INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

MINISTERUL EDUCAŢIEI
MEHEDINȚI

OLIMPIADA DE LIMBA
ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa județeană
13 martie 2022
VARIANTA 2
Clasa a VIII-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte.

Se dau următoarele texte:

A.
1 Totul s-a petrecut când timpul era încă de marmură, nimic nu-l putea fărâma. Într-o
bună dimineață, înainte de clasa întâi, o ninsoare fără cusur a străvezit din temelii lumea.
- Ningeee! A niiins! a strigat Viorel în zori când prin fereastră n-au mai intrat zoaie,
adică lumina pe trei sferturi moartă, ci un fel de luciu pe care, aveam să-mi dau seama de-a
5 lungul vieții, îl găsești cum nu se poate mai rar.
Dacă el apare nici nu-i nevoie să te ridici să vrei să-ți iei apă de băut din găleată și să
nu poți, că peste noapte, dacă s-a stins focul în sobă, aerul s-a făcut tot mai rău până când a și-
nghețat. Și apa s-a schimbat în sticlă, trebuie s-o deșerți în oală, și s-o ții pe sobă până se
dezgheață. Totuși sari de sub învelitoarea de lână, nici nu simți cât de rece-i podeaua, lipa, lipa
10 până la fereastra plină de flori, frunze piezișe, argintate, fără nici o fisură. Sufli peste ele cu tot
ce-ai încălzit în piept, faci rotocoale tot mai mari, până zărești fulgii și tăcerea asurzitoare. Dai
să deschizi cârligul ferestrei.
- Numai puțin, te rog, mama, nu-i vijelie. Și n-avem ce căldură să pierdem, că-i la fel de
înghețat ca afară.
15 Tata suflă de zor în jar, îl râcâie un pic, chiar n-a mai rămas nici un licăr peste noapte?
Ia surcele de sub sobă, le clădește în așa fel încât să se strecoare aerul printre ele și aprinde
chibritul. Dacă nu pornește focul din prima adaugă petrol, câțiva stropi, că lemnele astea-s
verzi n-au avut vreme să se usuce. Ca niciodată acum, dacă a fost toamna la lucru pe unde s-a
mai găsit câte ceva, și până la Brașov a ajuns, nu avem rânduri de butuci crăpați și stivuiți pe
20 prispă. Acolo unde bate soarele în orice anotimp și-i zvântă și-i face numai buni de înghițit
flacăra. Îi iau și eu câteodată, îi arunc în sobă, pe rând, să nu-mi intre focul în mână. Nici n-am
făcut șase ani, mai bine să nu mă apropii de sobă, că nici nu știi când faci prăpăd și aprinzi
casa (...)
În soba cu ler am copt mere zilele trecute șă-au fost mai gustoase ca orice altceva de pe
25 lume. Dar dintre toate mie cel mai mult îmi place lampa.
Acum n-a aprins-o nimeni, că e dimineață, devreme. Iar eu o să mă cațăr pe pervaz, că-s
dezbrăcată. Să nu cumva să mă iau de-a berbeleacul în omăt. Vălătucii așteaptă, nu ni-i ia
nimeni. Știm, da, că prima ninsoare e mereu ca o amețeală. Viorel n-a pierdut vremea, și-a pus
ciorapii de lână. Eu n-am încălțări de gumă, ca ale lui, doar niște ghete care abia îmi ajung la
30 glezne. Dar nu contează prea mult, hai și tu, Arsenia, zice mama, n-ai mai văzut frumusețe ca
asta. Și mă îmbracă iute, îmi dă bluza de lână și-un fâș care-mi ajunge până la genunchi. Ies în
fugă, așa, Viorel e șeful de acum, a și apucat sania pe care tata, de parcă ar fi știut, a coborât-o
cu o zi înainte din pod.
 Fac bulgări, nu mulți, că albul ăsta îngheață și asta-i ca și cum te-ai frige foarte tare, de-
35 ajungi să nu-ți mai simți mâna. Îmi dau drumul pe spate, mă scufund ușor, recele e ca o mâță pe
care-o auzi cum toarce și-ți face numai bine. Totuși te ridici, te trage Viorel, frigul e pâclă și se
pune una, două pe tine.
O să vezi tu, Arsenia! O să urli că-ți îngheață mâinile și picioarele.
Tata vrea să împrumute o sanie trasă de cai, că nu se mai poate, trebuie să aducă măcar
40 lemnele pe care le-a lăsat pe poduri, pe locul nostru unde ajungi în juma de ceas dacă răzbești
prin nămeții care nu-s prea mari la ceasul acesta.
Noi nu ne gândim la asta, am bătucit pârtie cu picioarele, până la jumătatea grădinii
deocamdată, nu mai sus, către primul dâmb, nu în capătul în care-o să ajungem altă dată (...).
(Ioana Nicolaie, Tot înainte)
B.
Mâinile mele nu sunt destul de curate până nu le spăl de douăsprezece ori, câte o dată
45 pentru fiecare an din viața mea.Fac asta repede, ca să nu-și dea nimeni seama, și, de obicei,
chestia asta îmi ia exact cât le ia lui Joel și Jake să se stropească unul pe celălalt și să arunce
prosoapele pe jos.
De data asta trebuie să mă grăbesc, pentru că Buna deja țipă de pe aleea din fața casei:
Charlie, ne așteaptă Taică-tu!
50 De fapt, nu ne așteaptă. Tata nici nu știe dacă suntem în camera lui de spital sau nu.
Buna are un obicei pe care sora mea îl numește înjurat pe ocolite.Înainte îmi era frică
de Buna. Davis, sora mea, spune că ne iubește, doar că așa e ea, mai dură de fel, dar nu înțeleg
cum iubirea poate să fie dură. Iubirea lui Tata nu era dură. Nu-și ieșea din fire, nu își făcea
atâtea griji și nici nu se chinuia atât de mult să controleze tot ce făceam. Și nici nu înjura pe
55 ocolite.
Azi doctorii ar trebui să aibă vești noi despre cum se simte Tata. Așa că, imediat ce Buna
ne înghesuie pe toți în mașină ca să mergem la spital, începe cu înjurăturile spuse pe ocolite:
În sfârșit vine și Dan Domestos, spune Buna în timp ce deschid ușa din spate și îi
aștept pe Joel și Jack să-mi facă loc.
60 - Nu mă cheamă Dan Domestos; mă cheamă Charlie, îi spun.
Frații mei gemeni pun ceva la cale.
Nu mă pricep prea bine să-i citesc pe oameni, dar recunosc privirea diabolică din ochii lor
identici.
- URCĂ ODATĂ, CHARLIE! NE AȘTEAPTĂ TATA! Strigă Davis din locul din față.
65 În timpul ăsta, gemenii chicotesc, așteptând să mă așez.
Tata nu ne așteaptă, pentru că nici nu știe dacă suntem sau nu acolo, le explic eu.
Tata a fost rănit în Afganistan. Dar nu e soldat. E profesor de engleză și jurnalist în timpul
liber. Era acolo ca să facă profilul unor soldați, să scrie despre cum erau viețile lor. Dar, în
timp ce mergea cu un jeep, a explodat o bombă. Doctorii spun că Tata a fost foarte norocos că
70 a fost aruncat departe de explozie.
Când Tata a ajuns prima oară la spital, i-au făcut un desen pentru peretele de lângă pat. I-
am desenat un șorecar cu coadă roșie, care stătea pe o creangă, și am scris pe lângă desen
toate informațiile pe care le-am găsit despre șorecarii cu coadă roșie, și le-am scris perfect
caligrafic. Scrisul meu de mână este atât de frumos, încât doamna Simpson, profesoara mea din
75 clasa a șasea, imi spunea Mașina Umană de Scris.
Îmi doresc să fi mers puțin mai des cu Tata la plimbare. Îi plăcea să îmi arate tot felul de
lucruri.
Unele păsări preferă stolul, Charlie, și unele sunt singuratice, mi-a spus Tata odată.
Uite, șorecarul acela de sus, care se tot învârte, e un singuratic magnific.Uite, cu câtă forță
80 zboară. Ne –am uitat la pasăre cum glisa în sus, pe un curent termic, sus, sus, sus, până când
arăta ca un vârf de ac.
Tata s-a uitat la mine și m-a întrebat:
Tu preferi stolul sau ești singuratic, Charlie?
Sunt un băiat, nu o pasăre, i-am spus .
85 Tata a zâmbit și aproape că mi-a ciufulit părul, dar și-a amintit cât de mult urăsc asta.
La un moment dat, Tata s-a oprit din mers ca să îmi spună încă un lucru:
 Ție îți place să faci liste, nu-i așa, Charlie? Uite la ce mă gândeam. De ce nu facem o
listă împreună. Hai să trecem pe o listă toate păsările pe care vrem să le vedem într-o bună
zi.Ți-ar plăcea asta?
(Sally J.Pla, Păsările dintr-o bună zi)
C.
90 Mi-am petrecut anii copilăriei într-o familie tipică, într-un apartament tipic, construit în
anii'70, într-un cartier – dormitor, cu blocuri înalte, din perioada comunistă, cu doi părinți,
veniți din provincie, de la țară, în București, la sfârșitul adolescenței lor, muncitori, fiecare în
întreprinderi de stat unde lucrau în ture, de luni până sâmbătă.
Pe scara blocului eram foarte mulți copii de vârste apropiate (numai la etajul nostru, cu
95 patru apartamente, eram șase copii), iar în cartier cei mai mulți dintre noi eram colegi de clasă
sau de școală. De luni până sâmbătă, după școală și temele de făcut acasă, timpul nostru liber
era, în mare măsură, umplut de această rutină plăcută a socializării fără agendă, în ,,grupul de
egali”, cu ceilalți copii. Timp în care părinții încercau să lupte pe diverse fronturi pentru
asigurarea celor necesare:statul la cozi, gătitul, spălatul de mână, călcatul.Cam ce făceau toate
100 familiile, ce făceau toți părinții. Familii tipice, familii uniforme. În care abaterile de la normă
ieșeau în evidență. De exemplu, familiile cu un singur părinte, fie pentru că celălalt era decedat,
fie pentru că divorțaseră, lucru destul de rar atunci.
Momentul de familie era marcat în amintirile mele de faptul că duminica ne așezam cu toții
104 la masa din bucătărie: mama, tata și eu. Nu era întotdeauna plăcut, din pricina tensiunii care
plutea între mama și tata, între mama și mine, între mine și tata, care voia cu orice chip, să mă
facă să mănânc mâncarea aia, pentru care se luptaseră atât.

( Andrei Chișcu, Amintiri din copilăria mea, apărut în

Dilema veche, nr.681, 9 – 15 martie 2017)

SUBIECTUL I - Elemente de construcţie a comunicării 20 puncte

Scrie pe foaia de concurs numărul cerinței şi litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Cuvintele ridici, obicei, îngheţat, chibritul conţin, în ordine: 2 puncte

a. 6 sunete, 5sunete, 7 sunete, 7 sunete
b. 5 sunete, 6 sunete, 7 sunete, 9 sunete
c. 5 sunete, 6 sunete, 7 sunete, 8 sunete
d. 6 sunete, 6 sunete, 7 sunete, 8 sunete
2. Sinonimele contextuale ale cuvintelor timpul, fărâmă, lumea, în zori, ,din rândurile 1-3, sunt în ordine:
2 puncte
a. perioada, strica, universul, târziu;
b. vremea, distruge, universul, dis - de - dimineaţă;
c. ceasul, deranja, pamântul, devreme ;
d. vremea, deranja, existenţa, devreme.
3. Conţine pronume doar seria: 2 puncte
a. că, el să, ceva;
b. şi, lui, dar, se;
c. lor, noi, ai săi, nici;
d. noi, cine, de ai săi, le.

Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte ale cerinţelor de mai jos:

4. Precizează mijlocul de îmbogăţire a vocabularului prin care s-a format fiecare dintre cuvintele următoare:
douăsprezece, şorecar. 2 puncte
5. Notează cazul cuvintelor subliniate din secvenţa: Ies în fugă, aşa, Viorel e şeful, de - acum, a şi apucat
sania pe care tata, de parcă ar fi ştiut, a coborât-o cu o zi înainte din pod. 2 puncte
6. Menţionează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în secvenţă: Acum n-a aprins-o nimeni, că e
dimineaţă, devreme. 2 puncte
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Buna are un obicei pe care sora mea îl
numeşte înjurat pe ocolite. 2 puncte
8. Formulează un enunţ în care Viorel îşi exprimă sentimentele faţă de iarnă, utilizând un adjectiv la gradul
superlativ relativ de superioritate . 2 puncte
9. Transformă construcţia pasivă din enunţul timpul nostru liber era, în mare măsură, umplut de această
rutină plăcută a socializării fără agendă într-o construcţie activă. 2 puncte
10. Alcătuieşte un enunţ despre o posibilă dorinţă a lui Charlie, în care să foloseşti un verb la modul
conjunctiv. 2 puncte

SUBIECTUL al II - lea - 40 puncte

Scrie pe foaia de concurs, în enunţuri, răspunsul pentru fiecare dintre întrebările de mai jos, cu
privire la textele date :

1. Explică semnificaţia structurii: Totul s-a petrecut când timpul era încă de marmură, nimic nu-l putea
fărâma , utilizate în textul A? 5 puncte
2. Ilustrează două mijloace de caracterizare a personajului Arsenia din textul A? 5 puncte
3. De ce crezi că Charlie i-a făcut un desen tatălui său pe peretele camerei din spital?
Motivează-ţi răspunsul. 5 puncte
4. Menţionează o trăsătură a personajului Buna, din perspectiva lui Charlie, din textul B.
Argumentează-ți răspunsul. 5 puncte
5. Explică un motiv pentru care Charlie agreează atitudinea tatălui său, în comparaţie cu cea a bunicii sale,
cu care nu este de acord. 5 puncte
6. Precizează trei caracteristici ale copilăriei, aşa cum se deduc din textul C. 5 puncte
7. Prezintă rolul expresiv al verbelor la modul indicativ, timpul imperfect, utilizate în
textul C. 5 puncte
8. Prezintă imaginea tatălui, aşa cum se desprinde din textul B. 5 puncte

SUBIECTUL al III - lea 40 de puncte

Te ajută familia să descoperi lumea?

Scrie o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să răspunzi la această întrebare, justificându-ţi
ideile prin valorificarea semnificaţiilor şi a valorilor propuse de textele-suport, precum şi a lecturilor, a
experienţei personale sau culturale.
În elaborarea răspunsului vei avea în vedere:
- interpretarea unei secvenţe din fiecare din cele trei texte, pentru justificarea răspunsului; 12 puncte
- corelarea ideilor din cele trei texte şi a acestora cu idei dintr-un alt text literar sau cu aspecte din experienţa
personală sau culturală; 10 puncte
- respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării şi coerența ideilor. 6 puncte

Vei primi 28 de puncte pentru conţinutul compunerii şi 12 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.