MUZEUL JUDETEAN ARGE$

ARGESIS, STUD/1 / COMUNICARI, seria ISTORIE, TOM XII, 2003

CONACUL DE LA ~TEF ÀNE~TI AL SLUGERULUI MU~A T

MARIA MULTEScu·
ALEXANDRU MULTESCU ..

Alaturi de o serie de personalitàti ce ~i-au marcat prezenta în zona Arge~ului de

azi trebuie amintit ~i Mu~at slugerul din Pietro~ani 1•
El este ctitorul cUJ1ii sale ~i bisericii (fig. 1), cu hramul ,,Tàierea Capului Sf.
loan Botezàtorul" (fig. 2), precum ~i a crucii (fig. 3), din curtea acestei biserici din satul
~tefàne~ti, localitate ce se afla înjudetul Muscel, iar azi face parte din judetul Arge{

Fig. 1. Biserica eu hramul,, Ti:iierea Capului Sf Joan Boteziitoru/ ", 1629.

• S. C. Proiect Arge~ S. A.
•• Direc\ia JudeJeanii pentru Culturii Culte ~i Patrimoniul Cultural National Arge~.
1
Nicolae Stoicescu, Dic/ionar al mari/or dregatori din Tara Româneasca ~i Moldova sec. XIV-XVJJ, Ed.
Enciclopedic!i româna, Bucure~ti, 1971, p. 213.
2
lon Popescu-Arge~el, Manastiri/e ~; bisericile din Musce/ la cumpana dintre mi/enii, Ed. Funda\iei
Românei de Mâine, Bucure~ti, 2000, p. 218.
626 MARJA MULTESCU, ALEXANDRU MULTESCU

Mu~at din Pietro~ani apare în

Fig. 3. Crucea slugerului Mu~at din
cimitirul de lânga bisericèi.
acesta a fost demolat, iar peste pivnite s-a ridicat un acoperàmânt în douà pante, repede
dispàrut.
viata publicà a vremii ca postelnic la 1609
~i trece la curtea domnitorilor Tàrii
Române~ti, prin mai .multe functii între care
clucer, ispravnic al Craiovei, mare sluger,
vistiemic ~i stolnic pânà la 24 aprilie 1632,
când î~i face diata.
De~i a ctitorit biserica curtii sale de
la ~tefàne~ti, el a fost îngropat la
Mànàstirea Arge§ului dupà propria dorinfà.
Ansamblul de odinioarà, de la
~tefàne~ti (fig. 4), este ridicat în jurul
aJmlui 1629 ~i este eu atât mai interesant cu
cât premerge epoca de mari înnoiri a lui
Matei Basarab (1632-1654) ~i se numàrà
printre pupnele obiective de arhitecturà ce
se mai pàstreazà de dupà domnia lui Mihai
Viteazul.
Conacul lui Mu~at slugerul avea
douà nivele: pivniîele compuse din gârlici,
pivnita micà (de muràturi?) pivnita mare ~i
parterul.
În jurul anului 1980 când parterul
ajunsese la un important grad de degradare,

Fig. 2. Pisania bisericii eu hramul,, Taierea Capului Sf Joan Botezatoru/"

(loto Ion Patru, Muzeul Jude/ean Arge~).
CONACUL SLUGERULUI MUSAT DIN $TEFÀNE~TI 627

STEFÂNESTf
• •

05 lkm
,-- é d
(/)
qJ u Deolu\ui
~---
a:.

Fig. 4. Schema /ocalitèifii $tefiine~ti, eu amplasarea ansamblului

(dupèi Ion Popescu Arge~e/).
Nu putem spune câ acest monument de început de secol al XVII-lea a dispârut
definitiv, deoarece alàturi de ruina de la fata locului se mai pâstreazâ releveul executat
de autorii articolului de fatâ.
Iatâ câteva constatâri legate de sistemul constructiv ~i arhitectura conacului.
Pivnitele (fig. 5), sunt realizate din carâmida. 0 încapere ce premerge gârliciul
~i care apare decro~atâ de dreptunghiul important al pivnitelor este ceva mai târzie ~i
s-a adaugat cândva, când terenul din jurul conacului s-a înaltat într-atât, încât accesul în
pivnita prin gârlici era prea abrupt. S-a procedat atunci la lungirea pantei extinzând
casa.
628 MARJA MUL TESCU, ALEXANDRU MUL TESCU

, ,.
__ ........ -----.......' '
,, , ''
, \
\
,, ''

0 2_3
..............__..._____,,_
t.
_.___,'--_.
5

Fig. 5. Pianu! pivnifelor conacului de la $tejàne:jti al slugerului Mu:jat

(releveu arh. Maria :ji Alexandru Mulfescu, anul 1978).

Gârliciul adàugat are plan~eu de lemn foarte înàltat faîâ de cota parterului ~i a
folosit la parter ca foi~or (fig. 6).
Gârliciul iniçial este boltit eu o bolta semicirculara, nu prea înalta ~i în care s-a
realizat o penetratie în zona u~ii pivnitei mici care este pe peretele lateral din dreapta.

0 1 2 1 4 5

Fig. 6. Secfiune prin gàrliciul conacului $i odèiile de sus existente în 1978

(releveu arh. Maria $Î Alexandru Mu!Jescu).
CONACUL SLUGERULUI MUSAT DIN STEFÀNESTI 629

Pivnita micà ,,de muràturi" (fig. 7), este ~i ea la rândul ei acoperitâ eu o boltâ
semicircularâ eu generatoarele paralele eu cele ale boltii gârliciului.
În peretele dintre
pivnita micâ ~i cea mare sunt
realizate ni~te ocnite (douà
spre pivnita micâ) ~i aerisirea
se face printr-o fereastrà de
pe peretele opus celui eu
ocnite.
U~a de acces avea
tocuri de stejar masive ~i
buiandrug din acela~i
material la fel eu u~a de acces
în pivnita mare, amplasatà în
capul gârliciului.
Pivnita mare are o
structura specialà. Ea este
acoperitâ de doua bolti
Fig. 7. Vedere din pivni/a de muriîturi cèitre intrarea semicirculare, egale ca
pivnifei mari (Jota Ion Patru, Muzeul Judefean Arge$). deschidere, care se sprij inâ
pe zidurile laterale ~i la
mijloc pe o pilà lipità de zidul dinspre gârlici ~i pivnita mica ~i o alta, patratà
independentâ, pe axul încaperii. Arcele ce unesc pilele sunt destul de joase ~i
intersecteaza boltile longitudinale prezentând penetratii.
De fapt în axul pivnitei nu existâ decât un arc ~i jumâtate, al doilea arc având
cheia proptitâ în zidul de încheiere al pivnitei.
Din anumite considerente cum ar fi diferenta între materiale ~i unele rosturi,
putem avansa ipoteza ca pivnita a fost fracturatà de o alunecare de teren pe aceasta
parte ~i ceea ce nu s-a
deplasat a fost închis cândva,
dupâ eveniment, eu un zid
nou prin care s-a refàcut
încâperea.
Pivnita mare are
ferestre crenelate în zidurile
laterale, de n~tere a boltilor,
drept pentru care aceste
ferestre prezinta penetratii în
boltile mari.
în peretele din fund
(nou?) exista douà deschideri
" ·"' de alta naturà decât ferestrele
de pe peretii laterali. ~i aici
Fig. 8. Ocmje pe peretele pivnifei mari existâ ocnite (fig. 8).
(Jota Ion Patru, Muzeu/ Jude/ean Arge$).
630 MARIA MULTESCU, ALEXANDRU MUL TESCU

Zidâriile parterului (fig. 9) apartineau mai multor etape §Î acest lucru era vizibil
pe faj:adà, astfel încât putem trage concluzia cà acesta a fost modificat sau chiar refàcut,
poate §Î cu ocazia reînchiderii pivnitei mari.

......... ____._]
Fig. 9. Pianu/ parterului conacului slugerului Mu!jat
(releveu arh. Maria !fÎ Alexandru Mul/escu, anul 1978).
Exista aici o salli - prispa, putin mai ie§ita fata de dreptunghiul pivnitelor din
care se urca în foi§orul de peste extinderea pomenita a gârliciului §Î care nu oeupa toata
faj:ada. Din salà se intra într-o tindà pe o U§à din stânga peretelui din fatli al easei. Tinda
subîmpartità în doua oferea acces la patru încaperi. Bucatar:ia §Î o alta încàpere eu acces
din salli completau numàrul de opt û1càperi de la parterul casei. Casa era spafioasà,
peretii interiori erau destul de subtiri §Î nu era coordonare între structura pivnitei §Î ceea
ce se realizase deasupra. Acoperi§ul era înalt. Profilatura fatadei era de inspiratie
clasica, eu ancadramente de tencuiala §Î pile cu capitel linear pe colturi (fig. 10).

A
mw îoù!I

Fig. JO. Fafada conacului slugerului Mu!jat

(releveu arh. Maria $i Alexandru Mulfescu, anul 1978).
CONACUL SLUGERULUI MU~AT DIN ~TEFÂNE~TI 631

Stâlpii de lemn ai slilii aveau la partea superioarli evazliri specific muscelene,

realizate <lin lemn §Ï tencuialli, iar între acestea grinda tencuitli avea un desen special.
Plilimarul era plin.
în încercarea de a stabili un sistem de relatii mtre pivnitele unor cllidiri
contemporane cu conacul slugerului M~at, am putut constata cli de pildli pivnita casei
construite de Matei Basarab la Mlinlistirea Negru Vodli din Câmpulung are un ait
sistem constructiv.
Pivnita câmpulungeanâ e acoperitâ de o boltâ semicirculara. eu dublouri. Se
realizeazâ astfel o încàpere înaltà §Î unicâ.
Asemlinliri cu pivnita noastrli prezintli pivnitele initiale ale Conaculu i Gole~tilor
din apropiere (fig. 11).

Fig. 11. Pianu/ pivni/elor conacului Gole§tilor (releveu arh. Mihai Stoenescu).

Se §tie cli aceste pivnite au fost ~ubrezite de un cataclism §Î au fost consolidate

cu o succesiune de arce care sprijinli la cheie cele douà bolti paralele ce acoperà pivnita
initialâ, bolti care ca §Ï la conacul slugerului Mu§at se sprijinli pe peretii laterali ~i pe
pile de mijloc (fig. 12).
Acest sistem constructiv pare o transpunere m càràmidli a pivn itelor cu un ~ir de
stâlpi de lemn pe un soclu de piatrâ a§ezati Û1 axul lung al acestora §Î acoperite eu
grinzi §Î plan§ee de lemn.
632 MARIA MUL TESCU, ALEXANDRU MUL TESCU

Fig. 12. Sec{iune prin conacul Gole!jtilor (releveu arh. Mihai Stoenescu).

Ansamblul reprezentat de curtea slugerului Mu$at ocupa un promontoriu între

doua vài în centrul satului ~tefilne$ti3. Desigur, în afarà de conac, curtea propriu-zisà se
compunea $i <lin alte cladiri. Se pare cà avem aici de-a face cu unul din primele conace
amplasate in centrul incintei.
Despre felul închiderii incintei nu am surprins nici un indiciu la fata locului
(zidarie sau lemn).
Biserica $i crucea ctitorite de slugerul Mu$at se aflà pe o platformà mai înàltatà
fata de curte $Î conac4. E posibil ca $Î acestea sa fi avut o incintà. Investigatiile
arheologice vor làmuri desigur în viitor multe din problemele legate de acest ansamblu.
Din punct de vedere al irnportantei arhitecturale, monumentul merità sa fie
reconstituit $Î redat unui circuit de folosinta, realizându-se astfel punerea lui în valoare.
S-ar pàstra astfel memoria omului care, nâscut în vremea lui Mihai Viteazul, a
trait pânâ la cotitura politicl:I §Î culturalà pe care a prezentat-o epoca lui Matei Basarab,
de la rena~terea târzie pânà la manierism, a~a cum au fost ele definite în cultura
româneascà.

J N icolae Stoicescu, Bibliografia localitèifilor ~i monumentelor feudale din Romdnla I Tara Romdneascèi, vol.
2, Ed. de Mitropolia Olteniei, 1970, p. 623 .
4
Vezi Catalogul monumentelor istorice din patrimoniul cultural national al judetului Argc~ publicat de
Direqia Judeteanll pentru Cuttura, Culte ~i Patrimoniul Cultural National Arge~, undc apar ,,Ruincle Curtii
Boiere~ti a Slugerului Mu~at'' (03A0032), Biserica ,,Tllierea capului Sf Ioan Botezlltorul" (0380411) ~i
Crucea Slugerului Mu~at (03D00i39).