 Definire

 Componente
 Modele
 Estimarea componentei trend (METODA
MEDIILOR MOBILE)
 Estimarea componentei sezoniere (DEVIERI
SEZONIERE, INDICI DE SEZONALITATE)
 Seria cronologică poate fi definită ca o succesiune de

valori ale unei variabile statistice, ordonate în timp la

intervale egale sau inegale.

 Analiza seriilor cronologice este utilă în domenii foarte

variate: prognoză economică, prognoza vânzărilor,

prognoza populaţiei, analiza bugetară, analiza pieţei de

capital, controlul calităţii etc.

 Schema simplificată a unei serii cronologice se prezintă astfel:
 1 2 ... t ... T  t 
  =  , t = 1, T ,
 y1 y2 ... yt ... yT  y t 

unde t se referă la momentul sau perioada de timp, iar yt reprezintă nivelul

înregistrat de variabila studiată Y la momentul t.
 O serie cronologică poate fi formată din patru
componente:

 Componenta de lungă durată – trend (YT);

 Componenta sezonieră (YS);
 Componenta ciclică (YC);
 Componenta reziduală (YR)
 10
Trend crescător 10 Ciclicitate
8
8
Variabilă

Variabilă
6
6
4 4
2 2
0 0
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Timp Timp (Ani)

Sezonalitate 0.6
Componenta reziduală
10
0.5
8

Variabilă
Variabilă

0.4
6
0.3
4 0.2
2 0.1
0 0
1 2 3 4 5 6 1 6 11 16 21
Timp (Luni/Trimestre) Timp
 este componenta de lungă durată a unei serii
cronologice, care apare atunci când există o
tendinţă crescătoare sau descrescătoare pe
termen lung. Forma trendului descrisă de
cronogramă poate fi liniară sau neliniară.
Seria care nu are tendinţă de creştere sau
scădere este o serie staţionară în jurul
mediei.
 descrie fluctuaţiile (creşteri sau scăderi,
aproximativ regulate) din jurul unui trend,
observabile la intervale mari de timp (mai mari de
1 an, de regula între 2 şi 10 ani). Durata unui
ciclu variază în funcţie de tipul de activitate
analizat. Pentru că analiza statistică a ciclicităţii
implică studierea unor perioade foarte mari de
timp, de ordinul deceniilor, această componentă
nu este inclusă în analiza obişnuită a seriilor
cronologice.
 apare atunci când seria cronologică
înregistrează fluctuaţii regulate în interiorul
unui an (în aceeaşi luna/luni sau în acelaşi
trimestru, în fiecare an). De regulă, această
componentă este măsurată trimestrial,
reflectând cele patru anotimpuri ale anului.
 reprezintă componenta imprevizibilă a unei
serii cronologice, care rămâne după
modelarea celorlalte componente. Aceasta
reprezintă creşterea sau scăderea variabilei yt
pe termen scurt (aleatoare sau datorată unor
evenimente neprevăzute).
 Modelul ADITIV presupune că seria cronologică este suma unor
componente precum: componenta trend, componenta ciclică, componenta
sezonieră şi componenta reziduală.
yt = ytT + ytC + ytS + ytR
Acest tip de descompunere se impune atunci când amplitudinea fluctuaţiilor
(suişuri sau coborâşuri) din jurul trendului rămâne aproximativ aceeaşi, indiferent
de tendinţa de creştere sau scădere.

Model aditiv (trend crescător) Model aditiv (trend descrescător)

10 10
9 9
8 8
7 7
Variabilă
Variabilă

6 6
5 5
4 4
3 3
2
2
1
1
0
0
1 2 3 4 5 6 7 8
1 2 3 4 5 6 7 8
Timp (Luni/Trimestre) Timp (Luni/Trimestre)
 Modelul MULTIPLICATIV presupune că seria cronologică este produsul
unor componente precum: componenta trend, componenta ciclică, componenta
sezonieră şi componenta reziduală.
y t = y tT  y tC  y tS  y tR
Acest tip de descompunere se impune atunci când amplitudinea fluctuaţiilor
(suişuri sau coborâşuri) din jurul trendului se modifică în timp, indiferent de
tendinţa de creştere sau scădere.

Model multiplicativ (trend crescător) Model multiplicativ (trend descrescător)

12
12

10 10

8 8
Variabilă

Variabilă

6 6
4 4
2
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 0
1 2 3 4 5 6 7 8
Timp (Luni/Trimestre) Timp (Luni/Trimestre)
 MMM este utilizată când seria cronologică
prezintă fluctuaţii regulate (sezoniere sau
ciclice), pentru a netezi evoluţia fenomenului.
 Trendul se determină sub formă unor medii,
calculate din atâţia termeni (m), la câţi se
manifestă o oscilaţie completă.
 Mediile se numesc mobile, glisante, deoarece
în calculul unei astfel de medii, se lasă în
afară primul termen al mediei anterioare şi se
introduce următorul termen.
 Dacă mediile sunt calculate din m termeni si:
 m este număr impar se vor pierde, prin
calculul mediilor (m-1) termeni şi fiecare
valoare ajustată va fi situată în dreptul unei
valori înregistrate.
 m este număr par, atunci valorile medii se
situează între termenii reali şi vom centra
nivelurile. Se vor pierde, prin calculul mediilor
m termeni.
 EXEMPLU 38,15 45,13
+ 36,37 + 39,83 + 39,74 +
Calcularea mediilor mobile din 4 termeni
MM 1C = 2 2 = 39,39
Ani Trim. Locuri Medii mobile 4
de centrate
36,37 47,45
muncă (Trend) + 39,83 + 39,74 + 45,13 +
vacante (ŷ MM ) MM 2C = 2 2 = 41,65
t 4 ....
(mii)
(y t ) 54,73 60,65
+ 58,28 + 57,14 + 62,94 +
1 2 3 4 MM 12C = 2 2 = 59,01
2014 I 38,15 - 4
II 36,37 -
III 39,83 39,39 65
IV 39,74 41,65 60
2015 I 45,13 44,62
55
II 47,45 48,08
III 52,50 51,60 50

IV 54,73 54,45 45
2016 I 58,28 56,97 40
II 57,14 59,01
35
III 62,94 -
30
IV 60,65 -
LOCURI DE MUNCĂ VACANTE (MII) TREND
 Fluctuaţiile sezoniere pot fi identificate într-o reprezentare grafică (cronogramă) sub forma unor
suişuri şi coborâşuri de aproximativ aceeaşi magnitudine faţă de trend, care apar cu regularitate în fiecare
an, într-o anumită perioadă. De exemplu, în evoluţia ratei de economisire a gospodăriilor din ţările UE
poate fi observată componenta sezonieră manifestată prin creşterea semnificativă a acestui indicator în
trimestrul al II-lea al fiecărui an. În ceea ce priveşte un alt indicator, productivitatea reală a muncii,
efectele sezoniere se observă printr-o scădere semnificativă a acestui indicator în trimestrul I al fiecărui
an.
Rata de economisire a Productivitatea reală a muncii,
gospodăriilor UE-28 (%) UE-28 (EURO/oră lucrată)
33.0
16.00
15.00 32.5
14.00 32.0
13.00
12.00 31.5
11.00 31.0
10.00
30.5
9.00
8.00 30.0
I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV
2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013
Devierile sezoniere reprezintă abaterile medii faţă de trend ale fiecărui sezon (pozitive sau
negative), astfel încât suma acestor abateri pentru fiecare sezon să fie 0.
Etape:
1. Vom elimina din seria cronologică (yt) componenta trend (ytT), prin scădere. Vom estima
componenta trend cu ajutorul metodei mediilor mobile.
2. Vom calcula mediile fiecărui trimestru şi o medie trimestrială generală (ca medii aritmetice).
Devierile sezoniere (DS) pentru fiecare trimestru vor fi calculate ca diferenţă între media
trimestrului şi media trimestrială generală.
3. Vom obţine seria ajustată sezonier prin eliminarea din seria cronologică iniţială a devierilor
sezoniere.
Calcularea mediilor mobile şi eliminarea trendului (model aditiv)

Ani Trim. Locuri Medii mobile Eliminarea

de centrate trendului (model
muncă (Trend) aditiv)
vacante (ŷ MM ) (y t - ŷ tT )
t
(mii)
(y t )
1 2 3 4 5
2014 I 38,15 - -
II 36,37 - -
III 39,83 39,39 0,43
IV 39,74 41,65 -1,91
2015 I 45,13 44,62 0,51
II 47,45 48,08 -0,63
III 52,50 51,60 0,91
IV 54,73 54,45 0,28
2016 I 58,28 56,97 1,32
II 57,14 59,01 -1,87
III 62,94 - -
IV 60,65 - -
 Calcularea devierilor sezoniere (DS)

