Clasa a XI-a.

Cronicarii

Fişa de lucru 1

„Numai ce vădzum despre amiadzădzi unu nuor cum să ridică deoparte de ceriu, un nuor sau o negură.
Ne-am gândit că vine o furtună cu ploaie, deodată, până ne-am timpinat cu nuorul cel de lăcuste, cum
vine o oaste stol. În loc ni s-au luat soarele de desimea muştelor. Cele ce zbura mai sus, ca de trei sau
patru suliţe nu era mai sus, iar carile era mai gios, de un stat de om şi mai gios zbura de la pământu.
Urlet, întunecare asupra omului sosindu, să ridica oarece mai sus, iar multe zbura alături cu omul,
fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă, şi aşea mergea
pe deasupra pământului, ca de doi coţi, până în trei suliţe în sus, tot într-o desime şi într-un chip. Un
stol ţinea un ceas bun şi, dacă trecea acela stol, la un ceas şi giumătate, sosiia altul, şi aşea, stol după
stol, cât ţinea de la aprândzu până în desară.” (Letopiseţul Ţării Moldovei - Miron Costin)
Cerințe:
1. Argumentaţi că fragmentul de mai sus este o descriere.
2. Precizaţi cine face descrierea de mai sus, arătând consecinţele imediate în realizarea
organizării acesteia.
3. Arătaţi ce sentiment produce, în textul dat, îmbinarea imaginilor vizuale cu acelea auditive.
4. Ce efecte credeţi că produc repetiţiile din fragmentul de cronică?
5. Credeţi că textul este al unui istoric obiectiv sau nu? Motivaţi-vă răspunsul.

Fişa de lucru 2

,,Aşè socotescu au cu firea mè această proastă: când a vrè Dumnedzeu să facă să nu fie rugină pe
fier, şi turci în Ţarigrad să nu fie, şi lupii să nu mânânce oile în lume, atunce poate nu vor fi nici greci în
Moldova şi în Ţara Muntenească, nici or fi boieri, nici or pute mânca aceste doao ţări, cum le mânâncă. Iar
alt leac n-au rămas cu condeiul mieu să mai pomenescu, ca să pot gâci. Focul îl stângi, apa o iezăşti şi o
abaţi pe altă parte, vântul când bate, te dai în laturi, într-un adăpost şi te odihneşti, soarele intră în nuor,
noaptea cu întunerecul trece şi să face iar lumină, iar la grec milă, sau omenie, sau dreptate, sau nevicleşug,
nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedzău. Numai cându nu poate să facă rău să arată cu blândeţe,
iar inima şi firea, tot cât arǔ putè, este să facă răutate. Căutaţi de cetiţi la hronograful grecescu, de vă
încredinţaţi şi mai bine, pe când au fost grecii puternici şi împărăţia era a lor, ce făcè pre atunce şi ce
lucra!Iară după ce au vinit Cantemir-vodă la scaonul domniii în Iaşi, trimis-au boieri de ţară la Poartă după
Dumitraşco-vodă de l-au pârât la Udriiu. Şi au trimis şi pe văru-său Toderaşco vistiernicul Cantacozino,
împreună cu ceielalţi boieri, de l-au pârât tot la ochi. Şi l-au închis pe Dumitraşco-vodă şi l-au făcut de au
cheltuit mulţi bani. Numai, nărocirea lui, au scăpat cu dzile, că au apucat de au dăruit un hamger de mare
preţ veziriului. Şi aşe au hălăduit cu viiaţă. Şi după acee n-au prelungit, fiind mazil acolo, şi au şi murit. Şi
i-au rămas casa în multă şi mare sărăcie.” (Letopiseţul Ţării Moldovei – Ion Neculce)

Cerinţe:
1. Indică tipul de text (narativ / descriptiv).
2. Precizează tema fragmentului de mai sus.
3. Transcrie un fragment care cuprinde o autocaracterizare.
4. Argumentează caracterul subiectiv al naraţiunii.
5. Indică mijloacele artistice folosite de Neculce în prezentarea grecilor.