Instalatii electrice

Definiţii si tehnologie

 Prin instalaţie electrica interioara se înţelege întreaga instalaţie electrica a unui

consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce serveşte la
alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice.
 • Prin receptor electric se înţelege ansamblul electric care absoarbe energia
electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa, termica sau mecanica )
folosite in scopuri utilitare.
 • Prin puterea instalata a unui receptor se înţelege puterea nominala a unui
 receptor electric.
 • Prin putere instalata a unui consumator se înţelege suma puterilor instalate
ale receptoarelor consumatorului respectiv.
 • Prin putere maxima absorbita de un consumator se înţelege cea mai mare
valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si intr-un interval de timp
de 15-30 sau 60 minute, in funcţie de caracteristicile sarcinii.
 • Prin tabloul de distribuţie al abonatului se înţelege tabloul electric care
primeşte energia electrica direct din reţeaua furnizorului si din care se distribuie
energia pe circuitele receptoarelor electrice.
 • Prin circuit electric se înţelege ansamblul elementelor conductoarele curent
care alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuţie al abonatului se
ramifica circuite separate pentru iluminat si separat pentru prize, dimensionate in
funcţie de numărul de corpuri de iluminat si de prizele montate in locuinţa abonatului.
 • Prin curent admisibil in conductor se înţelege valoarea permanenta a
intensităţii curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca de temperatura sa
de regim permanent sa depăşească o valoare specifica.

 • Prin curent nominal se înţelege curentul admisibil in conductor pe care

este prevăzuta instalaţia electrica.
 • Prin curent de suprasarcina se înţelege orice curent superior celui
nominal, produs intr-un circuit electric fără defect.
 • Prin curent de scurcircuit se înţelege supracurentul produs de un defect de
impedanţa neglijabila intre puncte aflate la potenţial diferit in funcţionare normala.
  • Prin curent de defect se înţelege curentul care apare ca urmare a unei
străpungeri sau conturnări a izolaţiei.
 • Prin curent de defect la pământ se înţelege curentul de defect care se
scurge in pământ.
 • Prin coloana electrica se înţelege partea de branşament prin care se
realizează legătura dintre firida de branşament si instalaţia electrica a
consumatorului.
 • Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalaţie de distribuţie
a energiei electrice cuprinsa intre reţeaua electrica si bornele de ieşire ale
contorului de decontare a energiei electrice.
 • Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsa intre linia
electrica de distribuţie si firida de branşament. Racordul electric poate fi aerian sau
subteran.
 • Prin firida de branşament se înţelege partea de branşament in care se
realizează legătura intre racordul electric si coloana electrica si unde se montează
elementele de protecţie la suprasarcina si scurtcircuit ale coloanei electrice.
 • Prin pardoseala izolanta electric se înţelege pardoseala executata din
materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc, linoleum,
bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante montate pe suporturi
neizolante.

Condiţii tehnice privind executarea de instalaţii interioare

1. Orice lucrări noi, măriri, separări sau modificări de instalaţii interioare se vor începe
numai după aprobarea de către unitatea furnizoare de energie electrica a cererii de începere a
lucrărilor si a planului instalaţiei, care formează dosarul preliminar al acesteia.
2. Dosarul preliminar pentru instalaţia interioara se va întocmi in doua exemplare de către
electricianul autorizat si va cuprinde:
• planul general al clădirii in care urmează a se executa instalaţia interioara;
• indicarea poziţiei tabloului electric;
• puterea si numărul lămpilor si aparatelor electrice care sunt prevăzute pentru a fi instalate
in încăperile respective.
3. După analizarea posibilităţii si condiţiilor de racordare la reţeaua electrica de distribuţie a
instalaţiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va aproba planul prezentat. Un
 exemplar rămâne la furnizor, iar celalalt se înapoiază executantului, care poate începe
executarea lucrării. Trebuie avut in vedere ca unitatea furnizoare a energiei electrice poate sa
proiecteze, sa execute lucrări de branşamente si sa furnizeze energie electrica numai
imobilelor situate pe caile publice.
4. După executare instalaţiilor prevăzute in dosarul preliminar si in vederea executării
branşamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor, prin electricianul autorizat
al executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaţiei, care va cuprinde:
• cererea pentru executarea branşamentului
• declaraţia executantului, din care sa rezulte ca instalaţia corespunde normativelor,
prescripţiilor si regulamentelor in vigoare;
• planul de situaţie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea fata de strada,
destinaţia fiecărei încăperi;
• schiţă de instalaţie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a
întrerupătoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuţie;
• schema de distribuţie, cu secţiunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul de
distribuţie.
5. La realizarea instalaţiei electrice interioare se vor lua masuri de protecţie împotriva
electrocutărilor prin atingere directa si a electrocutărilor prin atingere indirecta in
conformitate cu „Normele republicane de protecţie a muncii”. Inaccesibilitatea se va realiza,
in funcţie de natura echipamentului si condiţiile specifice de exploatare, prin una sau mai
multe din următoarele masuri:
• izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru;
• utilizarea de carcase de protecţie
• prevederea de îngrădiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile cărora sa nu fie posibila
atingerea cu mana a elementelor sub tensiune
• amplasarea la înălţimi inaccesibile in mod normal
Observaţie: Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta, elementele care
in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot intra sub tensiune datorita unui defect de
instalaţie vor fi prevăzute cu masuri de protecţie corespunzătoare. In acest scop aparatele
electrocasnice se vor lega la nulul de protecţie .Conductorul nul de protecţie se va instala
separat intre borna de nul de protecţie a tabloului de distribuţie si priza cu contact de protecţie
situata intr-un loc care nu are pardoseala izolanta electric. Borna de nul de protecţie a
tabloului se va lega printr-un conductor de nul separat la borna de nul de protecţie din firida
 de branşament. Legătura dintre borna de nul de protecţie si din firida de branşament si nulul
reţelei electrice se va realiza printr-un conductor de nul unic de lucru si de protecţie, in
următoarele condiţii:
• conductorul de nul al branşamentului trebuie sa aibă secţiunea cu o treapta mai mare decât
secţiunea conductorului de faza;
• conductorul de nul al branşamentului trebuie sa fie racordat la conductorul de nul al
reţelei electrice de distribuţie prin doua legături distincte, iar la tabloul de distribuţie din
firida de branşament prin doua borne distincte;
• conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aşa fel încât legătura la clema sa nu fie solicitata
mecanic atât la reţea cat si in firida de branşament;
• armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie sa fie legata la conductorul
de nul al reţelei.
6. Pentru instalaţiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de protecţie, protecţia la
apariţia unor curenţi de defect periculoşi cu respectarea următoarelor condiţii:
• protecţia P.A.C.D. va cuprinde in afara dispozitivului de sesizare a curentului de defect
(releu de protecţie) si un dispozitiv de control al protecţiei;
• carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor fi legate la nulul de
protecţie;
• protecţia P.A.C.. trebuie sa realizeze comanda deconectării automate a receptoarelor
electrocasnice la toate fazele, inclusiv conductorul de nul de lucru, intr-un timp de maxim 0.2
secunde.
7. Pentru executarea instalaţiilor electrice interioare se vor utiliza materiale si aparate
omologate.
8. Alegerea tipului si a sistemului de montaj al materialului si al aparatelor, ce se utilizează in
instalaţiile interioare, se va face in funcţie de:
•categoria încăperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului de electrocutare si al
pericolului de incendiu. In cazul in care un loc sau o zona dintr-o încăpere poate fi încadrata
in mai multe categorii, se vor lua masuri de protecţie speciala.
• evitarea amplasării instalaţiei electrice pe traseu comun cu acelea ale conductelor altor
instalaţii. In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalaţiile electrice se vor monta -
deasupra conductelor de apa – si – sub conductele de gaze naturale.
9. Se interzice montarea directa pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor,
tuburilor din material plastic (PVC) si a aparatelor electrice. Montarea acestor materiale si
 aparate pe elementele de construcţie din materiale combustibile este admisa numai cu
condiţia interpunerii de materiale necombustibile intre ele. Se vor folosi, după caz:
• straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime:
• o făşie de asbest, care va depăşi cu 3 cm, de o parte si de alta,
conductorul sau tub;
• spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice la minim 3 cm de
elementele combustibile. Se vor lua masuri similare si in cazul îngropării sub tencuiala.
10. Traversarea canalelor de fum si a coşurilor cu elemente ale instalaţiilor electrice este
interzisa.
11. Traversarea elementelor de construcţie necombustibile, au conductoare in tuburi de protecţie
din PVC, se va face protejarea lor, prin porţiunea de trecere, prin tuburi de protecţie. Daca
trecerea se face intre încăperi in medii diferite se vor monta înclinat spre încăperea cu condiţii
mai grele si se va etanşa cu masca izolanta.
12. Traversarea elementelor de construcţie din materialele combustibile cu elemente ale instalaţiei
electrice se va face prin protejarea pe porţiunea de trecere cu teuri din materiale
necombustibile.
13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC montate pe planşee,
sub pardoseala sau pe planşeele podurilor, trebuie protejate cu mortar de ciment contra
pericolului de deteriorare mecanica
14. In încăperile de baie nu se vor monta întrerupătoare si prize. Acestea trebuie sa se
monteze in afara acestor încăperi. Fac excepţie prizele pentru maşinile de bărbierit. In cazul
in care se montează o asemene priza, aceasta va fi alimentata dintr-un transformator special
de separaţie, omologat, care are izolaţie suplimentara pe partea secundara. Priza va fi de tip
normal montata p carcasa transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevăzuta cu
întrerupător special care sa permită cuplarea transformatorului de separaţie la reţea numai in
momentul folosirii prizei. Aceste prize se montează de obicei îngropate in apropierea oglinzii
la o înălţime de 1.2 m fata de pardoseala. Carcasa metalica a transformatorului de separaţie
trebuie sa fie legata la conductorul nul de protecţie.
15. Întrerupătoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza.
16. Aparatele electrice de uz casnic se alimentează din circuitul normal de priza, daca are
puteri de maxim 2kW,la tensiunea de 220V.
17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple sau duble.
18. Un circuit de iluminat poate fi încărcat cu maxim 12 locuri de lampa.
19. La executarea instalaţilor interioare se vor folosi numai tuburi din materiale plastice.
20. La amplasarea elementelor instalaţiilor electrice interioare se vor urmări:
a.Evitarea încăperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care integritatea instalaţiilor ar putea fi
periclitata.
b. Asigurarea posibilităţii unui acces uşor la instalaţia electrica, astfel încât verificarea,
localizarea si remedierea defectelor sa se facă cu uşurinţă;
c.Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitării consumurilor nejustificate de
material.
d. Evitarea montării aparatelor in încăperile conductoare d.p.d.v electric (cat si CE)
21.Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit doze comune pentru
dozele de iluminat si prize.
22.Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea:
• Boilerelor electrice cu acumulare cu capacitate peste 201;
• maşinilor de gătit electrice cu puteri peste 2.5 kW
23.La locuinţele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va prevedea cel puţin o
priza in fiecare încăpere de locuit.
24.Secţiunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza căderilor de tensiune
si se vor verifica la curentul maxim admisibil.
25.Pentru diferite tipuri de conductoare, intensităţile maxime admise ale curenţilor in regim
permanent, la o temperatura a mediului ambiant de +25 ºC
26.Toate circuitele instalaţiei interioare trebuie protejate prin dispozitive de protecţie
împotriva suprasarcinilor si scurcircuitelor.
27.Dispozitivele de protecţie se vor monta pe toate fazele instalaţiei si pe conductorul nul de
lucru.
28.Dispozitivele de protecţie de pe tabloul de distribuţie vor avea curenţi nominali cu cel
puţin doua trepte mai mici fata de cele din amonte. Valoarea curenţilor nominali ai fuzibilelor
siguranţelor pentru protecţia circuitelor de iluminat sau de prize va fi egale cu cel mult 80%,
dar nu mai puţin de 60% din valoarea curentului maxim admis in regim permanent in
conductoarele de protejat.
29. Tablourile de distribuţie se vor monta in aşa fel, încât înălţimea de la pardoseala finita
pana la latura de sus a tabloului sa nu depăşească 2.5m. Se interzice montarea controalelor in
exteriorul clădirilor sau in spatii in care temperatura poate sa scadă sub 0 ºC.

Mediul luminos interior

 Este determinad de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi si calitativi ce
concura la realizarea unui sistem de iluminat necesar asigurarii confortului functionalitatii si
esteticii spatiului in care se desfasoara o activitate umana.
Cercetarile realizate pe plan mundial si la nivelul tarii noastre au cautat sa stabileasca
echilibrul factorilor determinanti in realizarea unui mediu luminos confortabil.
Nivelul de iluminare
Reprezinta factorul de baza in iluminat prin posibilitatile de normare, de calcul si
masurare ce le ofera. Deoarece nivelul de iluminare pe suprafata utila este direct proportional
cu luminanta fondului a suprafetei utile, se asegura o iluminare propice perceptiei vizuale.
Pe baza elementelor determinate (sarcina vizuala, performanta vizuala, si satisfactia
vizuala) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de "Ghidul CIE de iluminat
interior". Pentru a usura adaptarea vizuala se recomanada ca, la trecerea de la o incapere la
alta, diferentele de iluminare sa un fie mai mari de 5:1 sau mai mici de 1:5.
Distributia spatiala a fluxului luminos
Distributia fluxului luminos emis de aparatele de iluminat in semispatiul inferior si superior
reprezinta un factor cantitativ, care are o foarte mare importanta in distributia luminantelor in
campul vizual.
Fluxul inferior creeaza contraste accentuate in campul vizual in timp ce fluxul superior ridica
iluminarea plafonului si diminueaza contrastele sau ca efect, fluxul inferior prezinta eficienta,
iar cel superior confort. Prin fluzul luminos superior se obtine si un efect estetic-arhitectural,
creandu-se senzatia de marire a inaltimii incintelor. In incaperile mici, pentru a se obtine o
senzatie pozitiva de crestere a spatiului, este necesara si dirijarea unei importante cantitati de
flux catre pereti, ceea ce asigura un echilibru foarte bun al distributiei luminantelor in spatiu.
Culoarea luminii
Culoarea luminii reprezinta o conditie calitativa foarte importanta in realizarea mediului
luminos confortabil. Alegerea corespunzatoare a culorii aparente a surselor este o conditie
determinanta in realizarea functionalitatii si esteticii incaperii. Pe de alta parte, culoarea
suprafetelro reflectante trebuie, de asemenea, aleasa juducios fata de culoarea aparenta a
surselor, pentru a nu compromite efectul dorit.

ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE

A. Conductoare electrice
• Pentru circuitele de prize si iluminat, atât conductoarele de faza, cat si cele de nul de
lucru vor fi de regula din aluminiu unifilara, cu izolaţia din PVC de tipul AFY (STAS 6865).
• Pentru nulul de protecţie si pentru interiorul corpurilor de iluminat se folosesc
conductoare de cupru unifilare, cu izolaţie din PVC de tipul FY.
• Conductoarele de tipul AFY si FY se livrează sub forma de colaci sau pe tambure de lemn,
in lungimi de 50m pama la 100m.Colacii se leagă in cel puţin trei locuri cu sfoara sau banda
textila. Fiecare tambur sau colac este însoţit de o eticheta conţinând:
- marca de fabrica
- montarea conductorului
- lungimea conductorului
- data fabricaţiei
- semnătura si ştampila organului CTC
• Pentru circuitele monofazate conductorul de nul va avea aceiaşi secţiune ca si
conductorul de faza.
• Pentru nulul de protecţie se vor folosii conductoare de cupru, având ca secţiuni minime:
4mm la coloana de alimentare a abonatului 2.5mm pentru circuitele de prize
• Conductoarele unui circuit inclusiv conductorul de nul de lucru se vor monta in acelaşi
tub.
• Conductoarele vor fi introduse in tuburi cu diametre corespunzătoare tipului, secţiunii si
numărului de conductoare.
• Conductoarele se vor lega intre ele si la elementele instalaţiei electrice astfel încât sa se
realizeze contacte sigure si durabile, care sa permită la nevoie verificarea uşoara.
• Legarea intre ele a conductoarelor pentru îmbinări sau derivaţii se va face in doze tip si
dimensiuni corespunzătoare diametrului tuburilor in care se montează.
• Legăturile conductoarelor se vor acoperi cu banda electroizolanta, care sa asigure acelaşi
nivel de izolare ca si izolaţia conductoarelor.
• Se interzice executarea de îmbinări in interiorul tuburilor.
• Legarea intre ele a conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii se va face prin
răsucire si matisare sau prin cleme.
• Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu , pentru îmbinări sau derivaţii, se va face
prin cleme de tip special , luându-se masuri prin care sa se asigure realizarea unui contact
bun, având in vedere straturi de oxid neconductive ce acoperă rapid conductorul de aluminiu.
• Legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu seva face cu cleme speciale.
B. Tuburi izolate de protecţie si accesorii
Tuburile si accesoriile utilizate in instalaţiile electrice interioare vor fi din PVC rigide de tipul
IPY sau IPEY.
• Tuburile izolate tip IPY din PVC neplastifiate sunt destinate protejării conductoarelor
instalaţiilor electrice interioare in încăperi de categoriile U0 si U1 instalate pe elemente de
construcţie necombustibile, in montaj aparent sau îngropat.
• Tuburile izolante uşor protejate din PVC tip IPY sau IPEY se vor monta la temperaturi ale
mediului ambiant cuprinse intre +5°C si 40°C si se vor utiliza in medii cu temperaturi intre -
25°C si ;40°C.
• Se interzice montarea tuburilor uşor protejate din PVC pe suprafaţa coşurilor, in spatele
sobelor sau al corpurilor de încălzire.
• Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafeţe interioare ale pereţilor, evitându-se
traseele pe suprafeţele exterioare ale clădirilor.
• Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Se recomanda ca tuburile
orizontale sa se monteze la 0.3m de la tavan sau pardoseala
• Se interzice tăierea de şanţuri sau goluri in stâlpi sau grinzi de beton armat, in general, in
elementele de rezistenta ale construcţiilor, in scopul montării îngropate a tuburilor.
• Îmbinarea, curăţarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se vor executa numai cu
accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub in aşa fel încât sa prezinte aceeaşi garanţie
de rezistenta mecanica, izolaţie electrica, etanşeitate ca si a tuburilor însăşi.
• Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeţele verticale ale elementelor de
construcţie.
• In încăperile de bai si bucătarii se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se admite
trecerea prin aceste încăperi cu circuite care servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte
încăperi.
C. Aparate de conectare pentru instalaţiile electrice de iluminat, de prize si de sonerie
• La alegerea gradului de protecţie al aparatelor de conectare împotriva atingerii accidentale,
pătrunderii corpurilor străine si apei, in funcţie de categoria încăperii, a locului de montaj sau
utilizare.
• Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lămpilor fluorescente vor avea
un curent nominal de10A.
• Prizele se vor alege de culori sau forme diferite pentru intensităţi sau scopuri diferite. Tipul
prizelor se vor alege in funcţie de tipul si caracteristicile receptoarelor care urmează a fi
alimentate din aceste prize si de categoria încăperii dpdv al pericolului de electrocutare, in
care receptoarele vor funcţiona.
• Întrerupătoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta numai pe
conductoarele de faza la o înălţime de la nivelul pardoselii finite pana la axul aparatelor intre
0.6 si 1.5m.
• Prizele se vor monta la înălţimi de peste 0.1m măsurate de la axul lor pana la nivelul
pardoselii finite.
• în încăperile in care se găsesc doar lavoare fără duşuri se admite montarea întrerupătoarelor.
Se interzice montarea prizelor.
• In încăperile de bai se interzice montarea întrerupătoarelor si prizelor.
• In bucătarii se admite montarea de întrerupătoare si prize cu contact de protecţie.
• In cazul in care se montează mai multe aparate unele sub altele, ordinea de montare
începând de sus in jos, va fi - întrerupător, comutator; - buton de sonerie;
- priza de curenţi tari,
- prize de telecomunicaţii.
• Întrerupătoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la o distanta de minim 0,8m de la
elementele metalice in legătura cu pământul.
• Aparatele de conectare pentru instalaţiile electrice interioare au , conform prevederilor
STAS 2000 următoarele caracteristici :
- piesele care conduc curentul electric sunt executate din cupru sau aliaje din cupru, materiale
rezistente la coroziune;
- piesele izolante si capacele aparatelor se executa din materiale termorigide si termoplaste;
deschiderile executate in pereţii subţiri care urmează a fi îndepărtaţi la montaj, sunt admise
numai daca permit o protecţie mecanica suficienta pentru îmbrăcămintea izolanta;
- Spatiile rezervate trecerii conductoarelor spre borne trebuie sa permită legarea in ordine a
conductoarelor la bornele aparatului, fără a fi vătămata izolaţia conductoarelor si fără sa se
împiedice funcţionarea normala a ) aparatelor;
- Prin strângerea conductoarelor in bornă, nu trebuie ca acestea sa fie forfecate din cauza
muchiilor tăioase sau a prea multor îndoiri sau răsuciri.
- Capacele sau învelişurile protectoare ale aparatelor trebuie sa fie bine fixate de soclu, astfel
încât sa nu se desprindă singure si sa permită atingerea pieselor sub tensiune;
- Aparatele trebuie sa fie astfel construite încât încălzirea sa nu depăşească limitele
admisibile;
- Aparatele care întrerup curentul trebuie sa aibă o putere suficienta; - Aparatele trebuie sa
suporte fără uzura excesiva sau orice alta deteriorare, solicitările mecanice, electrice si
termice care se prezintă in utilizare normal;
- Aparatele trebuie sa corespunda la o rigiditate dielectrica de 2000V, la frecvenţa industriala
si la o rezistenta de izolaţie de 2Mohmi.
- Aparatele prevăzute cu contact de protecţie de legare la pământ vor avea bornele de legare
la pământ in interior;
- Stabilirea contactului de legare la pământ trebuie sa se facă înaintea stabilirii contactului
fazei si nulului de lucru, fisa fiind introdusa normal in priza.
D. Siguranţe fuzibile si siguranţe automate cu filet
• Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet se vor folosi numai ca elemente de
separare, fiind interzisa utilizarea lor ca aparate de conectare sub sarcina.
• Se vor utiliza numai siguranţe fuzibile calibrate si in execuţie închisa.
• Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet vor avea capacitatea de rupe mai mare
decât curentul maxim de scurtcircuit, care ar putea sa apară in punctul de instalare.
• Siguranţele fuzibile se folosesc in instalaţiile electrice interioare montate pe blocurile
electrice de apartament conform prevederilor STAS 7804.
• Siguranţele automate cu filet se instalează pe blocurile electrice de apartament, in locul
capacelor filetate si a elementelor de înlocuire. Pentru circuitele de iluminat casnic se
recomanda utilizarea siguranţelor cu caracteristici de declanşare 'L', având un curent de reglaj
de 5A, iar pentru circuitele de prize normale se recomanda siguranţe cu caracteristica de
declanşare 'U', având un curent de reglaj de 10A.
E. Tablouri de distribuţie
• La executarea instalaţiilor electrice interioare se vor folosi tablouri de distribuţie in
conformitate cu STAS 7804.
• Tablourile de distribuţie din tabelul de mai sus au următoarele elemente componente :
- suport ;
- Siguranţe unipolare cu filet la care se pot monta si siguranţe automate cu filet;
- capac de bachelita;
- sonerie cu transformator înglobat si întreruptor.
• Tablourile prezentate au următoarele caracteristici :
- tensiune nominala : 250V;
- intensitate nominala : IOA ;
- gradul de protecţie : IP 200 ;
- gradul de protecţie cu toate elementele montate : IP 201 ;
- soneria cu transformator - 220/9V, având intensitatea acustica, la 1m distanta, de minim
50dB.
F. Corpuri de iluminat
• Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta numai intre faza si nul.
• Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin cleme de legătura sau
prin fise pentru prize.
• Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se vor monta cu dispozitive pentru
îmbunătăţirea factorului de putere.
• Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat incandescente pe material
combustibile.
• Tipul corpurilor de iluminat se alege in funcţie de destinaţia încăperii ;
• Numărul si poziţia corpurilor de iluminat se alege in funcţie de forma si dimensiunile
încăperilor.
G. Aparate de iluminat
Prin aparat de iluminat se defineste:un aparat electric care :
 Sustine mecanic lampa
 Asigura alimnetarea cu energie electrica a lampii
 Distribuie fluxul luminos in mod convenabil
Aparatele de iluminat au 2 componente principale :
 Armatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei, aparatura necesara aprinderii si
functionarii lampilor cu descarcari (balasturi, startere, ignitere, condensatoare),
elementele de conexiune electrice (socluri, cleme) si conductelel electrice 
 Dispozitivul optic cu rol de distributie, reftectare si transmite fluxul luminos
asigurand protectia vizuala a sursei. Uneori dispozitivul optic asegura si protectia fata
de mediu: la lovire, la degajari de praf sau umiditate
Aparatul de iluminat trebuie sa :
 Aiba o forma placuta, estetica
 Fie usor de instalat
 Mentina o temperatura de functionare constanta in limitele admise
 Permita o intretinere usoara oferind un acces rapid la partile componente pentru
curatire, schimbarea surselor sau reparatii
Aparate pentru iluminatul interior
Aparate de iluminat pentru lampile cu incandescenta (normale si cu halogen) si
florescente compacte pot fi clasificate in urmatoarel categorii principale, in functie de
folosinta:
  Locuinte
 Unele sali de spectacole
 Iluminatul decorativ interior sau de accent
 Medii cu degajari de praf, cu umiditate sau cu pericol de explozie
Aparatele de iluminat pentru lampi florescente de joasa presiune se pot utiliza in:
 Spatii industriale obisnuite si similare
 Spatii din cladirile administrative
 Spatii de circulatie si similare
 Medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie
In cazul aparatelor pentru iluminatul de siguranta se pot utiliza aceleasi aparate ca si
pentru iluminatul normal, tinanat seala de indicatiile specificate de norme. Pentru iluminatul
de siguranta sspecializat se utilizeaza aparate de iluminat speciale echipate cu serse
corespunzatoare, cu elemente colorate adecvat si cu un sistem de comutare autómata la
caderea iluminatului normal.
Sisteme de iluminat de securitate pentru evacvuare si alte functiuni
Sistemele au rolul de a asigura evacuarea persoanelor din cladire in cazul intreruperii
iluminatului normal precum si alte functiuni conexe securitatii, in cazul aparitiei unor situatii
accidentale sau unor functiuni suplimentare in conditii de noapte.
Sistemele de evacuare au rolul sa marcheze clar traseele de circulatie destinate
evacuarii in cazul intreruperii iluminatului normal sau in caz de necesitate. Sistemele de
iluminare de evacuare trebuie sa asigure cu claritate ghidajul vizual al traseului de evacuare,
sa puna in evidenta eventualele obstacole, modificari de directie.
Utilizarea unor sisteme de ghidaj luminate sau luminoase constituie un element
vizuale de mare importanta in asigurarea evacurarii rapide si fluente a cladirii. De asemenea,
realizarea unui contrast de luminatie corespunzator reprezinta, ca si contrastul de culoare, un
aspect de ghidare eficienta. Pentru Sistemele de iluminat de evacuare culoarea verde este cea
indicata de nórme atunci cand sistemul functioneaza cu un ghidaj in permanente. Daca
sistemul de iluminare d eevacuare face parte din iluminatul normal, se utilizeaza acelasi
aparat de iluminat, cu conditia marcarii lor distincte pentru a da posibilitatea verificarii in
exploatare. Culoarea rosie este utilizata pentru marcarea unei interziceri, culoarea galebn
pentru avertizarea unui perico liar culoarea albastra pentru informare;
Formele geometrice utilizate pentru semnalizari sunt: triunghiul pentru avertizare,
patratul sau dreptunghiul pentru informare, cercul taiat de un diametru pentru interzicere.
 Aparatele pentru iluminat pentru evacuare trebuie ampalsate astfel incat sa se asigure
un nivel de iluminare adecvat (conform NP-061/02) langa fiecare usa de iesire si in locurile
unde este necesar sa fie semnalizat un pericol potential sau amplasamentul unui echipament
de siguranta, dupa cum urmeaza:
 La fiecare usa de iesire dintr-o sala cu aglomerari de persoane conform P 118
 Langa scari, astfel incat fiecar etreapta sa fie iluminata corect
 Langa orice alta schimbare de nivel
 La fiecare usa d eiesire destinata a fi folosita in caz de urgenta
 La panourile de semnalizare de securitate
 La fiecare schimbare de directie
 In exteriorul si langa fiecare iesire din cladire
 Langa fiecare post de prim ajutor
Sistemul de iluminat de veghe are rolul de a asigura circulatia in incaperile destinate odihnei
in lipsa iluminatului normal. Culoarea recomandata a sursei este albastru, montaarea
aparatelor de iluminat relizandu-se la 0,2….0,5 m de la pardoseala. Alimentarea cu energie a
acestui sistem se realizeaza in acelasi regim ca si iluminatul de evacuare a cladirii.
Sistemul de iluminat pentru marcarea hidrantilor are rolul de a permite identificarea acestora
in caz de necesitate cand, de regula, iluminatul normal este intrerupt. Se prevede in cladirile
in care iluminatul de evacuare un este suficient pentru marcarea hidrantilor.
Sistemul de iluminat de paza are rolul asigurarii securitatii unor incinte, cai de circulatie sau
in exteriorul unor obiective. Acest sistem trebuie sa functioneze o data cu lasarea
intunericului sau permanent in incaperile fara lumina naturala. Deoarece normativul (I-7) un
prevede masuri speciale pentru sistem, el se implementeaza de la caz la caz, in functie de
necesitati, alimentare acu energie eléctrica de reserva fiind, de asemenea, aleasa in functie de
importante obiectivului.

ETAPE DE EXECUŢIE A UNEI INSTALAŢII ELECTRICE

A. ÎNTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI INSTALAŢIEI.

Poziţia in plan a motoarelor electrice este hotărâta de poziţia maşinii sau utilajului pe
care-l antrenează. Acestea se amplasează la o distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si
perete, pentru a permite manevrarea uşoara la montare sau la demontare, pentru a înlesni
accesul uşor in timpul verificărilor si întreţinerii. Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un
circuit electric propriu si sa fie prevăzut cu:
• Relee termice pentru protecţie la suprasarcina;
• Siguranţa fuzibile pentru protecţie la scurcircuit;
• Un aparat de acţionare (manual sau automat);
Pentru a limita curenţii mai mari ce sunt absorbiţi din reţea la pornire (care provoacă
căderi de tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie
pornite in stea. In felul acesta, curentul de pornire se micşorează de trei ori fata de pornirea
prin legare directa la reţea (legarea in triunghi). In cadrul instalaţiilor de forţa sunt cuprinse si
instalaţiile pentru prizele electrice de forţa, mono si trifazice, de curent continuu sau de
tensiune redusa. Pentru o identificare uşoara, atunci când astfel de prize se găsesc împreuna,
ele se executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt prevăzute cu plăcute pe care este
înscrisa tensiunea de utilitare.
Pentru întocmirea schemelor si planurilor instalaţiei de forţa se procedează la fel ca in cazul
instalaţiilor de lumina, adică:
• Se stabileşte poziţia fiecărui receptor de forta (motor sau priza) in planul de arhitectura:

In schema este exemplificat acest lucru pentru un punct termic. Caracteristicile motoarelor
sunt determinate de condiţiile tehnologice, iar caracteristicile prizelor se stabilesc astfel ca la
acestea sa poată fi racordate unele receptoare portabile necesare reparaţiilor, întreţinerii, cum
ar fi : aparate de sudare, maşini de găurit, polizoare, lămpi portabile la tensiuni redusa (24 V)
etc.
• Se întocmeşte schema de distribuţie a fiecărui tablou de forta din clădire:
 Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o
unitate funcţionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic, dintr-o staţie
de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de încercări, dintr-un atelier mecanic
etc. Numărul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de forta este variabil. El este
limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea tablourile de
forta pot avea puterea instalată de valori de la câţiva kW pana la zeci si chiar sute de kW.
În schema s-a desenat schema de distribuţie a tabloului de forta TF1 din prima schema.
Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare (şapte cu pornire directa si doua cu pornire
stea-triunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize monofazice
cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW şi un circuit de tensiune
redusa (24V), legat in faţa întreruptorului general, de putere foarte mica (100VA) pentru
lămpi portabile
Tabloul electricTF1 are o putere instalata de 35,3kW.
• Se întocmeşte schema generala de distribuţie a instalaţiei de forta.

B. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE.

Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat decât cele de lumina, deoarece pe un
circuit se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu diferă de cele de priza din instalaţia
de de lumina. Circuitele se pot executa:
- aparent, pe elementele de construcţie. Aceasta soluţie cel mai des adoptată, montarea
circuitelor făcându-se pe pereţii încăperii. Deoarece tuburile de protecţie sunt mult mai
expuse la lovituri mecanice, in astfel de încăperi acestea se executa de regula din metal (PEL
sau ţeava);
- îngropat în elementele de construcţie. Soluţia îngropat se alege foarte des când
motoarele se afla departe de pereţii încăperii, sau când distantele de la tablou la acestea de-a
lungul pereţilor este de asemenea mare. În astfel de situaţii, circuitele electrice se montează
îngropat în pardoseala încăperii , fie direct in pardoseala, fie în canale special făcute şi
acoperite cu tablă striată. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie prevăzute cu sisteme
de scurgere si evacuare a apei.
În schema numărul3 este desenat planul instalaţiei de forta din punctul termic din schema
numărul1. O parte din circuite este dusaaparent pe pereţii încăperii, iar o alta parte este
dusaîngropat în pardoseala . Pentru motoarele m1…..m3 tuburile de protecţie ies din
pardoseala chiar lângă fundaţia acestora. Pentru restul motoarelor, tuburile de protecţie trec
de pe perete pe pardoseală şi apoi se ridica pe fundaţia motoarelor. Pe porţiunea de la perete
la fundaţie aceste tuburi sunt protejate de tevi din oţel.
Ca şi în cazul circuitelor pentru instalaţia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa
străbată elemente de rezistenta ale construcţiei si nu trebuie sa se găsească la distante
corespunzătoare de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, încălzire ori gaze.
Coloanele de legătura, atât cele secundare cat şi cea generala, se vor duce pe drumul cel mai
scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiţiile respectării distantelor minime admise intre
elementele instalaţiei si elementele altor instalaţii sau elemente de construcţie ( Normativ 1-
70-90)
C. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORTA
Calculul prezintă cateva particularităţi faţă de cel pentru iluminat, atat datorită naturii
receptoarelor, cat si numărului mare de aparate de acţionare şi protecţie ce se prevăd.
• Calculul circuitelor cuprinde:
- determinarea sectiunilor de fază şi atubului de protectie ;
- alegerea contactorului pentru acţionare;
- alegerea releului termic pentru protectie la suprasarcină;
- alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit;
• Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului
• Calculul coloanelor secundare cuprinde:
- determinarea sectiunilor conductorilor ded faza si atubului de protectie;
- alegerea intrerupatorului;
- alegerea sigurantelor
- alegerea aparatelor de masurat.
• Determinarea sectiunilor conductorilor de faza si atubului de protectie
• Alegerea întrerupatorului
• Alegerea siguranţei fuzibile
• Alegerea aparatelor de masurat

VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA INSTALAŢILOR ELECTRICE INTERIOARE

A. Verificarea preliminara
1. Verificarea prelimmara a instalatiei interioare se va face de seful de lucrare, cu scop de a
stabili daca au fost respectate prevederile fişei tehnologice.
2. În timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele :
• Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume :
- adancimea de ingropare ;
- distanta dintre elementele de fixare ;
- modul de racordare la doze ;
- inclinarea tuburilor;
- corectitudinea imbinarilor;
- numarul si calitatea coturilor executate;
- trecerea prin pereti si peste materialele combustibile.
• Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :
- numarul, tipul si sectiunea lor;
- modul de legare in doze si la aparate.
• Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de comutatie si anume:
- inaltimea de montare a acestora;
- distantele fata de celelalte elemente ale locuintei.
Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume :
- tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ;
- suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protectie.
3. La incheierea lucrarii , executantui lucrarii va verifica :
- modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de executie
 - modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute, luandu-se masuri de
valorificare corespunzatoare.
- aspectul estetic al lucrarii;
B. Verificarea definitiva
1. Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de delegatui subunitatii de exploatare,
avand drept scop receptionarea lucrarii si racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie
de joasa tensiune.
2. La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se vor urmari :
- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ;
- aspectul estetic al lucrarii ;
- modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, latabloul de distributie, la
corpurile de iluminat.
- modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor
si a corpurilor de iluminat
3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera receptionata si se
trece la racordarea si la reteaua electrica de distributie si punere in functiune.
4. Pentru instalatiile respinse la receptie se vor intocmi note de remedieri.
C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie.
1. Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin masurarea :
- rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ;
- rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele.
2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera admisibila daca este de minim
500kohmi.
3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant se efectueaza egand pe
rand fiecare conductor la o bornă a megohmmetrului, cealalta bornă fiind legata la
conductorul nulului de protectie. Pentru masurarea rezistentaide izolatie a conductoarelor
intre ele, se vor lua, in prealabil, urmatoarele masuri:
- intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia inchis;
- becurile se vor scoate din dulie;
- transformatorul de sonerie se va deconecta