Producerea Energiei Din Surse Geotermale

CUPRINS
Lucrarea 1. Prezentarea platformei de simulare HyGCHP…………………………... 3
Lucrarea 2. Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

schimbător de căldură în sol și influența temperaturii solului asupra lor……………. 11

schimbător de căldură în sol și turn de răcire uscat………………………………….. 23

schimbător de căldură în sol și turn de răcire umed………………………………… 36
Lucrarea 5. Studiul regimurilor de funcționare a unui sistem cu pompă de căldură cu

schimbător de căldură în sol și boiler de vârf………………………………………... 51

surse convenționale, boiler si turn de racire umed…………………………………… 64
Bibliografie…………………………………………………………………………… 79
Lucrarea 1.
3
Prezentarea platformei de simulare HyGCHP
1. Introducere.
Platforma de simulare HyGCHP - Hybrid Ground-Coupled Heat Pumps, ceea

ce în traducere înseamnă Sistem geotermal hibrid cu pompe de căldură, reprezintă
un pachet software bazat pe mediul de simulare TRNSYS care permite analiza
funcționării unui sistem de încălzire a spațiilor de locuit / condiționare a aerului în
diferite configurații, utilizând energia geotermală, surse convenționale (boiler pe
gaze) respectiv turnuri de răcire uscate sau umede. Platforma software este
dezvoltată de University of Wisconsin Solar Energy Laboratory cu suport din
partea The study was funded by the United States Department of Energy, Alliant
Energy, and Madison Gas and Electric.
Elementul principal al componentei geotermale a platformei de simulare îl

reprezintă modulul caracteristic al schimbătorului de căldură amplasat în sol
(cuplat cu solul), modul testat, validat și general acceptat pentru astfel de simulări
(TRNSYS Type Duct Storage – DST creat de Hellstrom).
Pachetul de instalare a platformei HyGCHP sub formam unei arhive Winzip

poate fi descărcat gratuit de la adresa:
https://slipstreaminc.org/tools/hygchp-modeling-tool
Platforma de simulare HyGCHP permite:
- Determinarea economiilor realizate pe un interval de timp rezultate din

implementarea unui sistem hibrid bazat pe energie geotermală
- Dimensionarea în condiții de optim a elementelor sistemului
- Analiza efectelor diferitelor strategii de control și reglare a sistemului asupra
performanțelor acestuia.
2. Utilizarea platformei HyGCHP

Platforma de simulare se lansează în execuție din meniul Start, așa cum se
poate vedea în figura 1.
4
Figura 1. Lansarea în execuție a platformei HyGCHP
După încărcarea platformei utilizatorul va primi un mesaj de informare într-

fereastră, mesaj căruia i se răspunde cu butonul OK. Apoi platforma de simulare va
prezenta proiectele disponibile, așa cum se poate observa în figura 2.a.
Figura 2.a. Proiectele disponibile în platforma de simulare HyGCHP
5
În cazul în care, după ce se închide un proiect se dorește deschiderea altuia, calea
implicită unde sunt salvate fișierele proiect este (figura 2.b):
X:\HyGCHP\Trnsys
în care X reprezintă litera unității de disc pe care a fost instalată aplicația.
Figura 2.b. Calea implicită de unde pot fi încărcate proiectele
Utilizatorul va selecta proiectul dorit și va executa click pe butonul OK.
6
3. Prezentarea meniului principal
După încărcarea unui proiect, meniul principal al platformei de simulare are
următoarele opțiuni:
File (figura 3):
Figura 3. Meniul principal – File
Open (Combinația de taste Ctrl-O) – permite deschiderea unui proiect.

Deoarece doar un singur proiect poate fi deschis la un moment dat, proiectul
curent va fi închis. Utilizatorului i se va oferi opțiunea să salveze
modificările efectuate. ATENȚIE! Studenții vor închide de fiecare dată
proiectul pe care au lucrat fără a salva modificările efectuate în cadrul
lucrării pe care au avut-o de realizat.
Save (Combinația de taste Ctrl-S) – permite salvarea modificărilor aduse
unui proiect.
Save as – permite redenumirea unui proiect asupra căruia s-au efectuat
modificări și salvarea sa sub alt nume
7
Print – permite imprimarea ferestrei active.
Exit – Ieșirea din platforma de simulare HyGCHP
Calculate (figura 4)
Figura 4. Meniul principal – Calculate
Run Single Simulation – permite rularea simulării după ce utilizatorul a introdus

datele specifice, conform indicațiilor din fiecare lucrare de laborator.
SI Units – Selectând această opțiune platforma va utiliza Sistemul Internațional de

Unități de Măsură.
8
IP Units (Imperial Units) – Selectând această opțiune platforma va utiliza Sistemul
Imperial de Unități de Măsura (utilizat în principal în UK)
ATENȚIE! Se va lucra în SI, aceasta însemnând că selectarea sistemului SI este

primul pas pentru oricare lucrare de laborator. Doar după ce studenții s-au
asigurat că sistemul SI a fost selectat se va trece la introducerea datelor în
conformitate cu indicațiile din îndrumarul de lucrări de laborator. Selectarea
sistemului SI este necesară deoarece opțiunea prestabilită pe care o încarcă
platforma este IP Units.
Hyde TRNSYS – va ascunde elementele grafice ale platformei de bază TRNSYS

din timpul simulării. Această opțiune nu se va activa.
Windows (figura 5)
Figura 5. Meniul Windows
9
Input – aduce în prim plan fereastra de date a proiectului deschis
Results - aduce în prim plan fereastra de rezultate a proiectului deschis
Tile/Cascade – permit rearanjarea celor două ferestre în diferite configurații
4. Etapele realizării unei simulări utilizând platforma HyGCHP

4.1. Încărcarea unui proiect, fie la încărcarea platformei HyGCHP imediat
după lansare fie din meniul File->Open urmat de selectarea proiectului
dorit
4.2. Selectarea sistemului de unități de măsură, introducerea datelor
specifice conform cerințelor lucrării de laborator
4.3. Rularea simulării
4.4. Analiza rezultatelor. După încheierea simulării platforma HyGCHP va
prezenta utilizatorului următoarea fereastră:
Figura 6. Fereastra de informare asupra finalizării execuției
Utilizatorul va efectua click pe butonul Continue iar platforma de

simulare GyGCHP va prezenta în continuare fereastra cu rezultatele simulării. Din
această fereastră studenții își vor alege datele necesare conform cerințelor fiecărei
lucrări de laborator.
10
5. Proiectele disponibile în cadrul platformei HyGCHP
Următoarele proiecte sunt disponibile și pot fi încărcate pe platforma de
simulare așa cum s-a descris în secțiiunea 2:
1 HyGCHP_conv.trd Sistem cu pompe de căldură cu surse

convenționale – boiler și turn de răcire
umed
2 HyGCHP_coDFC.trd Sistem cu pompe de căldură cu surse
convenționale – boiler și turn de răcire
uscat
3 HyGCHP_ghx.trd Sistem cu pompe de căldură prevăzut cu
schimbător de căldură amplasat în sol
4 HyGCHP_hybrid.trd Sistem hibrid cu pompe de căldură
prevăzut cu schimbător de căldură
amplasat în sol și turn de răcire umed.
Turnul de răcire este plasat în circuit în
amonte de schimbătorul de căldură din în
sol
5 HyGCHPu_hybrid.trd Sistem hibrid cu pompe de căldură
aval față de schimbătorul de căldură din în
sol
6 HyGCHPu_HybrE.trd Sistem hibrid cu pompe de căldură
amonte de schimbătorul de căldură din în
sol
7 HyGCHP_hyDFC.trd Sistem hibrid cu pompe de căldură
amplasat în sol și turn de răcire uscat.
amonte față de schimbătorul de căldură
din în sol
8 HyGCHP_hyBoi.trd Sistem hibrid cu pompe de căldură
11
amplasat în sol și boiler. Este specific
cazurilor când sarcina termică dominantă
este cea pentru încălzire
Lucrarea 2.
Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

schimbător de căldură în sol și influența temperaturii solului asupra lor
1. Introducere.
Pompa de căldură reprezintă o mașină termică inversă (realizează trecerea
căldurii de la o sursă rece la o sursă caldă prin consum de lucru mecanic).
Figura 1.a. Bilanțul energetic al pompei de căldură
Bilanțul energetic al pompei de căldură este dat de relația:

