Ciind au descoperit ca inul ~i liina se pot fila in .fire continue, oamenii au inceput sa teasa stofe.

Cele mai vechi textile descoperite sunt bucati de piinza care dateaza din jurul anumi5000 f.e.1L.Fibrele sintetice au inceput sa .fie folosite abia pe la sfiir~itul anilor 1800.
-n

O Fibre artificiale toarse, pentru a ob1ine fire, pe o ma~ina numita ma~ina de filat cu inele. Firele toarse sunt infa~urate pe mosoare.

fibre naturale ~i sintetice in fabricarea textilelor. Fibrele naturale provin de la diferite animale ~i plante. .. I.ana oilor este cea mai important:l fibrn de provenient:l animahl folosit:l pentru textile, ~i ea este facut:l dintr-o PrQteina nurnit:l cheratina. Alte fibre de provenient:l animahl au o structurn similara. Printre cele folosite pentru textile se numarn rnohairul Cprovenit de la c;apra de Angora), ca,5rnirul Cprovenit de la capra de ~mir), parol caprei commune parol de carnile, ~i de lame, de cai ~i de iepuri. M:ltasea proviDe din gogo~le vielmilor de rnatase -omizi ale tluturelui Bornbyx rnori. Viermii de rnatase elirnina o protema lichida nurnit:l fibroinogen, care se int:lre~te imediat ce ajunge in contact cu aerul ~i se transforma in fibroma. Fiecare viel:me de rnatase produce un fIr continuu de fibroma, lung de mai multi kilometri, ~i 11inf~oara in jurul corpului sau pentru a forma gog~a. O rnetoda de productie a rnat:lsii este de a coleCta gogo~ele ~i a le desf:l$Ura.

ziua de azi se folose~teo garna larga de

O in unele locuri covoarele inca se mai fac cu razboaie de mana. in fabrici aceasta munca o fac ma~inile.

O La un razboi de ,esut simplu. cocle,ul separa firele de urzeala in doua grupe. tragand o parte in sus ~i alta in jos. Firul de batatura, purtat de suveica. este trecut prin locul dintre ele. Firul este strans in ,esatura de spata. Pedalele se folosesc pentru a inversa pozi,ia firelor de urzeala. iar suveica se trece inapoi printre ele.

pARTILE
RAzBoi

COMPONENTE
DE TESUT , SIMPLU

ALE

UNUI
cocletul .

spata 1

O Se pot produce diferite modele de legatura prin schimbarea felului de incruci~are a firelor de urzeala cu cele de batatura.

Fibre de provenien~ vegetali Fibrele de provenient:l vegetala sunt formate din diferite feluri de celuloza. Acesta este materialul din care sunt facuti peretii celulari ai plantelor. dispozitiv de dirijare Cea mai important:l fibrn de provenient:l vege- a firelor de urzeala tala este bumbacul, fiecare fibrn fiind o celula cilindricl alungit:l. La planta de bumbac, cojile semintelor produc capsule -ru..,re ciorchini pufo~i formati din mii de fibre de bumbac. Acestea sunt MODELE TIPICE adunate ~i din ele se tes mii de fIre de bumbac. legatura Panza, o fibrn adesea folosit:l proviDe din textilelor pentru Imbrncaminte, in fabricarea -tulpinile plantelor de in. Fibrele obtinute din iut:l ~i cinepa se folosesc la fabricarea panzei de sac ~i a franghiei, iar fibrele obtinute din frunze de sisal se folosesc la fabricarea sforii. Fibre sintetice vascoza a fost prima fibrn sinteticl folosit:l in fabricarea textilelor. La inceput, ea se numea rnatase artificiala. Product.ia acestui material a inceput la sf~itul anilor 1800. Atunci s-au inventat principalele procese prin care se fabricl astazi vascoza. Ele implica tratarea unor materii vegetale, precum lemnul, cu substante chirnice care extrag celuloza. Solutia astfel format:l este~

pedale pentru inversarea pozi,iei firelor de urzeala

DE atlaz LEGATURA legatura mata, panama

suveic3

1esatura drepte

panza in linii

legatura 5ate" de bumbac

legatura

till

funie

bedford

203

TEXTILE

O O ma~in3 care face pantaloni colan~i din nailon 6. Num3rul se refer3 la tipul de poliamid3 folosit la fabricarea nailonului.

apoi tratata pentru a se ob1;ine celuloza solid:I purn, care se folose-5te la fabricarea fibrelor de vascoza. lernnul este materia pri1ruI pentru aite doua fibre sintetice importante -acetatul de celuloza ~i triacetatul de celuloza. Nailonul apare in mai multe forme, dar toate sunt poliamide artificiale -forme simple de proteine, care sunt poliamide naturale. Pentru productia fibrelor de nai1on, se topesc mici granule ale unor substante chimice numite polimeri ~i apoi presate printr-un tub numit filiera. Filamentele lungi de nai1on ob1;inuteastfel ~ .~

/!jnc3Izire ~i intindere
coagulatoare O Fibra acrilica se face dint-o solu1ie care con1ine o substan1a chimica numita polimer . Solu1ia se trece printr-un tub intr-o baie coagulatoare. Solidul rezultat se prelucreaza apoi pentru ob1inerea fibrei acrilice.

