Modelarea econometrică.

Noțiuni
generale
Schema generală a procesului de modelare

Realitatea
economică

analiza realității
economice

Teoria economică scrierea Teoria matematică

modelului
P1(O/E), …, Pn(O/E) P1(O/M), …, Pn(O/M)
(imagine simplificată a
realităţii) rezolvare model
interpretarea
rezultatelor
Pn+1(O/EM), …, Pn+m(O/EM) Pn+1(O/M), …, Pn+m(O/M)

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Etapele procesului de modelare

1. Analiza realității, cu ajutorul instrumentelor oferite de teoria economică şi identificarea unor

caracteristici semnificative: P1(O/E), …, Pn(O/E)
2. Construirea modelului matematic, prin interpretarea (traducerea) propozițiilor din teoria
economică în limbajul specific teoriei matematice: P1(O/M), …, Pn(O/M)
3. Rezolvarea modelului: Pn+1(O/M), …, Pn+m(O/M)
4. Interpretarea economică a rezultatelor modelului (traducerea concluziilor obținute din
limbajul specific teoriei matematice în teoria economică): Pn+1(O/EM), …, Pn+m(O/EM) .

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Econometrie. Introducere

Definiție
(1) Literal: măsurarea în economie
(2) Aplicarea statisticii matematice în analiza datelor economice, în scopul testării teoriilor și/sau
a realizării de prognoze.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Econometria

Statistica Economia Economia

economică matematică

Statistica Matematica

Statistica matematică
Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie
Teoria economică abordează aspecte care sunt în mare parte de natură calitativă, în timp ce
econometria oferă conținut empiric teoriilor economice.

Economia matematică urmărește exprimarea teoriei economice într-o formă matematică, fără
verificare empirică, în timp ce econometria este în principal interesată de acest ultim aspect.

Statistica matematică oferă instrumentele generale folosite pentru analiza oricăror date de natură
aleatoare, în timp ce econometria furnizează instrumentele și tehnicile speciale de analiză
cantitativă a datelor economice.

Statistica economică se ocupă, în principal, cu înregistrarea, prelucrarea și prezentarea datelor

economice și nu are ca principal scop utilizarea datelor colectate pentru testarea teoriilor
economice.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

"A word of explanation regarding the term econometrics may be in order. Its definition is implied in the statement of the
scope of the [Econometric] Society, in Section I of the Constitution, which reads: "The Econometric Society is an
international society for the advancement of economic theory in its relation to statistics and mathematics.... Its main object
shall be to promote studies that aim at a unification of the theoretical-quantitative and the empirical-quantitative approach
to economic problems.... "
But there are several aspects of the quantitative approach to economics, and no single one of these aspects, taken by itself,
should be confounded with econometrics. Thus, econometrics is by no means the same as economic statistics. Nor is it
identical with what we call general economic theory, although a considerable portion of this theory has a definitively
quantitative character. Nor should econometrics be taken as synonymous with the application of mathematics to economics.
Experience has shown that each of these three view-points, that of statistics, economic theory, and mathematics, is a
necessary, but not by itself a sufficient, condition for a real understanding of the quantitative relations in modern economic
life. It is the unification of all three that is powerful. And it is this unification that constitutes econometrics." (Ragnar Frisch,
Econometrica, (1933), 1, pp. 1-2.)

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

"Experience has shown that each of these three view-points, that of statistics, economic theory, and mathematics, is a
necessary, but not by itself a sufficient, condition for a real understanding of the quantitative relations in modern economic
life. It is the unification of all three that is powerful. And it is this unification that constitutes econometrics."
Ragnar Frisch, Econometrica, (1933), 1, pp. 1-2.

"Experiența a arătat că fiecare dintre aceste trei puncte de vedere, adică statistica, teoria economică și matematica sunt
condiții necesare, dar nu reprezintă în sine o condiție suficientă pentru o înțelegere reală a relațiilor cantitative din viața
economică modernă. Doar unificarea tuturor celor trei dă putere de analiză. Și econometria constituie tocmai această
unificare".

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Exemplu:
Modelul Keynes al funcției de consum

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

"The fundamental psychological law, upon which we are entitled to depend with great confidence both a priori from our knowledge of human
nature and from the detailed facts of experience, is that men are disposed, as a rule and on the average, to increase their consumption as
their income increases, but not by as much as the increase in their income. That is to say, if Cw is the amount of consumption and Yw is income
(both measured in wage-units) ΔCw has the same sign as ΔYw but is smaller in amount, i.e. ΔCw/ΔYw is positive and less than unity".
John Maynard Keynes, 1936, The General Theory of Employment, Interest, and Money, Chapter 8, "The Propensity to Consume: I. The
Objective Factors", III, §2.