Q1=Q2 + L
12
În cazul pompei de căldură cu schimbător de căldură în sol, sistem reprezentat
principial în figura 1.a, sursele de energie (conform Principiului al II-lea al
termodinamicii) sunt:
- Sursa rece: solul

- Sursa caldă: spațiul încălzit
- Sursa de lucru mecanic: energia electrică consumată din rețea
2. Scopul lucrării de laborator
Prin lucrare se urmărește stabilirea modului în care temperatura solului și
elementele geometrice ale schimbătorului de căldură influențează parametrii
energetici (consumul de energie pentru pompa de căldură propriu-zisă, consumul
de energie pentru vehicularea fluidului).
Sistemul de utilizare a energiei geotermale este reprezentat în figura 1.b.
13
Figura 1.b. Schema circuitului termic al sistemului de utilizare a energiei
geotermale
Figura 1.c. Algoritmul de control al sistemului de utilizare a energiei

geotermale
3. Descrierea lucrării de laborator

Lucrarea de laborator se bazează pe platforma de simulare HyGCHP
(Hybrid Ground Coupled Heat Pump). Platforma permite simularea operării unei
pompe de căldură cu schimbător de căldură în sol (PCSS) pe baza unei sarcini
termice (predefinită și disponibilă studenților, la indicațiile cadrului didactic).
Pompa de căldură studiată asigură necesarul de căldură pentru încălzire (pe durata
sezonului rece) respectiv necesarul de frig pentru climatizare (pe durata sezonului
cald)
Studenții vor defini următoarele elemente ale sistemului:
14
- Sarcina termică a spațiului de încălzit (precalculată și disponibilă sub forma
unui fișier de tip *.plt)
- Durata de timp pe care se va realiza simularea
- Intervalul de discretizare
- Eficiența PCSS pentru climatizarea aerului
- Coeficientul de performanță al PCSS
- Temperaturile aerului pentru încălzire respectiv climatizare
- Elementele geometrice ale schimbătorului de căldură montat în sol
- Proprietățile termofizice ale solului și ale mortarului care înglobează țevile
schimbătorului de căldură
- Fluidul de lucru
- Puterea pompei de vehiculare a fluidului de lucru
- Lungimea totală a țevilor schimbătorului de căldură
- Valoarea temperaturii fluidului de lucru pe traseul de tur de la care sistemul
trece în mod automat în regim de răcire
4. Pregătirea platformei de simulare în vederea desfășurării lucrării de

laborator
Se lansează în execuție platforma HyGCHP din meniul Start și se încarcă
modulul de simulare a sistemului PCSS, denumit ghx.trd. Fereastra
principală pentru acest modul este prezentată în figura 2. În tab-ul ferestrei
principale notat în figura 2 cu A sunt datele de bază ale aplicației:
- Sarcina termică a căldirii (B)
- Durata de timp pe care se va realiza simularea (C)
- Intervalul de timp pe care se realizează simularea (D)
Fiecare student își va încărca propriul fișier la indicațiile cadrului didactic. Sunt
disponibile 9 fișiere reprezentând sarcini termice diferite pentru 9 tipuri diferite de
clădiri. Numele fișierelor sunt Cladire1.plt, Cladire2.plt, etc. Executând click în
caseta de text corespunzătoare (Building load file) se va deschide o fereastră de
selecție de tip Browse, ca în figura 3. În secțiunea Simulation control valorile
duratei de simulare și ale intervalului de timp pe care se realizează simularea pot
rămâne cele prestabilite (10 ani respectiv 30 minute)
15
Figura 2. Fereastra principală pentru modulul de simulare PCSS
Figura 3. Selectarea fișierului reprezentând sarcina termică pe baza căreia se

realizează simularea sistemului PCSS
16
Se trece ulterior în tab-ul Heat pumps. Aici se vor introduce parametrii de
performanță ai pompei de căldură, și anume:
- Eficiența în regim de răcire (EER cooling). Platforma de simulare este
configurată să accepte această valoare în unitatea MBH/kW. Unitatea de
măsură MBH reprezintă 1000 BTU/h (1 BTU – British Thermal Unit
reprezintă 1055 J în Sistemul Internațional de Unități).
OBSERVAȚIE: Studenții vor efectua conversia unităților de măsură în SI
Eficiența în regim de răcire este definită ca raportul între cantitatea de
căldură extrasă din spațiul climatizat (sau fluxul de căldură) și cantitatea de
energie electrică consumată (sau puterea preluată din rețea). Cu referire la
figura 1, parametrul EER se definește cu relația:
Q2
EER=
L
- Coeficientul de performanță în regim de încălzire (COP) reprezintă raportul

dintre cantitatea de căldură (sau fluxul) introdusă în spațiul de încălzit și
cantitatea de energie electrică consumată din rețea (sau puterea absorbită din
rețea)
În secțiunea Performance curves se vor utiliza curbele de performanță

prestabilite (Use default performance curves).
În secțiunea Entering air temperature to heat pumps se vor preciza valorile
temperaturii aerului la intrarea în schimbătorul de căldură:
Heating EAT reprezintă temperatura aerului la intrarea în pompa de căldură în
regim de încălzire
Cooling EAT reprezintă temperatura aerului la intrarea în pompa de căldură în
regim de răcire
17
Figura 4. Sistemul integrat de asistență
Pentru fiecare parametru se pot obține informații suplimentare prin

intermediul sistemului de asistență integrat al platformei HyGCHP. Pentru
aceasta, se poziționează cursorul în caseta de text corespunzătoare parametrului
pentru care dorim să aflăm informații suplimentare (click în caseta text) după
care se apasa tasta funcțională F1 (figura 4).
În continuare se trece la tab-ul Ground heat exchanger. În această secțiune

se vor introduce parametrii geometrici ai schimbătorului de căldură amplasat în
sol (figura 5), după cum urmează:
A. Temperatura solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor schimbătorului

de căldură (Ground temperature at mid-bore depth)
B. Adâncimea de forare (Drilling depth)
C. Pasul forajelor (Bore spacing)
D. Adâncimea de montare a colectoarelor (Header depth)
18
E. Raza de îndoire a țevilor schimbătorului de căldură (Center-to-center half
distance)
F. Raza forajului (Borehole radius)
Figura 5. Secțiunea de introducere a elementelor geometrice ale SC
G. Coeficientul de difuzivitate termică a solului (Ground thermal diffusivity)

H. Coeficientul de conductivitate termică a solului (Ground thermal
conductivity)
I. Diametrul țevilor SC (U-tube size)
J. Coeficientul de conductivitate termică al mortarului de umplere a forajelor
(Grout thermal conductivity)
Toți parametrii vor fi precizați în unitățile din SI cu excepția difuzivității

termice. Platforma de simulare este configurată să proceseze difuzivitatea
termică exprimată în unitatea m2 / zi, astfel că va fi necesară conversia de la
valoarea care va fi precizată prin tema de laborator la valoarea acceptată de
platforma de simulare.
19
În tab-ul Fluid loop se vor preciza elementele de bază ale fluidului de lucru:
- Natura fluidului (Fluid type). Sunt disponibile două opțiuni, propilen-glicol

respectiv apă.
- Temperatura minimă a fluidului (Minimum fluid temperature)
În secțiunea Pump power se va selecta opțiunea Calculate based on pressure

drop and average pump power efficiency (se calculează pe baza pierderilor de
presiune ale circuitului și a valorii medii a randamentului pompei). Selectând
această opțiune, vor deveni disponibile următoarele câmpuri:
- Pierderea totală de presiune a circuitului (Total pressure drop of system). Se
vor considera valori între 0,3 și 0,5 bar.
- Randamentul mediu al pompei (Average overall pumping efficiency). Se
poate considera valoarea 0,70.
- Contribuția SC la pierderea totală de presiune (Fraction of pressure drop
attributable to GHX). Se poate considera valoarea 0,50.
În tab-ul Design se vor preciza următoarele date:
- Secțiunea Run Type. Se va selecta opțiunea A. Run Single Simulation
- Lungimea totală a schimbătorului de căldură (Total length)
- Temperatura fluidului pe traseul de tur peste care sistemul trece în regim de
răcire (TC2).
5. Desfășurarea lucrării de laborator și prelucrarea datelor obținute

