BISERICA DIN CĂLINESTI-PRAHOVA ,

DE GRIGORE IONESCU, A RHITECT.

--0--

Douăzeci şi opt de krn. spre N. V. de Ploieşti, locşor închis, umbrită în zile frumoase de vară
intre margenile Florestilor
,
cu lunca si,
marea uzină de câţiva tei bătrâni, se înalţă singuratecă biserica.
electrică c1ădită de curând şi malul înverzit pe Este unul din monumentele cele mai interesante
de-asupra căruia se profilează dealurile Măgureni­ din împrejurimi ; a fost zidită pe timpul Domniei
lor, Prahova îsi "
miscă apele linistite
,
pe o albie lui Matei Basarab, de o mână de boieri ai aces­
intinsă, bogată în nisip şi pieh iş. Pe malul drept tuia. Pe pisania de la proscomidie, aproape ştearsă,

I ' •

Fig. 1 . - Vedere spre Sud-Est.

al ei, dominând valea, Călineştii, un sat liniştit,
model de aşezare primară, îşi înşiră casele mici
şi albe, de o parte şi de alta a unui singur drum.
Pe acest drum, mergând spre orăşelul Filipeştii­
de-Târg, pe partea stângă. acolo unde cele două
şiruri de case ' se răresc pentru a se sfârşi, pe u n
scrisă probabil p e la anul 1 832, s e poate ceti :
Această sfântă biserică s'au zidit din temelii cu
cheltuiala du�nealor jupân Tănase, Teodora soţia
sa, [VaJsilache ispravnicul, Maria soţia sa, Mihai...
[DaJfina soţia sa, în zilele bine-credinciosului nostru
Domn Matei Basarab Voevod, ani de la Adam 7124

http://patrimoniu.gov.ro
 BISERICA DIN CA LINEŞTT-PRA HOVA 83

iar de la Hristos 1616, rămânând nezugrăvită până a stat nezugrăvită timp de aproape două sute de
la 1832, şi s'a zugrăvit cu c1zeltuiala dumnealor ani. Această inscripţie nu este, de altfel, decât tăl­
[preo ?]tului Dumitru . . . măcirea inscripţiei de pe piatra de de-asupra uşii

RQ���UL BI�RtClI Cnu"�.

fRftli«lA .

,
; ,

Fig. 2. Vedere latel'illă dinspre Sud.

Această inscripţie, făcută cu caractere slav:one de la intrare, la care s'au mai adăugat cele câteva
in coloare de apă, din cauza fumului de la lumâ- nume, care nu mai pot fi desluşite, ale celor cari
cu a lor cheltuială au z':!grăvit lăcaşul. În această
tălmăcire s'a inscris greşit data zidirii bisericii : în
RCLCQCUL BI�C.RIC!1 CrtLlN�STI locul anului 7 1 54 s'a pus 7 1 24, repetat apoi
PRAn<ll� . în anii de la Hristos 1 6 1 6, în loc de 1 636. în
adevăr de de-asupra uşii de la intrare stă scris :
Această cinstită dumnezeiască cas[ă] zidita-s'au
.
prea Izramul al Uspenii b[o]g[orodilfe[i] K" AHH
- --
---
10 Matei Voevod. n " .\\'kHHf'H [=pomeneşte, Doamne]:
Tănasie, Tudora, Coce, Iorga [scris p"I'''] Vel
Spătaru, Catrina � tl P"H H U. d El'" [jupâneasa lui] . . .
ar ştira (?) Vasilaclzi ispravnicul, msţa Maiu dnt
25, vleal 7154 l.

Arhitectura exterioară. Biserica este c1ădită

cu straturi de cărămidă roşie, îngropate in mortar
şi formate din câte trei şiruri de cărămizi, aşezate
orizontal şi depărtate între ele atât in înălţime, cât
şi în lăţime, cu grosimea unei cărămizi, alternate
de suprafeţe mai late,. acoperite cu mortar de co­
loarea pietrei. În aceste suprafeţe, din distanţă în
Fig. 3 Detaliu din faţadă. distanţă, sânt inglobate cărămizi aşezate in picioare
si
,
succedându':'se două pe muchi si ,
una pe lat.
nările arse în apropiere, s'a înegrit, şi în parte s'a La jumătatea înălţimii, păreţii sânt brăzdaţi, de
sters. Din sfârsitul inscriptiei nu se mai poate des­
iusi nimic. D �
, . această r �latare reiese că biserica 1 N . . lorga: lTisciipţii, ' II.

