, iiiji

,iti...

li|'
il
iil..

ELISABETH ROU DIN ESCO

Jacques Lacan
Schita u nei viefi,
I

istoria u n ui sistem de gindire

Traducere din francezi de

Delia $epefean Vasiliu

CuvAnt-inainte de Gheorghe Brdtescu

TRCI
 lllti
riill

..iiiil,

l.i

Cu prins

11 Cuoknt-tnainte (la edilia romhnd din 1998)

15 Nota traducdtorului (ediyia a doua reaizuitd, 2018)
19 Prefald la edilia romdnd (1998)
21. Arsertisment
23 MUl[umiri

'
27 Partea intii. Figuri paterne
2g L Negustori de olet
g9 II. Profiluri din camera de gardi
44 III. Maeqtri ai psihiatriei

' 51 Partea a doua. Nebunii feminine

l.
53 I. Povestea Margueritei
64 II. Elogiul paranoiei
70 III. Lectura lui Spinoza
. 7s IV. Surorile Papin

83 Partea a treia. Maturitatea

:
85 I. Viali privati, viald publicd
lsee
97 II. Fascismul: pribugirea legendei vieneze
101 III. $coala filosofiei: in jurul lui Alexandre Koyr6
. 118 IV. Marienbad
r2e Partea a patra. Povestiri de familie
1,31, I. Georges Bataille & Cie
' 1.47 II. intre Lucien Febvre gi Edouard pichon

15s Partea a cincea. Rizboiul, pacea

\ 157 I. Marsilia, Vichy, paris
 772 il. Meditalie asupra libertifii umane
179 III. viala dubld
189 N. tntAlnire ratatd cu Melanie Klein

195 Partea a $asea. Elemente ale unui sistem de gdndire

197 I. Teoria curei, strucfurile de inrudire
212 II. Omagiu vibrant lui Martin Heidegger
223 III. Destine intersectate:Jacques Lacan gi Frangoise Dolto
233 IV. Banchetul, furtuna
247 V. Structura, numele tatdlui

zlJ Partea a taptea. Puterea;i gloria

275 I. Dialog cu Louis Althusser
288 II. ,,intemeiez": Kant impreuni cu Sade
297 IIl. ScAerile: portretul unui editor
307 IV. Despre revolutie: Jean-Paul Sartre gi Jacques Lacary
contemporani in alternan!5

321, Partea a opta. Cdutarea absolutului

323 I. Dorinla de Orient, doliuri succesive
329 II. Matheme qi noduri borromeene
352 III. Psinanaliza, gradul zero
365 IV. MormAnt pentru un faraon

375 Partea a noua. Mo;teniri

377 I. PovesteaSeminarului
390 II. Franfafreudiand: bilan!

403
407
449 Bibliografie generald a lucrdrilor lui Lacan
491. Anexe
501 Bibliografia articolului lui lncques Lacan referitor la familie
505 Genealogie
509 Indice de nume proprii
527 Indice de concepte gi noliuni

ELISABETH ROUDINESCO
Negustori d e olet

In inima cetdlii orl6ans, incd de pe vremea domniei primilor Capefieni, secre-

tele de fabricare erau atAt de bine pdstrate, incAt pAnd gi experfii de la sfArgitul
secolului al XIXlea mai credeau in legenda neagrd ce spunea cd otetul era fdcut
din excremente umane. Astfel, chiar gi un specialist serios ca Domachy povestea
cd unii intreprinzdtori s-au gAndit sd transforme incdperile in care se pdstra vinul
in locuri de urinat unde muncitorii erau trimigi sd se ugureze. in cAteva zile, lichi-
dul se prefdcea intr-un olet de calitate, ce nu mai pdstra nicio urmd din substanfa
care a ajutat la fermentare.
Din tatd in fi4 bufetarii, bucdtarii specialiqti in sosuri, maegtrii ofetari, fabrican-
fii de mugtar au fdcut tot ce le-a stat in putere pentru a contesta aceastd rumoare: ea
discredita o tradifie de meqtegugari ce se pierdea ?n negura timpurilor. Iar pentru
a rdspunde acestei provocdri, importanta breasld ii invoca pe gloriogii strdmogi ai
unor vremuri eroice. Astfel, se amintea cd Hannibal a reugit sd deschidd drumul
Alpilor in calea elefantilor sii, rdspAndind in zdpadd mari cantitdli din prefio-
sul lichid, sau faptul ci Cristos gi-a potolit setea pe muntele Golgota punAndu-gi
pebuze o pdnzd, umezitd pe care i-a dat-o un soldat beat. La fel de vechi ca qi
vila-de-vie, ofetul era vinul sdracilor, al cergetorilor gi al soldafilor.
Mult5 vreme, dogarii gi podgorenii au fdcut casd buni cu fabricantii de o!et.
Primii reparau butoaiele in atelierele lor, ceilalli pdstrau in pivnile zeci de vase.
Breasla se ocupa qi de comer! protejandu-i pe megtegugari de valul intreprinzd-
torilor. Aceste traditii ale Vechiului Regim au fost mdturate de Revolufie, care a
adus cu ea expansiunea liberalismului economic.
rn1824, un salariat al firmei Greffier-Hazory Charles-Prosper Dessaux, a profi-
tat de ampla migcare de industrializare ce ii cuprinsese pe fabricanfii de olet pen-
tru a-qi crea propria firmd. La vArsta de treizeci qi patru de ani, el a devenit deci
principalul concurent al fostului sdu patron. cu toate acestea, peste doi ani, pre-
ocupali de eficienfi, cei doi bdrbali au hotdrat sd se asocieze. $i, pentru a pecetlui
aceastd legiturd economicd, au aranjat o cdsdtorie intre mogtenitorii lor. Aga s-a
fdcut cd Charles-Laurent Dessaurv pAnd nu demult un copil, a fost invitat sd o ia
de sotie pe tAndra Marie-Th6rdse Aim6e Greffier-Vandais. Cele doud intreprinderi
au fuzionat, iar conducerea noului imperiu a fost incredinlati familiei Dessaux.
Tatdl gi fiul s-au inleles de minune, iar afacerile au fost infloritoare.
Incd de la inceputul secolului, fabricanlii de ofet din regiunea orl6ans adop-
taserd metodele lui Chaptal care, pe urmele lui Lavoisier, descrisese procesul de
acetificare. Datoritd acestei decizii, precum gi catitdlii vinurilor albe de pe colinele

lacques Lacan. Schip unei vieli, istoria unui sistem de g6ndire r Negustori de olet
30
Loirei, au reugit sd asigure producfiei lor un renume universal. Faimosul proce-
deu orleanez, admirat in lumea intrea96,, sebazape acliunea bacteriei *yrodt *o
aceti, rdspunzitoare de oxidarea alcoolului din vin.
IncepAnd cu anul 1821, breasla ce reunea toate firmele producdtoare din Orl6ans
s-a decis sd celebreze inziuaAdormirii Maicii Domnului sdrbdtoarea ofetului. intre
Ioana dArc Ai Fecioara Maria, bdtrAnul orag de pe malurile Loirei igi manifesta cu
mAndrie totala qi nestrdmutata adeziune la credinfa catolicd. $i, totugi, in ciuda
acestei fervori gi a acestei unanimitdfi, familiile erau sfAgiate de dispute politice.
CAnd Charles-Prosper a ajuns la vArsta pensiondrii, a constatat cu tristeie cd cei
doi fii ai sdi nu vor reugi niciodatd sd se inteleagd. Cel mare, Charles-Lauren! era
bonapartist, iar Jules, cel de-al doilea, avea convingeri republicane. Pentru intre-
prindere, aceasti divizare era un dezastru. Cu toate incercdrile sale de impicare,
tatdi gi fondatorul dinastiei nu a putut evita scindarea acesteia in doui ramuri.
in 1850 Jules a infiinfat o firmi concurentd, ldsAndul pe fratele sdu mai mare sd
se ocupe singur de afacerile familiei Dessaux gi fiii. Acesta din urmd a fdcut o
primire triumfal5 loviturii de stat a prinfului Napoleon gi a preluat cu entuziasm
modul de via!6 specific celui de-al Doilea Imperiu. Violent gi trAndav, el prefera
vAndtoarea, libertinajul gi plicerile mesei gi neglija administrarea intreprinderii.
Dupd gaisprezece ani de domnie, care era cAt pe ce sd-l ducd la ruin5, a hotdrAt sd
gi-l asocieze pe primul sdu fitu Paul Dessaur; la conducerea afacerilor.
Distrugerea vifei-de-vie de filoxerd a inceput in aceeagi perioadd in care Pas-
teur realiza primele modificdri ale tehnicilor de fabricare a ofetului. Cu ocazia
celebrei sale conferinte despre fermentarea aceticd, savantul a adus dovada acfi-
unii oxidante a mycodermei, deschizAnd astfel calea cercetdrilor asupra modului
de a distrugg prin incdlzire rapida fermenlii rdspunzitori de numeroasele boli
care impiedicau procesul normal de acetificare.
In timp ce podgorenii igi reficeau cu mare greutate plantafiile, iar fabricanfii de
ofet se bucurau de invenfiile gtiinlifice ale lui Pasteur, pe piafd a apdrut un redu-
tabil concurent: oletul din alcool. S-a declangat o luptd crAncend in urma cXreia
numeroase fabrici fidele tradiliei oletului din vin au trebuit sd-gi inchidd porfile.
Tocmai in acea perioadS, conducerea renumitei firme a fost preluatd de Ludovic
Dessaux, dupd moartea prematurd a fratelui sdu mai mare. Individul avea geniu:
in treizeci de ani de muncd neobositi a transformat oletdria mogtenitd de la tatdl
sdu intr-o uzind modern5. Situate pe rue Tour-Neuve, la numdrul 17, localurile
formau un fel de insuld pe suprafala imensd a cdreia se aflau clidirile intunecate
din piatrd, destinate fabricdrii gi stocirii butoaielor pentru preliosul ,,vin de masff'.
StdpAnul lor triia impreund cu familia intre zidurile austere ale intreprinderii in
cate, zi gi noapte, lucra o populafie de muncitori ce va atinge in 1900 cifra de o
sutd optzeci de persoane.
Pentru a lupta impotriva concurenfei, Ludovic a avut ndstruqnica idee de a
fabrica in propriile sale cuve olet din alcool. A putut astfel sd supravietuiascd gi,
deopotrivd, sd salveze tradifia: oletul din alcool pe care il fabrica era folosit la con-
servarea castravefilor, iar ofetul din viry la consumul de masd. VrAnd sd sprijine
comercializarea produselor sale, el a devenit campionul unui nou mod de comu-
nicare in masS: publicitatea. Printr-o etichetd ce spunea cd firma Dessaux gi fiii

ELIsRarrn RouDrNESco

:sal, Faimosul proce-
rbacteriei mycoderma
lucitoare din Orl6ans
itoarea ofetului. intre
oirei igi manifesta cu
i- $i, tolugi, in ciuda
ede dispute politice.
atat cu tristele cd cei
Charles-Laurenf era
rlicane. Pentru intre-
ile sale de impdcare,
teia in doud ramuri.
hle sdu mai mare sd
r din urmd a fdcut o
rreluat cu entuziasm
;i trindav, el prefera
rarea intreprinderii.
la ruin4 a hotirAt sd
afacerilor-
)erioade in care Pas-
r o{etului. Cu ocazia
I a adus dovada acti-
rilor asupra modului
de numeroasele boli
iile, iar fabricanfii de
rti a apirut un redu-
rceni in urma cdreia
--gi inchidd porfile.
tpreluatd de Ludovic
rdir.idul avea geniu:
mogienitd de la tatdl
rmirul 17, localurile
rcladirile intunecate
tiosul ,,vin de masd".
ale intreprinderii in
ge in 1900 cifra de o
istrugnica idee de a
i supraviefuiascd gi,
ica era folosit la con-
sa VrAnd sd sprijine
i nou mod de comu-
Erma Dessaux gi fiii
31
a fost creati in1789, a reugit sd-qi impund marca in toate bdciniile din Franfa gi
din Navarra, pentru ca apoi sd porneascd la cucerirea pielei coloniale. Punerea in
circulatie a etichetei urmdrea sd acrediteze legenda .onfor- cdreia Charles-pros-
per crease firma in anul Revolufiei. or, el se ndscuse in 1790. Cu ajutorul unei
cronologii cel pufin fanteziste, era deci investit cu un rol ce nu-i aparfinea. Sd fi
fost oare vorba, imediat dupd instaurarea Republicii, de preocuparea de a aminti
cd intreprinderea Dessaux gi fiii s-a niscut din vechea firmd Greffier-Hazory cu
care ulterior a Iuzionat?
Conqtient de pericolul pe care il reprezentau formarea migcdrii sindicale qi
avAntul ideilor socialiste, Ludovic Dessaux a finut pasul cu acestea, adoptAnd un
program de reforme preventive. Datoritd progreselor fdcute de mecanizare, d.oar
zece oameni reugeau sd asigure functionarea zi gi noapte a dogdriei mecanice gi
sd produci patru sute de hectolitri de olet in douhzeci gi patiu de ore. Ceilalgi
salariafi, de cincisprezece ori mai numerogi, aveau sarcini legate de curdfenie,
intendenld gi administralie.
Pentru a avea un control asupra lor gi a-i feri de influenfa acelui,,mesianism
revolufionar", a c6tui extindere ameninfa incd din perioada Comunei din paris,
Ludovic a propus un model de organizare ce avea labaz|paternalismul, cultul
ordinii morale gi supunerea in fafa religiei. Astfel, in 188e a instituit un regula-
ment interior compus din treisprezece puncte ce fdceau cunoscute virtulile cirdi-
nale, socotite indispensabile pentru buna functionare a firmei: evlavie, curdfenie,
punctualitate. Salariafii trebuiau si munceascd unsprezece ore pe zi gi gase zile
pe sdptdmAna, s6-qi spuni rugdciunea in fiecare dimineafd gi si nu stea de vorbi
in timpul orelor de serviciu. Consumul de vin, alcool gi tutun era interzis, iar
imbrdcdmintea era supusd unui control sever. Astfel" erau proscrise vegmintele
fanteziste, culorile vii gi ciorapii rup!i1. Monotonie, liniqte, obscurantism: aga poate
fi descris universul cenugiu gi trist in care era cufundatd firma Dessaux qi fiii in
zorii secolului al XXlea.
Marie Julie Dessau& sora cea mare a lui Ludovig l-a intalnit pe Emile Lacan
in 1865, cand avea doudzeci gi unu de ani. Bdrbatul era originar din Chateau-Thi-
erry, unde familia lui fdcea comer! cu postavuri gi articole de bdcdnie de mai multe
generafii. Cum ii pldcea sd cdldtoreasci, firma l-a desemnat sd se ocupe cu difuza-
rea gi reprezentarea produselor. Muncitor, econom gi autoritar, el a inteles foarte
repede cd, prin cdsdtoria cu sora patronului sitj alegea nu numai prosperitatea,
ci gi integrarea intr-una dintre cele mai onorabile familii orleaneze. Pentru un fiu
de bdcan, o asemenea ascensiune nu era de neglijat.
in ceea ce il prive4 Ludovic era mu\umit si qtie cd putea sd ii asocieze la con-
ducerea afacerilor pe cei trei fii ai sdi, Paul, Charles gi Marcef fdrd sd nesocoteascd
proiectele unei surori care, fiind strAns legati de interesele familiale, va doriintr-o zi
sd-9i vadd progenitura participAnd la ele. Cdsdtoria a fost deci celebratd la 15 ianuarie
1866, iar noud luni mai tArziu s-a ndscut un bdiat cdruia i s-a dat numele de Ren6.
(A murit la varsta de doudzeci gi opt de ani) Dupd aceastd primd sarcind, Marie
|ulie a adus pe lume a\i trei copii. Doud fete gi un bdiat Marie, Eug6nie qi Alfred.
Ndscut la 12 aprilie 1873, in casa instdritd de ra numirul lz de pe rue
Porte-Saint-|ean unde se instalase perechea tinerilor cdsdtorifi, Charles Marie
lacques Lacan. schila unei vie1i, istoria unui sistem de gindire . Negustori de otet
32
Alfred Lacan purta prenumele unui unchi dinspre tatd, ce murise prematur. I
s-a dat qi numele bunicului dinspre mam5, acelagi pe care il purtase gi fondatorul
dinastiei, precum gi cel de Marie, mama lui Isus gi sfAnta protectoare a o{etului
orleanez.
inainte de sfArqitul secolului, Ludovic reugise sd creeze piele de schimb in colo-
nii. Vindea castraveli muralr" mugtar, rachiu gi olet in Antile gi importa rom din
Martinica gi cafea din Guadelupa. $i aga a devenit un mare negustor in domeniul
industriei alimentare. CAt despre Emile Lacar; acesta continua sd cdldtoreascd,
dar hotdrAse sd plece din Orldans gi sd se stabileasci in inima Parisului, intr-un
imobil luxos construit in 1853 qi situat pe boulevard Beaumarchais, la numdrul 95.
La parter, un birou specializat in depunerea brevetelor simboliza cum nu se
poate mai bine conformismul acestui cartier linigtit in care locuiau notari, rentieri
gi reprezentanti comerciali. Pulin mai departe, la co\ul cu rue Saint-Cloud, se zdrea
fosta regedinfd a lui Cagliostrq alias ]oseph Balsamo, aventurier de trist renume2.
Pe la 186Q acest cartier era intesat, pAnd la cunoscutul bulevard al crimei, de o
mu\ime de scene pe care lopdiau tot felul de mdscdrici ce-gi fdceau numerele gi se
intreceau strAmbAndu-se in fala unei lumi pline de pitici, oameni-schelete, cAini
socotitori qi ventriloci. Paul de Kock, romancier popular, locuise cAndva la doi pagi
de acel loc. Idol al midinetelor, el era stipAnul bulevardului, infSgurat in aceeagi
haind albastrd, cu un lornion in mAn5, iar pe cap cu o tichie de catifea. Dupd ce
rdzboiul gi Comuna s-au sfArqit, bulevardul gi-a schimbat stilul. in numele ordinii
publice, burghezia triumfdtoare zdrobise proletariatul din cartierele mdrginage,
sperAnd astfel si-i destrame gi visurile de egalitate. Ea alungase scenele de bAlci
gi pe ventriloci pentru a trdi in confortul unei bundstdri chibzuite, fdrd si aibd cea
mai micd indoial5 cu privire la iscusinfa sau arta sa oficiald.
Degi era autoritar gi avea o fire dificil5, Emile Lacan era supus sotiei sale, iar
aceasta se supunea la rAndul ei cu rigiditate tuturor dogmelor Bisericii Catolice. De
acee4 Alfred a fost trimis la internat la seminarul de la Notre-Dame-des-Champs.
CAnd il va termina, le va purta o mare ranchiuni pdrinlilor sdi, cdrora le reproga
c5l-au lipsit de cdldura unui cdmin familial3.
De indatd ce a atins vArsta potrivitS, a fost atras in activitdfile infloritoare ale
familiei Dessaux. Foarte repede s-a dovedit a fi un reprezentant perfect al intere-
selor firmei. Cultura nu il atrigea, dar era la fel de grijuliu cu propriile sale eco-
nomii ca gi cu interesele financiare ale intreprinderii. Mustdcios gi rotofei, avea
trdsdturile comune ale unui mic comerciant din perioada Belle Epoque, strivit de
autoritatea paternd.
Pe la 189& a cunoscut-o pe Emilie Philippine Marie Baudry, al cdrei tatd fusese
aurar inainte de a deveni proprietar rentier. TAndra fat5 locuia intr-un imobil iden-
tic celui in care locuia familia Lacan, situat la numdrul 88 de pe boulevard Beau-
marchais. Crescuti intr-o gcoald religioas5, fusese supusd influenlei janseniste
exercitate de prietena sa din copildrie, C6cile Gazier. Tatdl ei, Charles Baudry, era
un bdrbat pldcut gi simplu, iar mama, Marie-Anne Favier, o femeie de o mare cucer-
nicie. La doudzeci gi trei de ani, 6mi1ie se simtea atrasd de viata austerd. imbrdcatd
intotdeauna in negru, era zveltd, avea ochii intunecati gi pdrea stdpAnitd de un
ideal cregtin ce contrasta cu religiozitatea simpl5, provinciald a familiei Dessaux.

ELrsearft RouDrNEsco

e murise prematur. I S-a cds5torit cu
r.urtase ;i fondatorul
riLrtectoare a ofetului
ete de schimb in colo-
,e;i importa rom din
H1rstor in domeniul
:nua sd cildtoreascd,
nna Parisului, intr-un
rchai-s. la numdrul 95.
in'ttoliza cum nu se
r-lliau notari, rentieri
,:aint-Cloud" se zdrea
urer de trist renume2.
al crimei, de o
"er-ard
Sceau numerele qi se
areni-schelete, cAini
:se .-andr-a la doi paqi
:. ir-ie-:-urat in aceeagi
t "je
catifea. Dupd ce
"-u,- ln numele ordinii
;arierele mirginage,
::a-.e scenele de bAlci
'r.rite. fara si aibd cea
sotiei sale, iar
:r-lFU-<
: Bl.ericii Catolice. De
-Dame-des-Champs.
€: cirora ie reproga
:rarile infloritoare ale
;ant perfect al intere-
ru propriile sale eco-
:,icios 5i rotofei, avea
:lie Epoque, strivit de
n-. al cirei tatd fusese
a ir'tr-un imobil iden-
: re boulevard Beau-
intluentei janseniste
. Charles Baudry, era
s'reie de o mare cucer-
lla auster6. lmbrdcatd
irea siipAnitd de un
a a familiei Dessaux.
33
Alfred la 23 iunie 1900. Cisitoria a fost celebratd in biserica
saint-Paul-saint-Louis. Zece luni maitdrziu,la 13 aprilie l9}l,laora doud gi jumd-
tate dupd-amiaza,l-a adus pe lume pe primul ei copil, care a primit urmdtoarele
prenume: jacques, Marie, Emile. Dupd ce tat6l gi iei doi bunlcl l-au declarat la
ofiferul stdrii civile de la primdria arondismentului IIf a fost botezat la biserica
Saint-Denis-du-Sacrement.
Imediat dupd perioada lehuziei, Emilie Baudry-Lacan a rdmas din nou insdr-
cinatd. rn 1902, a adus pe lume un al doilea bdiat, botezat Raymond, ce a murit
peste doi ani de hepatitd. Dar, in luna aprilie 1903, o altd sarcind s-a anunfat gi in
25 decembrie la ora unu qi jumdtate dimineata avbzutlumina zilei o fetifd, cdreia
i s-a pus numele Madeleine Marie Emmanuelle. in dimine ata zllei de 27, tatdl ei
a declarat-o la starea civil[ in prezenta a doi martori: proprietara unui r;.agazin
din boulevard sebastopol gi bunicul dinspre mami. Emilie avea atunci doui-
zeci gi gapte de ani. cel de-al patrulea copil, Marc-Marie (ce va purta mai tarziu
numele de Marc-Frangois), se va nagte abia in 1908, la 25 decembrie, la zece minute
dupd miezul noplii. Epuizatd de aceastd ultimd sarcind gi in urma unor puternice
dureri abdominale, a fost supusd unei operatii chirurgicale in urma cdreia nu a
mai putut sd aibd copii.
Incd de la nagterea lui ]acques, mama a angajat o tAndri guvernantd pe nume
Pauline, care s-a apropiat de cei trei copii, dar nu qi-a ascuns preferinta pentru
micuful ,,Marco". Jacques, cdruia i se spunea ,,lacquot", s-a ardtat gelos, deqi era
preferatul mamei sale. Foarte curAnd a devenit capricios gi tiranic, revendicAndu-gi
intotdeauna locul de frate mai mare prin cereri nestdvilite de mAncare, bani gi
cadouri. Fa!6 de ,,Marco" a avut intotdeauna o atitudine paterna, pentru a inlo-
cui lipsa lui Alfred.
Aparent, cei trei copii au trdit intr-un cdmin pe care il lineau unit evlavia gi
ritualurile religioase. Dar, in realitate, conflicte aprige tulburau relaliile dintre cele
doud familii ce locuiau in acelagi imobil de pe boulevard Beaumarchais. Emilie
nu se inlelegea cu soacra ei, Marie julie, pe care o socotea prea autoritard fa!5 de
Alfred" gi nu le suferea nici pe cumnate, Marie qi Eug6nie, cdrora le reproga cd sunt
meschine. in felul acesta, Alfred s-a certat cu tatdl siu, nevoit astfel sd iasd la pen-
sie gi sd se intoarcd si trdiascd la Orl6ans. Fiul i-a urmat tatdlui in afaceri. in loc si
mai strdbatd Franla, el a rdmas in orag, devenind repede agentul general al firmei
Dessaux pentru capitald. Cordial gi diplomat, a reugit sd intrefini relatii excelente
cu clientela gi s-a dovedit un fin cunoscdtor al regulilor comertului pariziana.
Anii copildriei in sAnul unei familii normale gi conformiste au l5sat in inima lui
facques o amintire ingrozitoare. Crescut intr-un climat de religiozitate sufocantd qi
de permanente conflicte familiale, a continuat gi el certurile cu bunicul, pe care il
dispretuia gi cdruia ii va face public un portret de o violen{d nemaiintAlnitd, la un
an dupd moartea tatdlui sdu: ,,in.Bunicul este bunicul, e vorba despre urmdtoarea
situafie: acel execrabil mic-burghez cate era respectivul individ, acel oribil per-
sonaj datoritd cdruia am atins la o vArstd precoce functia fundamentald ce consta
in a-l blestema pe Dumnezeu, acel personaj este exact acelagi care este inscris in
registrul stdrii civile ca fiind dovedit prin legdturi de cdsdtorie drept tatel tatelui
Jacques Lacan. Schila unei viefi, istoria unui sistem de gAndire ' Negustori de olet
34
meu, prin aceea ce despre nagterea acestuia e vorba in respectivul registrus". El
nu i-a iertat niciodatd acestui bunic cd gi-a exercitat funcfia paternd intr-un fel
care a injosit-o: ,,Jacques, scrie Marc-Frangois, a primit numele de Emile din cauza
bunicului dinspre tat5, care a jucat,.mai mult decAt Alfred, un rol important in
descoperirea nimelui-tatdlui".Sau:,,Emile il punea ,.la colt,, ca s6-l pedepseasc4 in
loc sdl educe ca un tatd; dacd asta inseamnd sd fii Tatd, il blestem! Cu toate astea,
tatdl sdu adevdrat (Alfred) era qi iubitor, qiiubit6,'.
CAnd Emile s-a intors la Orl6ans, Alfred a plecat gi el din boulevard Beaumar-
chais pentru a se stabili cu familia sa pe rue du Montpamasse. Luaserd hotdrArea
de a-l da pe jacques ca extern la colegiul Stanislas, acolo unde erau primite cele mai
bune odrasle din familiile marii burghezii, dar qi ale burgheziei mijlocii catolice. O
asemenea decizie vorbea despre starea de spirit a familiilor Lacan-Dessaux-Bau-
dry la cAliva ani de la separarea bisericii de stat: clericalism qi ostilitate fafd de
valorile Republicii qi ale laicitdfii.
Alfred a rXmas multd vreme certat cu tatdl sbu, iar cele mai pl5cute momente
de destindere inainte de Primul Rizboi Mondial qi le-a petrecut alSturi de familia
sofiei sale. A inchiriat la Jouy-en-Josas o casd confortabili cdreia i-au dat numele
Vills Marco, in cinstea fiului cel mic. Emilie ii primea aici, in atmosfera veseld de
la tard,, pe fratele ei Joseptu pe sora sa Marie cu solul acesteia, Marcel Langlais,
gi pe cei patru copii, Roger, Anne-Marie, |ean gi Roberf care se bucurau sd joace
popice cu unchiul lor Alfred. in ceea ce il privegte, ,,lacquot" a fost incAntat cAnd
tatdl sdu a cumpdrat un frumos automobil. Atras foarte devreme de vitezS, el se
aqezalavolan ca gi cum urma si conduci sau lua loc plin de mAndrie lAngd Gaston,
goferul angajai de AlfredT.

Marea renagtere a colegiului Stanislas a inceput imediat dup[ baricadele din

1848. Impactul revoltelor populare a impins intr-adevdr clasa dominantd, altddatd
voltairiand qi anticlericald, sd ?ncredinleze educatia copiilor sdi unor gcoli confe-
sionale. ln anii imediat urmdtori, colegiul numdra mai mult de o mie de elevi.
Spre sfArgitul secolului, cdlugdrii marianigti care conduceau ldcagul au dispus
construirea unor clddiri noi in care au fost instalate amfiteatre, laboratoare gi o
sal6 de scrim6.
in vremea aceea s-au consolidat tradiliile colegiului. A fost creatd o Academie
de gtiinfe gi litere ai cdrei membri purtau in timpul ceremoniilor o centuri verde
brodatb cu auriu, iar sdrbdtoarea SfAntului Charlemagne era celebratd printr-un
banchet la care erau invitate cele mai bune clase. in acea zi, elevii cu rezultate
strdlucite pronunlau un discurs, filosofic sau literar, in fala colegilor de promotie.
In iulie 1901, legea privitoare la asociafii a modificat situalia colegiului, obli-
gAnd congregalia marianigtilor sd solicite o autorizatie de funclionare, care nu i-a
fost acordat5. De indatS, pentru a evita interdicli4 a fost lansatd o vast5 campanie
de subscripfii. Unii dintre fogtii elevi au creat o societate imobiliard cu rostul de a
cumphra zidurile, mobilierul gi firma colegiului, care a devenit astfel o gcoali libera
iar activitatea de predare a fost incredinlatd clerului secular gi unor dascdli laici8.
Marc Sangnier, fondator al Sillonului gi tati al democratiei cregtine dlafrangaise,
s-a mobilizat gi a fost ales primul pregedinte al noului consiliu de administratie.

Eusngetu RoUDINESco
r.-'-tir-u] registrus". El
ra paierni intr-un fel
,ie de Emile din cauza
:. un rol important in
a --1 pedepseascS, in
=teml Cu toate astea,
i't-rulevard Beaumar-
,-- Luaserd hotirArea
erau primite cele mai
:ei rriiiocii catolice. O
I-acan-Dessaux-Bau-
n ;i ostilitate fald de
:rai placute momente
rut a-laturi de familia
areia i-au dat numele
l armosfera veseld de
era. \larcel Langlais,
e - bucurau sd joace
' a fost incintat cAnd
-reme de vitezi el se
ranilrie lAngi Gaston,
dupa baricadele din
r,Sominantd, altddatd
sii urtor gcoli confe-
:.i: de o mie de elevi.
nl iicagul au dispus
arre. laboratoare gi o
*r creati o Academie
ii-lor r: centurd verde
a celebratd printr-un
:i. eler-ii cu rezultate
"{egilor de promotie.
rafla colegiului, obli-
ncdonare, care nu i-a
ati o vastd campanie
t'iliara cu rostul de a
: cttel o gcoald libera
;i unor dascdli laicis.
cre;tine i Ia franqnise,
iiu de administratie.
Astfel, una dintre instituliile religioase cele mai conservatoare din Paris a fost sal-
35
vatd prin interventia unui fiu spiritual al lui Lamennais ce urma sd fie condam-
nat in 1910 de cbtre Vatican pentru cd a incercat sd introducd spiritul Luminilor in
inima unui catolicism reacfionar Ei conformiste.
in 1903, sangnier a pirrsit pregedinlia colegiului, in timp ce abatele pautonnier
prelua functia de director. Domnia acestuia avea sd dureze gaptesprezece ani gi
va ldsa o amintire de negters in memoria elevilor din promolia tAndrului Lacan.
Profesor titular de matematicd gi mai farrriliarizat cu ecuafiile decAt cu gestiunea
unei institufii, abatele s-a dedicat cu trup gi suflet lumii celor mici pe care o avea
in grij5. ii spunea fiecdruia pe nume 9i eri tot atat de preocupat de sdndtatea elevi-
lor sdi ca gi de studiile 1or, continuAnd sd le urmdreascd evolutia qi dupd ce acegtia
terminau colegiul. Nu numai cd a reugit sd-i ajute pe pdrinfii ce aveau probleme
materiale, dAnd din propria Iui pungd, dar a qi modificat regulamentul interior
pentru a permite elevilor cu origine modestd sd-gi pregdteascd examenele de licen!5
in litere, fiind in acelagi timp supraveghetori la prima clasd de liceu. Printre tinerii
care au frecventat institufia inainte de Primul Rdzboi Mondial erau qi unii ce vor
deveni celebri. intre 1908 gi 1909, Charles de Gaulle a petrecut aici doi ani, peri-
oadd in care gi-a pregdtit concursul de intrare la $coala de la Saint-Cyr, iar Georges
Guynemer, mai tAndr decAt primul, s-a remarcat prin purtarea sa extravagantdlO.
In 1908, abatele jean Calvet a fost numit profesor responsabil cu predarea lite-
raturii la prima clasd de liceu. La seminarul teologic de la CahorE il avusese das-
cdl pe Fernand Dalbus, un profesor de morald ce reuqise sd reconcilieze Biserica
Anglicani cu Biserica Ortodoxd. Calvet vorbea in stilul lui Bossuet gi te trimitea
cu gAndul la Confucius. Format la Sorbona de Gustave Lanson gi 6mile Faguet,
devenise un specialist al clasicismului francez. Sub conducerea lui, predarea lite-
raturii s-a conformat intru totul spiritului clerical, deopotrivd rationalist gi ingust.
Cei mai privilegiali erau autorii Secolului de aur: Pascal gi Bossuef in primul rAnd,
urmafi de Racine, Malherbe gi La Fontaine. Secolul al XV[I-lea era neglijat, ca de
altfel gi lucririle lui Ernest Renan. CAt despre poeziamodern5, ea era reprezentatd
de Sully Prudhomme gi Edmond Rostand, in detrimentul lui Baudelaire, calificat
drept,,poet morbid", gi al lui Mallarm4 despre care nici mdcar nu se vorbea. Aba-
tele Beaussart pedagogul colegiului, era mereu ingrijorat gi gata sd lupte impo-
triva pretinselor seduclii ale literaturii: ,,Nu v5 ldsafi cupringi de indoiald, aceastd
neurastenie a inteligenfei", le spunea el elevilor care visau sd devind Rimbaudll.
La filosofig la loc de cinste se afla Descartes. ln inima acestei vechi fortdrele
creqtine, tAndrul Lacan a primif deci, de-a lungul anilor de gcoal4 o culturd clasicd,
pulin deschisd cdtre spiritul Luminilor, impermeabild la modernitate qi centratd pe
un cartezianism cregtin ce rdspundea devizei de pe frontispiciul qcolii: ,,Francez
neinfricaf cregtin nepdtat". in aceeagi promolie cu el se aflau Louis Leprince-Rin-
guef viitor academiciar; Jacques Morane, viitor prefect, Paul de sdzg care va alege o
carier5 medicalS, gi Robert de Saint Jeary viitor scriitor qi prieten intim cu Julien Green.
lncepAnd cu 1915, rdzboiul a intrat brusc in viafa familiei Lacan. Mobilizat cu
gradul de sergenf Alfred a fost afectat la serviciul de aprovizionare cu alimente al
armatei, in timp ce Emilie l-a inlocuit in funcfia sa de agent al firmei Dessauxl2. ln
curtea colegiului Stanislas, transformatd in spital, au fost addpostili soldalii rdnifi
Jacques Lacan. Schila unei vieti, istoria unui sistem de gindire . Negustori de olet
36
intorqi de pe front. Spectacolul membrelor amputate qi al privirilor pierdute ale
acestora atrezit probabil in fiul lui Alfred dorinla unei cariere medicale.
$i totugi,
in toatd aceasti perioadS, pdrea mai degrabd preocupat de propria sa persoand,
striduindu-se sd fie peste tot pe locul intAi: ,,Lacan ii intimida chiar gi pe profesorii
sii, scrie Robert de Saint Jean. Primul la toate. Ochi frumoqi, gravitate malilioasd.
Pdstr4 fdrd sd dea impresia, o anumitd distanfd intre el gi colegii de generatie; in
timpul recreatiei, nu se juca niciodatd cu noi de-a indienii. O singurd datd a fost
intrecut, la eseul de literaturd francez6,, de un rival, cdruia i-a declarat cu detagare:
<Bineinteles, ai cAqtigat, scrii ca Doamna de S6vign613lo,,
Aroganta era caracteristica majord a acestui adolescent cdruia nu i-au pldcut
niciodatd jocurile de copii, dar, spre deosebire de ceea ce afirmd Robert de Saint
]ean, ea nu i-a adus nici locul unu, intotdeauna ocupat de ]acques Morane, gi nici
vreun premiu special. Lacan a fost un elev strdlucif in primul rAnd la lucrdrile de
religie qi la traducerile din latinS, dar pentru celelalte materii a trebuit sd se mul-
lumeascd cu cAteva menfiuni. Notele din prima clasd de liceu sunt intre 9 gi 19,
cu o medie situAndu-se undeva in jurul lui 15. Cet despre aprecierile profesorilor
pentru anul gcolar 1916-1917, ele ne arati cd Jacques-Marie era mai degrabd fante-
zist, camvanitos, uneori supdrdtor gi mai ales incapabil s5-gi organizezetimpul gi
sd se comporte ca gi ceilalli. Deseori absent din motive de sdndtate, obignuia sd gi
fugd de la gcoald gi suferea de un soi de plictiq un amestec de apatie qi desfdtarela.
Fa!5 de fratele lui mai mic, avea o atitudine paternd. il proteja se juca cu el de-a
profesorul gi elevul gi il punea s5-i spund lecliile la latind: ,,Pfin1915, el avea pai-
sprezece anl iar eu gapte, qi md ajuta la latind. Am gi acum in fata ochilor literele
pe care le caligrafia frumos qi il aud vorbindu-mi despre cazuri gi despre modu-
rile verbelorls." Cam in aceeaqi vreme, a descoperit opera lui Spinoza. A atArnat
pe un perete din camera lui o epurd ce reprezenta planul Eticii, plind toatd de
sdgeti coloratel6. Acest act de subversiune intr-o lume de mici negustori l-a incu-
rajat in afirmarea propriilor dorinle in fafa unui tatd a cdrui singurd ambitie era,
in mod evident sd-l vadd cdlcAndu-i pe urme pentru a contribui la prosperitatea
afacerilor cu muqtar.
in anul qcolar 1917-\9L8, Lacan a avut norocul sd aibi ca profesor un om excep-
tional cu care, mai apoi, avea sd lege relalii de prietenie. Ndscut in 1881, ]ean Baruzi
preda filosofia la colegiul Stanislas, concomitent cu redactarea tezei sale de doc-
torat despre viala gi opera SfAntului Ioan al CruciirT.
Lucrdrile acestui gAnditor catolic qi ralionalist, apropiat de Etienne Gilsory de
Alexandre Koyr6 gi de Henry Corbiry se inscriu intr-un curent al gAndirii franceze
apdrut ca urmare a credrii, in1866, a secliei de gtiinle religioase la Ecole pratique
des hautes 6tudes (EPHE). La optsprezece ani dupd inaugurarea secliei a IV-a,
axatd pe gtiinlele filologice gi istorice, aceastX a V-a secfie era menitd sd inlocuiascd
vechile facultdqi de teologie care nu mai fdceau parte din universitate din 1885. Cu
ocazia separdrii bisericii de stat se punea problema pdstrdrii materiilor predate
altddatd sub eticheta teologiei. Deci, religiile trebuiau sd facd obiectul unui studiu
gtiinfific, istoric Ai comparativ. Aceastd inifiativd a fost atacatd atAt de catolici, ce
refuzau sd separe chestiunea studiului textelor sacre de aceea a credinfei gi a ori-
ginii divine a cultelor, cAt gi de stAnga anticlericald, pentru care religia rdmAnea
TUSNSETH ROUDINESCO

rrir-irilor pierdute ale
re medicale. $i totugi,
nropria sa persoanS,
r chiar gi pe profesorii
, grar-itate malilioasd.
rlegii de generafie; in
O >ingurd datd a fost
r declarat cu detagare:
cdruia nu i-au pldcut
irmd Robert de Saint
ccues \{orane, gi nici
:l :And la lucrdrile
de
:i a trebuit sd se mul-
:eu sunt intre 9 gi 19,
':e.--ieri le prof esorilor
:a crai degrabd fante-
.-r::anizeze timpul gi
:rEiate. obignuia sd qi
: eaalie 5i desfdtarela.
:ga se iuca cu el de-a
)in
1915, el avea pai-
:r fata ochilor literele
rurr ;i despre modu-
l: Sr.inoza. A atArnat
::::::, plind toatd de
:: regJustori l-a incu-
:irqurd ambilie era,
:r-ri 1a prosperitatea
:,rfesor un om excep-
r: in 1t81, jean Baruzi
'ea tezei sale de doc-
ie Etienne Gilsory de
t al gAndirii franceze
ase la Ecole pratique
rrarea secfiei aIY-a,
nenitd sd ir-rlocuiascd
-ersitate din 1885.
Cu
ii materiilor predate
trbiectul unui studiu
ta aiAt de catolici, ce
a a credinlei qi a ori-
-are religia rdmAnea
37
o superstitie ce trebuia izgonitd din universitatels. Or, creatorii secfiei se plasau
pe un alt teren. Ei nu dddeau nicio bdtilie .pentru sau contra catolicismultJi", dar
socoteau necesar ca fenomenele religioase sd se studieze cu instrumentele gtiin-
lei pozitive gi in spirit qtiinlific: ,,in realitate, scrie Koyr6 in 1931, printre profesorii
acestei seclii, erau
- qi existd gi astdzi - qi erudifi catolici qi protestanfi; liberi
cugetdtori; evrei credinciogi; gi chiar gi oameni ai bisericii gi rabini1e.,,
Lucrdrile lui |ean Baruzi aparlineau acestei conceplii asupra studiului religi-
ilor. impotriva unei tradilii strict laice gi anticlericale, el susfinea intr-adevdr i5
,,un mistic cregtin nu poate fi inleles decAt de cel ce incearcd sd trdiascd cu el in
lumea iertdrliz1"; dar, in fala teologilor, refuza sx adopte ca atare dogma iertdrii.
Aldturi de descoperirea precoce a lui spinoza, filosofia predatd de Baruzi a
avut rolul de a realiza in itinerarul lui Lacan un fel de tranzitie intre un catoli-
cism cucernic
- cel din mediul familial - gi un catolicism erudit gi aristocratic,
ce putea servi drept fundal cultural sau instrument critic in abordarea domeniu-
lui religios. tn aceastd privinfd, C6cile Gazier, prietena din copildrie a lui Emilie
Baudry, a jucat gi ea un rol important. Lacan nutrea pentru aceasta o vie admira-
!ie, iar ea l-a iniliat in lucririle pe care tatdl sdu, Augustin Gazier,le-a consacrat
istoriei jansenismului2l.
La vArsta de gaptesprezece an| jacques a intrelinut primele sale relalii sexuale
cu o clientd a tatdlui siu, cu ocazia unei cdsdtorii la care fratele lui era cavaler de
onoare. ir, ce il privegte pe acesta din urmd, din cea mai fragedd copildrie gi-a
"""u
manifestat dorinla de a se face preot, ceea ce nu l-a impiedicat sd se indrdgosteasci
de una dintre verigoarele lui gi sd facd proiecte de cdsdtorie. La adolescenld ins5,
a optat pentru viata monahald, care l-a indepbrtat definitiv de sexualitate gi de
viala conjugald: ,,Mama a fost singura femeie pe care am admirat-o de la AlaZ,
a declarat el. Era o cregtind adevdratS, ceea ce nu se putea spune despre tata. Deqi
mama nu a avut niciun rol in evolulia mea cdtre sacerdolit1 a fost foarte fericitd
de hotdrArea pe care am luat-g in timp ce tata s-a ardtat ostil22."
Impreund cu Francis Goullin gi Robert de Saint jeary Lacan a inceput sd frec-
venteze librdria pe care o tinea Adrienne Monnier la numdrul 7, pe rue de l'Od6on.
Cu o fa!5 rotundd 9i fdri riduri, imbrdcatd intr-o fustd largd gi plisat5, aceasta igi
primea clienlii gi organiza lecturi publice la care veneau scriitori deja celebri:
Andr6 Gide, Jules Romains, Paul Claudel. Lacan s-a ardtat interesat gi de dadaism,
iar curAnd a descoperit spiritul nou gi prima formd de suprarealism prin lectura
revistei Litttrnture.I-a cunoscut pe Andr6 Breton gi pe Philippe Soupault gi a asistat
plin de incAntare la prima lecturd aluiulise, de ]ames joyce, la librdria Shakespeare
and Co.In aceastd perioadS, in timpul unei grave crize melancolice, a respins cu
violenfd universul familial gi valorile cregtine in care a fost crescut23. Cdtre 1923, a
auzit pentru prima datd de teoriile lui Freud, dar atenfia i-a fost refinutd de ideile
lui Charles Maurras. Fdrd sd adere la principiile antisemitismului, l-a intAlnit pe
acesta din urmd de mai multe ori gi a participat la unele reuniuni organizate de
Action frangaise2a, descoperind astfel un radicalism gi un cult al elitelor care l-au
ajutat sd se indepdrteze gi mai mult de mediul familial pe care l-a urAt intotdeauna.
Alfred gi Emilie au inceput si se ingrijoreze cAnd auvdzut atitudinea fiului lor
ce igi dispretuia originea, era imbrdcat ca un dandy gi visa sd devind Rastignac.
Jacques Lacan. Schila unei vieli, istoria unui sistem de gindire . Negustori de otet
38
Intr-o zi, Robert de Saint Jean l-a intAlnit in fafa intrdrii parcului Monceaugi a con-
statat cd incd nu luase o hotdrAre: ,,Poate medicina, dar de ce nu o carierd politicd?,,
intr-adevdr, Lacan se gandea serios sd fie secretarul unui om politic2s.
Respingerea religiei gi abandonarea credinfei au prins un contur mai ferm
atunci cAnd Lacan a inceput sd citeascd in germand opera lui Nietzsche. in1925,
a redactat un minunat elogiu al gAndirii filosofului, ce urma sd fie rostit de fra-
tele lui la banchetul organizat pentru sdrbdtoarea SfAntului Charlemagne. Tex-
tul era o adevdratd provocare pentru autoritdlile colegiului Stanislas. El acuza
de nulitate filosofia englezd qi punea in valoare marea tradifie german6. CAnd
tAndrul Marc-Marie a terminat de citit discursul scris de fratele sdu, Beaussart
s-a ridicat furios qi a rostit aceste cuvinte ce au sunat ca o anatemd:
,,Nietzsche
era nebun26!"
in1926, atunci cAnd jacques provoca scandal in sAnul familiei din cauza pre-
ferinlei sale pentru libertinaj gi a adeziunii la tezele Anticristului, Marc-Marie a
luat decizia definitivd de a se cdlugdri. A avut sentimentul acut al acestei vocatii
in ziua de 13 mai, pe cAnd citea preceptele SfAntului Benedict. intr-o clipd, a scris
pe o hArtie cuvAntul ,,benedictin", iar vederea acelor zece litere a avut isupra lui
efectul unei revelalii. Cu toate acestea, la recomandarea fratelui sdu, furios de deci
zie, aurmat un an studii de drept. Apoi, timp de gase luni a frecventat cursurile
$colii de la saint-Cyr qi a fdcut serviciul militar ca ofiqer de rezervd.
in iarna anului 1929, aplecat la mdnistirea de la Hautecombe, monument din
alte timpuri situat in inima lacului lui Lamartine gi capitald a Ordinului bene-
dictinilor. Pe peronul gdrii, rdvdqif ]acques-Marie privea indepdrtAndu-se toate
amintirile care il legau de copil5rie. S-a dorit protectorul acestui frate mai mic
gi a fdcut tot ce i-a stat in putinfd pentru a evita o asemenea izolare. De aceea,
iqi reproga cd nu a putut sd il convingd pe tAnirul sdu frate sd urmeze o carierd
de inspector de finante. La 8 septembrie 7931, acesta a rostit legdmAntul gi gi-a
inlocuit al doilea Prenume cu Franqois, in cinstea sfAntului Francisc din Assisi.
Patru ani rr.aitdrziu,la 1 mai 1935, primirea in ordin a fost celebratd in prezen{a
lui ]acques, care nu s-a mai dus dupd aceea niciodatd la Hautecombe. tntre timp,
Alfred gi Emilie s-au mutat din apartamentul de pe rue du Montpamurr" p"r,-
tru a locui in Boulogne, unde gi-au construit o casd prosperd, la numdrul 33 de
pe rue Gambetta.
CAt despre Madeleine, ea s-a cdsdtoritla 20 ianuarie cu ]acques Houlory un
descendent al celeilalte ramuri a familiei Lacan. Om de afaceri, acesta va locui
mulli ani impreund cu sofia sa in Indochina. Astfel, fiecare in felul lui, cei trei
copii ai lui Alfred vor rupe legdturile care ii legau de familia lor: primul printr-o
rupturd intelectuald, cel de al doilea datoritd stabilirii de lungd duratd intr-o
lard
indepdrtatd, cel de al treilea prin sacerdofiu. La sfArgitul anului 192g Madeleine
s-a imbolndvit grav de tuberculozd. Trimisd intr-un sanatoriu, tocmai urma sd
fie supusd unei operatii de pneumotorax cAnd fratele ei a venit sd-i facd o vizitd.
Furios, acesta a interzis tratamentuf sustinAnd cd sora lui se va insindtosi sin-
gurd. Nu se ingela27.

TUSAETTH ROUDINESCO