
În funcţie de logica gândirii
Tipuri de strategii
• imitative (imitarea modelelor);
• explicativ - reproductive (elevii ascultă şi reproduc
ce au învăţat);
• demonstrative;
• algoritmice ( învăţarea dirijată pas cu pas).
- strategii neprescrise, de învăţare prin efort propriu, prin • euristice, bazate pe descoperire,
activitate independentă. • învăţarea problematizată;
• experimentare, cercetare;
• creative.
- mixte ( euristice – algoritmice).
- strategii inductive – de trecere de la particular, concret la general, abstract (de la exemple la teorie).
- strategii deductive – de trecere de la general la particular, de la teorie la fapte concrete.
- mixte ( inductive – deductive).

11/23/2021
Componentele strategiei de instruire
Metode de instruire
Obiective------------SI------------------

Mijloace de instruire

Forme de organizare

23.11.2021
 Metodele de învățământ
Strategia de
instruire
Mijloacele de învățământ,
respectiv a resurselor utilizate

Formele de organizare și
desfășurare a activității didactice
PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU
 Nr.crt. METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
1. Metode de transmitere a valorilor culturii
Metode de comunicare orală • Expozitive EXPUNEREA Descrierea
Explicaţia
Prelegerea
Povestirea
• Interogative Conversaţia Problematizarea
Dezbaterea
Metode de comunicare scrisă Lectura
2. Metode de explorare a realităţii • Metode de explorare directă a realităţii Observarea sistematică
Experimentul
Studiu de caz
• Metode de explorare indirectă a Demonstraţia
realităţii
3. Metode bazate pe acţiune • Metode de învăţare prin acţiune Exerciţiul
practică Lucrările practice Proiectul
• Metode de simulare Învăţarea cu simulatoare
Jocul de roluri
4. Instruirea programată

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Expunerea
• Scopul este transmiterea de informatii, idei,
• cunostinte despre un anumit subiect (produs sau serviciu)

Explicaţia
• constă în clarificarea unui adevăr ştiinţific pe baza unui şir de argumentaţii;
• obiectul explicaţiei, care poate fi un fenomen, un principiu, o lege, o regulă,
este prezentat astfel încât să devină inteligibil pentru elevi;
• poate avea la bază fie un demers inductiv (un fapt particular este explicat
prin trimitere la general) fie un demers deductiv (se pleacă de la un principiu,
o lege şi se analizează premisele, cauzele, consecinţele, aplicaţiile).

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Prelegerea
▪se transmite un volum mare de informaţii,
selectate şi organizate în jurul unui plan de
idei;
▪prelegerea poate fi introductivă, când
profesorul comunică cu anticipaţie conţinutul
ce va fi predat în continuare, sau poate fi
prelegere de sinteză, pentru a sintetiza un
material ce a fost deja transmis.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Cum si cat Dupa 1 h > 50%
uitam? Dupa 9 ore >60%
Dupa 1 luna >80%

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Introductiva

De verificare
CONVERSATIA
Euristica

Sistematizare si consolidare

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Conversaţia se poate utiliza la toate tipurile de lecţie
şi în fiecare moment al lecţiei:
◦ la verificarea cunoştinţelor anterioare, când prin
întrebări profesorul verifică nivelul cunoştinţelor
elevilor;
◦ la captarea atenţiei elevilor, creând o stare de
curiozitate pentru ceea ce va urma;
◦ la transmiterea noilor cunoştinţe, implicând elevii
în propriul proces de însuşire a noţiunilor;
◦ la conexiunea inversă, observând modul în care au
fost înţelese noţiunile predate;
◦ la fixarea şi consolidarea cunoştinţelor;
◦ la transferul cunoştinţelor în rezolvarea unor
probleme noi.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Intrebarile ✓ mecanismul conversatiei consta intr-o succesiune logica de intrebari ;
✓ instrumentul metodei(verbale) pentru realizarea obiectivelor operationale si de obtinere a informatiei
;

sa respecte succesiunea logica a sarcinilor de invatare,sa stimuleze gandirea si orientarea elevilor catre
Cerinte elementele importante , sa ajute elevii in valorificarea si reorganizarea propriilor cunostinte pentru a ajunge
la noi structuri cognitive ,
sa fie clare , corecte, precise , sa nu sugereze raspunsurile , sa nu supraestimeze capacitatea de explorare a
elevilor , sa respecte principiul ‘’pasilor mici ‘’;

Raspunsuril sa fie complete, sa fie clare , corecte , sa satisfaca cerintele intrebarilor, sa dovedeasca intelegerea
e cunostintelor , sa fie motivate sa fie formulate independent;
elevilor
Tehnica formularea intrebarilor care conduc la elemente cognitive noi se face corespunzator situatiei de invatare
intrebarilor fundamentata pe un set de probleme;

Categorii ✓ functie reproductiva (solicita memoria): ‘’Ce este ?’’, ’’Ce ati avut ?’’ ;
intrebari ✓ functie reproductiv–cognitiva :‘’Care este?’’,’’Care sunt?’’,‘’Ce?’’,‘’Cine?‘’,‘’Cand ?’’,’’Unde?’’,’’Cui?’’,’’Cat’’
in functie de ✓ functie productiv-cognitiva(solicita gandirea productiva,intrebari cauzale,de descoperire)‘’De
context(cont ce?’’,’’Cum?’’
inut)

Didactica ✓ convergente - indeamna la analize, comparatii,sinteze, asociatii de idei, explicatii, elaborari;

actuala ✓ divergente - exerseaza gandirea pe cai originale, evidentiaza solutii diverse la aceeasi problema ;
intrebari ✓ de evaluare - elevii emit judecati proprii de valoare, fac aprecieri asupra obiectelor,faptelor, ideilor
frecvente tip
:

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Presupune crearea unei “situatii problema”care va fi rezolvata prin efortul
fiecaruia.

Situatia problema-starea contradictorie,

conflictuala creata intre ceea ce stie cursantul si
elementele noi, de necunoscut care apar.
Problematizarea

Rezolvarea unei identificarea problemei;

situaţii problemă procesul de căutare a răspunsului la problema acceptată;
presupune: obţinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Situaţia – problemă poate fi:
◦ formulată de profesor (o expunere
problematizată, de către profesor a materialului
de învăţat);
◦ formulată de profesor şi rezolvată de către elevi
împreună cu profesorul;
◦ creată de către profesor şi rezolvată de către
elevi, în mod independent;
◦ poate fi sesizată şi rezolvată de elevi.

Soluţionarea problemei se realizează de către

elevi, dirijaţi de profesor sau prin activitatea
independentă.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Tipuri de situaţii problemă :
◦ elevii sunt puşi în situaţia să aleagă calea care conduce la obţinerea rezultatelor. De
exemplu, se propune un sistem de probleme cu date de prisos. Din multitudinea metodelor
elevii trebuie să o aleagă pe cea mai potrivită.
◦ elevii trebuie să aplice cunoştinţelor teoretice în condiţii practice noi.
◦ elevii trebuie să coreleze reprezentările schematice cu funcţionarea aparatelor.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Lectura (studiul textului scris)

◦ valorifică în învăţare, ca sursă a

cunoaşterii, textul tipărit, sub forma
manualelor şcolare, enciclopediilor,
revistelor şi altor lucrări de
specialitate etc.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Tehnica SINELG - ◦ V pentru situaţia în care ceea ce au citit este

Sistemul Interactiv similar cu ceea ce ştiau ei;
de Notare pentru ◦ - pentru situaţia în care ceea ce au citit
eficientizarea contrazice ceea ce ei ştiau;
Lecturii şi Gandirii ◦ + pentru situaţia în care informaţia este nouă;
◦ ? pentru situaţia în care informaţia este
neclară.
 Studiul de caz
Studiul de caz este un exemplu, scris sau verbal, din realitate.
Scopul lui este de a-i ajuta sa dobandeasca noi abilitati si de
a le schimba atitudinea. Avantajul studiului de caz este ca ii
implica pe elevi să discute si sa analizeze aspectele
importante ale cazului.
Etape:
- Prezentarea cazului
- Diagnosticarea situatiei reale, definirea contextului
- Se cauta o solutie posibila. Exista doar solutii posibile.
- Evaluare a procesului de solutionare a problemei.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Demonstraţia
în funcţie de materialul ales, demonstraţia la
disciplinele tehnice poate îmbrăca mai multe forme:
▪Demonstraţia cu ajutorul obiectelor tehnice
(dispozitive, aparate etc.) folosită pentru a facilita
înţelegerea structurii, principiilor de funcţionare şi
utilizării acestora.
▪Demonstraţia cu ajutorul planşelor – Planşele pot
reda schiţa anumitor obiecte tehnice, pot reprezenta
diagrame, grafice, simboluri, care exprimă anumite
date, proporţii, exprimă anumite dependenţe,
permiţând intuirea de către elevi a unor fenomene.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

▪Demonstraţia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne, în care obiecte sau fenomene ce
nu pot fi aduse în clasă sau observate cu ochiul liber, sunt prezentate prin intermediul unor
substitute ( diapozitive, diafilme etc.).
▪Demonstraţia cu ajutorul desenului didactic
▪Desenul pe tablă este un auxiliar valoros în activitatea profesorului deoarece economiseşte
timpul, reducând explicaţiile verbale şi asigură un suport vizual important pentru asimilarea
cunoştinţelor tehnice.
▪Demonstrarea acţiunilor de executat, în situaţia în care se urmăreşte formarea de deprinderi.
Acţiunea se execută integral, apoi pe părţi şi din nou integral, într-un ritm adecvat, evidenţiindu-
se nivelul de performanţă cerut şi posibilele erori de execuţie.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 ▪constă în efectuarea conştientă, sistematică şi repetată a
unei acţiuni;
▪urmăreşte formarea de deprinderi, dar prin exerciţiu se pot
realiza şi alte obiective, cum ar fi consolidarea cunoştinţelor
sau formarea şi dezvoltarea unor capacităţi sau aptitudini
tehnice;
▪există mai multe tipuri de exerciţii: de bază, aplicative,
introductive, de creaţie.

Exerciţiul Cerinţe de bază în utilizarea acestei metode se impun:

◦ pregătirea elevilor sub aspect teoretic şi motivaţional, pentru
executarea acţiunii;
◦ explicarea şi demonstrarea corectă a acţiunii;
◦ efectuarea repetată a acţiunii în situaţii cât mai variate;
◦ creşterea progresivă a gradului de independenţă a elevilor pe
parcursul exersării;
◦ dozarea şi gradarea exerciţiilor;
◦ îmbinarea controlului cu autocontrolul.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 - constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu
caracter aplicativ: de proiectare, execuţie, fabricaţie,
reparaţie.

Lucrările practice se desfăşoară individual sau în

Metoda grup, într-un spaţiu şcolar specific (atelier, lot şcolar)
lucrărilor înzestrat cu mijloace şi echipamente tehnice.
practice
Faţă de metoda exerciţiului se impun ca cerinţe:

• efectuarea unui instructaj ( normele de protecţie a muncii);

• organizarea muncii elevilor (distribuirea sarcinilor şi a
responsabilităţilor);
• acordarea unui grad sporit de independenţă elevilor.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 - urmăreşte anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni
complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi;
- activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent,
individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o
săptămână, o lună etc.) şi presupune un efort de informare,
Metoda investigare, proiectare, elaborare şi se soldează în final cu
proiectelor prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.),
care va fi evaluat (de aceea, proiectul se întâlneşte şi ca
metodă complementară de evaluare).
PROIECTUL poate fi si metoda complementară de evaluare.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Jocul de rol
Jocul de rol reprezinta interpretarea de catre
doua sau mai multe persoane a unui scenariu de
rezolvare a unei probleme.
Scenariul este pregatit de profesor si interpretat
de studenti
Scopul jocului de rol este de a-i ajuta pe elevi sa
dobandeasca noi cunostinte, abilitati si atitudini,
intr-un mod stimulativ si comic.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Strategii didactice
interactive

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

 învăţare activă -participarea activă a elevilor la
activităţile de învăţare.

Strategiile
interactive -
se bazează pe învăţare prin cooperare - elevii în grupuri de trei sau
activitatea de mai mulţi (în funcţie de complexitatea sarcinii) sau în
perechi, realizează sarcini complexe exerciţii complexe,
grup şi proiecte etc. în vederea realizării unui scop comun.
presupun
munca în
colaborare a invăţare prin colaborare reprezintă o strategie în care
elevii, situaţi pe poziţii egale, lucrează împreună,
elevilor. existând un schimb de informaţii şi învăţându-se
reciproc. (net). Colaborarea vizează relaţiile ce se
stabilesc între elevi, în timp ce cooperarea se axează pe
realizarea sarcinilor urmărite.

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

 Nu orice activitate de grup poate fi
considerată învăţare prin cooperare.
Activitatea pe grup a elevilor presupune
organizarea elevilor şi repartizarea sarcinilor
în cadrul grupului, dar şi stabilirea unor relaţii
între elevii din cadrul grupului.
Grupul –
Grupul reprezintă un ansamblu de persoane,
element de care interactionează în scopul indeplinirii
bază al unui obiectiv comun. Se caracterizează prin
existenţa unui lider.
învăţării prin
cooperare În cadrul grupului se stabilesc legături de
interdependenţă, de colaborare şi cooperare
între membrii acestuia, permitând astfel,
soluţionarea unor sarcini de învăţare.
Prin intermediul activităţii pe grupe, se
stimulează competiţia şi se promoveaza
munca individuală.

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

Grupurile pot fi:

grupuri formale de învăţare, stabilite în vederea desfăşurării

unei anumite sarcini de învăţare ce se desfăşoară pe intervale
mai mari de timp, şi care sunt constituite după anumite criterii

grupuri informale, organizate pe loc, pe baza relaţiilor de

simpatie, pentru rezolvarea unei sarcini reduse, pentru a
răspunde la o întrebare sau pentru a rezolva o problemă.

Din punct de vedere al componenţei, grupurile pot fi:

grupuri omogene: când sunt formate din persoane cu

experienţe asemănatoare;

grupuri eterogene, când sunt formate din persoane cu

experienţe diferite.

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

Tehnici de grupare
numărarea de la 1 până la 4.
luna de naştere: elevii se pot grupa în funcţie de anotimpul în care s-
au născut;
folosirea proverbelor, în alcătuirea perechilor. Fiecare cuvânt al
proverbului este scris pe un bilet, elevii extrag biletul şi caută colegii
cu ajutorul cărora reconstituie proverbul.
nume proprii din diferite ţări: elevii vor scrie pe bilete diferite
localităţi, oraşe etc. Şi se vor grupa în funcţie de aparteneţa lor la o
ţară.
folosirea cărţilor de joc, a culorilor, pot constitui modalităţi de
gruapre

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

 ▪Strategii de dobândire de noi
informaţii/cunoştinţe
- Mozaicul, SINELG, Ciorchinele
▪Strategii de exersare/aplicare a noilor
informaţii şi se dezvoltare a abilităţilor
practice
Tipuri de
- Proiectele de cercetare-acţiune,
strategii investigaţiile,Studiul de caz, hărţile
conceptuale.
▪Strategii de evaluare a noilor achiziţii
informaţionale şi practice.
Studiul de caz, portofoliul, proiectul, hărţile
conceptuale

PROF. DR.ING. OPROIU GABRIELA CARMEN

Tehnici si metode de grup
Tipuri de strategii Metode şi tehnici predominante

Strategii de dobândire de noi Mozaicul, SINELG, Ciorchinele

informaţii/cunoştinţe

Strategii de exersare/aplicare a noilor informaţii Proiectele de cercetare-acţiune,

şi se dezvoltare a abilităţilor practice. investigaţiile,
Studiul de caz, hărţile conceptuale.

Strategii de evaluare a noilor achiziţii Studiul de caz, portofoliul, proiectul, hărţile

informaţionale şi practice. conceptuale

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Brainstormingul
Metoda de creativitate care genereaza idei

Reguli:
-Incurajarea exprimarii oricarei idei
-Inexistenta criticilor
-Focus pe cantitate
-Asocierea si imbunatatirea ideilor

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Etapele brainstormingului

a) Desfasurarea sedintei
- prezentarea temei de discutie
- stabilirea regulilor sedintei
- desfasurarea discutiilor
b) Evaluarea critica
- trecerea in revista si gruparea ideilor
- alegerea celor mai valoroase idei

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Dezbaterile

- Prezentarea propriei pozitii

- A pune intrebari si a raspunde la intrebarile opozitiei
- A concluziona

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Bulgarele de zapada
Se da o tema si se lucreaza astfel:
- Individual – introspectie asupra problemei
- Perechi – dezbat rezolvarile si ajung la una
comuna
- Grupuri de cate 4
- Grupuri de cate 8
- Plen
Scopul este sa se ajunga la un acord comun al
tuturor partilor

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Studiile de caz

Studiul de caz este un exemplu, scris sau verbal din realitate.

Scopul lui este de a-i ajuta sa dobandeasca noi abilitati si de a
le schimba atitudinea. Avantajul studiului de caz este ca ii
implica pe elevi să discute si sa analizeze aspectele
importante ale cazului.
Etape:
- Prezentarea cazului
- Diagnosticarea situatiei reale, definirea contextului
- Se cauta o solutie posibila. Exista doar solutii posibile.
- Evaluare a procesului de solutionare a problemei.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 CIORCHINELE
• Etape:
• se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în
mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
• se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care
vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul
acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
• pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii între
toate ideile ce par a fi conectate;
• activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau
când s-a atins limita de timp acordată.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
( KWL - Know, Want to Know, Learned)

Etape:
◦ organizarea pe grupuri mici;
◦ fiecare grupă întocmeşte o listă cu informaţii despre ceea
ce ştiu deja referitor la tema tratată;
◦ comunică profesorului ceea ce au scris pe liste.
◦ centralizează informaţiile primite, pe tablă, într-un tabel.

Ştiu Vreau să stiu Am învăţat

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

CUBUL

Descrieţi: Examinaţi atent subiectul şi descrieţi ce vedeţi (culori, forme,

dimensiuni etc.).
Comparaţi: Cu ce credeţi că se aseamănă? Prin ce diferă?
Asociaţi: Lăsaţi frîu liber imaginaţiei. Ce asocieri vă sugerează?
Analizaţi: Ce părţi are? Din ce este confecţionat?
Aplicaţi: Unde se poate aplica? În ce mod poate fi utilizat obiectul
(subiectul)?
Argumentaţi: De ce se foloseşte?

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

 Tehnica SINELG - Sistemul Interactiv
de Notare pentru eficientizarea
Lecturii şi Gandirii
• V pentru situaţia în care ceea ce au citit este similar cu ceea ce ştiau ei;
• - pentru situaţia în care ceea ce au citit contrazice ceea ce ei ştiau;
• + pentru situaţia în care informaţia este nouă;
• ? pentru situaţia în care informaţia este neclară.

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

Forme de organizare a activitatii
Organizare frontala
Pe grupe de lucru
Individuala

PROF.DR.ING. GABRIELA OPROIU

MIJLOACE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
PROF.DR.OPROIU GABRIELA CARMEN
 DEFINIȚIE

 Mijloacele de învăţământ reprezintă un ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate,

care contribuie la atingerea obiectivelor operaţionale.
 Dintre acestea unele sunt alese, selecţionate din realitate şi folosite ca atare, altele
sunt alese şi apoi modificate, dar cele mai multe sunt confecţionate pentru a servi
unei intenţionalităţi pedagogice.
 Mijloacele de învăţământ reprezintă instrumente care se utilizează cu succes la
toate tipurile de lecţii şi în diferite momente ale activităţii didactice.
 CRITERII DE SELECȚIE A MIJLOACELOR
Nr. Disciplina Mijloace de învăţământ
crt. specifice disciplinei

1. Desen tehnic Desenul la tablă, truse cu piese, instrumente de

desen, corpuri tridimensionale, planşe.
2. Mecanică, Rezistenţa Maşini de şlefuit, burghie, piese, mostre
materialelor, Organe de metalice, organe de maşini, scule.
maşini

3. Electrotehnică, Măsurări Aparate de măsură şi control (voltmetre,

Conţinutul
electrice şi electronice, ampermetre), dispozitive pentru evidenţierea
maşini şi aparate electrice câmpului magnetic, echipamente
electrotehnice, instalaţii electrice, cataloage de
componente, extrase de catalog, machete

disciplinei funcţionale.

4. Chimie, Tehnologie Truse de cromatografie, ustensile de laborator

chimică (pipete, biurete, pahare Erlenmayer), balanţe
analitice, pH-metre, spectrofotometre,
termostat, etuvă, substanţe chimice, truse cu
bile, machete.

5. Informatică Calculator, programe educaţionale, testere.

  Corelarea cu metodele de invatamant
 utilizarea mijloacelor de învăţământ în
activitatea frontală - mijloacele de
Modalităţi de învăţământ sunt manevrate de către
profesor, în timp ce elevii doar recepţionează
integrare a informaţiile;
 utilizarea mijloacelor de învăţământ în
mijloacelor de activitatea pe grupe - elevii manevrează
mijloacele de învăţământ, după un instructaj
învăţământ în efectuat de către profesor. Fiecare grupă
foloseşte un mijloc de învăţământ diferit de al
activitatea celorlalte grupe sau toate grupele folosesc
acelaşi mijloc de învăţământ;
didactică  utilizarea mijloacelor de învăţământ în
activitatea individuală - fiecare elev foloseşte
mijloacele de învăţământ în mod
independent, în concordanţă cu instructajul
efectuat de către profesor.
CLASIFICAREA • Obiecte naturale Aparate de măsură, − sunt preluate din realitate;

MIJLOACELOR
reale sau instrumente, substanţe chimice, − oferă o demonstraţie pe viu;
originale scule, maşini unelte, − au un număr maxim de
calculatorul. însuşiri esenţiale şi
neesenţiale.

DE INVATAMANT • Obiecte
elaborate sau
Machete,
tridimensionale
mulaje, corpuri
(modelul
− sunt confecţionate special în
scopuri didactice;
construite tridimensional al atomului), − reproduc realitatea, imită
truse de piese demontabile, obiecte şi fenomene pentru
piese în secţiune. a aduce în faţa elevilor
aspecte greu observabile în
mod direct;
− reproduc originalul la
dimensiuni mai mari sau mai
mici;
− conţin doar caracteristicile
esenţiale.

• Mijloace Fotografii reprezentând − sunt substituienţi imagistici;

 MIJLOACE INFORMATIV- figurative structura unui aliaj, desene, − graficele, tabelele,
planşe, tabele, diagrame. diagramele indică anumite
DEMONSTRATIVE dependenţe şi pot reda
relaţii între fenomene;
 - contribuie la transmiterea − sunt reprezentate într-un
singur plan;
informaţiilor. − au grade diferite de
shematizare: unele redau
caracteristicile reale
(fotografiile), altele doar
caracteristicile
convenţionale (schemele);
unele utilizează semne
convenţionale (desenele).

• Reprezentări Formule matematice, fizice, − exprimă diferite raporturi,

simbolice chimice. caracteristici, proporţii;
− contribuie la învăţarea
mediată prin simboluri.
 • Aparate de Instrumente pentru − sunt în dotarea
experimentare, mecanică, cabinetelor,
truse de electrotehnică, laboratoarelor şi
laborator electronică, atelierelor şcolare;
folosite în − se utilizează pentru
activitatea efectuarea

MIJLOACE DE
individuală de activităţilor
către elevi. experimentale;
− facilitează
EXERSARE ŞI • Aparate,
instrumente,
Balanţe analitice,
ampermetre,
învăţarea
descoperire,
prin
prin
FORMARE –
instalaţii de voltmetre, nişe,
efortul propriu al
laborator pH-metre, etc.
elevilor;

contribuie la • Echipament
tehnic de atelier
Pile,
menghină.
şublere, − permit efectuarea
unor exerciţii

formarea
necesare formării
priceperilor şi
deprinderilor
priceperilor şi tehnice.

deprinderilor.
• Jocuri de Piese de construit − folosite în activităţi
construcţii aparate de radio. de simulare,
tehnice, truse de individuale sau de
piese grup;
demontabile, − permit formarea
simulatoare. reprezentărilor
spaţiale şi a
MIJLOACE DE • Ştampile, Şabloane - se utilizează în scopul
RAŢIONALIZARE A şabloane, pentru desen eficientizării timpului
TIMPULUI LA LECŢIE calculatorul tehnic, în cadrul lecţiilor.
copiatoare,
fişe de lucru.
MIJLOACE DE • Teste, seturi de Teste - se utilizează pentru
EVALUARE A teste, standardizate. verificarea
REZULTATELOR calculatorul cunoştinţelor.
ÎNVĂŢĂRII – ajută
la evaluare.
 • Diapozitive Cu imagini ce reprezintă utilaje, instalaţii, - proiectează imagini fixe care se pot mări sau
piese, ce nu pot fi aduse în faţa elevilor. micşora;
- imaginea este însoţită de explicaţiile
profesorului.

• Diafilme Diafilme cu imagini ce reprezintă procese − reprezintă imagini fixe care se derulează într-
tehnologice. o anumită ordine impusă de desfăşurarea
lecţiei;
− permit vizualizarea unor procese desfăşurate

MIJLOACE
în timp.

• Filmele Filme cu aspecte din industrie, filme pentru − prezintă imagini în mişcare, însoţite de sunet;

MODERNE
didactice protecţia muncii, filme ce reprezintă − aduc în clasă aspecte ale realităţii greu
desfăşurarea unui fenomen fizic sau accesibile elevilor;
chimic etc. − au o mare putere de sugestie, stârnind
interesul şi curiozitatea elevilor.

AUDIO - • Foliile
pentru
Folii cu desene, schiţe sau scheme ale −
unor aparate;
se proiectează imagini clare, mari putând fi
integrate uşor în lecţie;

VIZUALE retroproiect Aspecte teoretice prezentate sintetic.

or
−

−
permit revenirea la anumite aspecte
parcurse din lecţie;
fiind întocmite anticipat economisesc timpul
necesar efectuării desenelor pe tablă;
− prezintă sintetic o cantitate mare de
informaţie;
− folia singulară poate prezenta grafice,
scheme, diagrame, simboluri, teste de
evaluare, aplicaţii;
− folia cumulativă conţine mai multe folii care
se suprapun succesiv şi permite
descompunerea secvenţială a imaginilor.