"Legea psihologică fundamentală, de care suntem îndreptățiți să depindem cu mare încredere, atât a priori, din cunoștințele noastre despre
natura umană, cât și din faptele experienței reale, este că în medie și de regulă oamenii sunt dispuși să-și mărească și consumul pe măsură ce
venitul lor crește, dar nu cu aceeași cantitate cu care crește venitul. Cu alte cuvinte, dacă Cw reprezintă consumul, iar Yw este venitul (ambele
exprimate în unități salariale) ΔCw are același semn ca și ΔYw, dar este mai mic în valoare absolută, adică ΔCw/ΔYw este pozitiv și subunitar".
Traducere: John Maynard Keynes, 2009, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzilor și a banilor, Editura Publica, București,
capitolul 8, "Propensiunea de a consuma: I. Factorii obiectivi", III, §2, p.158).

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

Keynes sugerează construirea unei funcții de consum astfel:
C = C(Y)
cu următoarea proprietate: 0 ≤ ΔC/ΔY ≤ 1

Ipoteză: funcția de consum este lineară

C = C0 + cY
C reprezintă consumul
C0 ≥ 0 reprezintă consumul autonom
0 ≤ c ≤ 1 este înclinația marginală spre consum
Y este venitul disponibil.

Exemplu:
C = C0 + cY
C = 100 + 0.8·Y
C0 = 100 (consumul autonom);
c = 0.8 (80% din sporul de venit este destinat creșterii consumului și 20% - creșterii economisirii)

Estimare: Y = 1000 (lei)

Cest = 100 + 0.8·Y = 900 (lei)

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Venitul Estimare consum Consum
(Y) Cest = 100 + 0.8·Y înregistrat (C)
1 1000 100 + 0.8·1000 = 900 950
2 1250 100 + 0.8·1250 = 1100 1000
3 1500 100 + 0.8·1500 = 1300 1400
4 1500 100 + 0.8·1500 = 1300 1350
5 1750 100 + 0.8·1750 = 1500 1400
Total 7000 6100 6100

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

Soluție: completăm modelul astfel
C = Cest + e
C = C0 + cY + e
C ─ consumul înregistrat;
C0 ─ consumul autonom (C0 ≥ 0);
c ─ înclinația marginală spre consum (0 ≤ c ≤ 1);
Y ─ venitul disponibil;
Cest ─ consumul estimat: Cest = Co + cY
e ─ eroarea de anticipare: e = C – (Co + cY)
e = C – Cest.
Exemplu: Y = 1000 (lei)
C = 950 (lei)
Cest = 100 + 0.8·Y = 900 (lei)
e = 950 – 900 = 50 (lei)

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Venitul Estimare consum Consum Eroarea de estimare
(Y) Cest = 100 + 0.8·Y înregistrat (C) e = C – Cest
1 1000 100 + 0.8·1000 = 900 950 +50
2 1250 100 + 0.8·1250 = 1100 1000 -100
3 1500 100 + 0.8·1500 = 1300 1400 +100
4 1500 100 + 0.8·1500 = 1300 1350 +50
5 1750 100 + 0.8·1750 = 1500 1400 -100
Total 7000 6100 6100 0

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

Y = f(X) + e

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Analiza econometrică

▪ Testarea și validarea teoriei economice (în sensul confruntării teoriei cu realitatea economică, inclusiv testarea
ipotezelor privind comportamentul economic), concret, testarea ideilor, noțiunilor, conceptelor teoretice reprezentate
prin asemenea relații;
▪ Estimarea relațiilor dintre variabilele economice, adică măsurarea fiecărei relații și estimarea parametrilor pe care
relațiile respective îi presupun;
▪ Prognoza evoluțiilor și a comportamentelor economice.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Etape în elaborarea unui studiu econometric

1. Formularea modelului pornind de la teoria considerată adecvată pentru explicarea evoluției unui proces economic
2. Realizarea unei cercetări selective pentru generarea unor serii de date referitoare la procesul respectiv
3. Estimarea modelului
4. Testarea ipotezelor teoretice folosite în construirea modelului
5. Interpretarea rezultatelor

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Elementele unui model econometric

Un model econometric reprezintă un ansamblu de relații interdependente care descriu legăturile dintre valorile unui anumit număr de
variabile economice, într-un context dat.

Elementele unui model economico-matematic sunt:

– variabilele

– ecuațiile

– parametrii modelului

Rezolvarea modelului presupune existența unor serii de date, care să prezinte starea și/sau evoluția (distribuția) variabilelor din model.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Variabilele modelului

Într-un model econometric pot fi distinse trei tipuri de variabile:

▪ variabile endogene,
▪ variabile exogene,
▪ variabile de abatere (eroare).

Sunt endogene sau explicate acele variabile ale căror valori sunt obţinute prin rezolvarea modelului.

