TEMA 19

MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE IMPOTRIVA EFECTELOR

MUNITIILOR RAMASE NEEXPLODATE. UTILAJE DE GENIU FOLOSITE
PENTRU DEZACTIVARE, DEBLOCARE-SALVARE

ASANAREA TERITORIULUI DE MUNIŢIA RĂMASĂ

NEEXPLODATĂ

Datorită ducerii acţiunilor de luptă, în timpul celor două războaie mondiale, pe

tot teritoriul ţării sunt răspândite diverse tipuri de muniţii, în cantităţi apreciabile.
Aceste tipuri de muniţii sunt: cartuşe de infanterie sau de vânătoare, petarde,
grenade de mână, proiectile de artilerie, bombe de aruncător, rachetele, muniţia
reactivă,torpilele, mine antitanc şi antiinfanterie şi bombe de aviaţie. Toate acestea
sunt de diferite mărimi.
FOCOS PENTRU GRENADĂ
BOMBĂ DE ARUNCĂTOR
PROIECTILE DE ARTILRRIE
FOCOS PENTRU PROIECTIL DE ARTILERIE
TUB CARTUŞ DE ARTILERIE
BOMBĂ DE AVION

Locurile unde pot fi găsite aceste tipuri de muniţie sunt:

- la suprafaţa pământului (pe terenuri agricole în păduri şi
desişuri );
- îngropate sub pământ, sunt descoperite cu ocazia săpăturilor şi
arăturilor agricole, excavaţiilor pentru fundaţiile construcţiilor,
defrişărilor, lucrărilor de irigaţii etc.;
- în zidăriile construcţiilor vechi rămase neobservate în timpul
războiului ;
- sub apă, în râuri, lacuri sau bălţi, se descoperă cu ocazia unor
lucrări hidrotehnice sau întâmplător în timpul scăldatului.
 La descoperirea acestor muniţii în urma lucrărilor şi activităţilor enumerate mai
sus se interzice :
- atingerea acestora cu mâna sau alte obiecte ;
- lovirea sau mişcarea lor;
- introducerea muniţilor în foc, tăierea sau folosirea lor în alte
scopuri (gospodăreşti, comercializare ca fier vechi etc.)
- joaca copiilor cu acestea;
- demontarea părţilor componente a muniţilor;
- ridicarea, transportul şi depozitarea în încăperi sau alte locuri.
Datorită pericolului la care se expune populaţia şi în special copiii se vor lua
următoarele măsuri:
- îndepărtarea persoanelor şi interzicerea accesului în zonă;
- paza până la venirea organelor competente;
- anunţarea imediată a Inspectoratului de Protecţie Civilă tel:0982,
primăriei, postului de poliţie sau unităţiile militare existente în
zonă.
Câteva exemple ale unor accidente, ce au dus la pierderea de vieţi omeneşti
sau soldate cu rănirea şi rămânerea cu infirmitate a unor persoane care nu au respectat
aceste reguli.
În municipiul Craiova, cetăţeanul Vlăduţu Marin în vârstă de 72 de ani, s-a
autoaccidentat grav ca urmare a exploziei unui focos pe care îl tăia cu un bomfaier, în
vederea confecţionării unui dorn.
În apropierea pădurii Crângu Ursului, între localităţile Râmnicu Sărat şi
Voietin, patru salariaţi ai I.A.S. Râmnicu Sărat care efectuau lucrări agricole, au
descoperit un proiectil de artilerie neexplodat.Aceştia au ridicat proiectilul şi l-au
aruncat în foc. Proiectilul a explodat, iar în urma exploziei a rezultat un mort şi trei
răniţi .
În pădurea Cernica jud. Ilfov un cetăţean care căuta fier vechi, a lovit un
element de muniţie neexplodat. Acesta a explodat producându-i cetăţeanului răni
grave, fiind transportat la spitalul Grigore Alexandrescu, unde a fost operat de
urgenţă.
În timpul efectuării unor lucrări agricole, în comuna Cotnari jud. Iaşi, s-a
produs un grav accident datorat exploziei accidentale a unui proiectil. Numitul
Guraliuc Ioan a găsit proiectilul în timpul execuţiei lucrărilor agricole şi dorind să
facă o glumă a aruncat proiectilul în direcţia unui grup de persoane care lucrau în
apropiere. La impactul cu solul acesta a explodat rănind grav patru persoane, care au
fost internate la Spitalul de Urgenţă Iaşi. Datorită rănilor provocate Filotcu Petru a
decedat.
În comuna Brazi, sat Negoieşti jud. Prahova doi salariaşi ai S.C. Incognito
S.R.L. au aprins un foc pe marginea drumului pentru a se încălzi. În timp ce priveau
flăcările, s-a produs o explozie. Cercetările efectuate au dus la concluzia că focul a
produs explozia unei grenade de mână defensive care se afla în pământ în acel loc.
O persoană a decedat iar alta a fost grav rănită.
Descoperirea unei grenade defensive în comuna Caţa jud. Braşov, fără focos,
abandonată în spaţiul verde din zona şcolii generale.Din fericire nu au fost victime.
 În comuna Şintreag jud. Bistriţa Năsăud a avut loc explozia unui focos de
artilerie, în urma tăierii cu bomfaierul de către un copil de opt ani. Acesta a rămas cu
leziuni grave la ambele mâini, ochi şi torace.
În comuna Şotrile din jud. Neamţ o fetiţă de doisprezece ani, a detonat
accidental o capsă de alarmare tip C.F.R. lovind-o de mai multe ori cu ciocanul.Fetiţa
a fost rănită grav.
În comuna Şendreni jud. Galaţi un cetăţean a tăiat unele obiecte metalice cu
aparatul de sudură. În timpul pauzei, s-a declanşat o explozie de la materialele
incandescente rezultate în urma tăierii. Nu au fost victime sau pagube materiale.
În localitatea Muşeniţa jud. Suceava cetăţeanul Socaliuc Vasile cu o piatră
avrazivă a încercat să secţioneze un proiectil din primul război mondial. La atingerea
pietrei de polizor cu proiectilul acesta a explodat provocând moartea
acestuia.Nepoţelul în vârstă de şapte ani care se juca în şopron a scăpat ca prin
minune fiind chemat de tatăl său. În timpul cercetărilor efectuate la faţa locului s-a
mai descoperit o altă “ invenţie”, tubul unui proiectil de artilerie din primul război
mondial fără încărcătură explozivă folosit ca nicovală.
În localitatea Râmnicu Sărat jud. Buzău în atelierul de lăcătuşerie a S.C.
Romangribuz S.A. angajaţii atelierului au încercat să sudeze o bară de capătul unui
proiectil pentru confecţionarea unui zdrobitor necesar măcinării sării pentru animale.
Datorită supraîncălzirii focosului, acesta s-a iniţiat, a intrat în detonaţie provocând
rănirea a doi angajaţi.
În localitatea Drăgăneşti jud. Galaţi în gospodăria unor cetăţeni, s-a încercat
prin sudură oxiacetilenică să se aplice un mâner la o bombă de aviaţie de 50 de kg,
pentru confecţionarea unui tăvălug pe care să îl folosească la tasarea macadamului
din curte. A rezultat rănirea gravă a doi soţi şi a unui copil, moartea animalelor din
gospodărie, avarierea locuinţei şi amenajărilor gospodăreşti.

În încheiere, un apel !

COPII ! JUCAŢI-VĂ CU JUCĂRIILE CUNOSCUTE DE VOI, NU CU

OBIECTELE GĂSITE LA ÎNTÂMPLARE ! AŞA VEŢI CREŞTE MARI
ŞI SĂNĂTOŞI.
 ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII ŞI ALARMĂRII
Înştiinţarea de protecţia civilă este activitatea de transmiterea mesajelor
despre pericolul atacurilor din aer (contaminării radioactive, chimice, biologice sau
cu atacuri cu bombe convenţionale) şi al producerii dezastrelor.
Înştiinţarea se organizează şi realizează pentru instituţiile de învăţământ,de
către Inspectoratele de protecţie civilă de la judeţe, al municipiului Bucureşti şi
sectoarele acestuia, precum şi de comisiile de protecţie civilă de la localităţi şi agenţi
economici, în scopul evitării surprinderii, asigurării alarmării oportune şi adăpostirii
populaţiei şi angajaţilor, protecţiei unor bunuri materiale şi executării măsurilor
necesare pentru diminuarea efectelor loviturilor din aer şi al dezastrelor.
Înştiinţarea de protecţie civilă cuprinde:
- înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
- înştiinţarea despre executarea loviturilor nucleare, chimice, biologice sau
convenţionale;
- înştiinţarea despre pericolul producerii dezastrelor.
Înştiinţarea şi alarmarea se realizează prin mijloace specifice, radio şi fir aflate
în dotarea inspectoratele de protecţie civilă de la judeţe şi al municipiului Bucureşti.
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, se referă la
introducerea situaţiilor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea
alarmei aeriene.
Alarmarea este activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul
iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice, precum şi
al dezastrelor, în scopul trecerii în mod oportun şi organizat la aplicarea măsurilor de
protecţie şi intervenţie.
Avertizarea populaţiei în bune condiţii se obţine prin organizarea alarmării
corespunzător caracteristicilor mijloacelor de alarmare instalate în localităţi, instituţii
publice şi agenţi economici, astfel încât intensitatea semnalelor acustice emise de
acestea să fie cu cel puţin 6-10 decibeli mai mare decât zgomotul de fond.
Alarmarea populaţiei şi angajaţilor se realizează prin semnale acustice şi
optice, emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare, comunicări transmise de studiourile
şi staţiile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale ( indiferent de forma de
proprietate), de staţiile de radioficare şi radioamplificare precum şi prin microfon sau
de la memoria de mesaje a terminalului de sirenă inteligent.
Semnalele de alarmare a populaţiei şi angajaţilor sunt : alarmă aeriană; alarmă
chimică; alarmă la dezastre şi încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de
alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat (dinamice) la care durata este un
minut.
Semnalul “ALARMA AERIANĂ “ se compune din 15 impulsuri a 4 secunde
fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
Semnalul “ALARMA LA DEZASTRE” se compune din 5 impulsuri a 15
secunde fiecare cu pauză de 15 secunde între ele.
Semnalul “ÎNCETAREA ALARMEI“ se compun dintr-un semnal continuu,
de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute.
 După principiul de construcţie şi funcţionare mijloacele de alarmare se
clasifică în: mijloace acustice şi mijloace optice.
Mijloacele de alarmare acustice asigură:
1. transmiterea de mesaje verbale în direct sau preînregistrate prin intermediul
sirenelor electronice;
2. emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500 Hz prin mijloace:
- speciale: sirene electrice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat,
motosirene, şi sirene de mână.
- obişnuite: fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.
Mijloacele de alarmare optice asigură emiterea de semnale luminoase şi pot fi:
panouri sau dispozitive luminoase.
Sirenele electronice şi electrice se instalează la : construcţiile industriale,
hidrotehnice, social-culturale, economico-administrative, şcoli, clădiri de locuit,
agenţi economici cu grad de risc, instituţii publice, unităţi şi formaţiuni militare.
Sirenele cu aer comprimat de tip uzinal se instalează la agenţii economici
importanţi care folosesc în procesul de producţie aer comprimat şi asigură debitul de
aer necesar funcţionării acestora. Sirenele cu aer comprimat de tip independent, se
instalează în zonele centrale ale municipiilor, precum şi în cartierele de locuinţe ale
acestora dens populate unde nu sunt sirene de tip uzinal. Acestea se instalează de
regulă pe cele mai înalte construcţii existente în localitate : hoteluri, blocuri turn etc.
Studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi televiziune, societăţile de televiziune
prin cablu, indiferent de forma de proprietate, trebuie să asigure transmiterea
semnalelor şi comunicărilor de protecţie civilă pe programele lor, potrivit legii,
printr-un protocol stabilit între Comandamentul Protecţiei Civile şi Consiliul Naţional
al Audiovizualului.
Alarmarea populaţiei din localităţile dispuse în zonele din aval de barajele
hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice,
sirene cu aer comprimat şi electrice. Mesajele verbale şi semnalele acustice emise de
mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă.
Centralele şi mijloacele de alarmare destinate alarmării zonelor din aval de
barajele hidroenergetice trebuie să asigure toate semnalele de alarmare a populaţiei
şi angajaţilor.
La declanşarea acestor semnale se vor urma instrucţiunile primite de la
persoanele ce conduc sctivităţile respective, luâdu-se măsuri de adăpostire şi
evitarea panicii.
În cazul populaţiei, din localităţile dispuse în zonele inundabile şi în aval de
barajele hidroenergetice se vor lua măsuri de evacuare din zona inundabilă,
precum şi a bunurilor materiale.