Se revine în platforma principală HyGCHP fără a închide modulul
ghx.trd. Din meniul Calculate se va selecta Run Single Simulation. Procesul
propriu-zis de simulare durează aproximativ 45 de secunde iar la final
platforma de simulare va genera o fereastră nouă în care va afișa rezultatele
simulării (figura 6).
Rezultatele de interes sunt următoarele:
20
- Consumul total de energie al pompei de căldură (Heat pumps)
- Consumul de energie pentru vehicularea agentului termic (Pumping)
Datele de interes pentru obiectivele lucrării de laborator se găsesc în secțiunea

Energy consumption.
a. Se va studia influența temperaturii solului – parametrul Temperatura

solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor schimbătorului de
căldură (Ground temperature at mid-bore depth) asupra consumului
de energie. În acest sens, se va completa următorul tabel:
Nr.crt Temp sol Consum energie Consum de energie pompare

PC agent
1 6
2 6,5
… …
10 10,5
b. Se va studia influența adâncimii forajului - Adâncimea de forare

(Drilling depth) asupra consumului de energie. În acest sens, se va
completa următorul tabel:
Nr.crt Adâncimea de Consum energie Consum de energie pompare

forare PC agent
1 60
2 65
… …
10 105
c. Se va studia influența conductivității termice a solului - (Ground

thermal conductivity) asupra consumului de energie. În acest sens, se
va completa următorul tabel:
Nr.cr Conductivitatea Consum energie Consum de energie pompare

t termică a solului PC agent
1 0,5
2 0,75
21
3 1,00
…
10
d. Se va studia influența conductivității termice a mortarului de umplere

a forajului - (Grout thermal conductivity) asupra consumului de
energie. În acest sens, se va completa următorul tabel:
Nr.crt Conductivitatea termică Consum Consum de energie pompare

a mortarului energie PC agent
1 1,00
2 1,25
3 1,50
…
10
Figura 6. Rezultatele simulării
Se vor reprezenta grafic următoarele:
22
a. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de
temperatura solului
b. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de
adâncimea de foraj
Pe baza rezultatelor obțiunute, se vor discuta următoarele:

1. Cum influențează coeficientul de conductivitate termică și cel de
difuzivitate termică (ale solului) consumul de energie al pompei de
căldură?
2. Ce măsuri se pot lua în faza de proiectare a forajului pentru
minimizarea consumului de energie al PC?
Pentru a răspunde la întrebările de mai sus se vor efectua simulări
modificând elementele menționate. Graficele se vor realiza cu ajutorul Microsoft
Excel iar fișierul incluzâd graficele realizate de către student va fi salvat cu un
nume după indicațiile cadrului didactic.
Lucrarea 3
23
schimbător de căldură în sol și turn de răcire uscat
1. Introducere.

căldurii de la o sursă rece la o sursă caldă prin consum de lucru mecanic)
Figura 1. Bilanțul energetic al pompei de căldură

Q1=Q2 + L

principial în figura 1, sursele de energie sunt:
- Sursa rece: solul

Pe circuitul de tur al schimbătorului de căldură din sol se poate instala un
turn de răcire uscat (schimbător de căldură de suprafața la care agentul de lucru
circulă prin interiorul țevilor) așa cum se arată în figura 2.a. Turnurile de răcire
24
uscate se utilizează în mod special în cazurile în care sarcina termică predominantă
a clădirii este cea de răcire.
Figura 2.a. Sistem de pompă de căldură cu schimbător de căldură în sol și

turn de răcire uscat
Turnurile de răcire uscate figura 2.b. se utilizează frecvent în aplicații în care

este necesară evacuarea de căldură în mediul ambiant cu menținerea
agentului de lucru în circuit închis.
Figura 2.b. Turn de răcire uscat
Ambele fluide circulă forțat, aerul fiind vehiculat cu ajutorul unui ventilator.
25
Circuitul termic al sistemului de utilizare a energiei geotermale cu schimbător de
căldură în sol și turn de răcire uscat este prezentat în figura 2.c iar algoritmul de
control al sistemului este prezentat în figura 2.d.
Figura 2.c. Circuitul termic și temperaturile caracteristice

Prin lucrare se urmărește stabilirea modului în care prezența în circuit a
turnului de răcire uscat și modul de operare a acestuia influențează parametrii
de energie pentru vehicularea fluidului). Studiul se va realiza în condițiile
temperaturii constante a solului și pentru aceeași geometrie a schimbătorului de
căldură amplasat în sol.

(Hybrid Ground Coupled Heat Pump) dezvoltată de Energy Center of University of
Wisconsin. Platforma de simulare are la bază pachetul software TRNSYS.
Platforma HyGCHP permite simularea operării unei pompe de căldură cu
26
schimbător de căldură în sol (PCSS) pe baza unei sarcini termice (predefinită și
disponibilă studenților, la indicațiile cadrului didactic). Pompa de căldură studiată
asigură necesarul de căldură pentru încălzire (pe durata sezonului rece) respectiv
necesarul de frig pentru climatizare (pe durata sezonului cald). Pe circuitul termic
al schimbătorului de căldură este prevăzut un turn de răcire uscat care are rolul de a
reduce temperatura agentului de lucru la intrarea în schimbătorul de căldură din
sol, reducând astfel sarcina termică a acestuia din urmă.
Figura 2.d. Algoritmul de control al sistemului
27
- Fluidul de lucru

laborator
modulul de simulare a sistemului PCSS cu turn de răcire uscat, denumit
hyDFC.trd. Fereastra principală pentru acest modul este prezentată în figura
2. În tab-ul ferestrei principale notat în figura 2 cu A sunt datele de bază ale
aplicației:
Fiecare student își va încărca propriul fișier din biblioteca de fișiere disponibile
la indicațiile cadrului didactic. Sunt disponibile 9 fișiere reprezentând sarcini
termice diferite pentru 9 tipuri diferite de clădiri. Numele fișierelor sunt
Cladire1.plt, Cladire2.plt, etc. Executând click în caseta de text corespunzătoare
(Building load file) se va deschide o fereastră de selecție de tip Browse, ca în
figura 3. În secțiunea Simulation control valorile duratei de simulare și ale
28
intervalului de timp pe care se realizează simularea pot rămâne cele prestabilite
(10 ani respectiv 30 minute).
Figura 2. Fereastra principală pentru modulul de simulare PCSS cu TRU
29

reprezintă 1055 J în Sistemul Internațional de Unități). Eficiența în regim de
răcire este definită ca raportul între cantitatea de căldură extrasă din spațiul
climatizat (sau fluxul de căldură) și cantitatea de energie electrică consumată
(sau puterea preluată din rețea). Cu referire la figura 1, parametrul EER se
definește cu relația:
Q2
EER=
L

30
rețea)
În secțiunea Performance curves se vor utiliza curbele de performanță prestabilite
(se va selecta opțiunea Use default performance curves). În secțiunea Entering air
temperature to heat pumps se vor preciza valorile temperaturii aerului la intrarea în
schimbătorul de căldură:
regim de răcire

31
În continuare se trece la tab-ul Ground heat exchanger. În această secțiune

se vor introduce parametrii geometrici ai schimbătorului de căldură amplasat în
sol (figura 5), după cum urmează:
K. Temperatura solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor schimbătorului

L. Adâncimea de forare (Drilling depth)
M. Pasul forajelor (Bore spacing)
N. Adâncimea de montare a colectoarelor (Header depth)
O. Raza de îndoire a țevilor schimbătorului de căldură (Center-to-center half
distance)
P. Raza forajului (Borehole radius)
32
Q. Coeficientul de difuzivitate termică a solului (Ground thermal diffusivity)

R. Coeficientul de conductivitate termică a solului (Ground thermal
conductivity)
S. Diametrul țevilor SC (U-tube size)
T. Coeficientul de conductivitate termică al mortarului de umplere a forajelor
(Grout thermal conductivity)


respectiv apă.