Trim/ y t - ŷ tT Media
Ani (mii) trimestrială DS
2014 2015 2016 (mii) (mii)
I - 0,51 1,32 0,91 1,03
II - -0,63 -1,87 -1,25 -1,13
III 0,43 0,91 - 0,67 0,79
IV -1,91 0,28 - -0,82 -0,70
Media trimestrială generală -0,12 Σ=0

Interpretare: În trimestrele I şi III, devierile sezoniere

sunt pozitive (peste trend), iar în trimestrele II şi IV
sunt negative (sub trend). În trimestrele I şi III
numărul de locuri de muncă vacante s-au situat peste
trend cu aproximativ 1030, respectiv 790, în timp ce
în trimestrele II şi IV acestea s-au situat sub trend cu
1130, respectiv 700 de locuri de muncă vacante.
 Desezonalizarea seriei cronologice cu devierile sezoniere

Ani Trim. DS Valori

(y t ) desezonalizate
–model aditiv
( y t - DS )
1 2 3 4 5
2014 I 38,15 1,03 37,12
II 36,37 -1,13 37,50
III 39,83 0,79 39,04
IV 39,74 -0,70 40,43
2015 I 45,13 1,03 44,09
II 47,45 -1,13 48,58
III 52,50 0,79 51,71
IV 54,73 -0,70 55,43
2016 I 58,28 1,03 57,25
II 57,14 -1,13 58,27
III 62,94 0,79 62,15
IV 60,65 -0,70 61,35
Indicii de sezonalitate măsoară cu câte procente se abate în medie variabila de la trend,
astfel încât produsul indicilor (măsuraţi în coeficient) să fie 1.

Etape:
1. Vom elimina din seria cronologică (yt) componenta trend (ytT), prin operaţia de împărţire. Vom
estima componenta trend cu ajutorul metodei mediilor mobile.
2. Vom calcula mediile fiecărui trimestru şi o medie trimestrială generală (ca medii geometrice).
Indicii de sezonalitate (IS) pentru fiecare trimestru vor fi calculaţi ca raport între media
trimestrului şi media trimestrială generală.
3. Vom obţine seria ajustată sezonier prin eliminarea din seria cronologică iniţială a indicilor de
sezonalitate.
 Calcularea mediilor mobile şi eliminarea trendului (model
multiplicativ)
Ani Trim. Medii mobile Eliminarea
(y t ) centrate trendului
(Trend) (model
(ŷ MM ) multiplicativ)
t
yt
( )
ŷ tT
1 2 3 4 5
2014 I 38,15 - -
II 36,37 - -
III 39,83 39,39 1,011
IV 39,74 41,65 0,954
2015 I 45,13 44,62 1,011
II 47,45 48,08 0,987
III 52,50 51,60 1,018
IV 54,73 54,45 1,005
2016 I 58,28 56,97 1,023
II 57,14 59,01 0,968
III 62,94 - -
IV 60,65 - -
 Calcularea indicilor de sezonalitate (IS)

yt
Media
Trim/ ŷ tT
trimestrială IS
Ani IS
(medie (%)
geometrică)
2014 2015 2016
I - 1,011 1,023 1,017 1,020 102,0
II - 0,987 0,968 0,978 0,981 98,1
III 1,011 1,018 - 1,014 1,017 101,7
IV 0,954 1,005 - 0,979 0,982 98,2
Media trimestrială generală (medie 0,997 Π=1
geometrică)

Interpretare: În trimestrele I şi III, indicii de

sezonalitate sunt supraunitari, iar în trimestrele II şi
IV sunt subunitari. În trimestrele I şi III numărul de
locuri de muncă vacante s-au situat peste trend cu
2%, respectiv cu 1,7%, în timp ce în trimestrele II şi IV
acestea s-au situat sub trend cu 1,9% (98,1-100),
respectiv cu 1,8% (98,2-100).
 Desezonalizarea seriei cronologice cu indicii de sezonalitate

Ani Trim. IS Valori

(y t ) desezonalizate
–model
multiplicativ
yt
( )
IS
1 2 3 4 5
2014 I 38,15 1,020 37,39
II 36,37 0,981 37,09
III 39,83 1,017 39,14
IV 39,74 0,982 40,45
2015 I 45,13 1,020 44,23
II 47,45 0,981 48,39
III 52,50 1,017 51,60
IV 54,73 0,982 55,72
2016 I 58,28 1,020 57,12
II 57,14 0,981 58,27
III 62,94 1,017 61,86
IV 60,65 0,982 61,74