http://patrimoniu.gov.ro
84 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
jur-împrejur, de un brâu lat format de trei şiruri
de cărămizi aparente : două late-de câte trei cără­
mizi fiecare, intrate în raport cu faţa zidului şi fă­
când unghiuri ieşite şi scobite la extremităţi, şi unul ,
dintr'un singur sir de o cărămidă, iesit în afară.
Î ntre sirul median si cele două siru;i mărginase
se înti�de un câmp 'de mortar. În' dreptul întrării,
acest brâu urmează arcul uşii, îar, în dreptul fe­
restrelor din sâni, şirul de jos şi cel median se
opresc si se continuă de cealaltă parte în linie
d reaptă : Cornisa
, este formată din cinci siruri, de
cărămidă : cele două mărginaşe aşezate pe lat în
sensul lungimii cap la cap, iar celelalte trei aşe­
zate tot pe lat, formând însă trei şiruri de dinţi
de fierăstrău suprapuşi. De jur-imprejur, supt cor­
nişe, se găseşte un şir de ocniţe mari, de 1 , 12 m .
înălţime şi de Iăţimi variind între 0,90 m . şi 1 .20 m .
grupate două câte două. Planul de naştere al
arcelor care termină aceste ocoiţe fiind pentru toate
" &�j;\K',m. BISeRiCIi CnutiYSTt
FR��� .
..,, -
• i . ;
Fig, 5. - Planul.
acelaşi, pentru a se păstra aceiaşi înălţilI,le , ocni­
ţele mai late sânt terminate cu cerc eliptic.
http://patrimoniu.gov.ro
De-asupra întrării principale sânt grupate trei
ocniţe de înălţime mai mică, din causa brâului
r=
l'
I
Fig. 4. - Secţie tranversală .
median care, urmând arcul usii, , le taie. in ocni-
ţele din faţada principală se cunosc urme de zu-
grăveală : sfinţi în picioare.
Peste pronaos se înalţă, dând impresia că
pătrunde prin acoperiş, o prismă cu basa pă­
trată, a cării faţă ce dă spre fatada principală,
după o mică retragere, se prelungeşte cu o
suprafaţă în formă de trapez regulat, a cărui
basă mică formează una din muchile patratului
de basă al turlei clopotniţei.
Pe feţele prismei ce se ridică peste pronaos
sânt câte două rânduri de ocniţe, întrerupte,
în părţile laterale, de cele două turnuri mici,
iar în partea posterioară de acoperişul navei.
Ocniţe1e din rândul de jos sânt mari ; cele de
de-asupra, despărţite de cele de jos printr'un
brâu de cărămizi aşezate pe muche, sânt mai
mici şi corespund câte două pentru fiecare
ocniţă de jos.
Caracteristică la această biserică este gru­
parea celor trei turnuri, care, având axele
verticale relativ în acelasi plan, sânt asezate în
'
faţada principală. Cele 'două turnuri laterale,
octogonale, foarte neregulate şi strâmbe, por­
nind din temelii lipite de corpul bisericii, dau
impresia a fi fost c1ădite în urmăl. Turla c10-
potniţei, cu secţiunea pătrată, este brăzdată de
trei şiruri de cărămizi aparente : două la ex­
tremităţi şi unul la mijloc, şi are patru goluri
- pe fIecare faţă câte unul - în ogivă .
Acoperişul a fost din şiţă. Acum biserica
este acoperită cu tablă ordinară ; a fost re­
novată la anul 1 850 de generalul Mavru.
Î ntregul placaj de cărămidă aparentă este a-
dăugat. S'a păstrat însă felul de a�ezare al că-
I Virg. ,Drăghiceanu, in . Anuariul C. .M. 1 . ' din 1915,
spune că aceste turnuri au fl)st adăugate la 1 850.
 BISERICA DIN CĂLI-NEŞTI-PRAHOVA
rămizii vechi. Cărămida din care a fost clădită
biserica, judecând după cărămida din care este
zidită o moară din localitate, care pare a fi cam
din aceiaşi epocă, era de dimensiuni mai mici,
din care causă cărămida de renovare n'a mai
putut fi aşezată exact ca acea veche, reducân­
du-se, probabil, numărul de şiruri în înălţime.
Datorită acestui fapt, monumentul, privit de la
distanţă, pare puţin ieşit din scară.
Arhitectura interioară. Planul este în formă
de cruce cu trei braţe egale. Pronaosul, de formă
pătrată, este acoperit cu boltă sferică pe pandan­
tivi. Arcurile care susţin bolta se sprijinesc pe
patru pilaştri de colţ, de dimensiuni mici (0.28 m.
pe: 0.28 m.), al căror capitel, prin trepte succesive,
�tL�ţJ�UL ·B1S�RICtJ. CAU!ivSTI
Fig. 6. - Secţie lOil gitudiuilală.
se măreste până capătă dimensiw dle arcelor ce
sânt ch�mati a sustinea (0.42 m. X 0.42 m.). În cei
, ,
doi păreţi laterali se găsesc : două uşi, care dau
acces la cele două turnuri, prin care, pe o scară
grosolană de lemn , în spirală, se poate ajunge la
clopotniţa cu două ferestre.
Atât uşile, cât şi fereştile sânt nesimetric aşezate
în raport cu axul pronaosului. Pronaosul este des­
părţit de naos printr'un părete de 1 .00 m. grosime.
Trecerea din pronaos în naos se face printr'un
arc trilobat susţinut de doi stâlpi groşi nelucraţi ,
angajaţi jumătate în 7idul despărţitor şi sprijiniţi
pe base care fac cOrp' comun cu · zidul. · Axul ar.....
eului, faţă de axul încăperii, este deplasat spre
dreapta.
Naosul, cu 2.00 m. mai lung. decât pronaosul,
http://patrimoniu.gov.ro
85
este acoperit tot cu boltă sferică pe pandan tivi,
care se sprijineşte pe arcuri late, neegale între ele'
În arcul cel mai lat 2. 10 m.- , care se deschide
-
imediat la întrarea în naos, de0parte si ,
de alta,
pe o lăţime de 1 .20 m. şi înălţime de 4.35 m . ,
întrate î n zid c u 38 cm., s e găsesc două nişi ci .....
lindrice. Sânii, foarte mari, cu o secţiune semi.....
circulară de rază R 2. 1 1 m. , sânt acoperiţi cu
=
câte un şfert de sferă. Altarul, cu 1 .62 m. mai
adânc decât sânii, are aceiaşi secţiune, aceiaşi
înăltime
'
si
J
e acoperit ca siJ
acestia.
,
În partea
stângă, imediat după întrare, într'o deschizătură
dreaptă de 2. 10 m. înăltime si 1 .00 m. a dâncime,
în grosimea zidului, se ' găse te proscomidia. Lu.....
ş
mina necesară este dată de o ferestuică de o
formă care aminteşte pe acea a pătratului. Tot
PRA�A .
în stânga şi în partea de jos se găsesc trei ;ide ,
neegale intre ele, destinate, probabil, păstrării
lumânărilor.
Tâmpla este eonstruită din zid de cărămidă cu
stucatură de ipsos, sărăcăcioasă şi lipsită de inte.....
res. Cele două usi ,
în arc trilobat, care dau acces
la altar, sânt nesimetric aşezate faţă de axul tâmplei.
Pictura, făcută din coloare de apă, este aproape
în întregime ştearsă. Abia se mai cunosc pe ici
pe colea urme din care se poate vedea că
a fost de proastă calitate, atât din punct de ve.....
dere al execuţiei, cât şi din punct de vedere al
materialului. În pronaos, unde se mai poate des­
luşi ceva, pe păretele despărţitor dintre naos şi
pronaos se poate vedea, : îl). stânga, supt arcul
 BULETINUL COMISIUNll MONUMENTELOR ISTORICE

ee sprijine�te bolta, un grup de trei sfinţi în pi­ lnterioru l bisericii, luminat numai prin cele d-ouă
cioare, în dreapta şi de aceiaşi mărime , unul ferestre ce se găsesc în sâni, este întunecos. Cred
sîngUl", iar în ax un cap de înger înaripat. De-o că ziditorul a luminat insuficient Iăcasul mai.

viţi doi sfinţi în picioare în mărime naturală. Zu­

parte şi de alta a celor doi stâlpi au fost zugră­ mult din nepricepere decât din ideia de a fi dat
înteriorului o nuanţă de mister religios, de multe
grăveala de pe tâmplă, de şi se mai cunQaşte, nu ori atât de căutat.
presmtă niciun interes.

http://patrimoniu.gov.ro