"'
partarea excesuluide solvent uscare

stabilizare la caldura pentru prevenirea stramutarii ulterioare filamentele colecteaza se taie in ..materie prima" pentru tors sau sub forma de .'fuior" continuu de fibra

O Fabricarea unui tip de franghie rezistenta la putrezire, din fibra de polipropilena. Fibrele sintetice, precum polipropilena, poliesterul ~i polietilena, inlocuiesc fibrele naturale in fabricarea franghiilor, a firelor ~i a funiilor .

se racesc ~i se solidifica. Apoi ele sunt intinse ~i toarse pentru a se obtine fIre. Cele mai folosite fibre sintetice in fabricarea texti1elor sunt poliesterii. Fibrele acrilice sunt. adesea folosite pentru 1mbraclrninte, covoare ~i blanuri sintetice. Multe dint.re fibrele modacrilice asemanatoare cu acestea au avantajul cl sunt neinflamabile. Tesaruri1e folosite la curatat sunt adesea facute prin invelirea bumbacU1ui cu un polimer transparent, impermeabil. Tesaturi Cele t.rei tipuri p~cipale de tesaturi sunt cele t.ricotate, cele tesute ~i cele fabricate prin alte moda1itati. La fabricarea tesaruri1or t.ricotate ~i te~ute, fibrele sunt intai toarse pentru a se obtine fIre, care sunt apoi incruc~ate. La tors, se t.rageo masa de fibre ~i se rasuce~te pentru a forma un f1f continuu. Tesaturile tesute se fac pe ffia.5ini numite razboaie de tesut. Firele care se intind de-a lungul stofei se numesc fIre de urzeala. Cele care se intind de-a latul stofei se numesc fIre de bi1tatura..firele de urzeala ~i cele de batatura pot fi tesute in multe feluri, rezultand tesaturi de diferite grade de desime. Tesaturile t.ricot.ate se fac prin formarea unor bucle care se impletesc pe unul ~au mai multe fire. Pent.ru productia pe scara larga, tesaturile t.ricotate se fac pe ma~ini prevazute cu mai multe ace incarligate. Unele ma~ini au chiar 2500 de ace ~i formeaza peste 3.000.000 ~~ ~fibra acrilica r. ;\
~\

de bucle pe minut. Tesaturile fabricate prin alte modalitati se fac folosind o banda de fibre. Fibrele sunt unite prin tumarea cl$inii peste ele. cand cl$ina s-a fixat, fibrele ~i cl$ina sunt IItratate" (1nc;l1zitepentru a. li se ~ri rezistenta). La unele tes~turi, fibrele sunt unite prin presarea lor 1ntre dou~ suluri metalice fierbinti. Fibrele se topesc ~i formeaza leg~turi puternice 1ntre ele, care 1$i mentin rezistenta dup~ racirea fibrei. O alta tehnicl este legarea fibrelor prin tighelire. Tesaturile modeme "compuse" sunt f~cute din combinatii de materiale ~i au proprietatile tuturor substantelor pe care le contin. Imprimeuri Majoritatea desenelor se aplica pe tes~turi cu ajutorul n1a$inilor. De obicei, materialul trece 1n contact cu suluri metalice acoperite cu culoare gravate cu modelele cerute. La decorarea prin site, cemeala ajunge pe tes~tur~ printr-un ~ablon de artificii care alcatuiesc un desen. Materialul care poarta ~ablonul se nume~te sita -la 1nceput aceasta era ~tase, iar procesul mai este uneori numit decorare prin site de ~tase. Totu$i materialul pentru ~blon folosit astazi este de obicei nailonul, poliesterul sau metalul. La metacromie, desenul este ap1icat cu vopsea pe hfutie. Hartia ~i tesatura se trec printr-o presa fierbinte la 200 C, care face vopseaua s~ se evapore ~i sa se transfere asupra tes~turii.
bumbac

O Sec~iuni transversale ale unor tipuri diferite de fibr3, v3. zute la microscop. De exemplu, fibrele de bumbac sunt ceIule alungite. Fibrele mai scurte de in sunt formate din grupuri de celule. 204

poliamida

!,

poliester

/~ B:JlJ

"
\