Sunt exogene acele variabile pentru care starea şi evoluţia sunt determinate de factori exteriori sistemului a cărui funcţionare este studiată cu
ajutorul modelului.
Exogenele sunt întotdeauna variabile explicative, însă nu orice variabilă explicativă din model este şi exogenă: sunt numite predeterminate sau explicative acele
variabile ale căror valori sunt cunoscute a priori şi sunt utilizate pentru explicarea stării şi evoluţiei variabilelor endogene (pe lângă exogene, predeterminate pot fi şi
variabilele retardate (variabilele cu efect întârziat).

Variabilele de abatere (sau erorile) reprezintă discrepanţele între evoluţia anticipată a unei variabile şi evoluţia reală a variabilei respective.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Parametrii modelului

Parametrii modelului pot fi definiți ca fiind caracteristicile cantitative ale sistemului studiat.

Dacă vectorul parametrilor este fixat, comportamentul sistemului depinde numai de starea și evoluția variabilelor explicative și de forma
legăturilor dintre variabile.

În modelele econometrice, se acceptă ipoteza că forma legăturii dintre variabile este cunoscută, iar parametrii modelului nu sunt cunoscuți. În
rezolvarea modelului se calculează estimatori ai parametrilor respectivi pornind de la o cercetare selectivă privind starea și evoluția
variabilelor din model.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Ecuaţiile modelului

Prin ecuațiile unui model se încearcă surprinderea legăturilor dintre variabilele endogene și cele explicative.

Într-un model econometric pot apărea

– ecuații de comportament,

– ecuații de definiție,

– ecuații de echilibru.

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Datele utilizate în modelul econometric

➢ Pentru estimarea parametrilor din ecuațiile modelului sunt utilizate anumite date economice referitoare la evoluția fenomenelor
analizate.
➢ Datele economice reprezintă reflectări cantitative sau calitative ale dimensiunii, stării şi evoluţiei proceselor și fenomenelor economice.
➢ Datele pot fi disponibile ca:
✓ serii de timp,
✓ serii de distribuție,
✓ serii de tip panel.

"... The central lesson of my experience: that what one knows about the supporting evidence will play a very large role in how the findings of the analysis are
interpreted. This point argues against using data already gathered unless absolutely necessary, and certainly against using them without knowing how they were
gathered and - equally important - how they were processed. In many cases systems analysts cannot avoid using data gathered elsewhere for other purposes ... but
considerable effort should be devoted to learning how these data were developed, and what their strengths and weaknesses are, so that the findings of the analysis
can take account of such knowledge. Perhaps one of the most important pitfalls of analysis is to put more credence in data than is warranted by the way they were
developed". (Miser, H.J. and E.S. Quade, 1985, Handbook of Systems Analysis, North-Holland, New York).

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie

 Bibliografie
Dobrescu, Emilian. 2002. Tranziția în România. Abordări econometrice. Editura Economică, București
Dobrescu, Emilian. 2006. Macromodels of the Romanian Market Economy. Editura Economică, București
Jula, Dorin; Jula, Nicolae-Marius, 2019. Econometria seriilor de timp, Editura Mustang, București
Jula, Dorin; Jula, Nicolae-Marius, 2022. Econometrie (ed. a 5a), Editura Mustang, București

Andrei, Tudorel; Bourbonnais, Règis. 2008. Econometrie. Editura Economică, București

Baltagi, Badi H., 2021. Econometrics, 6th Edition, Springer
Bourbonnais, Regis, 2018. Économétrie, 10ème Édition, Dunod
Greene, Willian H., 2020. Econometric Analysis, 8th Edition, Pearson
Gujarati, Damodar N.; Porter, Dawn C., 2008. Basic Econometrics, 5th Edition, McGraw-Hill.
Jula, Dorin; Jula, Nicolae-Marius, 2022. Prognoză economică (ed. a 9a), Editura Mustang, București
Jula, Nicoleta; Jula, Dorin, 2017. Modelare economică. Modele econometrice și de optimizare, Editura Mustang, București
Maddala G.S., 2009. Introduction to Econometrics, 4th Edition, Wiley
Wooldridge, Jeffrey, 2018. Introductory Econometrics: A Modern Approach, 8th Edition, Cengage
Surse online
Diebold, F.X. 2019. Econometric Data Science: A Predictive Modeling Approach. University of Pennsylvania. Free online at:
https://www.sas.upenn.edu/~fdiebold/Teaching104/Econometrics.pdf
Hansen, B. E., 2021. Econometrics. Princeton University Press. Free online at:
https://www.ssc.wisc.edu/~bhansen/econometrics/Econometrics.pdf

Prof.univ.dr. Dorin JULA: Econometrie