Se trece apoi la tab-ul Supplemental, în care se introduc date legate de modul
de operare al turnului de răcire uscat:
33
o Treapta inferioară de turație a ventilatorului TRU Dry fluid cooler
part load speed (for single speed, use 1.0). Pentru reducerea
consumului de energie al ventilatorului TRU, acesta poate funcționa la
turație redusă. Dispozitivul de automatizare reduce turația
ventilatorului atunci când temperatura fluidului scade sub valoarea
TC1. Valoarea Dry fluid cooler part load speed (for single speed, use
1.0) stabilește procentul din viteza maximă care corespunde treptei
inferioare de turație a ventilatorului TRU. Dacă se alege valarea 1,00
atunci ventilatorul va funționa permanent la aceeași turație (turația
maximă).
Pentru restul parametrilor din această secțiune se vor utiliza valorile
prestabilite (1,00)
- Sarcina termică de dimensionare a TRU (Dry fluid cooler size) exprimată în
kW
- DT1 – valoarea temperaturii pe racordul de intrare al TRU care determină
dacă TRU este în funcțiune sau nu (dacă diferența dintre temperatura
agentului pe racordul TRU și temperatura termometrului uscat depășește
DT1 atunci TRU este în funcțiune)
TC1 – valoarea temperaturii la racordul TRU TDFC, figura 6). TC1
reprezintă valoarea temperaturii agentului de lucru peste care sistemul de
automatizare trece turația ventilatorului TRU la treapta superioară.
- TC2 – Temperatura fluidului pe traseul de tur peste care sistemul trece în
regim de răcire
34
Platforma de simulare oferă informații suplimentare prin intermediul sistemului
integrat asistență prin plasarea cursorului în caseta de text corespunzătoare după
care se apasă tasta funcțională F1.

hyDFC.trd. Din meniul Calculate se va selecta Run Single Simulation.
Procesul propriu-zis de simulare durează aproximativ 45 de secunde iar la
final platforma de simulare va genera o fereastră nouă în care va afișa
rezultatele simulării (figura 7).
Figura 6. Punctele de măsură pentru TC1 și TC2

Energy consumption.
a. În prima etapă se va considera funcționarea ventilatorului TRU la turație

constantă. În acest sens, în tab-ul Supplemental, secțiunea Dry fluid
35
cooler, se va stabili valoarea parametrului Dry cooler part load speed la
1,00. Se vor studia următoarele influențe:
A. Influența temperaturii de intrare în funcțiune a TRU (parametrul DT1 din
secțiunea Run Single Simulation) asupra consumului de energie. În acest
sens, se va completa următorul tabel:
Nr.crt DT1 Consum energie PC Consum de energie pompare agent
1 7 °C
2 8 °C
…
6 12 °C
B. Influența temperaturii TC2 – temperatura la care sistemul intră în

regim de racire. În acest sens, se va completa următorul tabel:
Nr.crt TC2 Consum energie PC Consum de energie pompare agent
1 22 °C
2 24 °C
…
6 32 °C
36
Figura 7. Fereastra cu rezultatele simulării
b. În a doua etapă se va considera funcționarea ventilatorului TRU la

turație variabilă, cu treapta inferioară la 60% din turația maximă. În acest sens, în
tab-ul Supplemental, secțiunea Dry fluid cooler, se va stabili valoarea parametrului
Dry cooler part load speed la 0,6. În acest caz se va stabili valoarea TC1 la 31 °C.
Se vor studia aceleași influențe ca la punctul 5.1.
Se vor reprezenta grafic următoarele dependențe:
c. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de

DT1
d. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de TC2
Pentru fiecare din cele două grafice trasate mai sus se vor realiza două curbe,
una corespunzând funcționării ventiloatorului la turație constantă și una pentru
turație variabilă. Se va studia prin simulări și se va discuta cum influențează TC1
consumul de energie al pompei de căldură. De asemenea, se va studia influența
parametrului Dry cooler part load speed asupra consumului de energie al
ventilatorului (parametrul Dry fluid cooler, fan din secțiunea de rezultate).
37
Lucrarea 4.

schimbător de căldură în sol și turn de răcire umed
1. Introducere.
căldurii de la o sursă rece la o sursă caldă prin consum de lucru mecanic)
38
Figura 1. Bilanțul energetic al pompei de căldură

Q1=Q2 + L

schematic în figura 1, sursele de energie sunt:
- Sursa rece: solul

Pe circuitul de tur al schimbătorului de căldură din sol se poate instala un
turn de răcire umed (schimbător de căldură de suprafața la care agentul de
lucru circulă prin interiorul țevilor) așa cum se arată în figura 2.a. Turnurile
de răcire umede se utilizează în mod special în cazurile în care sarcina
termică predominantă a clădirii este cea de răcire.
39
turn de răcire umed (TRUm)
Turnurile de răcire umede se utilizează pentru a beneficia de o răcire mai

avansată față de cea care poate fi obținută prin utilizarea turnurilor de răcire uscate,
datorită efectului de răcire prin evaporare. Acest efect este proporțional cu
diferența dintre temperaturile termometrului uscat și umed (efectul este cu atât mai
pronunțat cu cât umiditatea relativă a aerului este mai redusă). În figura 2.a
temperatura termometrului umed este notată Twb (wb – wet bulb, ceea ce în
traducere din limba engleză înseamnă termometrul umed).
Algoritmul de control al sistemului de utilizare a energiei geotermale cu

schimbător de căldură în sol și cu turn de răcire umed este prezentat în figura 2.b.
40
turnului de răcire umed și modul de operare a acestuia influențează parametrii
de energie pentru vehicularea fluidului). Studiul se va realiza în condițiile
temperaturii constante a solului și pentru aceeași geometrie a schimbătorului de
căldură amplasat în sol. Se va analiza apoi influența materialului de umplere a
forajului asupra performanței sistemului.

disponibilă studenților sub forma unui fișier cu extensia PLT, la indicațiile cadrului
didactic).
Pompa de căldură studiată asigură necesarul de căldură pentru încălzire (pe
durata sezonului rece) respectiv necesarul de frig pentru climatizare (pe durata
sezonului cald). Pe circuitul termic al schimbătorului de căldură este prevăzut un
turn de răcire umed (cu răcire prin evaporare și răcire convectivă) care are rolul de
a reduce temperatura agentului de lucru la intrarea în schimbătorul de căldură din
sol, reducând astfel sarcina termică a acestuia din urmă.
41
Figura 2.b. Algoritmul de control al sistemului
42
- Fluidul de lucru

laborator
modulul de simulare a sistemului PCSS cu turn de răcire umed, denumit
hybrid.trd. Fereastra principală pentru acest modul este prezentată în figura 2. În
tab-ul ferestrei principale notat în figura 2 cu A sunt datele de bază ale aplicației:
Fiecare student își va încărca propriul fișier din biblioteca de fișiere

disponibile la indicațiile cadrului didactic. Sunt disponibile 9 fișiere reprezentând
sarcini termice diferite pentru 9 tipuri diferite de clădiri. Numele fișierelor sunt
43
figura 3. În secțiunea Simulation control valorile duratei de simulare și ale
intervalului de timp pe care se realizează simularea pot rămâne cele prestabilite (10
ani respectiv 30 minute)
Figura 2. Fereastra principală pentru modulul de simulare PCSS cu TRUm
44

reprezintă 1055 J în Sistemul Internațional de Unități). Eficiența în regim de
răcire este definită ca raportul între cantitatea de căldură extrasă din spațiul
climatizat (sau fluxul de căldură) și cantitatea de energie electrică consumată
(sau puterea preluată din rețea). Cu referire la figura 1, parametrul EER se
definește cu relația:
45
Q2
EER=
L
rețeaua de electricitate).
(se va selecta opțiunea Use default performance curves).
regim de răcire
46

