Wilhelm Conrad Röntgen

Wilhelm Röntgen s-a născut în data de 27 martie 1845 în Lennep, Germania și decedat în data de 10 februarie
1923. A fost singurul copil al unui negustor și producător de textile. Datorită mamei sale care provenea dintr-o
veche familie olandeză, familia sa a decis să se mute în Olanda, atunci când Wilhelm avea vârsta de doar trei
ani. El a prezentat o pasiune pentru a construi obiecte mecanice complicate, îndelung elaborate, încă din
adolescență, deși la început nu părea să prezinte aptitudini deosebite.

A fost un inginer și fizician german, care în data de 8 noiembrie 1985 a descoperit că un curent de înalt voltaj
într-un tub de gaz rarefiat dă naştere unei fluorescenţe pe un ecran acoperit cu cianură de platină.

În anul 1862, acesta s-a înscris la Şcoala tehnică din Utrecht, iar în anul 1865 s-a înscris la cursurile facultăţii
de fizică din cadrul Universităţii din Utrecht, însă nu a obţinut numărul necesar de credite pentru a deveni
student şi a decis să plece în Elveţia, unde a urmat Institutul Politehnic din Zürich. După ce își finalizează
studiile universitare, încheiate cu obținerea doctoratului la Zürich,
în anul 1869, Wilhelm își începe cariera academică, în calitate de
asistent al fizicianului August Kundt.

Pe parcursul cercetărilor sale, Röntgen a descoperit razele X

absolut din întâmplare deoarece acesta făcea experimente în
laboratorul său pentru a vedea efectele descărcărilor sarcinilor
electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă umplute cu gaz
rarefiat la presiuni foarte joase.

A descoperit, însă, altceva: că poate înregistra transparența unui

corp. Prima ”röntgenogramă” sau radiografie din lume a fost
realizată pe mâna soției sale, Anna Bertha Ludwig, radiografie în
care se poate vedea inclusiv inelul pe care îl purta.

Prima radiografie făcută de Wilhelm,

realizată pe mâna soției sale
 Laboratorul în care a lucrat Röntgen

Deoarece nu cunoștea natura acestor raze, le-a numit ”raze X”. Mai târziu, Max von Laue și discipolii săi au
descoperit că razele X și lumina au aceeași natură electromagnetică, însă diferă frecvența înaltă a vibrației lor.

Aceste razele X sunt folosite în medicină la detectarea zonelor opace din corpul nostru şi la investigarea
modificărilor anumitor organe, la controlul bagajelor în aeroporturi, la examinarea obiectelor arheologice ori la
identificarea structurii cristaline.

După această descoperire, Röntgen a primit recunoaștere internațională. Mai multe orașe și-au botezat străzile
cu numele său, și a început să primească numeroase medalii, premii, titluri de Doctor Honoris Causa și invitații
de a face parte din diferite instituții științifice importante. Cu toate acestea, Röntgen a rămas același om modest,
continuându-si cercetările.

În anul 1901 a primit cea mai înaltă distincție pentru munca sa științifică: Premiul Nobel pentru fizică, pentru
”serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze X”, după cum scrie în motivația juriului
Nobel.
 Imagine a mâinii fiziologului elveţian Albert Kölliker realizată în
1896 în timpul unei conferinţe

Wilhelm Conrad Röntgen a murit în anul 1923, din cauza unui cancer la intestine, care nu ar avea nicio
legătură cu expunerea sa la radiații, pentru că el a fost printre primii savanți care au folosit ecrane de plumb
pentru protecția împotriva acestor radiații.

SURSE BIBLIOGRAFICE:

 https://www.rfi.ro/stiinta-115752-pagina-de-istorie-wilhelm-conrad-rontgen-descoperire-revolutionara
 https://en.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_R%C3%B6ntgen
 https://www.scientia.ro/premiile-nobel/102-premiul-nobel-fizica-1901-2007/803-premiul-nobel-pentru-fizica-
1901-wilhelm-conrad-rontgen.html