A PREZENTAM

HONORÉ
DE BALZAC

Neacsu Alexia
Iordache Alexandru
Anton Irina
Dragomir Andreea
 CUPRINS

Scurta bibliografie O opera reprezentativa Un scurt rezumat

 DESPRE
HONORÉ DE
BALZAC
-o scurta bibliografie-
HONORÉ DE BALZAC
IN LITERATURA
literatura lietaruta romana
franceza
referinte
referinte
 LITERATURA
FRANCEZA
Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799,Tours, Prima Republică Franceză – d. 18 august 1850,
Paris, A Doua Republică Franceză) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și
scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului
realist, romanului psihologic și al romanului fantastic.
Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști
ca Alain], Albert Béguin el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert
Béguin .
LITERATURA
ROMANA
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu,
cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice
exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de
Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie
consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului,
care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni
Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul
reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat,
atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi,
ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.
 O OPERA REPREZENTATIVA

MOS GORIOT
REZUMAT AL OPEREI
În romanul Moș Goriot sunt înfățișate trei
perioade de viață distincte. În primul rând,
drama pe care o trăiește domnul Goriot din
cauza iubirii paterne imense pentru fetele lui.
În al doilea rând, evoluția unui tânăr ambițios,
Eugène de Rastignac, student la drept, care
face parte dintr-o familie de aristocrați sărăciți.
În al treilea rând, Balzac prezintă povestea
unui personaj cinic și misterios, Vautrin, care
era un ocnaș evadat. Acesta a fost ulterior
arestat spre finalul acțiunii.
REZUMAT AL OPEREI
publicat în anul 1834.

Moş Goriot face parte din Comedia umană, ciclul Scene din via(a
pariziană, şi reprezintă cheia de boltă a întregului ciclu, întrucât în
acest roman Balzac introduce procedeul personajelor "reparaissant" -
al căror destin este urmărit de-a lungul mai multor romane din cadrul
ciclului - (Rastig-nac, Vaulrin, Doamna de Restand etc)

Acţiunea romanului se desfăşoară în pensiunea doamnei Vauquer,

unde întâlnim oameni provenind din diferite medii sociale: studenţi,
negustori, ocnaşi, femei din burghezia scăpătată etc.
La pensiunea Vauquer, Eugene de Rastig-nac, un tânăr ambiţios
provenit dintr-o familie de aristocraţi sărăciţi, face cunoştinţă cu Moş
Goriot.
 REZUMATUL
OPEREI
Moş Goriot s-a lipsit de toată averea strânsă de-a lungul vieţii pentru a-şi
face fericite fiicele: pe Anastasie de Res-tand (căsătorită cu un aristocrat) şi
pe Del-phine de Nucingen (căsătorită cu un bancher). Pe acestea însă
niciun sentiment nu le leagă de tatăl lor, considerat o persoană mult prea
modestă pentru "înalta" societate din care ele ajunseseră să facă parte.
Pentru cele două fiice Goriot rămâne, pur şi simplu, o sursă permanentă de
bani.

Cele două fiice ingrate îşi vor lăsa tatăl să moară, vegheat doar de
Rastignac, fără să îl viziteze nici măcar atunci când acesta se afla pe patul
morţii. Chiar şi pe ultimul drum, spre cimitir, Moş Goriot îl va avea alături
doar pe Rastignac. înainte de a muri Moş Goriot ajunge la trista concluzie
că adevăratele sentimente, sincere şi profunde, nu pot exista decât la
oamenii săraci, lipsiti de orice fel de avere
 REZUMATUL OPEREI

Moş Goriot, acest "Christ al paternităţii" (Antologie de literatură universală, coord. Al. I. Dima) trăieşte drama iubirii paterne. El şi-
a concentrat întreaga viaţă afectivă în jurul unui singur sentiment, obsedant, şi anume iubirea paternă.
Paralel cu destinul lui Moş Goriot, Balzac ne înfăţişează şi evoluţia tânărului provincial Eugene de Rastignac.
Rastignac doreşte să reuşească în viaţă prin muncă cinstită, dar cu timpul, sub influenţa lui Vautrin, un personaj cinic şi
misterios, el ajunge la concluzia că pentru a-şi atinge scopurile trebuie să facă uz de orice mijloace.

"Educaţia" pe care Vautrin i-o insuflă lui Rastignac presupune o adaptare perfectă la situaţia existentă, la principiile "moralei"
burgheze.

în final, Vautrin este arestat ca ocnaş evadat, iar Rastignac, pătruns în "înalta" societate prin intermediul lui Delphi-ne de
Nucingen, al cărei amant devenise, lansează Parisului sfidarea: "Şi acum între noi doi
MULTUMIM PENTRU
ATENTIE!!!