În continuare se trece la tab-ul Ground heat exchanger. În această secțiune se
vor introduce parametrii geometrici ai schimbătorului de căldură amplasat în sol
(figura 5), după cum urmează:
U. Temperatura solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor schimbătorului
V. Adâncimea de forare (Drilling depth)
W.Pasul forajelor (Bore spacing)
X. Adâncimea de montare a colectoarelor (Header depth)
Y. Raza de îndoire a țevilor schimbătorului de căldură (Center-to-center half
distance)
Z. Raza forajului (Borehole radius)
47
AA. Coeficientul de difuzivitate termică a solului (Ground thermal

diffusivity)
BB. Coeficientul de conductivitate termică a solului (Ground thermal
conductivity)
CC. Diametrul țevilor SC (U-tube size)
DD. Coeficientul de conductivitate termică al mortarului de umplere a
forajelor (Grout thermal conductivity)
respectiv apă.

Se trece apoi la tab-ul Supplemental, în care se introduc date legate de modul
de operare al turnului de răcire umed:
48
o Treapta inferioară de turație a ventilatorului TRUm Cooling tower
part load speed (for single speed, use 1.0). Pentru reducerea
consumului de energie al ventilatorului TRU, acesta poate funcționa la
turație redusă. Dispozitivul de automatizare reduce turația
ventilatorului atunci când temperatura fluidului scade sub valoarea
TC1. Valoarea Cooling tower cooler part load speed (for single
speed, use 1.0) stabilește procentul din viteza maximă care
corespunde treptei inferioare de turație a ventilatorului TRU. Dacă se
alege valarea 1,00 atunci ventilatorul va funționa permanent la aceeași
turație (turația maximă).
Pentru restul parametrilor din această secțiune se vor utiliza valorile
prestabilite.
- Sarcina termică de dimensionare a TRUm (Cooling tower size) exprimată în
kW
- DT1 valoarea diferenței de temperatură TTOW – Tumed (a se vedea figura 6
pentru definiția lui TTOW) care determină dacă TRUm este în funcțiune sau
nu
TC1 – valoarea temperaturii la racordul TRUm TDFC, figura 6). TC1
reprezintă valoarea temperaturii agentului de lucru peste care sistemul de
automatizare trece turația ventilatorului TRUm la treapta superioară.
- TC2 – Temperatura fluidului pe traseul de tur peste care sistemul trece în
regim de răcire
49

hybrid.trd. Din meniul Calculate se va selecta Run Single Simulation.
Procesul propriu-zis de simulare durează aproximativ 45 de secunde iar la
final platforma de simulare va genera o fereastră nouă în care va afișa
rezultatele simulării (figura 7).
50
Figura 6. Punctele de măsură pentru TC1 și TC2

Energy consumption.
a. În prima etapă se va considera funcționarea ventilatorului TRUm la
turație constantă. În acest sens, în tab-ul Supplemental, secțiunea
Cooling tower, se va stabili valoarea parametrului Dry cooler part
load speed la 1,00. Se vor studia următoarele influențe:
C. Influența temperaturii de intrare în funcțiune a TRUm (parametrul DT1
din secțiunea Run Single Simulation) asupra consumului de energie. În
acest sens, se va completa următorul tabel:
51
Nr.crt DT1 Consum energie Consum de energie pompare
PC agent
1 10
2 11
…
9 18
D. Influența temperaturii TC2 – temperatura la care sistemul intră în

regim de racire. În acest sens, se va completa următorul tabel
Nr.crt TC2 Consum energie Consum de energie pompare

PC agent
1 10
2 11
…
6 15
E. Influența conductivității termice a materialului de umplere Grout

thermal conductivity. În acest sens, se va completa următorul tabel:
Nr.crt Conductivitatea termică a Consum Consum de energie

materialului de umplere energie PC pompare agent
1 1,0
2 1,5
…
6 3,5
52
b. În a doua etapă se va considera funcționarea ventilatorului TRUm la

turație variabilă, cu treapta inferioară la 60% din turația maximă. În
acest sens, în tab-ul Supplemental, secțiunea Closed circuit cooling
tower, se va stabili valoarea parametrului Cooling tower part load
53
speed la 0,6. În acest caz se va stabili valoarea TC1 la 31 °C. Se vor
studia aceleași influențe ca la punctual 5.1.
c. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de DT1

d. Consumul de energie al pompei de căldură în funcție de TC2
Pentru fiecare din cele două grafice trasate mai sus se vor realiza două curbe,
una corespunzând funcționării ventiloatorului la turație constantă și una pentru
turație variabilă. Se va studia prin simulări și se va discuta modul în care DT1
influențează consumul de energie al pompei de pulverizare a turnului de răcire
(Secțiunea de afișare a rezultatelor, parametrul Cooling tower spray pump). De
asemenea, se va studia influența parametrului Cooling tower part load speed
asupra consumului de energie al ventilatorului (parametrul Cooling tower, fan din
secțiunea de rezultate).
Pentru trasarea graficelor se va utiliza Microsoft Excel iar fișierul rezultat va

fi salvat cu un nume după indicațiile cadrului didactic.
54
Lucrarea 5
Studiul regimurilor de funcționare a unui sistem cu pompă de căldură cu

schimbător de căldură în sol și boiler de vârf
1. Introducere.
Pompa de căldură cu schimbător de căldură în sol reprezintă o soluție de
alimentare cu căldură al cărei principiu de funcționare este absorbția căldurii de la
o sursă de temperatură scăzută și eliberarea ei unei surse cu temperatură mai
ridicată cu consum de lucru mecanic din exterior. Lucrul mecanic consumat se
regăsește în căldura cedată sursei calde, astfel că aceasta din urmă primește o
cantitate mai mare de căldură decât echivalentul lucrului mecanic consumat (la
acesta se adaugă cantitatea de căldură preluată de la sursa rece). Sistemul
considerat este reprezentat principial în figura 1, unde sunt evidențiate sursele
caldă și rece ale pompei de căldură.
Figura 1. Bilanțul energetic al sistemului cu schimbator de căldură în sol și

boiler de vârf
55
Bilanțul energetic al sistemului cu pompă de căldură și schimbător de
căldură în sol este dat de relația:
Q1=Q2 + L+Qboiler
În cazul acestui sistem, boilerul are rolul de a acoperi necesarul de căldură la

vârful de sarcină, atunci când acesta depășește capacitatea schimbătorului de
căldură amplasat în sol. În absența boilerului, schimbătorul de căldură amplasat în
sol ar trebui dimensionat pentru valoarea maximă a necesarului de căldură al
consumatorului. Această valoare de vârf poate să aibă o durată anuală foarte
redusă, ceea ce face ca în majoritatea timpului schimbătorul de căldură să
funcționeze la o sacină mai mică sau mult mai mică decât capacitatea sa. Astfel,
investiția în schimbătorul de căldură nu se justifică. Dimensionarea schimbătorului
de căldură amplasat în sol și a boilerului de vârf se fac prin calcule tehnico-
economice.Punctele caracteristice de măsură pentru controlul sistemului sunt
prezentate în figura 2.b iar algoritmul de control este prezentat sub forma unei
scheme logice în figura 2.c.

boiler de vârf
56
Figura 2.b. Punctele caracteristice de măsură pentru controlul sistemului

boilerului de vârf și modul de operare a acestuia influențează parametrii energetici
(consumul de energie pentru pompa de căldură propriu-zisă, consumul de energie
pentru vehicularea fluidului, consumul de energie al boilerului de vârf). Studiul se
va realiza în condițiile temperaturii constante a solului și pentru aceeași geometrie
a schimbătorului de căldură amplasat în sol, prin aceasta înțelegând adâncimea de
forare, dimensiunile țevilor schimbătorului de căldură respectiv distanța dintre
axele țevilor.
57
Figura 2.c. Algoritmul de control al sistemului

disponibilă studenților, la indicațiile cadrului didactic). Pompa de căldură studiată
asigură necesarul de căldură pentru încălzire (pe durata sezonului rece) respectiv
necesarul de frig pentru climatizare (pe durata sezonului cald). Pe circuitul termic
al schimbătorului de căldură este prevăzut un boiler de vârf, care intră în funcțiune
atunci când sarcina termică a consumatorului depășește capacitatea schimbătorului
58
de căldură din sol. Astfel de configurație se utilizează atunci când sarcina termică a
pompei de căldură este predominant de încălzire.
- Fluidul de lucru

laborator
hyBoy.trd. Fereastra principală pentru acest modul este prezentată în figura
2. În tab-ul ferestrei principale notat în figura 2 cu A sunt datele de bază ale
aplicației:
- Pasul de timp (D)
59
figura 3. În secțiunea Simulation control valorile duratei de simulare și ale pasului
de timp pe care se realizează simularea pot rămâne cele prestabilite (10 ani
respectiv 30 minute)
Figura 2. Fereastra principală pentru modulul de simulare PCSS cu boiler de

vârf
60

OBSERVAȚIE: Studenții vor efectua conversia unităților de
măsură pe baza cunoștințelor anterioare
- Eficiența în regim de răcire este definită ca raportul între cantitatea de
Q2
EER=
L
61
rețea).

regim de răcire
Pentru fiecare parametru se pot obține informații suplimentare prin intermediul

sistemului de asistență integrat al platformei HyGCHP. Pentru aceasta, se
poziționează cursorul în caseta de text corespunzătoare parametrului pentru care
62
dorim să aflăm informații suplimentare (click în caseta text) după care se apasa
tasta funcțională F1 (figura 4).
În continuare se trece la tab-ul Ground heat exchanger. În această secțiune se

vor introduce parametrii geometrici ai schimbătorului de căldură amplasat în sol
(figura 5), după cum urmează:
EE. Temperatura solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor

schimbătorului de căldură (Ground temperature at mid-bore depth)
FF. Adâncimea de forare (Drilling depth)
GG. Pasul forajelor (Bore spacing)
HH. Adâncimea de montare a colectoarelor (Header depth)
II. Raza de îndoire a țevilor schimbătorului de căldură (Center-to-center half
distance)
JJ. Raza forajului (Borehole radius)
KK. Coeficientul de difuzivitate termică a solului (Ground thermal

diffusivity)
63
LL. Coeficientul de conductivitate termică a solului (Ground thermal
conductivity)
MM. Diametrul țevilor SC (U-tube size)
NN. Coeficientul de conductivitate termică al mortarului de umplere a
forajelor (Grout thermal conductivity)

termice. Platforma de simulare este configurată să proceseze difuzivitatea termică
exprimată în unitatea m2 / zi, astfel că va fi necesară conversia de la valoarea care va
fi precizată prin tema de laborator la valoarea acceptată de platforma de simulare.
OBSERVAȚIE: Studenții vor efectua conversia unităților de măsură pe baza

cunoștințelor anterioare

respectiv apă.

Se trece apoi la tab-ul Supplemental, în care se introduce valoarea mdie a
randamentului boilerului de vârf (Average boiler efficiency).
.
- Lungimea totală a schimbătorului de căldură, exprimatîn m (Total length)
- Sarcina termică de dimensionare a boilerului de vârf (Boiler size) exprimată
în kW
64
- TC2 – Temperatura fluidului pe traseul de tur (TGHX) peste care sistemul
trece în regim de răcire
- TH1 – temperatura agentului sub care intră în funcțiune boilerul de vârf

hyBoi.trd. Din meniul Calculate se va selecta Run Single Simulation. Procesul
propriu-zis de simulare durează aproximativ 15 de secunde iar la final platforma de
simulare va genera o fereastră nouă în care va afișa rezultatele simulării (figura 7).
- Consumul de căldură al boilerului (Secțiunea Energy consumption, parametrul
Boiler)
Figura 6. Punctele de măsură pentru TC2 și TH1

65
Energy consumption.
Se va studia influența temperaturii solului asupra consumului de energie al

boilerului. În secțiunea Ground heat exchanger se va modifica valoarea
temperaturii solului (parametrul Ground temperature at mid-bore depth), coloana 2
din tabelul de mai jos:
Nr.crt T sol Consum energie Consum de energie Consum de energie
PC pompare agent boiler
1 2 3 4 5
1 8
2 8,5
….
12 13,5
Fereastra care afișează rezultatele calculelor este prezentată în figura 7:
66
În a doua etapă se va studia influența suprafeței schimbătorului de căldură
amplasat în sol asupra consumului de căldură al boilerului. În acest sens, se va
modifica parametrul Total length (lungimea totală a schimbătorului de căldură) din
secțiunea Design, după indicațiile din tabelul de mai jos. Acest parametru
determină suprafața totală de transfer de căldură a schimbătorului de căldură
amplasat în sol.
Nr.cr Lungimea Consum Consum de energie boiler

t schimbătorului energie PC
de căldură
1 2 3 5
1 8000
2 8500
3 9000
4 9500
5 10000
6 10500
7 11000
8 11500
9 12000
10 12500
11 13000
12 13500
a. Consumul de energie al boilerului în funcție de temperatura solului

b. Consumul de energie al boilerului în funcție de lungimea
Se vor reprezenta grafic dependențele consumului de energie al boilerului de

temperature solului respectiv de lungimea schimbătorului de căldură. Se va discuta
dependența consumului de energie al boilerului de suprafața schimbătorului de
căldură și implicațiile de natură economică ale acestei dependențe.
67
Lucrarea 6
Determinarea parametrilor energetici și a indicatorilor de performanță

pentru o pompă de căldură utilizând surse convenționale de căldură, boiler
respectiv turn de racire umed cu tiraj forțat
1. Introducere.
Din punct de vedere termodinamic, pompa de căldură (PC) este o mașină
termică cu ciclu invers (în coordonate p-V, ciclul este parcurs în sens
trigonometric). Pompa de căldură reprezintă o soluție de producere a căldurii
pentru încălzirea/condiționarea aerului în spațiile de locuit. PC reprezintă o soluție
de înaltă performanță în special în cazul regimului de încălzire deoarece utilizază
căldura mediului ambiant, care reprezintă sursa rece – aer, apă sau sol (cu potențial
termic scăzut) ridicându-i potențialul termic astfel încât poate fi utilizată pentru
încălzirea unui spațiu de locuit.
Lucrul mecanic consumat se regăsește în căldura cedată sursei calde, astfel
că aceasta din urmă primește o cantitate mai mare de căldură decât echivalentul
lucrului mecanic consumat (la acesta se adaugă cantitatea de căldură preluată de la
sursa rece).
Figura 1. Bilanțul energetic al sistemului cu schimbator de căldură în sol și

boiler de vârf pentru cele două regimuri de funcționare
68
Bilanțul energetic al sistemului cu pompă de căldură și schimbător de căldură în
sol este dat de relația (pentru regimul de încălzire):
Q1=L+Qboiler
în care:
Q 1 – fluxul termic sau cantitatea de căldură cedată spațiului de încălzit
L – lucrul mecanic consumat de pompa de căldură (echivalent cu puterea electrică

absorbită din rețea sau cantitatea de energie electrică absorbită din rețea)
Qboiler – fluxul termic sau cantitatea de căldură livrată de boiler
Pentru regimul de răcire relația este:

Q1=Q2 + L
Q 1 – fluxul termic sau cantitatea de căldură eliberată în mediul ambiant prin turnul
de răcire
Q2 – fluxul termic sau cantitatea de căldură preluată din spațiul condiționat
L – lucrul mecanic consumat de pompa de căldură (echivalent cu puterea electrică

absorbită din rețea sau cantitatea de energie electrică absorbită din rețea)
Sistemul cu pompă de căldură utilizează în acest caz surse convenționale de

căldură, după cum urmează:
Regim de încălzire Regim de răcire

Sursa Boiler Mediul ambiant (prin turnul de
caldă răcire)
Sursa rece Spațiul încălzit Spațiul de condiționat

Prin lucrare se urmărește înțelegerea modului de funcționare din punct de
vedere termodinamic al unui sistem de încălzire/condiționare a aerului pe bază de
PC care utilizează surse clasice de căldură. Acest sistem va constitui referința
pentru comparația cu sistemele bazate pe energie geotermală, sisteme care vor fi
analizate în următoarele lucrări de laborator. Principalul obiectiv al lucrării este
determinarea cantităților de căldură produsă de boiler respectiv evacuată în mediul
69
ambiant prin turnurile de răcire precum și a cantității de energie electrică
consumată pentru pomparea agentului termic.

Wisconsin. Platforma de simulare are la bază pachetul software TRNSYS și
permite simularea operării unei pompe de căldură care utilizează diferite surse de
căldură: mediul ambiant (prin turnuri de răcire umede sau uscate, solul (prin
schimbătoare de căldură în sol) pentru a asigura necesarul de căldură pentru
încălzirea spațiilor de locuit în sezonul rece respectiv pentru condiționarea aerului
în sezonul cald. Studenții vor defini următoarele elemente ale sistemului:
- Eficiența PC în regim de climatizare a aerului
- Coeficientul de performanță al PCS
- Fluidul de lucru
- Temperatura minimă a fluidului de lucru

laborator
HyGCHP_conv.trd. Pentru aceasta, din meniul File se alege opțiunea Open și se
selectează fișierul menționat. Calea pentru fișier este:
X:\HyGCHP\TRNSYS\
în care X reprezintă litera unității de disc pe care este instalată platforma de
simulare HyGCHP.
Fereastra principală pentru acest modul este prezentată în figura 2. În tab-ul
ferestrei principale sunt datele de bază ale aplicației:
- Sarcina termică a căldirii (Building loads file)
70
- Pasul de timp
Schema circuitului și punctele de măsură a temperaturii pentru controlul

sistemului sunt prezentate în figura 2.a iar algoritmul de control este prezentat sub
forma unei scheme logice în figura 2.b.
Figura 2.a. Punctele de măsură a temperaturii pentru controlul sistemului
Elementele circuitului termic sunt boilerul, turnul de răcire și pompele de căldură.

Atât turnul de răcire cât și boilerul pot fi în funcțiune sau nu, în cazul în care nu
sunt în funcțiune fiind ocolite de traseul de fluid. Turnul de răcire este de tip umed
cu tiraj forțat fiind prevăzut și cu o pompă pentru pulverizarea fluidului.
Combustibilul pentru boiler este gazul natural. Controlul sistemului este realizat ]n
mod automat printr-un controller care măsoară temperaturile în punctele indicate în
figura 2.a și realizează următoarele acțiuni de control:
71
- Introducerea sau scoaterea din circuit a TR și a boilerului
- Reglarea treptelor de turație a ventilatorului TR
-
Figura 2.b. Algoritmul de control al sistemului
72
figura 3. În secțiunea Simulation control se alege valoarea pasului de timp pe care
se realizează simularea. Aceasta se recomandă să fie menținută la valoarea
prestabilită (30 minute)
Figura 2. Fereastra principală pentru modulul de simulare al sistemului cu

pompe de căldură (PC)

realizează simularea sistemului PC
73
-
OBSERVAȚIE: Studenții vor efectua conversia unităților de
măsură pe baza cunoștințelor anterioare
- Eficiența în regim de răcire este definită ca raportul între cantitatea de

-
Q2
EER=
L

rețea)
Pentru parametrii EER cooling și COP heating se recomandă utilizarea valorilor

prestabilite.

regim de răcire
74
Pentru fiecare parametru se pot obține informații suplimentare prin intermediul

sistemului de asistență integrat al platformei HyGCHP. Pentru aceasta, se
poziționează cursorul în caseta de text corespunzătoare parametrului pentru care
75
dorim să aflăm informații suplimentare (click în caseta text) după care se apasă
tasta funcțională F1 (figura 4).
În tab-ul Fluid loop (figura 5) se vor preciza elementele de bază ale fluidului de
lucru:
Figura 5. Secțiunea de introducere a elementelor de bază ale circuitului termic

respectiv apă.
- Temperatura minimă a fluidului (Minimum fluid temperature). Se
recomandă valoarea 4 °C.

Se trece apoi la tab-ul Supplemental, în care se vor introduce următoarele
76
- Cooling tower part load speed (for single speed use 1.0). Turația
ventilatorului turnului de răcire la funcționarea la sarcină parțială (ca procent
din valoarea maximă). Pentru ventilator cu o singură valoare a turației se
alege valoarea 1.
- Cooling tower fan power multiplier - Multiplicatorul pentru puterea
ventilatorului. Puterea nominală a ventilatorului TR este corelată cu puterea
de răcire a acestuia după curbele prezentate în figura 6.
Figura 6. Curbele de corelare a puterii ventilatorului TR cu capacitatea de

răcire a acestuia (UM pentru puterea ventilatorului – Fan Power - hp – horse
power reprezintă cai putere)
Multiplicatorul pentru puterea ventilatorului are valoarea prestabilită 1, curba

de putere fiind definită pentru modelul de turn de răcire Baltimore Air Coil
Series V. Alegerea unei valori mai mari a parametrului duce la o valoare mai
mare a consumului.
- Cooling tower fan air flow multiplier - Multiplicatorul pentru debitul de aer
al TR. Valoarea nominală a debitului de aer al TR este corelată cu
capacitatea TR după curbele prezentate în figura 7.
77
Figura 7. Curbele de corelare a debitului de aer al TR cu capacitatea de
răcire a acestuia (UM pentru debitul de aer – Air Flow- cfm – cubic feet per
minute 1ft=0,33 m)
Valoarea prestabilită a acestui parametru este 1.00 și corespunde modelului de

turn de răcire Baltimore Air Coil Series V. În cazul alegerii altui tip de turn de
răcire utilizatorul poate selecta o valoare diferită a parametrului. Valori mai mari
ale parametrului conduc la valori mai mari ale debitului.
Cooling tower fluid flow multiplier – Multiplicatorul pentru debitul de fluid al
TR. Valoarea nominală a debitului de fluid al TR este corelată cu capacitatea
TR după curbele prezentate în figura 8.
Figura 8. Curbele de corelare a debitului de fluid al TR cu capacitatea de răcire

a acestuia (UM pentru debitul de fluid – Fluid Flow- gpm – gallons per minute
1gallon=3,785 l).
78
Valoarea prestabilită a acestui parametru este 1.00 și corespunde modelului
de turn de răcire Baltimore Air Coil Series V. În cazul alegerii altui tip de turn
de răcire utilizatorul poate selecta o valoare diferită a parametrului. Valori mai
mari ale parametrului conduc la valori mai mari ale debitului de fluid, și prin
urmare ale consumului pompei de vehiculare a fluidului prin TR.
În secțiunea Boiler se va preciza valoarea randamentului boilerului –
Average boiler efficiency. Intervalul de valori pentru acest parametru este 0,78
– 0,90.
- Sarcina termică de dimensionare a TR (Cooling tower size) exprimată în
kW. Ordinul de mărime pentru acest parametru este 800 kW
- Sarcina termică de dimensionare a boilerului de vârf (Boiler size) exprimată
în kW. Ordinul de mărime pentru acest parametru este 500 kW
- DT1– valoarea diferenței de temperatură TTOW-TTU peste care turnul de răcire
intră în funcțiune (TTU – temperatura termometrului umed)
- TC1 – temperatura agentului la care ventilatorul turnului de răcire trece la
treapta superioară de viteză (dacă această treaptă este definită, conform
valorii parametrului Cooling tower part load speed, a cărui explicație poate
fi regăsită mai sus). Dacă temperatura fluidului în amonte de turnul de răcire
(măsurată în punctul TTOW) depășește valoarea TC1atunci controllerul
sistemului activează turația superioară a ventilatorului.
- TH1 – temperatura fluidului în amonte de turnul de răcire (măsurată în
punctul TB) sub care boilerul este pus în funcțiune
Se recomandă ca opțiunea Show real-time temperature/heat plot să fie stabilită
la valoarea No pentru o rulare mai rapidă a programului.
79
integrat asistență prin plasarea cursorului în caseta de text corespunzătoare
parametrului pentru care sunt necesare informații suplimentare, după care se
apasă tasta funcțională F1.

HyGCHP_conv.trd. Din meniul Calculate se va selecta Run Single
Simulation. Procesul propriu-zis de simulare durează aproximativ 15
secunde iar la final platforma de simulare va genera o fereastră nouă în care
va afișa rezultatele simulării (figura 9).
80
Rezultatele de interes sunt în secțiunea Energy consumption, după cum
urmează:
- Consumul de energie pentru ventilatorul TR (Cooling tower, fan)
- Consumul de energie pentru pompa de pulverizare a TR (Cooling tower,
spray pump)
- Consumul de căldură al boilerului (Boiler)
Se vor studia următoarele:
A. Influența temperaturii de intrare în funcțiune a boilerului TH1 asupra

consumului de căldură al boilerului. În acest sens se va completa tabelul
de mai jos:
Nr.crt TH1 Consumul de căldură al Consumul total de

boilerului energie
1 2 3 4
1 8
2 9
…
11 18
B. Influența randamentului boilerului asupra consumului de căldură al

boilerului. În acest sens se va completa tabelul de mai jos:
Nr.cr Randament Consumul de căldură al Consumul total de

t boiler boilerului energie
1 2 3 4
1 0,70
2 0,75
…
5 0,90
81
C. Influența parametrului DT1 asupra consumului de energie pentru
ventilatorul TR (parametrul Cooling tower, fan). Pentru aceasta, se va
completa tabelul de mai jos:
Nr.crt DT1 Consum energie ventilator TR

1 2 3
1 5,0
2 7,5
3 8,0
4 8,5
5 9,0
6 9,5
7 10,0
8 10,5
9 11,0
10 11,5
11 12,0
12 12,5
a. Consumul de energie al boilerului în funcție de parametrul TH1

b. Consumul de energie al boilerului în funcție de randamentul său
c. Consumul de energie al ventilatorului TR în funcție de parametrul
DT1
BIBLIOGRAFIE
82
1. Documentația platformei HyGCHP disponibilă online:
https://slipstreaminc.org/tools/hygchp-modeling-tool
2. A Design Method for Hybrid Ground-Source Heat Pumps by Kavanaugh (ASHRAE

Transactions 1998)
3. Simulation and Optimal Control of Hybrid Ground Source Heat Pump Systems by Xu
(teză de doctorat, 2007); www.hvac.okstate. edu/theses.html
4. Optimal hybrid sizing; some sample control sequences:

http://sel.me.wisc.edu/publicationstheses.shtml
5. Yavuzturk, C., Simulation Model for Ground Loop Heat Exchangers, (ASHRAE
Transactions 2009)
6. Yavuzturk, C., Spitler, J.D., Comparative study to Investigate Operating and Control
Strategies for Hybrid Ground Source Heat Pumps Systems Using a Short Timestamp
Simlation Model (ASHRAE Transactions 2000)
83

Producerea Energiei Din Surse Geotermale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Producerea Energiei Din Surse Geotermale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Lucrarea 1. Prezentarea platformei de simulare HyGCHP…………………………... 3

Lucrarea 2. Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

Lucrarea 3. Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

Lucrarea 4. Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

Lucrarea 5. Studiul regimurilor de funcționare a unui sistem cu pompă de căldură cu

Lucrarea 6. Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

Platforma de simulare HyGCHP - Hybrid Ground-Coupled Heat Pumps, ceea

Elementul principal al componentei geotermale a platformei de simulare îl

Pachetul de instalare a platformei HyGCHP sub formam unei arhive Winzip

Platforma de simulare HyGCHP permite:

- Determinarea economiilor realizate pe un interval de timp rezultate din

2. Utilizarea platformei HyGCHP

După încărcarea platformei utilizatorul va primi un mesaj de informare într-

Figura 2.a. Proiectele disponibile în platforma de simulare HyGCHP

în care X reprezintă litera unității de disc pe care a fost instalată aplicația.

Figura 2.b. Calea implicită de unde pot fi încărcate proiectele

Utilizatorul va selecta proiectul dorit și va executa click pe butonul OK.

Figura 3. Meniul principal – File

Open (Combinația de taste Ctrl-O) – permite deschiderea unui proiect.

Figura 4. Meniul principal – Calculate

Run Single Simulation – permite rularea simulării după ce utilizatorul a introdus

SI Units – Selectând această opțiune platforma va utiliza Sistemul Internațional de

ATENȚIE! Se va lucra în SI, aceasta însemnând că selectarea sistemului SI este

Hyde TRNSYS – va ascunde elementele grafice ale platformei de bază TRNSYS

Figura 5. Meniul Windows

Results - aduce în prim plan fereastra de rezultate a proiectului deschis

Tile/Cascade – permit rearanjarea celor două ferestre în diferite configurații

4. Etapele realizării unei simulări utilizând platforma HyGCHP

Figura 6. Fereastra de informare asupra finalizării execuției

Utilizatorul va efectua click pe butonul Continue iar platforma de

1 HyGCHP_conv.trd Sistem cu pompe de căldură cu surse

Determinarea parametrilor energetici pentru o pompă de căldură cu

Figura 1.a. Bilanțul energetic al pompei de căldură

Bilanțul energetic al pompei de căldură este dat de relația:

- Sursa rece: solul

Figura 1.c. Algoritmul de control al sistemului de utilizare a energiei

3. Descrierea lucrării de laborator

4. Pregătirea platformei de simulare în vederea desfășurării lucrării de

Figura 3. Selectarea fișierului reprezentând sarcina termică pe baza căreia se

- Coeficientul de performanță în regim de încălzire (COP) reprezintă raportul

În secțiunea Performance curves se vor utiliza curbele de performanță

Pentru fiecare parametru se pot obține informații suplimentare prin

În continuare se trece la tab-ul Ground heat exchanger. În această secțiune

A. Temperatura solului, măsurată la jumătatea lungimii țevilor schimbătorului

Figura 5. Secțiunea de introducere a elementelor geometrice ale SC

G. Coeficientul de difuzivitate termică a solului (Ground thermal diffusivity)

Toți parametrii vor fi precizați în unitățile din SI cu excepția difuzivității

- Natura fluidului (Fluid type). Sunt disponibile două opțiuni, propilen-glicol

În secțiunea Pump power se va selecta opțiunea Calculate based on pressure

5. Desfășurarea lucrării de laborator și prelucrarea datelor obținute

Datele de interes pentru obiectivele lucrării de laborator se găsesc în secțiunea

a. Se va studia influența temperaturii solului – parametrul Temperatura

Nr.crt Temp sol Consum energie Consum de energie pompare

b. Se va studia influența adâncimii forajului - Adâncimea de forare

Nr.crt Adâncimea de Consum energie Consum de energie pompare

c. Se va studia influența conductivității termice a solului - (Ground

Nr.cr Conductivitatea Consum energie Consum de energie pompare

d. Se va studia influența conductivității termice a mortarului de umplere

Nr.crt Conductivitatea termică Consum Consum de energie pompare

Figura 6. Rezultatele simulării

Se vor reprezenta grafic următoarele:

Pe baza rezultatelor obțiunute, se vor discuta următoarele: