EVOCARI

1 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PIN ACOTECII

NAŢIONALE ŞI A ŞCOLII DE ARTE FRUMOASE DIN IAŞI
ŞI 80 DE ANI DE I�A M OARTEA LUI GHEOR GHE PANAITEANU
- BARDASARE

CLAl:D IU PAHAD A I S şi :\ ! A H IA PAHADA I S E H

Se Implinesc anul acesta opt decenii de la moartea l u i Ghcorj:lhc Panaiteanu- Bardasare,

fondatorul Pinacoteeii Naţionale şi al Şcolii de bele-arte din laşi, instituţii inaugurate - In
premieră pe ţară - la 26 octombrie 1860, aşadar, cu 1 2 0 de ani in urmă.
Identlfictndu-se cu destinul acestora, sacrifictndu-şi propria creaţie artistică In folosul
lor, trăind aproape ju mătate din viaţă numai prin ele şi pentru ele, Gheor�he Panaiteanu-Barda­
sare nici nu ar putea fi evocat altfel - in toată plt>nitudinea personalităţii sale - decit odată
cu instituţiile pe care le-a creat şi pentru existenţa cărora a luptat curajos Impotriva tuturor vici­
situdinilor istorici şi a stihiilor birocrat ice care s-au abătut asupra lor, cît ele s-au aflat sub
conducerea sa.

revelatoare pentru frămintările pc care le-a trăit a cest om, pentru devotamentul şi t enacitatea
In acest scop n e stau la tndl'mtnă numeroase documente şi mărturii, edite şi inedite, unele

de care a fost capabil. Multe documente, emanind chiar de J alei şi avind u n pronunţat caracter
memorialistk, au fost utilizate - ("a sursă informativă de prim rang - In elaborarea comuni­
cării de faţă, oferindu-ne adeseori prilej ul sublinicrii unor aspecte mai puţin cunoscute din a eli·
vitatea sa, al unor precizări utile şi, nu rareori, al corijării unor inadvertenţe care au circulat
şi mai circulă tncă prin bibliografia de specialitate referitoare la viaţa artistică pe care a polari­
zat-o Panaiteanu In jurul celor două instituţii create de el, cu privire la premisele şi consecinţele
acesteia.

exagerare" că Gheorghe Panaiteanu-Bardasare "a deschis drumul artelor frumoase indigene" 1,

In unele publicaţii din secolul trecut, ca şi in altele din secolul nostru, se consi dera "fără

că el "a aprins cea dintii făclie spre drumul artelor frumoase din Iaşi" 2 , că el este "cel din t liu
p ictor al l\loldovci, omu l care va pune bazele, In Iaşi şi-n toată Moldova, unei tradiţii artlslice ,
rezemată pe adevărata ştiinţă, căpătată la şcolile cele mari ale Apusului" 3• Se mai considera ,
de asemenea, că "nepornin d de la nici o tradiţie picturală din ţara sa, arta lui Panalteanu nu va
avea nici o legătură cu trecutul românesc, ci va reprezenta fidel şi cu mijloace modeste, carac­
terul, maniera şi felul de execuţie al şcoalei In care !şi făcuse invăţătura" 4 ). Evi dent, aceste
afirmaţii sint numai parţial valabile. Gheorghe Panaiteanu-Bardasare nu a fost nici In timp,
nici sub raport valoric "cel dlintliu pictor al �Ioldovei". Eustatie Altini (1772 - 18 15) şi tnsuşi
Gheorghe Asachi (1788 - 1 869), mentorul său, I-au precedat şi ca "ştiinţă .căpătată la şco Jile

1 M. K. (Mihail Kogălniceanu) Misrelle, rcv. Propăşirea, anul 1 , 1844, nr. 7, p. 56.

1 A. D. Atanaslu, Gh. Bardasare - Panaiteanu şi infiintarea Pinacotecii şi şcoa/ei Arte·

a Elena Zara, G. Panaiteanu-Bardasare şi Constantin Stuhi, Bucureşti, 1937, p. 6.

lor Frumoase din Iaşi, Arhiva, anul XV, nr. 2, Iaşi, 1 904, p. 63.
·

' Idem.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
716 CI..A'lJ!DI U PARADAIS ş i MARIA PARADAl'SER 2

cele mari ale Apusului" şi ca pionieri ai clasicismului al·ademist tn Moldova şi ca organizatori

de Jnvilţămlnt artistic ; Gheorghe Lcmeni şi Ghcor!(he 1'\ăstăseanu s-au afirmat o dată cu el,

P. Bardasare, Gheorghe Popovici - I-au depăşit simţitor. [n ceea ce priveşte afirmaţia c ă Gheor­
vădind resurse creatoare cel puţin echi\·all•nte, iar unii dintre discipolii săi - C. D. Stahi, Em.

ghe Panaiteanu-Bardasare nu a pornit . de Ia nid o traditie pkl urală din Iara sa", trebuie să su­

m u l u i autohton, Infiripa te la Iaşi către sfîrşitul secolului al X\' 1 I I-lea şi dezvoltate, printr-o
blin iem, dimpotrivil, că meritul său eonstă tocmai in faptul că, pornind de In tradiţiile clasicis­

dirccţionare sistematică de cătn· G h co r,::h e Asadti, in prima jumătate a secolului al X IX-lea,

el a izbutit să consolideze aceste haze de Ia care a pornit, atit prin exemplul propriei aeaţii -

considerată de unii l'ercetători .,forma cea mai l'omplclă şi mai evoluală a clasicismului In Mol­
dova, al Aturi de Slabi" 5 - l'lt şi prin or,::a nizarca unui invăţămlnt artistic viabil, In spirit
clasicist, aşa cum Il iniţiase cu ani in urmă Gheorghe Asa ehi Ia "l'lasul de zugrăvitură" al Acade­
miei :\li hililene.
S-a observat mai de mult ră Gheorghe Panaitl'anu-Bardasare nu t�huic consi derat ca
un i n i ţiator In istoria artelor plastiee modl·rne din :\loldo\·a - cu toate că a fonda t 'Pinacoteca
Naţională şi Şcoala de arte fru m oase din Iaşi - , d ea .,un inel in lanţul evoluţ iei spre asimilarea
picturii moderne, făril a adău!(a nimic nou, in ecen l'e pri v eşt e concepţia, faţă de predecesori ",
meritul său incontestabil fiind aşadar acela de .. ani mator . . . . de continuator al tradiţiei lăsată
de A sa c hi 8• Intr-adevăr, dacă clasicismul cu Iun�a sa trenă academistă a dominat In exclusi­
vitale şcoala de pictură ieşeană din secolul al X IX-ll'a şi din primele două decenii ale SCl'olului
"

nostru, faptu l i se datorează In cea mai man· măs ură lui Gheor�he Asa ehi. El i ns tiŞ i pietor, format
In atmosfera clasieismului yil•nez (1 805 - 1 808) şi mai ales a celui ��m a n (1808 - 18 12). cu unii
din t re corifeii acestuia - cum ar fi Antonio Cano,·a. de pildă - Glieorghe Asal'hi lşi va pun e
pecetea propriei sale formaţii spirituale asupra vieli i artistice ieşene vreme de aproape un secol.
O rganizind diverse f or m e dl� lnvăţ ămint artistie in :\loldova - Ia Şc oa la franceză dela l\1iroslava,
la " Gimnazia Vasiliană� de la ..Trei Ierarhi''. sau Ia Academia :\lihăileană - Asnchi a lnl'adrat
catedrele respel'lh'c l'U profesori l'lasicizanţi din ţările in l'are el lnsuşi se formase ca artist. sau
din alte ţări puternic dominate de academism. Pentru Inceputurile zu grăviei" îl in,·ită la Şcoala
..

franceză de Ia Miroslava pc vienezul Honig ; pentru .. ealigrafie şi desemn de peisagiuri", pentru

pe germanii Iosif Adler şi Johann l\liilll,r, iar ceva mai tirziu. la conducerea eunoscutului .,clas
"desemnul figurilor� şi pl'ntru zu grăvit ura istorii ă In oloiu• ii invită la "Gimnazia Vasilia n ă
•. "

de zugrăvitură" al Academiei l\lihăilene Il va numi pl' italianul Giovanni Schi avon l rrl mai ,

preţuit dintre profesorii strAini angajaţi dr Asaehi Ia laşi,. T. a rindul lor, primii absolvenţi ai

lor profesori academişti, ocolindu-se l'll p ru d e n t ă Frant a care trecea prin profunde transformări
.. clasului de zu grăvltură" sint indrumaţi p('ntru specializare in ţările din care proveneau foştii

social-politice şi cultural-artistice, fră mintări pe care atit Gheorghe Asachi, cit şi Mihail Sturza,
domnul Moldovei, nu le priveau cu ochi 1JIIni7• Gheorhge :Năstilseanu este trimis la Roma;

pe atunci ca o adevilrată .,Atenii"a Ger.n.tn i e i . [ntorclndu-se de la MUnchen, după 18 ani de stu­

Gheorghe Lemenl şi Gheorghe Panaiteanu-Dnrdasare stnt trimişi la Milnchen, oraş apreciat

dii, Gheorghe Panalteanu organizează Şcoala de arte frumoase din Inşi pe care o va cond u ce
timp de peste trei decenii ( 1 860 - 1!192), imprimindu-i orientarl'a academlstă a propriei sale
formaţii artistice. La rtndul lor, a b so lven t ii aceslei şcoli - Const. D. Stahi, Emanoil P. Bardasare
Dimitrie Tronescu, Gheorghe Popo,·ici, Octav Bănl'ilă ş.a. - vor fi şi ei trimişi la specializare
In ţările şi In oraşele i n l'are fuseseră cu ani in urmă tnaintaşii lor, ajungind apoi ei Inşi şi profesori
fi directori ai Şcolii de bele-arte din Iaşi ale cărei dt'stine )l'-au canalizat pe acelaşi făgaş acade­
mist, trasat dintru Inceput de G hPor!(he Asarhi. .. Astfel se explică faptul că cei mai multi şi cei
mal de seamA pictori moldoveni din secolul al X IX-ll•a s-au format In primul rind la MUnchen

d e esenţă clasicizantă, al cărui prir.wm mobile a fost Gheor�the Asachi, s-a perpetuat - canoni­
'i la Roma, făcind să Intirzie atit a vreme academismul ln l'apitala Moldovei. Acel spiritus rector

zat rigid - In sucl·esiunea unor discipoli docili. trel'ind cn o ştafetă din generaţie In generaţie.
Treptat insă for1 a sa de ptnl'traţie incepe să slăbeaseă. Octav Băncilă, de pildă, a studiat Ja.
MUnchen, dar nu s-a ronformat decit par1 ial programului academist, iar Nicolae Tonitza i-a

& Lucla r:i racopol Isplr, Clasicismul în pictura rom d ne ască , Bucureşti, 1 939, p. :Î2.
8 lde m, p. 33.
7 Prin 1835, " M i hai l Sturza ii transferi� de la studii din F.ranţa, in Germania, atit pe
fi i i săi Dumltrache şi Grl go re cit
şi pe Mihail Kogălniceanu care se afla lmprcu riă cu ei . [n acest
sens fusese sfătuit şi de consulul rus, care il atrase atenţi a Mărie! Sale că n u se cuvenea ca să-şi

turii romtine de la origini pînă în prezent, B uc u reş ti 1 94 1 , p. 169).

ţină copiii Intr-o ţară prea liberalii, pe marginile anarhiei" (Cf. George CAlinescu, Istoria litera­
,

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
3 120 DE ANI DE lJA lNF.I1!N'Ţ1AREA PINACOTECII DIN IAŞI 71 7

plătit şi mai puţin tribut. Trimişi de la Iaşi sau din alte oraşe ale ţării, nici ceilalţi pictori român i
care au studiat la MUnchen spre sflrşitul secolului trecut şi inceputul secolului nostru - Luchian,
Petraşcu, Vorcl, Hlrlescu, Steriade ş.a. - nu mai cad sub conul de influen !ă al academismulu i.
D ealtfel, lnsăşi capitala Bavariei, multă vreme bastion european al acadcmismului anacronic ,
devenise Intre timp cu totul altceva. Impotriva normelor academistc, in compatibile cu avintu 1
şi fantezia creatoare, se produc spre sflrşitul secolului al X IX-lea - atit la :\-liinchcn cit şi tn
alte centre din Germania - mişcări violente care pun intreaga artă clasică intr-o succesivă ş i
ireductibili! contradicţie c u siml:olismul ş i secesionismul, c u grupările "Jugendstil", ..D er Blaue
Rciter" şi .. Die Briicke", toate la un loc pregătind apariţia expresionismului, curent cu rezonanţe
universale şi cu profunde implicaţii atit In artele plastice cit şi tn literatură, muzică şi teatru.
Depăşit in apusul Europei, unde se lmpotmolisc de aproape două veacuri tn academism, clasi­
cismul a constituit o etapă necesară In dezvoltarea artelor moderne româneşti dln prima jumă­
tate a veacului al X IX-lea, subordontndu-se - ca şi In alte ţări europene - programului general
de luptă ideologică, politică, socială şi naţională al burgheziei tn ascensiune. Sub acest raport,
iniţiativa lui Asachl de a organiza un tnvăţămlnt artistic românesc cu orientare clasicizantă,
ca şi diriguirea acestuia spre un conţinut patriotic, mai cu seamă spre subiectele pilduitoare din
istoria noastră naţională, au corespuns Intocmai etapei istorice respective. Lui Gheorghe Panai­
teanu-Bardasare, aşa cum s-a mai spus, i-a revenit meritul continuArii şi consolidării acestor
iniţiative care, pe Ungă misiunea lor i deologicA, au avut ca efect şi educarea gustului public
intr-un spirit artistic nou, diferit de cel feudalo-religios, ceea ce a netezit realmente drumu 1
către noile etape ale artelor moderne româneşti.
DAruindu-se exemplar acestei cauze, pictorul afirma, Intr-un memoriu către :\finistcru 1
Instrucţiunii Publice, că lucrează pentru realizarea ei "poate de douăzeci de ori mal mult decit
doreşte onorabilul minister", deoarece progresele rapide lnregistrate In dezvoltarea "talentului
j uni mei noastre il satisfac pe subsemnatul, făctndu-1 să nu se urnească de Ia şcoală de dimineaţa
plnă scara şi să-şi sacrifice timpul, bucuria şi zehii pentru plantarea şi .răsplndirea ttUnţelor
artistice pe pămtntul României" 8• Această putere de sacrificiu izvora dln convingerea nestră ­
mutată a lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare că "artele frumoase au misiunea de a lnnob ila
şi inălţa cultura unui popor prin dezvoltarea gustului estetic" •.
*
* *

Toate dcme rsurilc care s-au răcut In vederea tnfiinţării Pinacotccii şi a Şcolii de bele­
arte din laşi s-au prevalat de valoarea tablourilor donate de Scarlat Vârnav, chiar dacă nu-.
melc donatorului nu era pomenit decit arareori In demersurile respective10• Cunoscind bine
acest adevăr, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare il relata in mod categoric : .,Temelia aceste i
Pinacoteci s-a pus . . . la 1846 de către defunctul Sofronie ( Scarlat) Vlrnav prin donaţlunen co­
lecţiunii de tablouri pe care a cumpărat-o licitativ de la m:trquisul L as Marism 1s din Paris In
zilele d� vineri şi slmbătă, tn 19 şi 2CI decembrie, anul 18 t5, precum doved�ştc catalogul ta­
blourilor, imprimat la Paris In acelaşi an � 11 .
Intrucit In p erioada cind s-a făcut această donaţie, Pinacoteca in că nu exista, lucrllril e
lui Vărna:v au fost depozitate la Biblioteca Gimnaziului academic - care lşi avea sediul In
vechea clădire a Academiei Mihăilene - răminlnd depozitate acolo vreme de zece ani.
Numai la citeva luni după Unirea Principalelor Române, cind, sub domnia lui A le­
xandru Ioan Cuza, condiţiile istorice devin mult mai favorabile dezvoltării tnvăţămlntu lu i,
cultu rii şi artei româneşti, V. Alecsandrcsc u - Urechiă, care era pc atunci şeful secţiunii 1

8 Arhivele Statului laşi, Fond 1 83, ds. 1 / 18M, f. 10.

• Arhivele Statului Iaşi, Fond 183, ds. 2/1871, f . 51, ..Petiţia" lui Gh. Pnnaltcnnu, nr.
52/15 iulie 1871, către Preşedintele Comitetului j udeţean Iaşi.
l o I n redactarea acestei părţi, referitoare Ia lnfilnţarea, evolutia şi dezvoltarea Pinaco­

tecil Naţionale din Iaşi, autorii au rolosit extrase din următoarele lucrări : Claudiu Para�tals,
Valori ale picturii româneşti in Muzeul de artă din laşi, Iaşi, 1970 ; Claudiu Paradais, Valori ale
picturii universale in Muzeul de arid din laşi, Iaşi, 1972 ; Claudiu Paradais, Muzeul de arlq din
Iaşi. Ghid, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 974 ; Maria Paradaiser, Gheorghe Panaileanu-Bar­
dasare - dale noi şi precizări cu privire la fondarea Pinacolecii NaJionale din laşi, fev. wCerce­
til.rl lstorice " (seria nouă), V II, Iaşi, 1 976, pp. 165 - 173.
n Arhivele Statului Bucureşti, M. I.P.C. 426/1893, f. 158.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
718 CLAUIDIU PARA.OAIS şi MARTA PA RAD.'\ISE!R 4

Academia Mihăileană din Iaşi. Aici a luat fiinţă în 1 835, uCiasul de zugrăviturăa ale cărui
cursuri le-a frecventat Gheorghe Panaiteanu-Bardasare Între anii 1 835-1 840.

din Ministerul Instrucţiunii Publice, lşi Incepe demersurile p ent r u lnf ii nţare n a a şa · n um itu lu i

La 3 noiembrie 1859, el Ina in t eaz A Consiliului m iniştrilor un referat tn care arată că

Muztu national de picturd, pornind tocmai de la situaţia In care s e afla această co l e c t i e .

"Biblioteca colegiului din laşi po sedă o colecţiune de 23 tablouri In oloil2 şi .JO litografiate, din

această mică cole cţ i un e poate serv i de In ce put u l unui muze u de pictură na ţ i on a lă . L a

care multe sint de valoare reală ca tablouri istorice na ţionale sau modele de pictură, lnctt

cercetarea c e s-a fă cut acestor tablouri, văzJnd c ă cele m a i Jnsemnatc din el e s e găs esc i n o

m uzeu Istoric de pictură, care s-ar permite cu timpul a-şi a v ea o şcoală a sa Jn această frumoasă
stare de rulnare şi de labrare, simţind t ot odat ă trebuinta ce este pentru naţiune de a avea un

artă, cu a t i t mai mult că chiar plnă acum guvernul ţ ări i a ch elt u i t mai multe sume cu trimi­

m area u n u l mu ze u de p ictu ră naţională şi, ca Incep ut la aceasta, a lnsărcina pre D . Anasta­

terea de t i neri pictori romAni in It a lia, subscrisul a cre zu t de datoria sa a Ingriji pentru for­

sano, ca pictor romAn, cu restaurarea tabloanelor tndăunate şi sporirea lor cu copierea Dom­
nilor ro m ân i de pre la deosebitele biserici şi alte I zv o ar e , lnsemntndu-i-se spre ace5L finit ( = sco p )
un ono ra ri u din economiile casei clerului.
Acestea, subscrisul a r e onoarea a le referi onorabilului Co�siliu spre cuvenita aprobare" 13 •

g et u lu i " .
Acestui refera t i s-a dat următoarea rezoluţie : " S e va aştepta aprobarea bud­

In sfirşit, in şedinţa din 30 iunie 1860, Adunarea leg i u it o are a Mold.lv � ' , prc z ida tă d e
M i hai l Kogă l n i cean u , pe at u n c i preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrii ad-interim la
Culte şi I ns truc ţit JD e publică, aprobă Infiintarea Muzeului, a Şcolii de a rt e frumoase şi a Uni­
versltllţii, toate trei fiind primtdc instituţii de acest fel din ţ ara noa�.tră.

12 Pc linJ!il lu crăril e donate de Scarlat Vilrnav, l::t Biblioteca colegiului s e m a l ţuH·au şi

alt e opere de artă adunate de Gheorghe Asachl lncă de pe vremea c/asu/u i de :ugrăvitură, care
a funcţionat In cadrul Academiei Mihăllene, Intre anii 1835 - 1843.
11 Arhivele Statului Bucureşti, M. C. I.P., Moldova, ds. 518/1859, f. 23.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
5 120 DE ANI DE LA 1NFIJ!N11AREA PINACOTECJ!I DIN IAŞI 71 9

Decretul domnesc prin care Gheorghe Panaiteanu-Bardasare ,. . . . este Întărit În postul de

directore al Muzeului din Moldova". (Arhivele Statului Bucureşti, ds. 5 1 8/1 859, f. 79).

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
720 CIJA'UDRJ PARADAJ.S fi 'MARIA :E'ARADAISER 6

La 29 august 1 8 60, prin D ecretul domnesc nr. 9223, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare

"este tntărit In postul de directore al Muzeului din Moldova, cu speciale Indatoriri de a res­
taura tabloanele actuale ale acestui Muzeu, de a co mpleta albumul naţional şi de a preda Ia
şcoala de picturA şi sculpt u ră ce se v a Infiinta" 14•
In noua sa calitat e, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare primeşte ordin de Ia ministerul
tutelar - cu nr. 10.796 din 12 septembrie 1860 - să preia, lmpreună cu Gheorghe Şiller, ope­
rele de artă existente Ia Biblioteca şcoalelor.
Vestea lnfiinţării - de j ure - a Muzeului naţional de pictură a produs entuziasm In
rindurile intelectualităţii ieşen e . La 12 iulie 1860 - deci numai după două săptămîni de Ia
adoptarea măsurii In Adunarea legiuitoare - se primea, la Ministerul Instrucţiunii Publice
din Moldova, o scrisoare entuziastă a "Letinanh1Iui ALEXAND R U DON IC I "prin care cu­

menea importan t templu al artelor tn Patrie", rugind "pre Onor Ministcriu a binevoi, să pri­
noscutul fabulist lşi exprima dorinţa, "ca român, de a contribui şi el Ia deschiderea unui ase­

m ească pentru noul muzeu . . . donaţiunea din partea " sa "a tabloului original d e T . Arnan,
reprezent i n d actul Unirii Principatelor. . . in mărime naturală". Cu acest prilej, Kogălniceanu
are inspirata idee de a pune p e scrisoarea lui Donici următoarea rezoluţ i e : "Primindu-se cu
recunoştinţă hărăzirea făcută, se va aduce la cunoştinţa Domnului stăpînilor . . . ca prin or­
donanţă domnească şi publicată să se exprime dăruitorului recunoştinţa guvernului". Peste
ctteva zile , l a 26 Iulie 1 860, ei va redacta u n refe rat către AI. L Cu za rugladu-1 a exprima dă­
ruitorului, prin alAturata Ordonanţie, D o mneasca ... mulţumire pentru asemine lăudabilă faptă ,
demnă a servi de model tuturor carii (= celor ce) aspiră a binemeri t&_,fe recunoştinţa ţării,
autorizind p e subscrisul a o şi publica spre obşteasca ştiinţă şi apref!'ure" 1 " .
Acest procedeu - total diferit d e tratamentul aplicat donaţiei lui Scarlat \'âmav pe
vremea lui Mihail Sturza şi chiar a lui Grigore Alexandru Ghica - a stimulat considerabil
generozitatea colecţionarilor particulari. Pe la mijlocul lunii octombrie a aceluiaşi an, patri­
moniul artistic al instituţiei se îmbogăţeşte c u lncă treizeci de tablouri - româneşti şi străine ­
pe care (e donează un alt colecţionar ieşean, avocatul COST ACRE D A S IADE.
Primindu-i-sc cu recunoştinţă ofranda, Mihail Kogălniceanu solicită lui Gheorghe Pa­
naiteanu - Ia 6 noiembrie 1 860 - catalogul colecţiei lui Dasiade, pentru a redacta, In temeiul
acestuia, u n referat către AI. I . Cuza, rugîndu-!, ca şi in cazul donaţici l u i Donici, să aducă
mulţumiri publice colecţionarului pentru donaţia făcută muzeului.
Plnă la inaugurarea muzeului, Panaiteanu a mai obţinut de la Ministerul Instrucţiunii
Publice o lucrare d e Theodor Arnan (Ştefan l'el Mare şi arcaşii), două iucrări de G heorghe

Costache, semnat de A. Kauffmann, şi un portret anonim.

N ăst :'!seanu (Cavaler în zale şi Portretul lui Al. I. Cuza ) , un Portret al m itropolitrrlrri Vcniam;n

D eschiderea mu1eului a avut loc la �6 octombrie 1860, odată cu solt>mnitatoa inaugu ­

rării Universităţii şi in acelaşi local cu aceasta, adică In actualul sediu al F i l i alei Iaşi a Aca­
demiei R. S. România. Patrimoniul său lnsuma atunci 64 de tablouri In ulei, 18 mulaje In ghips
şi cirra 100 de Jitografii.
Nu cleul cel mai preţios al acestei restrînse colecţii era constituit din cele 16 tablouri
italiene, spaniole, flamande, olandeze şi franceze donate statului d e cdtre patriotul moldovean
Scarlat V. Vârnav, Inel\ din anul 1847, la care s-au adăugat ulterior donaţiile şi achiziţiile
menţionate mai sus.
După inaugurare, la 7 aprilie 1861, intră In Muzeu, împrumutată "Yremrlniceşte", co­
lecţia lui Costache Negri, formată din 39 de tablouri atribuite unor m aeştri celebri ca Van Dyck ,.
Nicolas Poussin, Tintoretto, Veronese, Salvator Rosa, Carlo Dolri, Giulio Romana, Francesco

tate de Panaiteanu cu N e gri, p e de o parte, cu generalul Tell, Mihail Kog:llnin•anu şi Titu

Solimena, Jan Both e t c . Ulterior, l a 10 iulie 1874, in urma unor Indelungate tratative pur­

Maiorescu, pe de alta, colecţia sa intră definitiv In patrimoniul muzeului, fiind achiziţionată

la o sumă derizorie care face din ea o cvasidonaţie . . .
De-a lungul anilor, patrimoniul Muzeului s-a lmbogăţit c u noi lucrări d e artă româ­
nească şi s t răină provenite atit din donaţii particulare, cit şi din aehiziţii rfcduatc de stat ..
Au mai făcut donaţii : C. D. Stahi, Gh. Panaiteanu-Bardasarc, B. P. 1-lasde u , Ioan Aivas,

C. D. Slabi, Ludov ic
Em. P. Bardasare, Iancu l\lanolal'he Codrescu ş.a., iar printre autorii lucrărilor donate de·
aceştia Intilnim numele pictorilor Niccolo L ivaditti, Em. P. Bardasan·,
Stawschi, Eustache Lesueur ş.a.

ziţionat\! de stat In perioada respectivă. Printre autorii a cestora - aliiluri de Constantin l. e<:c a ,.
!\lai importante ca valoare artistică - dar cu mult mai p u t ine - sint lu cr:'!rile achi ­

14 Idem, f. 79.
u Ibidem, ff. 33, 37.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
7 120 DE ANII D E LA lNFJl!NŢ1AREA PlNAJCOTE'C'DI DIN IAŞI 72 1

unde la 26 octombrie 1 860 a fost inaugurat Muzeul.

află Filiala Iaşi a Academiei R. S. România.

Em., P. Bardasare, Petre Verussi, Gheorghe Panaiteanu, C. D. Stahi - ii intilnim şi pe cei ma i

mari pictori români din secolul trecut : Theodor Arnan. 1\'ricolae Gri gorescu;·ş i Ton Andr'crscu .

sie ( 1 R92), se putea afirma că instituţia a prins rădăr'ini puternice, eă s-a integrat in viaţa spi-
După trei decenii de la inaugurare, cind Gheorghe PanaitE'anu-Bardasarr ieşea la pen­

rituală a oraşului şi a ţării, polarizind tn jurul ei Intreaga mişcare plastică din Moldova.
·
lncă din primii ani ai existenţei sale, 1\iuzeul - n u mit mai tirziu Pin acoteca Jl\afion-alli
din Jaşi16 - a 'fost mereu in cilutarea unui sediu propriu, cu condiţii bune de !!Xpunere şi con ­
servare : I n 1 860, după cum a m văzut, este inaugurat I n vechiul local a l l"nlversitii ( ii, unde
!şi are sediul acum Filiala Iaşi a Academiei R. S. România ; in 1 8 79 se mută în casele lui Con­
stantin Theodor Ghica, de la Copou, dar după 1 2 ani - tn 1 8 9 1 - !şi schimbă iar sedi u l, mu­
tindu-se tn localul fostei Şcoli centrale de fete din str. Muzelor, acolo ul}.de" se află astăzi Li­
ceul nr. 2 .,Mihai Eminescu " .
Ultimul Iorai al Pinacoterii - înainte de a fi instalată In monurnentalul Palat al Cul­
turii - a fost vechea clădire a Academiei Mihăilene, care era situată vizavi de Liceul l"a\ io­
nal, aici zăbov ind cel mai mult : din 1 8 95 pînă In 1 95 0 .
ln actualul sediu, Muzeul de artă din Iaşi - continuator organic al vechii Pinacoteci
Naţionale - a fost inaugurat la 1 Mai 1 957, dispunind, In srtrşit, de un important spaţiu pen­
tru expunerea şi depozitarea tezaurului său artistic. Trebuie să relevăm insă c:ă ritmul de. creş­
tere a acestui tezaur a rost extrem de scăzut plnă acum 25 de ani. L a 2 6 octombrie 1 860, p a ­
trimoniul tnsuma 6 4 de· tablouri t n ulei ; :�2 d e ani m a i tirziu, retrăgindu-se la pensie, Gheorghe
Panaitcanu-Bardasare li dădea In primire succesorului său, C. D. Stahi, 2 1 4 tablouril7, iar
după 86 de ·an( de existenţă, tn 1946, cind maestrul .Corneliu Baba lua tn primire direcţia Pina­
cotecii din Iaşi, tn inventarul acesteia 'nu figurau decit 5 2 1 de piese de pictură, grafică şi·
sculptură . .

1 6 Pr i n o·rdinul MinisteruÎui In�truc\iunii Publice şl al Cultelor nr. 3 1 . 959 din septembrie

1 8 65. Cf. Arhivele Statului Iaşi, Fond l S:i, ds. 6 / 1 9 1 2 , f. 383.
17 Arhivele Statului Bucureşti, M. I . P.C., ds. 426/ 1 8 93, f. 157 şi u rmătoarele'.

� Cercetări istorice
www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
-
...
' �,.}
.. c :.._-\ tJDll..i PA RAUAIS ş\ i\IARiA PARADAISE'R
-------
8

Gb. Panaiteanu uAutoportret" , ( 1 870-1 880)- CoL Muzeului de artă din laşi.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
9 120 DE ANII DE LIA lNFIJ1N1'AREA PINACOIJ"E'CIIII DIN IAŞI

lucrări, pentru instalarea 'luzeului intr-un local pe măsura importanţei acestuia. penlr!J l'X­
Abia In anii puterii populare s-au alocat fondurile necesare p�ntru achizitii masi\"C' de

tin derea spa ţ iului d e cxpun erc şi conservare, pcntru organizări de expo z i t i i temporare. pPn l r u
tipărituri, pentru a n gajarea u n u i personal d e indrumare, cercetari' ş i ingrijire eorespun z:Uor.

oraş şi din tară chiar - M uzeul dispune de 22 de săli spaţioasc pentru expoziţia permane n t ă
Acum. in Palatul Culturii - u n a din tre ��ele mai mari şi mai frumoas!' constru c ( i i din

cri!ri d e pictură. peste 2 2 0 0 dl' grafică ş i circa 4 Ci 0 de sculptură. fiecare din aces t e genuri e u ­
ş i de u n patrimoniu artistic care lnsumea7ă pcste 5 000 d e op1•re, d i n care circa 2 500 s i n t l u ­

prinzînd a t i t opere d e artă n a ţ ională, c i t ş i oper� de artă universală.

Este il1 con tinuă creştere, de asemenea, afluenta vizi tatorilor Muzeului, 1·are a a t i n � i n
ultima v r r r n e o medic a n uală de c i r c a 150 000, cifră pe dl'plin Pdificatoarr d a c ă o compară m .
c u numărul acestora di n a n u l 1 9:�8. care nlinsese .,recordul d e . . . o mie", după c u m a n u n t a
ziaru l local.
..
·• *

In concepţia l u i G h corghe Panaitennu-Bardasar� • .,Fondarea u n u i ITI'.J:r.cu " d � p i c t u rii

fără o şcoală de arte frumoase ,.este Intocmai ca o bibliotecă f:ir:'i ş t i in ţă de carte " 18. Co n s i ­
derindu-le inseparabile, l o a t e demersurile sale pentru Infiintarea :'.luzeului au a v u t deopotriv ă
in vedere şi organizarea u ne i asemenea şcoli ,.hrănind ideea" de a o fonda la Iaşi "î ncă de p c
8
vremea c i n d se afla in s t r:li n ătate" 1 • Pătruns d e necesitatea ei. el a "stăruit i n t r u aceasta . . .

20• Formal, problema fusese oare­

c u toate putt'rile" o b ţi n înd "autorisaţiunea Domnului Mihail Kogălniceanu s ă organizeze o
asemenea şcoală după modelul academiilor din German i a "

de Mihail Kogălni ceanu In .. Ateneul Român'· nr. 1 din septembrie 1860 In care se prevedea d
c u m rezolvată înl'ă de la 1 2 a u gust 1860, prin acel ..Prescriptium-verbale" semnat şi p u b l i ea t

"pc lingă Muzeul nou infi i n t a t . . . se va organiza un incrput de şcoală de pictură şi sculptură'·,
prevedere curpinsă, dealtfel, şl tn Ordonanta domneaseă din 29 august 1860, prin care ,.O-lui Bal­
tasar Panaiteanu era ,.lntărit In postul de directore a l Muzeului din Moldova", avind printre
alte speciale indatoriri "şi pe aceea ,.de a preda . . . la şcoala d e pi ctură şi sculptură ce se va
I nfiinta" 21 •
Conform proiectului prezentat de Panaiteanu lui Kogălniceanu, această şcoală era .. me ­
nită să formeze artişti şi dlletanţi. .. pentru ca prin dinşii să se poată dezvolta gustul pe n t ru
frumos In popor", a rta trebuind să fie .. Intocmai ca razele soarelui care să străbată . .. p!nă la bor­
deiul olarului, precum era odinioară la greci şi romani" 22. Considerind că .pu ( inii pictori" d i n
vremea l u i ,.sint treci\tori" 51 c ii " p e urma lor" trebuie " s ă răsară a l ţ i i care să însufleţească a r t e l e
cu noi puteri spre a l e înălţa la culminatiunea lor", Gheorghe Panaiteanu pleda - i n suc­
cesiunea gindirii bătrlnului Asachi - "pentru introducerea desenului liber în toate gimn a zi i le
principatului" şi pentru obligativitatea tinerilor (elevi) de a desena in vederea depistării a e r ­
Iora care v ă d e s c talent şi care .,cu timpul . . . p o t deveni artiş t i " . S e subintelege c ă mai a l e s d i n

va funcţiona "sub acoperămln tul :'.luzeului", cu două clase şi anume : 1 clasul anticilor şi I l
rindurile a cestora s e vor recruta viitorii elevi a i Şcolii de a r t e frumoase, care, pentru incrput .

clasul d e pictură". :\lai tirziu s e v a putea infiinta .,şi u n clas d e compozi ţiune". D eocamdat:l
lnsă, ,.fiindcă lipsesc elevii pregătiţi pentru a începe studiile" la primele două clase menţi o n a t e
m a i sus, el i ş i propunea s ă înfiinţeze u n "clas de desen preparativ", i n cadrul căruia elev i i să
fie supuşi la .,tot felul de probe elementare graduale pină la cele mai grele" şi numai In fun c ţi e
de iscusinţa lor ,.v or trece l a s tudiul academic al anticilor u n d e se va incepe c u desemnarea ana­
tomică". Pentru .,clasul de desen preparativ", Panaiteanu prevedea următorul program :
..dimineaţa de la 8 - 12 ore şi după-amiaza de la 1 - 5 ore " . Pt'ntru "clasul anticil or• se pre­
coniza u n program mai !ncărcat şi mai complex : ,.dimineata de la ora 6 - 8, modelul ; de la
8 - 1 1, ant icile ; de la 1 1 - 1 2, optica sau perspectiva. După-amiaza de la 2 - 5, studiul an­
ticilor ; de la 5 - 6, anatomia şi de la 6 - 8, nudul". Cu privire la studiul de nud, Panallea n u
considera c ă acesta ,.este cel mal greu, d a r ş i c e l m a i folositor pentru fiecare artist sau d i l e­
tant ce vrea să aibă o solidă pregătire in cariera sa artistică". La "clasul de pictură" nu putrau
s ă ajungă decit ,.Tinerii care au invins greutăţile desenului de p e antic şi natură". Alei ei de-

18 Eugen Pohonţu, Inceputurile vietii artistice modeme în Moldova - Gh. Asachi şi Gh.
Panaiteanu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1967, p. 76.

20 Idem.
11 Arhivele Statului Iaşi, Fond 183, ds. 1/1864, f. 256.

u Arhivele Statului Bucureşti, Fond J\llnlst. Cult. şi Instr. Public., Moldova, ds. 5 1 8/
1859, f. 79.
�� Aleneul Român, nr. 17, 10 februarie 1861, p. 146.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CLA UIDIU PARADAIS şi M A R I A PA RADAlSE!R 10

Gheorghe Panaiteanu-Bardasare - desen În creion de Emanoil P. Bardasare,

www.cimec.ro / 1www.palatulculturii.ro
887.
11 120 DE ANI DE I.A INF.r!N'J1AREA PINAICOTECIII DIN IAŞI

prindeau "finele nuanţe ale colori t ul ui " , un ac ce nt deosebit punindu-se p c e xe rc i t ii le dup&1

modele vii care trebuiau sA fie alese dintre "oamenii cei mai expresivi, cu trăsătu r i l'ara d &··
r isti c e şi ca rnaţ l e puternică". Se a fc c tau pentru studiul modelelor vii trei ore dimineata �i dn u &l
după- a mi a za . .. Celelalte . ore se v o r Intrebuinta pentru studierea drapcriilor, imitaţiurll'a l u t u ·
ror m ater ialelor , c u m ş i pentru prelecţiunile următoare : anatomie ( dup ă cadavru), fizio logi n .
mai p e la rg istoria artelor, estetica, arh eo lo gi a , antologia etc". Copierl'a oricărui t a b lo u d i n
Muzeu era p ermisă nu ma i a celo r el ev i "care au t rec ut pest e grrută t ilc tl'hnicc ale co lo ri l u l u i
cu măiestrie şi s-au pătruns cu toată profun ditatea despre formele materiei". Proiect u l m a i
prevedea o rgan iza rea uno r ex po ziţii anuale c u lucrilrile elevilor, instituindu-se pc b a z a lor
concursuri pentru obţinerea mcdallilor de merit ale şcolii, ierarhizatc pe "trei el ase şi a n u m e :
1. de a u r ; I I. de argint ; I I I . d e aramă". Ciştigătorul medaliei de aur urma să fie t ri m i s tn
Italia, ..sau aiu r ea, pe 3 an i de zile p ent ru p crfe c �ion arcn sa i nt r- una din specialită ţile ce şi l e-au
ales şi in rare v a fi da tor de a t•xec ut a u n tablou pentru Muzeu ", In semn de reeunoşt i n � ă . H c ·
co mpens a pentru cîştigătorul medaliei d e argint trebuia s ă fie autorizarea acestuia d e a p i c t a
" ori c e biserici". Pornind de la această ultimă idee, Panaiteanu işi îngăduia s ă a tra gă .. a l t•n­
ţiunca u n u i guvern luminat, liberal, către starea dcplorabilă a zugrăviturilor rel i gi o as e d e p r i n
bisericile noastre" şi propunea In fin al "a indatori (după v lrstă) pc t o ţ i z u gra v i i de b i se ri c i ca
să vie şi să studieze la şcoala de fi'umoasl.' meserii (sic ! ) şi n u m a i a c P i a c11re va răp:ila a les·
ta lui ş co l i i .să fie l i b er de a profesa această artă". Dupii opinia sa . ..prin a tar e rPoFga n i za rc . . .
I n a l t u l :\ l i n is t er d e Culte "!şi Inscrie "In i st or i a dezyoltării artl'lor ro m â n e o străl . u c i t ă p a f!i ni\
de l a u dă şi de recunoştinţă et l' rnă " 23 , .
Proiectul acesta a fost aprobat In prin c i piu , dar nu s-au a fectat i n i ( ial, decit spora d i �
şi i n t r- o măsură extrem de scăzută, fonduri pentru realizarea l u i .
D u pă u n i i istoric.l, Şcoala ar fi tnceput să , fu�cţioneze "inain t e de de�cli_i dC'rea 'llu ·
zeul u i " 2 4 , ceea ce ni .se 'pare pulin probabil. J)upă relatările lui Panaitcanu i n�uŞi', cursurile
a u incep u t ..in !I:J!Ila lui n oi embrie 1860, iar in·: mod mai regulat d� · la l.'i ia n ua ri e 1 86 1 . n u :na i
cu un s i n gur p'l-of e sor i n · p �rs oa-n a sa şi cu 12 e l e vf intre care se· a fl au mai ru u lţ i
·
2•
de b iserică ce se adunas !ră m l i ' ci ! m:Jlt timp Ln}r�jurul său" . .. Şi fii n d · :\ Ş ; o a l a·' l'ra �llală
zograf i

- rclatează ţPanait'eanu tn al tă parte - lipsită d� modele şi de alte o h i c c t c dilta,"ct i c e , i - a m

p u s la dispeziţiune pe are Qlele proprii adus e cu . mine din străin :'i t at c " 8 •
, ' 2

IÎn p ro iec t, la"sflrşi tui anUlui şcolar 1 860 - 1 8 6 1 s - a organi za t p rima

.•

Potrivit p re v ed cri lor ·

Şcolii, asupra căJ;"eia nu tt--hm alte -.ştili decit acelea transmise c hi a r de Pa n a i ­
t eanu prin diversele sale m e morlf fi tnsemitări a utobiografi c !) : "Expozi ţiunca de de s em n e a
expoziţie a

el ev i lor ce avus e se loc la fil(A'a · a yelui an Şcolar, a t ra s e un nu m'ir m J r e d • tineri ," v eniţi d i n gim·
nazii şi din a l te ş coale , ln clt spa � iu l şcoalei nu m1i p }r .n lt ea a s e a d rn i t c p� t o � i , ce ea ee a mo­
tivat mai tirziu numirea unui al doilea profesor de d�semn - George Ş i ller - pentru a n u l
următor şi a dă ugi rea a două cam ere " 27 • Gheorghe Şiller a fost n u m it intr- ad ev ăr, la 1 0 au gu s t
196 1 , in postul de ,.sublngrij itor"_ al Muzeultd şi ajutor la Ş coala de p ictură "cu spec i ala tnda·
torire de r estau ra tor al .tabloanelor lndăunate• ••, dar numirea sa a fost prilejuită n u numa i
de a f l u en t a sparită a ţlev il or , ci mai al�s de trimiterea, tn iunie 1861, a l ui Gheo.rghc : Pana i ·
teanu-Ba rdasare impreună cu Bogdan P e'triceicu-Hasdeu la expoziţia de . .antichită t i, numis­
matc, man uscripte etc."' de la Lemberg,· "spre a face copii exact e şi a a d uce l ăm-u ri ri arheo
l og i c e de p e o ri g i n alel � a t l ngil.tolrc la R ) .n ln ia • • . Lip si n d din ţa ră In p e rioada .tn s c ri er i l or
•

şi a celorlalte pre găti r i p mtru deschld �rea anului ,eolar 1861 - 1862, P an :t i t canu a solicitat
::VIini st er ul u i să illsărcinezc p c Gheorghe Ş iller cu rezolv area acestor probleme, ceea ce a d�1s
la a n gaja rea ac e st u i a .

2 3 Id e m .
2 � Eugen, P ohon ţu , op. cit., p. 74.
2" A rh ive le Statului Bucureşti, Minlst. lnstr. Public, ds. 426/1893. f. 126.
28 A rhiv el e Statului Iaşi; Fon d 183, ds. 1 / 1 864, f. 256.

27 ldem.
28
Eu ge n P ohonţu , op. cit . , p. 75.
2• ldem, pp. 74 - 7.5.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
72 6 CLAUDIU PARADA!S şi MARIA PARADAISE!R 12

Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, portret executat de elevul sl!u , Octav

Băn.ci!ă, În anul 1 898. (Col. Mu:�:eul de artă din laşi).

I n proiectul d e orţ:nnb:are a Şcolii, Panalteanu prevăzu se o măsură inte resantă ş i sur­

trebuia să se facă elc\'ilor . ca "In timpul vacanţelor . . . să . meargă pe Ia cele mai pitoreşti lo·
prinzătoare pentru un pictor de forma ţie tipic academistă. Este vorba d e recoman darea ce

curi şi să s trlngă din muzeul cel mare şi bogat al naturii tot soiul de studii" ao. Pornind de Ia

30 Ateneul Român , nr. 1 7 , din 1 0 februarie 1 8 6 1 , p. 146. (Pentru realizarea acestei preve­
deri In mod organizat cu toţi elevii, Panaiteanu va solicita mal tirziu fonduri de Ia Minister ;
Adresa nr. 5 1 /30. V I I. 1866, .. . . . prin raportul nr. 22 din 14 iunie a. c. (subsemnatul) a făcut o

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 120 DE ANI DE I..A tNFlJ!N'llAREA PlNAlCOTECIII DIN JA.ŞI 727

această prcv edt•re , s-a hotărît ca expozi ţiile Şcolii să nu se mal organizeze la s C i rş i tu l anulu i
şcolar e xp i ra t , ci la Inceputul celui următor, pentru a da p os i b ili tatea elevilor să ex p ună ş i
lucrările executate In timpul vacanjelor de vară, potrivit rceomandării citate. Aşa s e face ci\
expoziţia anului şeolar 1861 - 1862 s-a deschis In t o a mn ă, la :JO septembrie 1862, b u c u rindu-se
de o aten \ i e sporită din partea M i n is t eru lu i care a numit cu acest prilej un j u ri u restrins,

de zu gră vi tu ră " ) pentru clasificarea şi premierea nlor mai b u n e l u c ri'iri 3 1 .

format din scptuo!lenarul Asal·hi şi D . G heo rghe (fost elev al Acadrmiei \lihăilcne, la "clasul

I>in conceptul u n u i anun ţ , semnat de Gheorghe P an a i t ca nu Uardnsarl', a f l ăm că " So­

lemnitatea dt•sehi derii expoziţiei", din a nul şcolar 18G2 - 1 86:l, .,se v a fan· d u m i n i că 17 no ­

turor " do mn i lo r p ro fe s ori, ca membri a i corpului Instru c t i unii p u h lice " , a t u tu ro r ,,demnită­
i e m h r i r , la 11 1/2 ore", cu part i c ip a re a "Onorabilului Comitet de inspecliune şcolară", a t u ­

ţilor religioase, civile, militare " , precum şi a cetăţenilor . . . Se mai an u n t a l'ii .. n-1 .\)'.)xandrescu
(Ureehiă), preşedintele Comitetului de i n s p ecţ i u n t• şi pro-rectorul L7n ivcrs! l ii \ i i va rosti un
cuvint a n alo g c u o ca z i u n ea " şi că "l\!uzica mil i ta ră va cinta Imnul naţ ional". după care se va
d e c la ra expoziţia dc•schisă, putind fi vizilată - vreme de d[)u:'\ săpt ă m ini - zilnic Intre

Din a celaşi concept mai a f lă m e ă r rn u expuse p e s t e . . rloui'l s u t e d� s t u dii in f e lurite j!c­

orele 1 0 - 1 4 .

difl'rite nwtodc" şi că e x po z i ţ i a se vn Inchide la 1 deecmbril'. t•ind se vor distribui şi premiile

nuri, prcnt m : figuri, animale, peisajc şi prospecte, ornamente, ara h es('uri şi rtltt•ll', lu cra te in

şi c u ma t e ri a l e de p i et u ră - i i menţionăm p c Gheorghe Clinescu. Emanoil Bardasar�. Con­

"hără zilt• � l cvilor de către Inaltul G u v ernn min t " 32. Printre t• l,•vii p re m i a ţ i nt unl' i - c u IJani

stantin Stahi, Yasile Belissimus. Ilie Consta nţius, icromonahul Pauleseu Damian ş . a .3 3 . Aşa
dar, cu prilejul acestor expoziţii se organizau manifestări sol emne, p ro f u n d � d u ca t ive , care
depiişeau ca am pl o a re ofil'ierca u n u i simplu vernisaj. Şcoala a Inceput să trăiască, n u m ăru l
e l e v i l or a crescut d i n d posibilitatea unei selecţii mai exigente şi -- In c ons e<'i n \ ă - rezulta­
tele meritorii n u s -a u lăsat pn•a mult aştl•ptntc. Pornin d rlc In aceste rea lităţi, Panaiteanu pro­
cedează, In anul şcolar 1 8 63 - 1 8 6 · 1 . l a o reorganizare a progra m u l u i de lnv:i ţ ă m int, împăr­
ţind Ş coala in două div iziuni principale : ecea ce fusese iniţial .. clasul d e d<>st•n preparativ"
devine acum "diviziunea l'lcmentară", iar .. l'lusul an ticilor " şi "clasul de p iduri\" s i n t integrate,
potrivit noii organizări, in "divi?.iunea at·ademil'i\ ". în a ceas t ă restruct urare nu este vorba n u ­

de desen prepnrativ", l m păr ţ ind u-s c , la rindul ci, in .. clasa I-a " . u n d e ek,·ii tnvăţau să dese­
mai de o substituirc de termeni. Diviziunea elementară era mai compl�x co n c r p u t i\ decit .. clasul

ra muri ele.) şi ,.clasa a I I-a " I n c a re elevii asamblau figuri şi p c i s a j f" l n t rl'gi d i n elementele pe
n eze clcmente disparate ale figurii u ma n e şi ale peisajului (gur:i . ochi, nas, u r<)ch i , sau frunze,

care învă ţaseră să le deseneze disparat la clasa anterioară. Durata studiilor la diviziunea ele­
m e nt a ră era n�de lerminată şi nu se lua In consideraţie la structurar�>n s t u d i ilor, pe ani, tn
cea de a doua diviziune n u mită ..academică". Pen tru aceasta din u rmă, programul de lnvil·
ţămint era eşalonat pc o perioadă de şase luni, după cum urmează : anul 1 - desen dupil an­
ti c şi după model viu, anatomic şi fiziologic, perspectivă şi n oţi u n i introductive de i storia ar­
telor ; an u l I I - desen după antic şi după natură, s tu dii d� n ud, anatomie, fiziologie, pl·r­
spcctivă, istoria artei primitive şi a Egiptului antic ; anul I l l - studii de nud dup ă statui şi

elementare d � co :npozi ţii t n a l b - neg r u ; anul I V - s t u d ; i de colorit d upă ca p ete, studii d e

după natură, studii de drapcrii, anatomie, perspectivă, i� loria artei greceşti şi romane, stu d i i

n u d ş i de d ra p ·� r i i l a lu mină d � zi ş i d : n n p : c . co m p n i ţ i i I n desen dup ă subiecte da t e d e pro ­

fesor, estetică, psih:>logic, arhitectură, is:o ria artei bizantine, g�rmane şi i ta lien e ; anul V -
colorit d .t p ă fig .1ri i n trJgi şi d t p i 11 .1d i t r.t : .l � ; ' , s ; ll lpt .1ră, corn.;pziţii In ulei, e stC' t i că , p s i -
---- ----
propunere foarte favorabilă atit In intcr�sul p r o �rcsăril c u lt u ri i cit şi al igienel burslcrllor, de
a face pe timpul v acanţ ·· l o r c x c u n ii c a m p � o; t r � p� la c el e m J.I frumoase şi p lt o reş t l l oc u r l d i n ţară
sp re n se d�;;fiita prin aceao;ta ştiinţa lor d � >p re f r u m o s ş i grandios In natură. Rog să Il se dea

s- a dat In că nici un fel d ·� lă m urir e� , Iar vin din nou a mă ruga cu profund resp�ct ca după ce veţi
p c lingi\ bursa lor o sută de l ei p e n t r u ch��ltu iala drumului etc. Văzlnd lnsă că plnă ast ăzi . . . nu

consi mţi şi Dvs. la ncce>itatca unor a>�rnc•nea ex:cursli lnstructive ele să se f .l c ă şi in a l t �� 1 ărl in
i nter�sul dezvoltării artelor. Blnevoiţi a da stip endl ştllor ajutorul de care a u nc v oi e " . (Lf. Arhi·

31 Eu gen Pohonţu, op. cit · , pp. 7 8 - 79. (Gh. Asachl v a face parte ·- p i n ă i n 1 359, ci n d
vele Stat u lui Iaşi, Fond 18:l. ds. 1 / 186G, f. 103).

moare - d i n toate juriile c xp ozl ţ i l lo r orglniznte de şcoală, fiind p re> b l !l i l , 111 n J r u d e o pera dis­
cipolulu i său).
3 2 Arhivele Statului Iaşi, Fond 183, ds. 1/1863, f. 5 1 .
3 3 Eugen Pohonţu, op. cit., p. 79.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 728 CIJA'tJIDIU PARA•D:AlS şt 1MARIA PARAIJA.ISI!!R 14

al X V-ll·u ş i al X V 1 1 1-len ; anul VI - compozitii tn ulei cu subiecte istorice, religioase, mito­

hologir , l'himi a şi teoria culorilor, istoria costumelor şi armelor, Istoria artelor intre secolele

Aces t program de tnvă\âmtnt, ca şi multe din prevederile proiectului de organizare a

logice şi de gen, istoric universală şi naţională, religie şi mitologie greco-romană34 •

Şcolii de arte fru moase din Iaşi au fost preluate şi integrate de Ministerul Instrucţiunii Pu­
blice in Hegulamentul pentru Şcoalele Naţionale de Arte Frumoase, intrat tn vigoare la 23
oclomiJril' 1 8 64. După cum se ştie, odată cu apariţia acestui regulament a luat f iinţă Şcoala
de arte frumoase din Bucureşti, sub direcţia lui Theodor Arnan, iar cea de la Iaşi a primit,

Programul UL' s l u dii stabilit In acest regulament era vast, cuprinzind secţii de pictură ,
tn s firşi t . o consa crarc ll'gală, fiind abia a cu m tnscrisă in bu getul statului.

sculptu r:i, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, c u toate disciplinele auxi liare, fapt pentn1

Barllusar<· n i c i atit. Fiind "supradimensionat fată d e posibilit ă �ilc rl'alc a s i gur_a t e d e soC'il' ­
cart' Tlll'odo r Arnan nu a putut să-I respecte decit .. in linii generale " , iar Gheorghe Panaitean u ­

tatea v n· m i i " 3�, directorul Şcolii din Iaşi a continuat s ă s e conducă după propriul sllu pro­
gram, ch1 I JOrat in 1 863, care "s-a dovedit a corespun de intr-o mai are măsură condiţiilor din
ţară" dccil programu l su gt•ra t ,.de Tattarescu, Alexandrescu şi Aman", i n elus şi legifl'rat .,par­
tial prin regu lament ul şcoli i " 36• Conştient de acest lucru, Panai tt'anu va raporta mai tin.iu
�linistcru l n i , făcîndu-şi un merit din faptul că programa sa de studii ,.acomodată după impre­
j u rărilc l o cale şi aprobată de Guvernul de atunci, s-a pus indată in lu crare şi s-a păzit cu cea
mai mare exactitate pînă In moment u l de faţă (1866), fără nici o modificare� 37•
O dată cu promulgarea Regulamentului Şcolilor Naţionale de Arte Frumoase, care ofe ­
rea un suport legal modern intregii activităţi artistice din ţara noastră,tilt fiinţă şi un Comitet
academic de bele-arte, căruia trebuiau să-i stea "sub supraveghere . . . toţi zugravii . . . formind
corpora l[une" şi care, printre altele, avea sarcina de a veghea ,.să nu fie tolerată depingert'a
vreunl'i biseri ci de către alţi pictori, decit aeei care vor avea autorizaţiunea Comitetului aca­
demi c de b ele-arte"38 - măsură preconizată, după cum am văzut, lncă din 1861, de Gheorghe
Panaiteanu-Bardasare in proiectul său de înfiinţare a Şcolii de arte frumoase din laşi.
L a pu ţin timp după apariţia regulamentului din 1864, In ziua de 5 decembrie a ace­
luiaşi an, Consiliul de Miniştri, prezidat de Alexandru Ioan Cuza, hotărăşte instituirea expo­
zi ţiilor periodice din România şi aprobă ,.Regulamentul . . . pentru Expoz iţiunea publică a ope­
relor artiştilor in 11iaţd . . . " ss . Potrivit a cestui regulament expoziţiile trebuiau să aibă loc, alter­

reşti prima Expoziţie a artiştilor romani în viaţă, la care Panaiteanu a trimis trei lucrări - Fata
nativ, un an la Bucureşti, un an la laşi. Ca urmare, la 25 aprilie 1865, se deschide la Bucu­

cu fluturele, Fem eia cu tamburina şi Rdzboinicul cuirasat - fiind distins cu l\ledalia clasa a 1 1-a,
alături de sculptorul Kark Storck. Medalia clasa I a fost confl'rită atunci lui Theodor Arnan .
Un succes deosebit au repurtat cu acest prilej şi unii elevi ai Şcolii din Iaşi - Emanoil Bar­
dasare, Constantin Stahi, Gheorghe Ulinescu, Vasile Belissimus ş.a. - care au participat la
expoziţia amintită cu 40 de ,.studii după natură".
Spre sflrş itul lunii mai, la Inchiderea expoziţiei, ministrul D. Cariagdi i-a transmis lui
Panaiteanu ,.deplina sa mulţumire că In scurtul timp de cin d se află Infiinţată Ş coala . . . a dat
destule dovezi de activitate şi progres", autorizindu-1 totodată ,.a exprima tn numele l\Hnis­
terului cuvenita mulţumire şi elevilor cari prin silinţa lor s-au distins In arta picturii" 40. U r­
mătoarea ediţie a Expozitiei artiştilor ar fi trebuit să aibă loc la Iaşi, In luna mai 1866 , da r ,
cu toate apelurile lansate d e Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, n u s-au primit din restul ţării
decit trei tablouri, ceea ce a făcut imposibilă organizarea ei. In acelaşi an, la 1 aug ust, ca ur­
mare a detronării lui Cuza şi a crizei financiare prin care trecea ţara, Şcolile de bele-arte din
Bucureşti şi din laşi au fost suprimate. Ministrul de finanţe Ion Strat a trimis celor doi di­
rectori cile o telegramă cu următorul conţinut : ,.De la 1 august - curent, supri mlndu-se
din bu get Şcoala de bele-arte cu tot personalul, vă invit a comunica aceasta funcţionarilor res­
pectivi, iar dv. rămineţi ca director al Pinacotecii" u .

34 Idem, p p . 79-82 .
1 0 0 d e ani d e l a tn(i inţarea Institutulu i d e arte plastice "N icolae Grigor-
rescu " din Bucureşti, Editura Meridiane, Bucureşti, 1964, p. 23.
3 5 Haoul Şorban,

3 7 Arhivele Statului Iaşi, Fond 183, ds . t/1866, f. 56.

36 ldem, p. 24.

31 Raoul Şorban, op. cit., p. 22.

3• ldem, p. 137, nota XX.

n Arhivele Statului Bucureşti, Minist. Instr. Publ., ds. 426/1893, f. 130 ; Eugen Pohonţu �
40 Arhiv ele Statului Iaşi, Fond 183, ds. 1/1868, f. 82 ; Eugen Pohonţu, op. cit., p. 82.

op. cit., p. 83.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
15 120 Dl!l ANI Di& LA INP'I.I!N'J1AREA PINACOTEClll DIN IAŞI 729

Prin acl.'ll stă mil.surli, ln situatia materialA ·personală a· lui Gheorghe Panaiteanu-Bar­
dasare nu se sl'ltimba nimic, pe!ttru el oricum �1 era plitit numai ca director al Pinacoteci!. . .
C u toate al'estca .. Jalea e ra nedescris d e mare : • · - !şi · amintea e l mai tirziu, su!JJtnHnd ·ci
;.Deşf. . . se afla materlalmentc asigurat, totuşi, simţind o suOeteascll durere de munca zădăr­
niciU In progresul ·;coalei şr o milA de soarta devilor" rilmaşi pe dn1muri .. In voia intimplA­
rilor " , -el a continuat · cursurile "nu flli'A sacrificii pecuniare" u . La fel a procedat şi Theodor
Arnan, ambele şcoli continulndu-şi activitatea cu concursul benevol al profesorilor care au
· ·

vlldit In aceste tmprcjurări multă Intelegere şi slmţli'e patiiotlcă:

P erttru reintegrarea celor două instituţii tn bugetul statului s-au făcut numeroase tn­
·
s-a <iovedlt o lmpreju rare pe care Gheorghe Paitaltean\1 Fi ştiut s-o· speculeze cu multă abilitate.
tlmplnărl, -demersuri 'şi " protesfe, atit de la laşi cit şi de la Bucureşti, dar cea mai eficient:l

Este vorba de prima vizitA nttn'prlrisă la laşi � In august 1866 - de către Carol 1, noul dom­
nitor al ţArii. (:n' acest prilej; Gheorghe Panaiteanu a improvizat "In onoarea sa o e.xpoziţiune

111 aula Universităţii, pc care, oriortnd-o cu inalta prezenţă", vodă a: rAmas total "surprins de
de lucrările elevilor, elaborâte In cursul anultli şcolar 1865 - 1866, aranjată in şase saloane şi

progresul elevilor şi mai cu seamd· de acela al elevului Emanoil Bardasare pe care 1-a trimis
la Brrlin", pcntri1 studii ,.cu chHttiiala privată a mAriei sale" 43• Şi cum Carol t re·buia să�şi facă
popularitate, mai ales Intr-un rehtm ca laşul - In care cultul pentru fig\Jra Iumi'noasă a lui
Alexandru Ioan C.uz:t era atit de p1iternic - el i-a ordonat lui Panaiteanu \,In faţa 'suitei şi a
tuturor autorităţilor" ca· să adm�ă la cunoştinţa ..profesorilor şi şcolarilor că şcoala este şi ră�
mine n·lnfiinţald, promiţind tmbunătăţiri considerabile" u.
·

Lucrurlle nu s-an· rezolvat · t n sâ chiar atit dr simplu, deoarece ,.după o lungă aştrptare"_ lui
Panaiteanu i-a fost dat �ă afle că ,.Măria Sa Vodă a vrut "dar ;,ministrul Ion Strat nu a vrut
relnliinţ.area Şcoalri şi avind In vedere că atit profesorii, cit şi' bursieri! . . . n-au fost plăti ţ i de
opt Juni de zile" (adică din aprilie şi pinii In noiembrie 1866), el s-a hotărlt să plece Ia Bucureşti
"spre a stărui pr lin(.(ă sus-numitul ministru" Să rcpunil şcoala In toate· drepturile sale. Ion Strat
s-a dovedit lnsă i n sensibil la toate argumentele lul Panaiteanu, · prevenindu-1 chiar că este
bine ,.să s e astlmpere şi si!. nu mai insist e· In zadar,, rrefndu�şi nişte sarcini de care ministru,
1-a scutit lăstndu-1 cu ai!•Jaşi salariu tn postul de director al Pinacoteci!". In această Situaţie

Ia VodA cu rugămintea de a-şi_ "menţine ordinul, in a cărui bază" au continuat să lucreze "pro­
Gheorghe Panaiteanu s-a văzut nevoit să treaci'l peste obtuzitatea ministrului, apelind din nou

fesorii şi şcolarii tn timp de opt Juni" 45• fn urma acestei noi intervenţii, cele două Şcoli de ,
bele-arte au fost rrintegrate tn bugetul pe anu1 1867 - 1 868, cu "o sumă de trei ori mai mare" "'•
personaJyJ ambelor instituţii fiind rechemat ..spre a putea Incepe cursurile ... respective Ia 1 apri­
lie viitor. . .47 ". In plus, Gheorghe Panaiteanu, amintindu-i probabil domnitorului că a pro­
mis .. tmbunătăţiri considerabile'" pentru Şcoala de bele-arte din Iaşi, obţine - cu prilejul ace·
Ieiaşi intervenţii -'- fonduri pentru a pleca Ia Berlin să achiziţioneze mulaje după statui re­
Iebre ale antichi tăţli greco-romane, mulaje necesare - ca material didactic - In procesul de
tnvăţă mint artistic. L a 6 ianuarie 1867, el pleacă Ia Berlin, Iutndu-1 cu sine şi pe nepotul său
Emanoil Bardasare pentru a-l Inscrie Ia Academia regală de bcle-arte din acest oraş. Aici a
intrat In legătură cu Richard Laucheri:, fostul său coleg de Ia Academia mtlnchenczA, ajuns
tiltre timp pictor a l curţii din Berlin, lncredinţlndu-i-1 spre lnvăţătură pe Emanoll Bardasare
care va rAmine aici plnă In august 1869, cind absolvă Academia. Cu ajutorul aceluiaşi Impor­
tant personaj, achizlţionează avantajos o bogată colecţie de mulaje; · obţlntnd ,.reduceri de preţ
şi lnlesniri de transport, Incit cu banii primiţi . a putut achiziţiona de două ori mai mult decit
s-ar fi putut face In mod obişnuit" n. Asigurată astfel cu materialul didactic necesar, Şcoala
de bele-arte din Iaşi a continuat să functioneze, filclnd tncercări de-a lungul anilor să-şi ampli-

u Arhivele Statului· Iaşi, Fond 183, ds. 1 /1864, -1. 261.

. 43 Idem.
44 Ibide1Jf. .
46
Eugen Pohonţu, op. cit,, p. 8il.
Ibidem.
48
47 Raoul . Şorban,- op. cit-., p. :12.
48 Arhivele Statului Iaşi, Fond 183, ds. 3/1865, f. 34 : Insemnare despre toate anticlle
·
cumpărate de la Berlin de către subscrlsul pentru studiul elevilor.
A. De la Direcţiunea Generală a Muzeului regal s-au cumpărat următoarele- statui şi
busturi : Meleager cu ciinele, Antonlus ca 1\lercur, Hcros săgetătorul, Gladlatorul . Borghese,
Venera de Medicls-tors, Marsyas,. Juplter·busţ, Qezar-bulit, Traian, Antonius. M�rc -.Aurellus,
Cicero, August, Bacantă, toate busturi In mărime · naturală.,

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 16

ficc şi - m a i a!C's - să·şi di·v erslfice adi:vitatea. In 1 869 şi 1883 au !IPilrut noi rţgulamente
de oruanizare şi fun �.1 ionart· , s-nu introdus noi criterii de participare şi clasificare a elevilor la
e x poziţiile anuale ale Şcolii, s·au stabilit limite de vlrstă pentru candidaţi (intre 15 şi 25 de
ani), s-au rixat condiţiile minime de stu dii pentru admiterea lor In Şcoahl (cel puţin patru clase
primare şi patru gimnaziale), s-a redus durata de şcolarizare de la şase la cinci ani şi s-au
in trodus, pe lîngă pictură, catedre noi in programul de tnvăţămint, cum ar fi sculptura, gra·

avut o e x i stenţă flurtuantă şi intl'rmltentă. Arhitectura, de pildA, programată In 1863, dis­

vura pc aramă, x i l o grafia şi arhitectura. Cu excepţia picturii Insii, toate celelalte catedre au

parc apoi şi reapare In 1867 pentru a dispare din nou in 1872 ; sculptura, semnalată pentru prl·
ma dală In programul din 1863, este desfiinţată In 1867, reapare tn 1871 (cumulată cu gravu·
ra), se transformă Jn catedră de "xilografie şi gravurăM In 1874 (avtndu·l ea titular. pe C. D .
Stahi) şi reapare abia după 1 897 cind este numit profesor D imitrie Tronescu ••.
Constant a funcţionat numai secţia de picturii cu cele douti. divi:dunl ale sate. D e 1� tnfiln·
t arl'a Şcolii şi plnă la pensionare (adkă plnă la 15 octombrie 1892), Gheorghe Panaileanu­
Bardnsare a ocupat In permanenţă postul de profesor al "diviziunii academiceM, pe cită vreme
la "diviziunea e.lementarăM s-au perlndat, In a celaşi interval, mai mulţi profesori : de la 1861
pinii. la 1880, cind moare, a funcţionat Gheorghe Şiller ; Intre 1880 - 1881 a fost numit de către
M inister, ..prin favoare", Theodor Bulucliu, caracterizat de Panaiteanu - care-I susţinea
pen t ru acest post pc nepotul său Emanuil Bardasare - drept "foarte slab şi fără nici un metod
didactic, spre a putea preda cu bun su<"ccs• 110. 1nJilturat In toamna Jul 1881, Theodor Buiucliu
este Inlocuit cu Emanoil Bardasare a cărui pretendenţii la această eate�� (devenită Intre timp
de "pictură, figuri şi peisajeM) era oarecu m !ndreptăţitii., deoarece el "i'iea la Şcoala de bele­
arte din laşi, lncii din octombrie 1877, ,.un curs gratuit de desen şi colorit după naturăM 51.
Expol':l\iile scolii s-au organi:r.at cu regularitate, In fiecare an, acordtndu-se elevilor re­
compense şi distincţii, In bani, In medalii sau in materiale de pictură, după un sistem destul
de complicat, legiferat prin regulamentele din 1869 şi din 1 883 . Potrivit noilor instrucţiuni,
elevii nu mai aveau drţptul să participe la Expozitia artiştilor in viaJă, care era destinată numai
picturilor şi sculptorilor consacraţi, iar Panaiteanu lnsuşi - ocupat cu Şcoala de dimineaţa
pinii seara - nu a mai participat decit de două ori la aceastA manifestare : o dată In 1867, cind
a expus t a b lo u l Buchetiera - lucrare pierdută acum, dar foarte apreciată atunci - şi a doua
oară In 1883, rind a rxpus Frauciscanul, tablou ,.distins de juriul expozi!ici cu premiul l·ui şi

ln anul 1 88:1, Erpoz ijia arti.�tilor in Dială s-a organizat la laşi pentru prima şi ultima
recoma n dat Min isll'rului spre a·l cumpăra ... conform ord. nr. 8243H 52•
·

pentru care n u se putea organ i z a această manifestare la Iaşi o constituia faptul că artiştii din
oară, deşi conform re!(ulamrntului ar fi trebuit si! aibă Joc din doi In doi ani. Cauza principali

restul ţlirii nu erau stimulaţi in nici un fel ca să-şi trimită lucrările aici. Cit a trăit Gheorghe
Panaitt"anu-Bardasare, sin gurele manifestAri expoziţionale din laşi au rămas cele organ izate
de el, cu lucrările elr\'ilor Scolii, vemisarca acestora făc.-!ndu·se cu mult fast, intr-un cadru so l·
lemn, profund cducaliv. ·
.

de-a lungul intregii sale cariere didactice, obţinlnd burse şi ajutoare pentru aceştia at it de la
Pentru a veni in ajutorul elevilor talentaţi dar săraci, Panaiteanu a dus o luptă acerbA

:Ministerul tutelar, l"it şi de la alte minist.ere şi organisme sociale. "Chiar din primul an de
funcţionare - ne informeazA Eugen Pohonţu - , Şcoala a avut şase bursieri plătiţi lunar de stat
cu o sumă ce depăşea cheltuielile de tntreţin�re strict. ncccsare"53. în acest scop el a izbutit să ob­

Finanţe, de la Consiliul comunal ni primăriei municipiului Iaşi, de In Comitetul permanent

ţină, pe Ungă bursele acordate de Ministl'rul l!lstructiunii Publice, fonduri de la Ministerul de

al ju deţului Iaşi, de la Comitetele permanente din Bacău şi Fălliceni, de la primăria oraşului

B. De la Dirl.'cţiunea Muzeului Rauch - I.agerhaus s-au cumpărat următoarele st:Jtui :

Apollo de Belvedcrr, Muza Polhymnla, M u 1.n Euterpia, Grupul Castor şi Polux. Busturi
Venna de Capus, Claudius, Niobe.
C. De la stabllimentul plastic a lui G . Sichler s-au cumpărat următoarele statul : Vene·
ra din Milo, :\llm,rva Glustlnianl. Busturi : Venera de Termini, Muza Melpomena, .lsis, Amor
şi Praxiteles, Masca Clibci, Noaptea - relid, Dimineata - relief, Amor şi .copilul Bacchus �l

u Eugen Pohonţu, op. cit., pp. 87 şi 108,

Amoreţi reroltlnd.

&e ldem, p. 101 .

11 Jbidem.
Wl Arhivele Statului Iaşi, Fon d 183, ds. 2/1876, f. 166.
n Eugen Pohonţu, op. rit., p. · ·92;

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
17 120 D ll AN I DE LIA 1NFIJ!N11AREA PINACOTIDC!II: DIN IAŞI '731

Dorohoi şi chiar de la unele persoane oficiale. Au b!'neficlat de aceste burse şi ajutoare elev i
.ca Emanoll Bardasare, Constantin Stahl, Ştefan Şoldănescu, Gheorghe Popovici, Dimitrie
Tronescu, Octav Băncihl, Vasile Crassus şi alţii, care, după absolvirea Şcolii de la Iaşi, au fost
trimişi - cu stipendii - şi In străinătate, la specializare, fie In Germania, fie In Italia, fie şi
Intr-o ţară şi In cealaltă. In privinţa aceasta, Gheorghe Panalteanu 1'18 de părere că pentnt
a·şi "forma sistemul şi direcţia . . . proprieM, un artist trebuie să studieze mai Intii la Munchen
Dilsseldorf şi An vers, ca si1 cunoască şi sA deprindă .. grandiosul, frumosul, sublimul şi clasicul
ce- trebui e să fie lntrunlte Intr-un tablou de adevăratA valoare a rtisticA M, dupi care se Impunea
sA studieze colorltul la Bruxelles şi Paris, lnchelnd apoi cu o călătorie In Italia pentru
a cunoaşte marile opere ale maeştrilor din această ţară••. .
Dar Gheol'ghe Panalteanu-Bardasare s-a Ingrijit de soarta ele,· Hor săi nu numai cit
.aceştia s-au anat sub directa oblidulre a Şcolii pe care o conducea. Pentru a lr asigura ex istett·
ţa, după absolvire. sau după stagiul de_ specializare In străinătate, unora dintre el - ca Ema­
noii Bardasare şi C. . D . . Stahi - le·a asigurat posturi de profesori chiar la Şcoala de bele-arte

de desen şi caligrufle In şcolile ncundare de la Iaşi sau din alte oraşe ale ţării. A luptat cu dispe·
din Iaşi, iar pentru cei mai mulţi dintre ei a interven it la Minister ca să li se rrpartizeze catedre

rare aproape ca să-I asl1ure .comenzi lui Dimitrie Tronescu, sau mAcar o slujbă din l.'ure să poată

a fi peritoriu de foame" şi care ..trilleşte uitat de lumea culti .I n cea mai terfbiJă mizerie !�n "
trăi , acest eminent sculptor ajuns acum (In 1892), cu tot talentul şi capacltall'a sa artistici,

Gheor!lhe Panalteanu-BardaSilre a fost atit de Ingrijorat de sctarto acestui nefericit artist, Incit
In 1 11 92, pensionlndu·se, el Il transmitea lui C. D. Stahl - succesorul sAu la di recţia Ş colii ş i
a Pinacotecii - printre alte importante deziderate ş i p e acela d e "a veni In ajutorul sculptoru·

cuviinţă" &e.
lui romAn. Dimnrle Tronescu . . . fie. prin comande, sau fie prin orice alte mijloace se vor găsi de

Cu acelaşi prilej al pensionilrii, care, dupii. cum vom vedea imediat, a fost, de fapt, o

seori coşmaruri şi pe care el lnsuşi n u o izbutit s-o rer.olve de-a lungul Intregii sale activit.il.ţi.
demisie mai Intii, Panaiteanu 11 transmitea succesorulul său lncă o grijA care i·a produs ade·

Este Yorba de problema lorolului pentru Şcoala de bele-arte şi pentru Pinal·ote!'ă. Inaugurale
la 26 octombrie 1860, In vechea rlădlre a Universităţii, cele două instituţii stnt silite să se mute
In primăvara anului 187!1 la Copou, In casele lui Constantin Ghica-Deleanu, Inchiriate iniţial
ljli apoi cumpărate de stat, special cu această destinaţie. Stăpln pe lntrel(u l imobil, eare era situat

mai ales, scutit, I n sflrşit, d e numeroasele conflicte p e care le avusese plnă oh1Rci cu adminis·
In partea cea mai populatA a oraşului, In imediata apropiere a vechiului Teatru Naţional ş i ,

traţia UniversităUI, Panaileanu se putea declara mulţumit de noul sediu a l Pinacotecii şi a l

februarie 1888 un incendiu năprasnic a cuprins clădirea Teatrului l"aţional, ameninţtnd cu o

Şcolii. D i n păcate tnsă, nici a i c i n u s-a bucurat prea mult d e linişte. t n noaptea d e 1 7 spre 1 8

totală distrugere şi cele douli instituţii, rare au fost salvate numai datorită măsurilor energice
luate de directorul lor. .,Era un spectacol pe cit de Ingrozitor, pe atit de primt'jdlos pentru exis·
tenţa acestor institute", raporta Panalteanu chiur a doua zi l\llnisterului, relatind in continuare,
c u lux de amănunte, toate măsurile pe care le-a luat in vederea Izolării lncendiulului. ..Dacti
n u s-ar f i procedat eu energie şi rapid In modul arătat - concluzional el - de bună seamă că
ar fi ars şi magaziile unde erau clădite le.mnele pentru lncălzit şi prin acestea focul ar fi ajuns
la edificiul cu toate tablourile şi statuile imposibil de a se scoate In grabă şi Jn zăpăcea la momen·
tului• 57• Revenind la numeroasele demersuri pc care Incepuse a le face incă din anul 1 865, Panu­
lteanu găsea, la sflrşitul acestui raport, că este "momentul oportun de a atrage Inalta aten­
tiune" Ministerului " asupra v iitorului edificiu pentru aceste institute ca să fie construite In
asemenea condiţiuni, potrivit cu cerinţele artelor frumoase şi, totodati, In interl'sul siguran\l'i
lor, să fie situate Intr-o piaţă liberă, departe de orice altă zidire, după modelul Pinacotecii din
MUnchen" s•.
Problema construirii unui edificiu special pentru Muzeul de artă şi pentru Şcoală, asupra
cllreia a insistat atit de mult Panaiteanu, nu numai că n u s-a rezolvat, conform proiectelo.r
sale, dar la numai trei ani de la Incendiul amintit şi In pofida tuturor demersurilor pe care le-a
făcut Inainte şi după această nenorocită Intimplare, el a fost silit să mute din nou ccll' doui\ insti•
tuţii, deoarece imobllul In care erau adăpostlte urma si fie demolat In vederea construirii, pe

54 Idem, op. cii., p.54.

53 Arhivele Statului Bucureşti, 1\llnlst.
� Idem, . r. 1 17.
Instr. Publ., ds. 426/1893, f. 134.

57 Arhivele Statului laşi� _Eon!l li!;J, .ds. ··/1�8, f. 5• .

'11 ldem.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 18

loeul Nspertiv, a noului- edificiu universitar. Protestlnd cura)os,•.dar zadarnic, Impotriv a aces­
tei deci zii , a-postrofat. Şi · averti1.at sever pentru opoziţia. &a, de cAtre Gheorghe. Defu. Teodorescu,
ministrul Instrucţiunii, .. · Gheorghe . Panaitcanu · mută. Intre 1 8 - 25 ili1lle 1892,• Muzeul $i
.
Ş coala .de. bele-artc In localul fostei ŞmJI centrale -de.fete, din strada Muzelor, . ln- care funcţlo­
neazii acum: Liceul nr. · 2 ..Mihai · Eminescu"; iar- citeva luni" mai tlrziu, · la 15 ol!tombrle 1892-,
obosit şi descnraj at de zădArnida tuturor lniLlmpmărilor sale. lşi dA demisia, retrdl!lndu•se· deeep-
ţienat la pensi-c.. · ·•
, ", Preluind difccţ ia la 1 3- noiembrie 1892; Constantin Stahf, discip o lul sAu credi nc ios , 'pre­
lua şi- a c ra lită dificilă problemă, arAtind Intr-un memoriu, inaintat . i\-finisterului la 1 1 aprilie
189:1 <:ă loea lul ln care s-ou "răs mt1 tat � ·cele. două Instituţii ·,,ar fi potrivit pentru .orice alt llta­
bilimcnl, n u mai pentru Şcoală şi Pinacotecă nu . " 111 • In coli8ecillţă, ruga respectuos M in isteru l
,,a face cit de curind, preeum a- p romi s , ca atit Şcoala, .ctt.şi Pin&cot:eca sA aibA loclll .propriu,core8-
spunzăt.or mc.-nirii lor, luminos, spaţios şi ferit de wnezealA şi obscuritate, care -contribttle Iri
mod funest la deteriorare a şi descompunerea �ablourilo r. şi la ruinaua săDătAţll lntngslul per­
sqnal _şrolar • 811-. fit'p cU n d ckmersur.ilc, Stahl primeşte, :In vara anului 1895, · aprobarea de
la C.U n l s te t sli. m ut e ·Şcoala - şi· Pinacoteca In localul ··- cit de ctt mai corespunzAtor - a l · Aca­
...•

d•·,niei 1\lihăilenc, unde a-cestea vor staţiona pentru o tndelungată• perloadil de timp . Şcoala
c\1:\\ rAitii in 1 9,31 Aco.demie de bele-arte, plnă- ln 1 950, clnd • se desfiinţeaul, iar Pinacoteca pinA
In 1 955, l\illd este mulată-la Palatul Cu l tu rii. IR care l�i IO"e se:diul şi astAzi. ;
-
.
· •

Luill!!o il! p �:i m l rc tnventarele Şcolii· şi _ ale -Plll1lcot.ecii, tnt.oearite de Gheorghe Panaitea­
nu -Ba rdasare. · după relragt'rea sa la en i , C. D. t a i· le tnainteazil )dhisterului lnsoţlte de
un m�moriv. in care; printre multe a l t.ele, aprecia plin de admiraţie· cA acestea "nu sint numai
p s e S h

o si mp lă llsU! sau. o (!atalogare despre tot ce posedă ace&te afezimlnte, el oonfonn datelor şi
notiţelor int l'rcnlatc in ele, se pot considera ea un adevărat istoric despre tnccputul, . dezvol•
t.arca .şi toată mişcarea noastnl artisticA In curs de 30 de ani; ce negreşit o· da-tă va -servi ca ma­
terial preţios pentru un• istori �rgraf a l artelor române' născlnde" 41: lntr.:tldevăr," conştient de
rolul pe care 1-n jucat In viâţa artistică feŞ e an ă dintre ani1 1858 :- 1892, l>analtelinu face ample
.
relatii ti, -�:n i nven ta rele amintite, cu privire la. 'l n'trca gn in_işcare i>i�stică 'de la ���#. convins, pro­
'
babil, -că · a �estea vor servi cindva - aşa. c �m sp u11 ca Stah�· � ;,ca material preţios pentru un
istoriogra,Lal artelor rom,âne născi�;�dc". Şi rum i\linis lţrul in că nu-i mulţumise nici .pinA. at u,nci
.
foS:tulu i director, c u prilejul pe nsion ăFi l sale, pentru toate strădaniile pe care le-a depus·ln slu]ba
,.artelor române năs cl nd e", C. D . · Stahi işl îngăduia să•l roage respectuos p e D-1 m inist r u "a-1
adresa acele m u lţu mi ri .. , spre ln du lc irca bătrlneţilol'"; .. unui vechi organlzator, consutnat tn
materie de lnvAţlimtnt ar ti st i c " 112 • In ultimii ·an i ai vieţii, Gheorghe Panalteanu�Bardas are a
trăit Inconjurat de stima şi dragostea · discipolilor săi, petreclndu�şi timpul "depart e
de zgomotul lumii•, iarna tn casele sale din . 11ra·ş, iar vara "la renumita . sa vie de la Socola. Ai"ci,
la v i e, pov es teşt e A. D. At3Dasiu, de m u lt e ori lnvăţăceH - elevi şi eleve - la , zilele mari şi
mai ales la Sftnt ul Gheorghe - ziua l ui potronimică - '\lCneau In mare număr spre semn de
admiraţie şi recunoştinţă, sA a ducă iubitului lor maestru şi propovAduitor al - arteior, urări de
ferJcire · şi de prosperitatl'. tn asemenea ocazlunl, multe şi interesante discuţi uni se Incinge au
despre arte in tre · maesthi.-�. ş( urmaşi l l u i - - profesori, eleve şi elevi ai ·şcoalei_ de arte fru-
mo:t st • •a . ·' ·
- trJtime)e' zile din viaţa lui Panai t �ilriri 11-U fost din nou Intuneca te de s p ectru l desfiinţării
Şcolii, �in acc�aşi cauză . "a_ grelelor. lnccrcări finan ciare prin care tr�;cea ţara", · după. cum scriau
ziarele vre mii84 .
La 9 noiembrie 1 900, C. D. Stahi (director şi proresor de pi ctură), Emanoil P. Bardasare
(profesor de pictură), Dr. Possa (profesor de anatomie artistică), Sever Mureşanu (profesor
de i sto ria artei) şi D i mit ri e Tronescu (profesor de s culpt nril), serrintlu un memoriu către Minis•

�• Arhivele Statului Iaşi, Fond ;(83, ds. 4/1803, f. 8.

10

81 Ibidem, f. 162 .
ldem.

ez Ibidem. ·
t3 A. D. Atanaslu , Gh. Bardasare- Panaiteanu şi infiintarea Pinm:olecii
• ·

şi a Şeoaleî
lor Frumoase din laşi, rev. Arblva, anul XV, nr. ·2", IB.fl, 1904, p.· 63. ·
Arie­

tt
Eugen Pohonţu, op. cit. , p. 116.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
19 120 DE ' ANI'· DE LA lNF�REA' J'JNAcCYI"E•Cm DIN IAŞI

ter, argumentind con c is· şi convingător .,sll nu adere ia desfiinţarea �coalel de IJ·de:arte .. care
este pentru laşi şi pentru ţarA un aşezihnlnt· ctiltural-artlstlc cit sf. po ate de utn••5• La inter"
'Venţlai lor, Şcoala nu a mai fos t dcsCiin\al:i , dar·, tn iicee ii ş i zi d" !J ·noiembrie 1 900, · Glt�orghe
·
P!lna t teanu - Ba rd a sare se· sun·gea din viri111, · in v irstA 'de 84 de ·al'i . mill'rlit şl răvăşif, pţobabil�
t!A- roadele strAdanfllor sale erau din noti R menfriţă'te: ' · · · · ·· ":. ·· ·
Ministcttil ' Jn�truc'l.lu'rili · l'ublice a·· ·suspend�t. In ·7 i ii :i fu ri'l'ra liilor ri•r'qirile, perit ru· a
omagia astfel memoria uneia dintre cele mlihilese figuti nle IaŞului .. .' Pf)steri tnten i-a recunosc-tit
meritele ·de 'artist şi mai ales, 'pe 'al:elea de' tJrg:iil i zntor şi'neobosit animator al vieţii' artistice
dm Moldova secololui trecut,- rezervtndu;i un toc de cinste In i st o r ia · cultntii roiit!lneşti�
·· : . ., . . .,
..
. :
'· ·
. . ·

·
t2o Â.Ns .DJ.:Purs i.."' �o:oNÎ> .A.T IO.N nE: i. A P.YN.\.coTHE QLJE NAr u)N ALI.; ·
E:r DE L 'ECOL E DES BEAU X -ARTS D E . lAŞ l ET 80 ANS DEPU IS J.A MORT ' . .
·

� :.
; . DE GHEOn GHE J'>ANAITE.o\Nll-BAR f?ASARE ' .
i�
�: �
. •· . ' •

' . . � 1 ' ' ... ' , •: ' ·. '

• • . •r

.
'· " " " · · ·
•

Cette annee on commemore huit dt!cennies depuis la mort de GHEO R GHE PANAl�
TEANU-BA RDASARE. le fondateur de Ia Pinacotheque Na lionale et de l'Ecolc des Beaux ­
Arts de Iaşi, institutions inaugurees-en premiere dans l e pays-il y a 120 ans.
S'identifiant a leur destin, sacrifiant sa propre c rc.' a tion arlislique dans Jeurs inttret ,
vivant a peu-pres la moitit! de sa vie par elles et pour elles. Gheor!(he Panaiteanu-Bardasare
ne pourrait pas �tre cvoqut! autrement - dans toute la p!Cnitude de sa personnalite - qu'a
c6te des lnstitutions qu'il a cret!s et pour J'existence desquelles il a lutle courageusement
contre toutes Ies vicissitudes de l 'histoire, durant la periode qu'elles furent sous sa direction.
Dans ce but nous avons a notre di sposition de nombreux documents et temoignages,
publit!s ou int!dits, certains d'entre eux emanant de Gh. Panaiteanu-Bardasare lui-meme et
ayant un prononct! caractere de "Mt!moires", utilises par nous - comme source d'informatin n
de premier rang - dans l't!laboration de Ia prescnte communlcation.
L 'inauguration du Musee cut Jieu le 26 octobre 1860, en meme temps que Ia solennite
de J'inauguration de l ' Universitc et dans le meme endroit que celle-ci, c'est-a-dire a u siege act u­
el de la Filiale de !'Academie de la R . S. Roumaine il. Iaşi. Son patrimoine totalisait a l'epo­
que 64 toiles il. l'huile, 1 8 mo u la ge s en pldtre et environ 100 Jithographies.
Le noyau le plus prt!cieux de cette collection restreinte Clait reprcsente par Ies 16 t able ­
aux italicns, espagnols, flamands, hollandais et franl(ais, conslituant Ia do na l ion du patriote
moldave SCARLAT V. V IRNA V, datant deja depuis 184 7, c o mp l ct ce ultt!rieurement par
d 'autres nombre u s e s donalions et acquisitions effectut!es par J'Ctat.
Trois de cenn ie s plus tard, au moment ou Gh. Panaiteanu-Bardasare prenait sa retra­
ite (1892), on pouvait affirmer, ct a j uste raison, que l'institution avait fortement gagoe en
prestige et qu'elle s'etait integrce dans In vie spirituelle de Ia v i ile et du pays, polarisant a uto u r
d'e))e le mouvement plastique d e toute Ia Moldav ie.
Deja depuis les premieres annees de son existence, le :!llusee no m mc la Pinacothf7ue de
Ia�i - etait toujours a Ia recherche d'un i meuble appropric qui offrc de bonnes conditiona
pour l'exposition et In conservation.
Dans son siege acluei, le :\lusec d'a r t de Iaşi - continualeur organique de l'ancienne
Pinacotheque Nationale - fut inaugure le 1 mai 1 957. Il y dispose de 22 salons spacieux
pour l'expositioq permanente et d'un patrimoine artistique qui renferme plus de 5.000 oeuvres,
dont environ 2500 so nt des travaux de peinture, plus de 2200 des travaux de graphique et envi­
ron 450 travaux de sculpture, chacun des genres englobant autant des oeuvres d'art national,
que des oeuvres d'art universel.
Dans Ia conception de Gh. Panaiteanu-Bardasare, "la fondatlon d'un musee de pcint ure,
sans une ecole de Beaux-Arts, c'est exactement comme une bibliotheque dont les Jecteur� ne
savent lire et et'rlreM. Gonsiderant ll's deux (le mnsee ('t J'tlcole) inseparahles, tou t es ses demar­
ches pour la fondation du Must\e eurent egalement en vue J'organisation d'une pareille �cote
aussi.

• ldem, p. 1 1 7 .

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CI.JA:UDIU P�AJS şl MARIA PARADA.llSIIR 211

D 'ap�s certains historlens, J'ecole auralt commence son activilc "avant l'inau guration
du Mu see", ce qul nous semble, peu p robable. D'apres J'es relatlons de Gh. Panaiteanu -

suivle, le 15 . janvier 1 8 6 1 , n'ayant qu'un seul professeur "represente par lui-mlme, et 12 el�ves
Bardasare luJ- mlme, les cou rs commencerent au molns de novembre 1860, et de maniere

temps autour de. lui". t;lterieuremenl i'Ecole des Beaux -Arts de laşi prit une ampleur con­
parmi lesquels se trouvalent plusleurs peintres d'eglises qui s'etaient groupes depuis un certain

siderable, devenont en 1 93 1 I'Academle des Beaux -Arts.

aux cleves des recompenses e\.·des dlstlnctions, soit en argent, solt en medailles ou materiaux
I.e's expositions de I'Ecole se sont organlsees reguJierement chaque annee, · accordant

de pcinture, d'apres un systeme asaez compllque, legifere par les rrglements de 1 8 6 9 et 1 883.

l rt" de la suppressi011· de I'Ecole 3. ca use des difficiles epreuvcs flnanch:Orcs que traversait le pay1.
I.es derni ers jours de la vie de Gh. Panaltennu-Bardnsare furent assombrls por le spec­

ă. un �roupe de professcurs, signercnt un memoire adresse au Ministere, argumenlant ile mani­

I.e 9 novembre 1 900, C. D. STA H I (directeur et professeur de peintur� conjolntement

t"re condse et convainqull'Jltl', que ce n'etalt po5 le cas " d 'adherer a la suspenslon de I'Ecole de•
B�a u :t-arts qui, pour laşi -et pour le pays tout entil'r·, c'Ctalt un etablissement culturel-artls­
t i que tout-a-fait utile". A la �uite de l � u r interventlon l'Ecole ne fut plus supprimce, mals le
j o u r meme de leur inlen·ention; le 9 novembre 1 900, Gh. Panalteanu-Bardasare s 'etaignalt.

rendre de cette maniere un bommage i. la memo1re d'une dea piua marquantes personnalites
Le Ministere de 1 ' lnstruction publique suspenda les cours le jour de ses funerailles, pour

de l aŞ,i.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro