Grile Fizica Admitere 2022

J. Neamţu E. Osiac P.G.
Anoaica
M.C. Văruț S.A. Drăcea A. Costache
Fi ică
Teste grilă
Admiterea în învăţământul superior medical
Electricitate, Termodinamică, Optică,
Atomică  Nucleară
UMF Craiova
2022
Fizică Teste Grilă
2
Prefaţă
Lucrarea este destinată candidaților examenului de admitere la Universitatea de
Medicină şi Farmacie din Craiova, are un caracter orientativ şi cuprinde întrebări şi
probleme tip test-grilă, pentru proba de Fizică.
Conţinutul volumului este organizat în următoarele părţi: Electricitate (Curent Continuu

şi Alternativ), Termodinamică, Optică, Atomică şi Nucleară. Testele sunt astfel alese încât
să acopere programa analitică şi tematica bibliografică prezentate la sfârşitul volumului,
referitoare la secţiunile menţionate1.
Se urmăreşte clarificarea, înţelegerea aprofundată şi fixarea cunoştinţelor teoretice,

precum şi deprinderea „alegerii răspunsului corect“ în urma analizei fenomenului fizic sau,
după caz, în urma rezolvării corecte a unei probleme.
Toate testele au cinci variante de răspunsuri şi sunt împărţite în două categorii – cu

răspuns unic (complement simplu) – şi în acest caz sunt marcate la începutul enunţului cu
simbolul „* “ şi cu răspuns multiplu (complement multiplu), nemarcate. La sfârşitul lucrării,
se oferă răspunsurile testelor.
Întrebările complement simplu au strict un răspuns corect şi întrebările complement

multiplu pot avea 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte deoarece, la examen, pentru fiecare întrebare,
se acordă un punctaj direct proporţional cu numărul de concordanţe faţă de grila corectă
considerată reper.
Astfel2,
- pentru întrebările complement simplu, trebuie marcat un singur răspuns (trebuie
colorat un singur cerculeț) din cele 5 variante posibile; se acordă acum pentru 5 concordanţe
punctajul întrebării grilă, (0.2)  (5)  (punctajul întrebării), altfel punctajul va fi 0.
- pentru întrebările complement multiplu marcarea (colorarea) a zero, a unuia sau a
cinci răspunsuri duce la anularea întrebării grilă (punctaj 0), altfel se acordă (0.2) 
(numărul de concordanţe corecte adevărat / fals)  (punctajul întrebării).
Întrebările şi problemele din această culegere de teste au un caracter orientativ, dorind

să ofere candidaţilor o bază de pregătire cât mai apropiată de condiţiile de examen şi vor sta
la baza redactării chestionarelor de concurs2.
Structura probei de concurs pe tipuri de teste şi corelarea acestora cu capitolele din
programa analitică de concurs, precum şi numărul total de întrebări şi gradul de dificultate
al acestora vor fi stabilite în perioada premergătoare concursului2.
Dorim să mulţumim pe această cale, tuturor celor care – studenţi sau profesori – au dorit
să aducă observaţii, corecţii şi îmbunătăţiri chestionarului propus3.
Succes! Autorii
1
Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs.
2
A se urmări metodologia indicată şi actualizată pe site-ul UMF Craiova, privitoare la detaliile concursului de
admitere: www.umfcv.ro respectiv detaliile de notare http://www.umfcv.ro/admitere-informatii-generale sau
http://www.umfcv.ro/sustinere-concurs-admitere ;
3
Email către gabriel@umfcv.ro .
3
4
Cuprins
PREFAŢĂ ........................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU................... 7
CAPITOLUL 2: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATIV............ 23
CAPITOLUL 3: TERMODINAMICĂ .......................................................................................... 29
CAPITOLUL 4: OPTICĂ ............................................................................................................... 65
CAPITOLUL 5: FIZICĂ ATOMICĂ ............................................................................................ 83
CAPITOLUL 6: FIZICĂ NUCLEARĂ ......................................................................................... 93
RĂSPUNSURI ................................................................................................................................ 104
BIBLIOGRAFIE TEMATICĂ ..................................................................................................... 120
5
6
Fizică | Teste Grilă
Capitolul 1: Producerea şi utilizarea l

a) R
curentului continuu S
S
b) R 
l
1. Cauza producerii curentului electric într- 1 S
un conductor electric poate fi: c) R
 l
a) deplasarea ordonată a electronilor liberi
1 l
într-un conductor d) R
b) deplasarea dezordonată a electronilor liberi S
într-un conductor e) R  l  S
c) deplasarea ordonată a ionilor într-un lichid
conductor 5. * Prin convenţie sensul curentului într-
d) deplasarea dezordonată a ionilor într-un un conductor este:
lichid conductor a) sensul de deplasare al particulelor neutre
e) deplasarea dezordonată a electronilor liberi b) sensul de deplasare al electronilor de
într-un lichid conductor conducţie
c) opus sensului de deplasare al electronilor
2. * Intensitatea curentului electric este de conducţie
legată de sarcina Q care se deplasează în d) opus sensului de deplasare al particulelor
circuit în timpul t prin relaţia: neutre
a) I  Q  t e) opus sensului de deplasare al particulelor
încărcate pozitiv
Q
b) I
t 6. Cum se modifică următoarele mărimi
fizice, dacă lungimea unui conductor
t cilindric se dublează iar raza acestuia crește
c) I
Q de două ori:
1 a) rezistența nu se modifică;
d) I b) conductanța se dublează;
Q
c) rezistența se dublează;
Q2 d) rezistența crește de opt ori;
e) I e) rezistența scade de două ori.
t
7. Legea lui Ohm pentru o porţiune de
3. * Rezistența electrică R are ca relaţie de circuit este:
definiţie (U este tensiunea la bornele a) I  G  U
conductorului iar I curentul care îl
străbate): U
b) I
I R
a) R 
U R
c) I
b) R  U  I U
U
c) R  d) I  G  R U
I
d) R  U  I 2 e) I
G
U
U2
e) R 
I
8. * Legea lui Ohm pentru circuitul întreg
4. * Pentru un conductor metalic filiform este (E este t.e.m. a generatorului iar R+r
rezistenta este dată de relaţia rezistenţa totală a circuitului):
a) I  E R  r 
7
r
b) I
ER 2
1
E
c) I 3
Rr ?
Rr
d) I 4 3
E
Rr
e) I
E a) 3A
b) 2A
9. * Intensitatea de scurtcircuit este:
c) 4,5A
E d) 1A
a) I SC 
R e) 0A
E
b) I SC  13. * La aplicarea primei legi a lui Kirchhoff
r
c) I SC  0 pentru o rețea cu n noduri, numărul maxim
de relații independente ce se poate scrie este:
r
d) I SC  a) n + 1
E b) n - 1
e) I SC  E  r c) 1/(n - 1)
d) 1 / n - 1
10. * Tensiunea electromotoare (t.e.m.) a e) n2 -1
unui circuit este de 6V. Când un rezistor cu
rezistenta de 1 e conectat pe circuit, 14. Suma intensității curenţilor ce ies din
intensitatea curentului este de 3A. Care este nodul B, conform figurii, (R=10Ω, E=9V,
intensitatea de scurtcircuit? r=4Ω) este:
a) I SC  2 A
b) I SC  8 A
c) I SC  6 A
d) I SC  4 A
e) I SC  0 A
11. * Tensiunea la bornele unui circuit

deschis este 6V. Curentul de scurtcircuit este
ISC = 30A.
Care este tensiunea electromotoare şi
a) 1mA
rezistenta internă a sursei:
b) 1A
a) 6V; 0,2
c) 1000 mA
b) 10V; 2  d) 106 mA
c) 8V; 1 e) 106 A
d) 6V; 1
e) 3V; 0,2 15. Intensitatea de scurtcircuit a unui
generator electric are valoarea a.
12. * Ce intensitate are curentul a cărui Realizându-se cu acest generator un circuit
valoare nu este indicată în figura de mai jos: electric, intensitatea curentului electric
devine b. Randamentul acestui circuit este:
a)  = 1 - a/b
b)  = (b - a)/b
c)  = (a - b)/a
8
d)  = 1 - b/a
e)  = (a-b)/(a+b)
16. Valoarea curentului ce trece prin

circuitul din figură (E1 = 12V, r1 = 4Ω
respectiv E2 = 9V, r2 = 2Ω) este:
a) I1=2 A
b) I1=3 A
c) I2=2 A
d) I2=3 A
e) I2=3000 mA
19. Se consideră un circuit format dintr-o

a) 3A sursă de tensiune (E1=12V, r1=1Ω), şi un
b) 0A rezistor (R=4Ω) ce este parcurs de curentul
c) 1000 mA I1. Ca urmare a introducerii unei noi surse
d) 0,5A de tensiune (E2=9V, r2=1Ω), (ca in figura de
e) 5 · 105 A mai jos) se obţine curentul I2. Se cere
determinarea intensității curentului I1 şi a
17. * Valoarea curentului ce trece prin curentului I2:
circuit (E1=12V, r1=4Ω respectiv E2=12V,
r2=2Ω), este:
a) I1=24 A
b) I1=2,4 A
a) 3A
c) I1=2400 mA
b) 0A
d) I2=500 mA
c) 1000 mA
e) I2=5000 mA
d) 0,5A
e) 5 · 105 A
18. Se consideră un circuit simplu format 20. * Trei rezistoare având rezistenţele
dintr-o sursă de tensiune (E1=12V, r1=1Ω) şi R1=15, R2=45 şi R3=30 sunt grupate în
un rezistor (R=5Ω) ce este parcurs de serie. Rezistenţa echivalentă a grupării este:
curentul I1. După introducerea unei noi surse a) 60
de tensiune (E2=9V, r2=1Ω), se obţine b) 70
curentul I2. Se cere determinarea intensității c) 90
curentului I1 şi a curentului I2: d) 25
e) 75
21. * Trei rezistoare având rezistenţele

R1=4, R2=15 şi R3=60 sunt grupate în
9
paralel. Rezistenţa echivalentă a grupării n

d)
este: 2n  1
a) 3
1
b) 5 e)
10 n
c) 
3
3 25. * Dacă într-un circuit simplu, rezistenţa
d)  circuitului exterior este de n ori mai mica
10
decât rezistenţa internă a sursei, atunci
e) 2
randamentul sursei este:
22. * Într-un circuit electric simplu, puterea n 1
a)
transferată de sursă circuitului exterior n
admite un maxim dat de formula (E este
1
t.e.m. a generatorului iar r rezistenţa internă b)
a sursei): n 1
E2 n
a) Pmax  c)
4r n 1
E 1
b) Pmax  d)
4r n
4E
c) Pmax  2 e) nn  1
r
4E
d) Pmax  26. * Rezistivitatea electrică depinde de
r
temperatură după legea:
e) Pmax  4E  r
a)    0 1    t 
23. * Maximul puterii transferate circuitului
b)    0 1    t 
exterior se realizează când între rezistenţa
circuitului exterior R şi rezistenţa internă r a 0
sursei există relaţia: c) 
1    t 
a) R  2r
1 0
b) R  d) 
r 1    t 
c) R  r
d) R  r 2 e)    0 1    t 2
r
e) R 
2 27. * Două conductoare metalice filiforme
din acelaşi material au următoarele relaţii de
24. * Într-un circuit electric simplu legătură: l1 = 2 · l2; S1 = 3 · S2. Care este
rezistenţa circuitului exterior este de n ori
mai mare decât rezistenţa circuitului raportul R1 :
R2
interior. Randamentul circuitului este:
n 1 1
a) a)
n 2
1
n b)
b) 3
n 1 2
c)
1 3
c)
n 1
10
4 P1 R1
2
d) d) 
3 P2 R2 2
3
e) P1 R1
2 e) 
P2 R2
28. * Doi rezistori de rezistenţe R1 şi R2 au,
când sunt parcurşi de acelaşi curent, puterile 31. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă
P1 şi P2 aflate în relaţia P1=n2·P2. R, grupaţi în serie, rezistenţa echivalentă Re
Rezistenţele R1 şi R2 se află în raportul: este:
R1 1 R
a)  a) Re 
R2 n n
R1 b) Re  n  R
b)  n2
R2
c) Re  n 2  R
R1
c) n
R2 1
d) Re 
R1 nR
d)  n 1
R2 n
e) Re 
R1 1 R
e) 
R2 n  1
32. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă
29. * Două rezistoare au rezistenţele R1 şi R2. R, grupaţi în paralel, rezistenţa echivalentă
Raportul puterilor disipate pe cele două Re este:
rezistenţe legate în serie este:
R
P1 R1 a) Re 
a)  n
P2 R2
b) Re  n  R
P1 R2
b) 
P2 R1 n
c) Re 
P1 R1
2 R
c) 
P2 R2 2 1
d) Re 
P1 1 nR
d) 
P2 R2  R1 n2
P1 e) Re 
e)  R2  R1 R
P2
33. * Trei rezistoare de rezistenţă egală R
30. * Două rezistoare au rezistenţele R1 şi R2. sunt grupate ca în figură. Rezistenţa
Raportul puterilor disipate pe cele două echivalentă Re a montajului este:
rezistenţe legate în paralel este:
P1 R1 R R
a) 
P2 R2
P1
b)  R2  R1 R
P2
P1 R2
c)  3R
P2 R1 a) Re 
2
b) Re  3R
11
2R a) 5A
c) Re  b) 2A
3
R c) 1A
d) Re  d) 0,5A
3
e) 3A
R
e) Re 
2 38. * Ce tensiune ar trebui aplicată la
capetele unei rezistenţe R = 160 pentru a
34. * Trei rezistoare de rezistenţă egala R putea trece un curent de 1,5A:
sunt grupate ca în figură. Rezistenţa
a) 24V
echivalentă Re a montajului este:
b) 240V
R c) 10V
d) 100V
3R e) 160V
2R 39. * La bornele unei surse cu tensiunea
R electromotoare de 15V se conectează un
2R
a) Re  conductor având o rezistenţă de 6. Dacă
3 tensiunea la bornele circuitului este de 12V
b) Re  6R atunci intensitatea curentului şi rezistenţa
R internă a sursei sunt:
c) Re 
3 a) I = 2A; r = 1
3R b) I = 2A; r = 0,5
d) Re 
2 c) I = 3A; r = 1,5
11R d) I = 1A; r = 0,5
e) Re  e) I = 2A; r = 1,5
3
35. * Tensiunea aplicată unui reostat este de 40. * Trei conductori având rezistenţele R1 =
100V. Care este rezistenţa reostatului dacă 50, R2 = 70 şi R3 = 120 sunt legaţi în
prin el circulă un curent cu intensitatea I = serie. La extremităţile circuitului este
5A? aplicată o tensiune de 120V. Ce intensitate
are curentul care străbate rezistenţele:
a) 10
b) 15 a) 1A
c) 20 b) 0,75A
c) 0,5A
d) 25
d) 1,5A
e) 100
e) 0,25A
36. * Care este rezistenţa unui fir metalic
41. * Trei conductori având rezistenţele
lung de 20km şi având secţiunea de 8mm2
R1 = 2, R2 = 6 şi R3 = 3 sunt legaţi în
daca rezistivitatea este  = 0,1210-6m:
paralel. Ce tensiune a fost aplicată la bornele
a) 30 circuitului daca intensitatea curentului
b) 200 principal care străbate rezistenţele este
c) 300 I =10 A.
d) 250 a) 5V
e) 3000 b) 7V
c) 9V
37. * Care este intensitatea curentului d) 10V
electric care trece printr-un bec electric e) 3V
având o rezistenţă de 240 daca tensiunea
aplicată becului este de 120V.
12
42. La bornele unui circuit electric este intensitatea curentului electric, tensiune aplicată
aplicată o tensiune de 10V. În acest caz prin la borne
circuit trece un curent de 2,5 A. Rezistenţa c) căldura degajată la trecerea curentului
circuitului poate conține: electric printr-un conductor este proporţională
a) o singură rezistenţă de 6Ω cu pătratul intervalului de timp cât circulă
b) două rezistenţe grupate în serie fiecare curentul electric prin circuit
având 2 Ω d) căldura degajată la trecerea curentului
c) două rezistenţe grupate în serie fiecare electric printr-un conductor nu depinde de
având 3 Ω intervalul de timp cât circulă curentul electric
d) două rezistenţe grupate în serie prima prin circuit
având 1 Ω şi cealaltă 3 Ω e) căldura degajată la trecerea curentului
e) o singură rezistenţă de 4Ω electric printr-un conductor este proporţională
cu intervalul de timp cât circulă curentul
43. La bornele unui circuit electric este electric prin circuit
aplicată o tensiune de 27V. În acest caz prin
circuit trece un curent de 3 A Rezistenţa 46. * Un curent electric cu intensitatea
circuitului poate fi alcătuită din: I = 0,5A străbate un bec electric. Dacă
a) o singură rezistenţă de 9Ω becului îi este aplicată o tensiune U = 120V,
b) două rezistenţe grupate în paralel fiecare puterea becului este:
având 12 Ω a) 40W
c) două rezistenţe grupate în paralel fiecare b) 75W
având 18 Ω c) 100W
d) trei rezistenţe grupate în paralel fiecare d) 60W
având 27 Ω e) 45W
e) trei rezistenţe grupate în paralel fiecare
având 24 Ω 47. * Un dispozitiv electric are o putere de P
= 220W. Timp de 15 minute de funcţionare
44. La bornele unui circuit electric este dispozitivul degajă o căldură de:
aplicată o tensiune de 30V. În acest caz prin a) 200.000J
circuit trece un curent de 5 A Rezistenţa b) 200kJ
circuitului alcătuită din: c) 198.000J
a) o singură rezistenţă de 6Ω d) 195kJ
b) două rezistenţe grupate în serie fiecare e) 0,195MJ
având 3 Ω
c) două rezistenţe grupate în paralel fiecare 48. * Ce intensitate are curentul care trebuie
având 6 Ω sa treacă printr-o rezistenţă electrică astfel
d) două rezistenţe grupate în serie fiecare încât în timp de 5 minute sa se disipeze o
având 6 Ω cantitate de căldură egală cu 165kJ când
e) două rezistenţe grupate în paralel fiecare tensiunea aplicată este de 110V.
având 12 Ω a) 2A
b) 3A
45. Care dintre afirmaţiile următoare este c) 1A
adevărată: d) 10A
a) căldura degajată la trecerea curentului e) 5A
electric printr-un conductor depinde de
parametrii circuitului: rezistenţa conductorului, 49. Rezistenţa unui conductor este:
intensitatea curentului electric, tensiune aplicată a) direct proporţională cu secţiunea
la borne conductorului
b) căldura degajată la trecerea curentului b) invers proporţională cu secţiunea
electric printr-un conductor nu depinde de conductorului
parametrii circuitului: rezistenţa conductorului, c) direct proporţională cu lungimea
conductorului
13
d) invers proporţională cu lungimea kg 2  m 2

conductorului e)
A  s3
e) dependentă de natura conductorului
54. Prima teoremă (legea întâi) a lui
50. Tensiunea la bornele unui circuit simplu Kirchhoff afirmă că:
(neramificat) este:
a) suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-
a) egală cu tensiunea electromotoare a sursei un nod de reţea este egală cu suma intensităţilor
minus căderea de tensiune pe circuitul interior curenţilor care intra în acel nod de reţea
al sursei într-un circuit închis b) suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-
b) este egală cu tensiunea electromotoare a un nod de reţea este mai mică decât suma
sursei într-un circuit deschis intensităţilor curenţilor care intră într-un nod de
c) este mai mare decât tensiunea reţea
electromotoare a sursei într-un circuit închis c) suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-
d) este egală cu produsul dintre curentul din un nod de reţea este mai mare decât suma
circuit şi rezistenţa echivalentă a circuitului intensităţilor curenţilor care intră într-un nod de
exterior reţea
e) este mai mică decât tensiunea d) suma algebrică a intensităţilor curenţilor
electromotoare a sursei într-un circuit deschis care se întâlnesc într-un nod de reţea este nulă.
e) suma algebrică a intensităţilor curenţilor
51. Tensiunea la bornele unui circuit electric
care se întâlnesc într-un nod de reţea este
(în funcţie de rezistenţa circuitului R,
pozitivă
rezistenţa internă a sursei r, curentul din
circuit I şi tensiunea electromotoare a sursei
55. Trei rezistoare având rezistenţele R1=4,
E) este:
R2 =3 , R3 =6  sunt grupate în paralel.
a) U = R · I Rezistenţa echivalentă a grupării este:
b) U = E (circuit deschis)
c) U = E – I · r (circuit închis) a) 2
24
d) U = I · r b) 
e) U = E + I · r 18
c) 3
52. Unitatea de măsura a rezistenţei este: 4
d) 
a)  3
e) 1,33
b) V / A
kg  m 2 56. Care dintre următoarele formule permit
c)
A2  s 3 calcularea puterii electrice pe o porţiune de
kg  m circuit:
d)
A2  s 2 a) P  R  I 2
kg  m 2 b) P  I  R 2
e) c) P  U  I
A  s2
d) P = U2 / R
53. Unitatea de măsură pentru rezistivitatea U
e) P 
electrică este: R
a)   m
 57. Randamentul (η) unei surse electrice
b) (pentru un circuit simplu, R - rezistenţa
m
circuitului, r - rezistenţa internă a sursei, E -
m tensiunea electromotoare, U - tensiunea la
c)
 bornele circuitului, I – intensitatea
kg  m 3 curentului) este:
d)
A2  s 3
14
U R1  R2  ...Rn
a)  e) Re 
E R1  R2  ...Rn
I R
b)  
I R  r  61. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de
E rezistenţe R1, R2,...Rn grupaţi în paralel este:
c)   1 1 1 1
U a)    ...
R Re R1 R2 Rn
d)  
Rr 1
b)  R1  R2  ...Rn
RI2 Re
e)  
R  r I 1 n
1
c) 
Re i 1 Ri
58. În regim de scurtcircuit pentru un circuit
simplu (R - rezistenţa circuitului, r - d) Re  R1  R2  ...Rn
rezistenţa internă a sursei, E - tensiunea 1 1 1
e) Re    ...
electromotoare, U - tensiunea la bornele R1 R2 Rn
circuitului, I – intensitatea curentului) sunt
valabile relaţiile: 62. Energiei circuitului exterior (W):
R a) W  U  I  t
a) I SC 
E U I
E b) W 
b) I SC  t
R 2
c) W  I  R  t
c) R  0 U2
E d) W  t
d) I SC  R
r
e) W  U 2  I  t
e) U  2 E
63. Printr-un dispozitiv electric trece un
59. Rezistenţa unui conductor metalic:
curent electric de 1A care transporta o
a) depinde liniar de temperatură sarcină q = 3600C. Cât a funcţionat
b) la o temperatură fixa depinde de natura dispozitivul?
materialului
a) 1,5h
c) este direct proporţională cu rezistivitatea
b) 3600s
conductorului
c) 90min
d) este direct proporţională cu secţiunea
d) 60min
conductorului
e) 1h
e) este invers proporţională cu lungimea
conductorului 64. Un circuit electric este alcătuit dintr-un
conductor cu rezistenţa R = 4 şi secţiunea
60. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de
de 4mm2. Care este lungimea conductorului
rezistenţe R1, R2,...Rn grupaţi în serie se
dacă rezistivitatea materialului din care este
determină cu formula:
construit circuitul este  = 0,01610-6 m:
a) Re  R1  R2  ...Rn
a) 100m
1 1 1 b) 1000m
b) Re    ...
R1 R2 Rn c) 1km
n d) 10km
c) Re   Ri e) 0,1km
i 1
R1  R2  ...Rn 65. Care dintre expresiile următoare

d) Re 
R1  R2  ...Rn corespund unităţii de măsură  (Ohm):
15
V d) face un unghi ascuţit cu direcţia forţei

a) electromagnetice
A
C m e) face un unghi mai mare de 900 cu direcţia
b) forţei electromagnetice
Wb
J 69. * Expresia forţei electromagnetice este:
c) 2
A s   
kg  m 2

a) F  I l  B 
d)   
A2  s 3 
b) F  I B  l 
CA
e)
m

  
c) F  I l  B
  
66. Care dintre afirmaţiile următoare este  
d) F  l B  I
adevărată:  
 l B
a) mărimea inversă rezistenţei electrice se e) F   

numeşte rezistivitate  I 
b) mărimea inversă rezistenţei electrice se
numeşte conductanţă 70. * Inducţia magnetică creată de un curent
c) unitatea de măsură pentru conductanţă în de intensitate I ce circula printr-un
sistemul internaţional SI este  (ohm) conductor liniar foarte lung, la distanta r de
d) unitatea de măsură pentru conductanţă în conductor are modulul dat de formula:
sistemul internaţional SI este J (Joul)
I
e) unitatea de măsură pentru conductanţă în a) B  
sistemul internaţional SI este S (siemens) 2r
I
b) B  
67. Conductanţa echivalentă a n rezistori de 2  r
conductanţe G1, G2, ... Gn grupaţi în paralel 1 I r
este: c) B 
 2
1 1 1 1 1 2  r
a)    ... d) B 
Ge G1 G2 Gn  I
b) Ge  G1  G2  ...Gn 2r
e) B  
 I
n
c) G e   Gi 71. * Inducţia magnetică în centrul unei
i 1
spire de raza r are expresia:
1 I
d)  G1  G2  ...Gn a)
Ge 2r
1 1 1
I
b)
e) Ge    ... 2  r
G1 G2 Gn
I
c)
2
68. * Vectorul inducţie magnetică are  r
direcţia: d)
I
a) paralelă cu direcţia forţei electromagnetice I
b) paralelă cu direcţia curentul electric ce e)
r
parcurge conductorul liniar aflat în câmp
magnetic 72. * Inducţia câmpului magnetic uniform
c) perpendiculară pe direcţia forţei din interiorul unui solenoid are expresia:
electromagnetice
16
I d) 10-5T
a) B   e) 10-4T
N l
N I
b) B 76. * Un conductor liniar suficient de lung
l străbătut de un curent I = 10A este plasat
l într-un câmp magnetic uniform cu inducţia
c) B
N I magnetică de 510-4T, perpendicular pe liniile
1 I de câmp. Ştiind ca lungimea conductorului
d) B
 l în câmp este 5cm atunci forţa
I l electromagnetica care acţionează asupra
e) B conductorului este:
N
a) 2,510-5N
73. * Forţa electrodinamică de interacţiune b) 10-5N
dintre două conductoare de lungime l, aflate c) 510-5N
la distanta d unul de altul, paralele şi d) 10-4N
parcurse de curenţi staţionari I1 şi I2 are e) 2,510-4N
modulul:
2  d 77. * Care este inducţia magnetică în centrul
a) F   unui solenoid cu 100 spire şi lungimea de
I1  I 2
20cm, parcurs de un curent de intensitate 1A
I  I l T m
b) F   1 2 (  0  4  10 7 ;  = 3,14)?
2  d A
I
1 1 l a) 10-4T
c) F 
 I 2 2  d b) 210-4T
1 I1  I 2  d c) 6,2810-4T
d) F  d) 10-5T
 2  l
e) 3,1410-5T
74. * Unitatea de măsură fundamentală –
Amperul – este definit cu ajutorul 78. * O spiră cu raza r = 16cm este parcursă
următorului fenomen fizic: de un curent de intensitate I = 4A. Să se
calculeze inducţia magnetică în centrul spirei
a) interacţiunea între un conductor liniar,
H
străbătut de curent şi un câmp magnetic exterior (0=410-7 ).
b) interacţiunea între doi conductori rectilinii, m
paraleli, foarte lungi, parcurşi de curent 
a)  10  7 T
c) efectul Joule al curentului electric 4
d) interacţiunea între doua câmpuri magnetice 
produse de doi magneţi permanenţi b)  10  7 T
8
e) autoinducţia 
c)  10 5 T
75. * Ce inducţie magnetică produce un 2
d)   10 7 T
curent electric cu intensitatea de 5A ce
e) 2  10 7 T
străbate un conductor liniar suficient de
79. Permeabilitatea magnetică relativă a
lung, la distanţa de 5cm de conductor unui mediu
T m a) nu are unitate de măsură (este o mărime
(  0  4  10 7 )
A adimensională)
b) se măsoară în H2/m
a) 10-6T c) este egală cu raportul intre permeabilitatea
b) 510-6T magnetică absolută a mediului respectiv şi
c) 210-5T permeabilitatea magnetică a vidului
17
d) este un număr care arată de cate ori inducţia e) forţa de interacţiune dintre cele două
într-un mediu la o distanţă r este mai mare conductoare pe unitatea de lungime este de
decât inducţia la aceiaşi distanţă în vid N
e) arată de cate ori inducţia într-un mediu la 210-7 m
distanţă r este mai mică decât inducţia în vid la
aceiaşi distanţă 84. Inducţia magnetică a câmpului magnetic
uniform din interiorul unui solenoid are
80. Care dintre următoarele afirmaţii modulul:
caracterizează un solenoid:
a) direct proporţional cu intensitatea
a) lungimea, măsurată pe direcţia axei curentului din solenoid
longitudinale, este mult mai mare decât b) invers proporţional cu intensitatea
diametrul curentului din solenoid
b) are spirele dispuse în cel puţin două straturi c) proporţional cu numărul de spire al
c) spirele sunt dispuse într-un singur strat solenoidului
d) între spire există spaţii libere d) invers proporţional cu lungimea
e) spirele nu au spaţii libere între ele solenoidului
e) depinde de proprietăţile magnetice ale
81. Doua conductoare liniare, paralele, mediului
parcurse de curenţi electrici staţionari:
a) se atrag dacă intensitățile curenţilor au 85. Inducţia magnetică în centrul unei spire
acelaşi sens parcurse de curent este în modul:
b) se resping dacă curenţii sunt de sens contrar a) proporţională cu raza spirei
c) se atrag dacă curenţii sunt de sens contrar b) invers proporţională cu raza spirei
d) se resping dacă curenţii sunt de acelaşi sens c) proporţională cu intensitatea curentului din
e) nu interacţionează spiră
d) invers proporţională cu intensitatea
82. Forţa electrodinamică: curentului din spiră
a) este direct proporţională cu produsul e) depinde de proprietăţile magnetice ale
intensităţilor curenţilor ce circulă prin cele două mediului în care se află spira
conductoare
b) este invers proporţională cu distanţa intre 86. Inducţia magnetică într-un punct aflat la
cele două conductoare distanţa r de un conductor liniar parcurs de
c) nu depinde de proprietăţile magnetice ale curent electric este:
mediului în care sunt plasate conductoarele a) tangentă la linia de câmp în punctul
d) este direct proporţionala cu lungimea considerat
comuna a conductoarelor b) are modulul proporţional cu distanţa până la
e) depinde de proprietăţile magnetice ale conductor
mediului în care sunt plasate cele două c) are modulul proporţional cu intensitatea
conductoare curentului din conductor
d) are modulul invers proporţional cu distanţa
83. În definiţia amperului sunt impuse până la conductor
următoarele condiţii pentru expresia forţei e) are direcţia dată de tangenta la linia de
electrodinamice: câmp în punctul considerat
a) conductoarele sunt plasate în vid
b) forţa de interacţiune pe unitatea de lungime 87. Fluxul magnetic ce străbate o suprafaţă
este de 1 N/m aflată într-un câmp magnetic este (punctul
c) distanţa între conductoare este de 1 m reprezintă produs scalar iar simbolul 
d) intensitatea curentului care parcurge cele produsul vectorial):
două conductoare este aceiaşi  
a)   B  S
 
b)   B  S
18
c)   B S cos  circuitului o altă sursă identică, au valoarea:

d)   B S sin 
BS
e)  
sin 
88. Care dintre afirmaţiile următoare este

adevărată:
a) fluxul magnetic printr-o suprafaţă este o
mărime vectorială
b) fluxul magnetic printr-o suprafaţă este o
mărime scalară a) R=4000 mΩ; U  13,5 V
c) fluxul magnetic printr-o suprafaţă depinde b) R=4 mΩ; U2  9 V
de inducţia magnetică a câmpului magnetic c) R=3 Ω; U2  78,8 V
uniform care străbate suprafaţa respectivă d) R=3,5 Ω; U2  7,88 V
d) fluxul magnetic printr-o suprafaţă nu e) R=3500 mΩ; U2  7,88 V
depinde de inducţia magnetică a câmpului
magnetic uniform care străbate suprafaţa 91. Se consideră un circuit simplu format
respectivă dintr-o sursă de tensiune (E=9V, r=0,5Ω) şi
e) unitatea de măsură a fluxului magnetic este un rezistor ce prezintă la borne o tensiune
H (Henry) U1=8V. Rezistenţa electrică, R, a rezistorului
şi tensiunea, U2, la bornele acestuia, atunci
89. Se consideră un circuit simplu format când se adaugă în serie o altă sursă identică,
dintr-o sursă de tensiune (E=9V, r=2Ω) şi un au valoarea:
rezistor (R=2Ω). Ce tensiune, U1, se va
măsura la bornele rezistorului? Dar dacă, în
paralel cu sursa de tensiune, se montează o
altă sursă identică, ce tensiune, U2, se va
obţine a bornele rezistorului:
a) R=5 Ω; U2 =11,4 V
b) R=4 Ω; U2 =14,4 V
c) R=5 Ω; U2 =12,4 V
d) R=4 Ω; U2 =12,4 V
a) U1=4500 mV; U2=6000 mV e) R=0,004 kΩ; U2 =14,4 V
b) U1=3,5 V; U2=5 V
92. Tensiunea la bornele unui rezistor, R =
c) U1=4,5V; U2=6 V
9Ω, ce este alimentat de două pile electrice
d) U1=6 V; U2=4,5 V
(E1 = 11V, r1 = 0,6Ω, E2 = 9V, r2 = 0,4Ω)
e) U1=3500 mV; U2=5000mV
înseriate, este:
90. Se consideră un circuit simplu format
dintr-o sursă de tensiune (E=9V, r=1Ω) şi un
rezistor ce prezintă la borne o tensiune
U1=7V. Rezistenţa electrică, R, a rezistorului
şi tensiunea, U2, la bornele acestuia, atunci
când se adaugă în paralel cu sursa
19
a) 27 A
b) 27 V
c) 2,7A
d) 2700 mA
e) 27 mV
95. Se consideră un rezistor R=10Ω,

alimentat de două surse identice (E=13,5V,
r=2Ω), ce sunt montate astfel încât bornele
pozitive sunt în contact iar bornele negative
sunt conectate la rezistor. Tensiunea la
a) 18000 mV bornele rezistorului, U, şi curentul prin
b) 18 kV rezistor, I, sunt egale cu:
c) 180 mV
d) 18 V
e) 180 V
93. Tensiunea la bornele unui rezistor, R=

9Ω, ce este alimentat de două pile electrice
(E1=15V, r1=2Ω, E2= 15V, r2= 2 Ω ) montate
în paralel, este egală cu:
a) U=13,5 V; I=2 mA
b) U=27 V; I=2 mA
c) U= 0 V; I=0 A
d) U=13,5 V; I=200 mA
e) U= 0 mV; I=0 mA
96. * Conectat la o tensiune constantă, un

conductor cu rezistența de 4 este parcurs
a) 13,5 V de un curent cu intensitatea de 2 A .
b) 13500 mV Intensitatea curentului ce trece printr-un
c) 27V conductor cu rezistența de 10 , conectat
d) 27000 mV singur la aceeași tensiune constantă are
e) 1,5 V valoarea:
a) 0,8 A
94. Se consideră un rezistor R=7Ω, alimentat b) 0,4 A
de trei surse identice, din care două surse
c) 0,2 A
montate în paralel sunt înseriate cu a treia
(E=13,5V, r=2Ω), curentul prin rezistor este d) 1,2 A
egal cu : e) 0,6 A
97. * Intensitatea curentului dintr-un circuit

serie este de 2,4 A . Dacă rezistența
circuitului extern crește cu 2 , intensitatea
curentului devine 2A. Tensiunea
electromotoare a bateriei din circuit este:
a) 4V
b) 6V
c) 12V
20
d) 16V c) 0
d) 0 I 2 (d)
e) 24V
e) 0 I 3 (d)
98. * Intensitatea curentului dintr-un circuit
alcătuit dintr-un rezistor și o sursă, este de 102. Mărimea fizică ce are ca unitate de
1,8 A . Conectând în serie cu această sursă o a kg  m 2
măsură 2 3 este:
doua sursă, identică cu prima, intensitatea A s
curentului devine 3A. Dacă se conectează a a) reactanța electrică
doua sursă în paralel cu prima sursă, b) energia electrică
intensitatea curentului prin rezistor va fi: c) rezistența electrică
a) 4,8 A d) rezistivitatea electrică
b) 3,2 A e) impedanța electrică
c) 2 A
d) 1,2 A 103.* Referitor la câmpul magnetic, în jurul
unui conductor liniar parcurs de un curent
e) 0,8 A electric, bifați afirmația corectă:
99. Un rezistor având rezistența electrică de a) câmpul magnetic în jurul conductorului este
R  3 este conectat cu ajutorul a două fire uniform
b) inducția magnetică depinde numai de
conductoare la o sursă cu t.e.m. de 12V și
intensitatea curentului electric, fără a depinde
rezistența internă de 1 . Puterea dezvoltată de natura mediului în care se găsește
în rezistorul R este de 12W . Dublând conductorul
lungimea firelor conductoare de conexiune c) câmpul magnetic în jurul conductorului este
sursă-rezistor, puterea dezvoltată în neuniform
rezistorul R este: d) vectorul inducție este perpendicular pe
a) 6,75W conductor și pe linia de câmp magnetic
b) 6W e) sensul liniei de câmp magnetic este sensul de
c) 4W înaintare al burghiului atunci când îl rotim în
d) 3.5W sensul curentului prin conductor
e) 0,675W
104.* Referitor la câmpul magnetic creat de
o spiră, bifați afirmația exactă:
100.*Fluxul magnetic pentru un cadru
pătratic de latură 10 cm, pentru care a) câmpul magnetic creat de o spira de rază r,
vectorul asociat suprafeței este este uniform, deoarece nu depinde de distanță
perpendicular pe liniile unui câmp magnetic b) câmpul magnetic nu depinde de mediul în
exterior de 1T, este egal cu: care se află spira
c) inducția magnetică în centrul spirei este
a) 0,5 Wb
tangenta la planul spirei
b) 0 Wb
d) câmpul magnetic depinde de distanta de la
c) 60 Wb
spiră la punctul de măsură
d) 6 mWb
e) sensul câmpului magnetic nu depinde de
e) 60 mWb
sensul curentului electric prin spiră
101.* Prin trei conductori liniari, lungi,
105.* Bifați afirmația exactă:
paraleli, aflaţi în vid la distanţe egale cu d
(unul de celălalt), circulă curenţi de a) câmpul magnetic creat de un solenoid nu
intensităţi egale, în același sens, astfel I1 = I2 depinde de distanță, fiind uniform
= I3  I. Inducţia magnetică într-un punct b) câmpul magnetic în interiorul unei bobine,
aflat la aceeaşi distanţă de ei este: atunci când diametrul este mai mare decât
lungimea, este uniform
a) 0 I (d)
b) 0 I 3 (d)
21
c) câmpul magnetic nu depinde decât de curent e) micșorând la jumătate distanța dintre

și dimensiunile bobinei, fără a depinde de conductoare, forța se micșorează de doua ori
proprietățile mediului
d) un fir metalic înfășurat pe un suport 109.* Bifați afirmația exactă referitoare la
conductor este o bobina fluxul magnetic printr-o suprafață:
e) câmpul magnetic al unei bobine parcurse de
a) în formula fluxului  = B·S, inducția
curent electric este asemănător celui al unui
magnet bară magnetică este zero daca inteapă suprafața
b) atunci când inducția este perpendiculară pe
106.* Bifați afirmația exactă referitoare la suprafață, fluxul este maxim
forța electromagnetică asupra unui c) atunci când inducția este perpendiculară pe
conductor parcurs de curent electric aflat în vectorul suprafață, fluxul magnetic este maxim
câmp magnetic:
d) sensul fluxului magnetic depinde de sensul
a) dacă se inversează sensul curentului, forța inducției sau al curentului prin conductor
electromagnetica nu își schimbă sensul
b) forța electromagnetică este maximă atunci e) sensul fluxului magnetic depinde de sensul
când inducția este paralelă cu conductorul vectorului suprafață
c) forța este maximă atunci când inducția este
perpendiculară pe conductor
d) forța electromagnetică permite definirea
amperului
e) inversând sensul câmpului magnetic extern,
direcția forței se modifică
107.* Un conductor cu lungimea l este

introdus într-un câmp magnetic uniform, a
cărui inducție B face 120° cu acesta.
Considerând intensitatea curentului prin
conductor I, precizați modulul forței
electromagnetice:
a) F = I · l · B
b) F = I · l/2 · B
c) F = 0
d) F = I · l · B / 3
e) F = 2 · I · l · B
108.* Bifați afirmația exactă, referitoare la

forța electrodinamică:
a) forța electrodinamică se calculează ținând
cont de forța electromagnetică ce acționează
asupra fiecărui conductor
b) dacă două conductoare liniare prin care
circula curent fac între ele un unghi, ele se
rotesc astfel încât sa fie parcurse de curent în
sens contrar
c) în definiția amperului, forța dintre
conductoare este 10-7N
d) forța electrodinamică nu depinde de mediul
în care se găsesc conductoarele
22
Capitolul 2: Producerea şi utilizarea 1 S l

e)
curentului alternativ  N2
114.* Legea autoinducţiei are următoarea

110.* Legea inducţiei electromagnetice formulare matematică:
(legea lui Faraday) are următoarea expresie a) e  L  I
matematică: L
a) e    t b) e  
I
t t
b) e  c) e   L
 I
 I
c) e   d) e   L
t t
1 e) e   L  I  t
d) e 

e) e    t 2 115.* O bobina cu N=1000 spire şi S=10cm2,
având pe axa paralelă cu liniile câmpului
111.* Care este fluxul magnetic printr-o magnetic de inducţie B=1T, este scoasă din
suprafaţă de 10cm2, aşezată perpendicular câmp într-un timp de 0,5s. Ce tensiune
pe liniile unui câmp magnetic cu inducţia de electromotoare medie se va induce în
10-3T: bobină:
a) 10-2Wb a) 0,5V
b) 10-3 Wb b) 1V
c) 10-5Wb c) 5V
d) 210-5Wb d) 2V
e) 10-6Wb e) 0,2V
112.* Inductanţa unui circuit este dată de 116.* Sa se găsească inductanţa unei bobine
formula: cu 1000 spire având lungimea de 36 cm şi
a) L  I   secţiunea 3610-4 m2 când are un miez de
 fier cu r=400 (210; 0=410-7H/m):
b) L  a) 8H
I
b) 1,6H
I
c) L  c) 16H
 d) 0,8H
1 e) 4H
d) L 

 117.* O bobină are 100 spire, lungimea
e) L  2 40cm, secţiunea de 10  cm2. Cu ce viteză
I
trebuie sa varieze curentul prin bobină
113.* Pentru un solenoid inductanţa are I
( =?) pentru ca să fie generată o tensiune
expresia: t
N S electromotoare autoindusă de 1V (se dau
a) (210; 0=410-7 H/m):
l2
 S a) 104A/s
b) b) 103A/s
N 2 l
c) 2104A/s
 N2 S
c) d) 105A/s
l e) 106A/s
1 N 2 l
d)
 S
23
118.* O bobină având inductanţa L = 5H A

este parcursă de un curent a cărui intensitate e)
N
I A
scade cu o viteză constantă  0,02 .
t s 123.Fluxul magnetic se măsoară în:
Tensiunea electromotoare autoindusă este: T
a)
a) 1V m
b) 1,5V T m
c) 0,1V b)
A
d) 0,2V
c) T  m 2
e) 0,15V
d) Wb
119. Alegeți expresia a cărei dimensiune este kg  m 2
e)
aceeași cu cea a tensiunii electrice: A s2
a) B I l2 / q
b) Q / (4r) 124.Inducţia electromagnetică este
c)  / t fenomenul:
d) B l2 / (q t) a) de producere a curentului electric indus
e) B I l2 / (q t2) într-un circuit electric închis străbătut de un
flux magnetic variabil
120.* Mărimea fizică a cărei unitate de b) de producere a unui curent într-un circuit
kg  m 2 deschis
măsură este egală în S.I. cu c) de producere a unei tensiuni electromotoare
A2  s 2
reprezintă: induse la bornele unui circuit electric deschis
străbătut de un flux magnetic variabil
a) puterea d) de dispariţie a unui curent electric dintr-un
b) fluxul magnetic circuit străbătut de un flux magnetic variabil
c) inducția magnetică e) de interacţiune între două circuite electrice
d) inductanţa
e) tensiunea electrică 125.Inductanţa unui circuit electric are ca
unitate de măsură:
121.* Printr-o bobină cu N = 400 spire trece
un curent I1 = 4A. Ce intensitate trebuie să a) H
aibă un curent I2 ce străbate o alta bobină cu H
b)
N2 = 200 spire (se considera l1 = l2 şi S1 = S2) m
pentru a obţine acelaşi flux magnetic prin Wb
c)
suprafaţa unei spire proprii: A
a) 2A Wb
d)
b) 6A Am
c) 10A kg  m 2
d) 8A e)
e) 4A A2  s 2
126.Inductanţa pentru un solenoid este:

122.Unitatea de măsură a inducţiei
magnetice este: a) direct proporţională cu aria secţiunii
transversale a solenoidului
N
a) b) invers proporţională cu lungimea
A solenoidului
N c) direct proporţională cu lungimea
b)
Am solenoidului
c) T d) direct proporţională cu pătratul numărului
kg de spire al solenoidului
d)
A s2
24
e) invers proporţională cu pătratul numărului 131.Tensiunea electromotoare alternativă se

de spire al solenoidului poate obţine prin:
a) rotire uniformă a unei spire într-un câmp
127.Tensiunea electromotoare autoindusă magnetic uniform
este: b) mişcarea rectilinie uniformă a unei spire
a) direct proporţională cu intensitatea într-un câmp magnetic uniform pe direcţia
curentului liniilor de câmp
b) direct proporţională cu inductanţa c) interacţiunea unui câmp magnetic variabil
circuitului cu o bobină fixă
c) invers proporţională cu inductanţa d) interacţiunea unui câmp magnetic uniform
circuitului cu o bobină fixă
d) direct proporţională cu viteza de variaţie a e) mişcarea unei spire fără existenţa unui
curentului din circuit câmp magnetic
e) direct proporţională cu produsul dintre
inductanţa circuitului şi viteza de variaţie a 132.Un curent alternativ ce are frecvenţa de
curentului din circuit 50Hz are:
a) o perioadă de 10 secunde
128.Autoinducţia se poate produce: b) o perioadă de 1 secundă
a) la închiderea circuitului electric c) o perioadă de 210-2 secunde
b) oricând, dacă circuitul este străbătut de un d) o perioadă de 20 milisecunde
curent electric e) o perioadă de 10 milisecunde
c) la întreruperea (deschiderea) circuitului
d) numai în miezul magnetic 133.Un curent alternativ ce are frecvenţa de
e) ori de câte ori variază curentul electric în 60Hz are:
circuit a) o pulsaţie de 120 rad/secundă
b) o pulsaţie de 60 rad/secundă
129.Care dintre următoarele afirmaţii
c) o perioadă de 1/ 60 secunde
despre frecvenţa curentului alternativ este
d) o perioadă de 1/ 120 secunde
adevărată:
e) o perioadă de 1/ 30 secunde
a) Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii în
unitatea de timp 134.Un curent alternativ ce are o pulsaţie de
b) Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii 120 rad/secundă are:
într-o perioadă
a) o frecvenţă de 60 Hz
c) Frecvenţa este egală cu inversul perioadei
b) o frecvenţă de 30 Hz
d) Unitatea de măsură a frecvenţei este
c) o perioadă de 1/ 60 secunde
secunda
d) o perioadă de 1/ 120 secunde
e) Unitatea de măsură a frecvenţei este Hz
e) o perioadă de 1/ 30 secunde
(hertz)
135.Curentul alternativ poate fi caracterizat
130.Care dintre următoarele afirmaţii este
de următoarele mărimi:
adevărată:
a) frecvenţă
a) Perioada reprezintă intervalul de timp după
b) pulsaţie
care intensitatea şi tensiunea curentului
c) inducţie magnetică
alternativ trec prin aceleaşi valori, în sensuri
d) perioadă
opuse
e) fază
b) Perioada reprezintă intervalul de timp după
care intensitatea şi tensiunea curentului 136.Cauza producerii unui flux magnetic
alternativ trec prin aceleaşi valori, în acelaşi variabil de către o spiră a unui conductor
sens electric poate fi :
c) Perioada are ca unitate de măsură secunda
a) variaţia curentului prin spiră
d) Perioada are ca unitate de măsură Hz (hertz)
b) variaţia arie spirei
e) Perioada este inversul frecvenţei
25
c) variaţia presiunii atmosferice valoarea fluxului creşte cu:

d) variaţia tensiunii la bornele spirei a) 0,2 Wb
e) nu se poate produce un flux magnetic b) 0,01 mWb
variabil printr-o spiră c) 5%
d) 10%
137.Dacă fluxul magnetic printr-o spiră de e) 20%
arie 100 m2 este de 2Wb, valoarea inducţiei
magnetice uniforme, considerată 142.Dacă inducţia magnetică B a unui câmp
perpendiculară pe suprafață, este: uniform ar avea aceeaşi valoare cu cea din
a) 0,02 Wb/m2 centrul unei spire cu raza r = 10cm, parcursă
b) 200 T de curentul I = 6A, ce valoare maximă ar
c) 20 T avea fluxul magnetic creat de acest câmp
d) 2000 mT prin suprafaţa unei astfel de spire (μ=4 10-7
e) 20 mT N/A2):
a) 118 x 10-8 mWb
138.Dacă inducţia magnetică B=2T, ce b) 1,2 π2 x 10-4 mWb
traversează o spiră cu aria de 1 cm2, face un c) 12 Wb
unghi de 60o cu normala la suprafaţa d) 1,2 π2 x 10-7 Wb
acesteia, fluxul magnetic prin spiră este egal e) 1,2 Wb
cu :
a) 0,1 Wb 143. Dintr-un fir conductor cu lungimea 6
b) 0,0001 Wb cm se confecţionează o spira circulară prin
c) 0,1 mWb care circulă un curent cu intensitatea I =
d) 10 mWb 0.3A. Ce valoare are câmpul magnetic în
e) 60 mW centrul spirei (se consideră π2=10, μ=4 10-7
N/A2):
139.Dacă sensul inducţiei magnetice, B, se
a) ~ 2 π2 Wb
inversează, atunci valoarea fluxului printr-o
b) ~ 2 x 10-5 T
spiră, de arie S, străbătută de respectivul
c) ~ 2 T
câmp magnetic va fi egală cu:
d) ~ 1,2 π2 x 10-9 Wb
a) B ∙Φ∙sin α e) ~ 20 μT
b) -S∙B∙cos α
c) -S∙ Φ ∙sin α 144.Ce valoare are fluxul magnetic printr-o
d) -B∙S∙cos α spira din centrul unui solenoid, având N =
e) B∙S∙cos α 100 de spire şi lungimea de l = 10cm,
respectiv o secţiune transversală de 4 cm2,
ştiind că prin spirele sale circulă un curent
140.Dacă aria unei spire aflate într-un câmp cu intensitatea de 10A (μ=6 10-3 N/A2):
magnetic de 2T, câmp ortogonal pe
a) 0,12 Wb
suprafaţa spirei, creşte de la valoarea 50
b) 12 mWb
mm2 la 60 mm2 atunci valoarea fluxului
c) 0,24 Wb
creşte cu:
d) 0,024 Wb
a) 0,2 Wb e) 24 mWb
b) 0,02 mWb
c) 5% 145.* Un solenoid cu lungimea l, fără miez
d) 10% magnetic, are inductanța L0. În solenoid se
e) 20% introduce un miez cu lungimea a, având
permeabilitatea magnetică relativă r1, iar
141. Dacă aria unei spire aflate într-un câmp pe la celălalt capăt, un miez cu lungimea l-a
magnetic de 2T, câmp ce face un unghi de având permeabilitatea magnetică relativă
60o cu normala la suprafaţa spirei, creşte de r2.Ce inductanță are acum solenoidul?
la valoarea de 50 mm2 la 60 mm2, atunci
26
a a) 0.005 V
a) L  L0 [ r2  ( r1   r2 ) ] b) 1V
l
a c) 2 mV
b) L  L0 [  r2 ( )  (  r1   r2 )] d) 1000 mV
l
e) 5 mV
a
c) L  L0 [  r1  (  r1   r2 ) ]
l 150. Care este tensiunea produsă la bornele
l unei bobine de arie 10 cm2 şi 200 spire, aflată
d) L  L0 [  r2  (  r2   r1 ) ]
a într-un câmp magnetic uniform de 1T, ştiind
e) L  L0 (l / a )  r1  r2 că vectorul asociat suprafeţei spirei se
roteşte de la un unghi de 0ο la 90o (faţă de
liniile de câmp magnetic) în 0,1 s:
146. Înfășurarea unei bobine cu N = 1000
spire, având inductanța L = 16mH, este a) 2 V
parcursă de un curent cu intensitatea I = b) 1 V
20mA. Ce valoare are fluxul magnetic c) 2 mV
propriu printr-o singură spiră? d) 1000 mV
e) 2000 mV
a) 32  10 8 Wb
b) 23  10 6 Wb 151. * O spiră (cadru circular) cu aria de
c) 32  10 3 Wb 10cm2, se află într-un câmp magnetic
d) 0,32 Wb omogen cu inducția B = 0,3T. Planul spirei
e) 0,23Wb este perpendicular pe liniile de câmp ale
inducției magnetice. Ce tensiune
electromagnetică se induce în spiră când ea,
147.O spiră are rezistența electrică de 0,08.
rămânând în același plan, se roteşte cu 45o
Fluxul magnetic prin suprafața spirei se
(faţă de o axă ce trece prin centrul spirei)
modifică cu 4,2mWb într-un interval de timp
într-un interval de timp de 0,8 secunde:
de 2·10-6sec. Câtă energie electrică se
dezvoltă în spiră în acest timp? a) 0,26 mV
b) 0 V
a) 325,5 J ;
c) 0,375 mV
b) 154,4 J ; d) 0,52 V
c) 110,25 J ; e) 0,7 V
d) 1234,2 J ;
e) 0,11025kJ 152.* Bifați afirmația exacta referitoare la
inducția electromagnetică:
148.Care este tensiunea produsă la capetele a) inducția electromagnetică se măsoară în
unei spire, de arie 1 m2, aflată într-un câmp Tesla
magnetic uniform de 1T (perpendicular pe b) tensiunea indusa se opune variației fluxului
suprafaţa spirei) ştiind că vectorul asociat
magnetic indus
suprafeţei spirei se roteşte cu 90o în 0,5 s:
c) tensiunea indusa se opune fluxului magnetic
a) 2 V
inductor
b) 200 mV
c) 0,5 V d) fenomenul de producere a unei tensiuni
d) 2 mV electromotoare într-un circuit se numește
e) 2000 mV inducție magnetică
e) semnul (-) din formula tensiunii
149.Care este tensiunea produsă la bornele electromotoare este explicat prin regula lui
unei spire de arie 10 cm2, aflată într-un
Lenz
câmp magnetic uniform de 1T, ştiind că
vectorul asociat suprafeţei spirei se roteşte
de la un unghi de 0ο la un unghi de 60o (faţă 153. Bifați afirmațiile adevărate:
de liniile de câmp magnetic) în 0,1 s: a) inducția magnetică se măsoară în Tesla
27
b) un conductor sub forma unui fir întins va

produce o autoinducție neglijabilă față de unul
mai gros
c) tensiunea autoindusă este mai mare atunci
când solenoidul nu are un miez magnetic
d) fenomenul de autoinducție este datorat
variației intensității câmpului magnetic aplicat
din exterior
e) inductanța unui solenoid bobinat pe un miez
de fier este mai mare decât în absenta miezului
28
Capitolul 3: Termodinamică 159. * Un recipient închis conține apă, H2 şi

O2, în total 12 moli, dintre care 36 g H2O si
10 g hidrogen. Câţi moli de oxigen molecular
conține incinta:
154. O cantitate de 18 grame de apă conţine: a) 4
a) un mol de apă b) 5
b) 12,046 · 1023 atomi de hidrogen c) 6
c) 6,023 · 1023 molecule d) 7
d) 6,023 · 1023 atomi de oxigen e) 8
e) 0,01 kilomoli
160.* Un recipient închis conține apă, H2 şi
155.* Cea mai mică particulă din 18 grame O2, în total 12 moli, dintre care 36 g H2O și
de apă, care poate exista în stare liberă şi 10 g de H2. Ce volum – în litri, ar ocupa
care păstrează proprietăţile chimice ale cantitatea de oxigen molecular din incintă, în
substanţei reprezintă: condiții normale:
a) un mol de apă a) 56
b) o unitate atomică de masă b) 60
c) o moleculă de apă c) 112
d) un kilomol de apă d) 70
e) un atom de hidrogen e) 132
156.* Fenomenul de pătrundere a 161. Unitatea atomică de masă

moleculelor unei substanţe printre a) are simbolul (u)
moleculele altei substanţe, fără intervenţia b) are valoarea egală în grame cu 1/ (6,023 ·
unor forţe exterioare se numeşte: 1023)
a) difracţie c) este egală cu a 12-a parte din masa atomică a
b) difuzie izotopului de carbon 126 C
c) interferenţă d) este egală cu masa electronului
d) rezonanţă e) este o mărime adimensională.
e) fisiune
162.* Masa moleculară relativă a apei este:
157.* Moleculele oricărei substanţe,
indiferent de starea acesteia de agregare, se a) 16
află într-o mişcare permanentă şi b) 12
dezordonată care se numeşte: c) 18
d) 32
a) difracţie e) 14
b) difuzie
c) dispersie 163.* Masa molară a apei este egală cu:
d) agitaţie termică
a) 16 g/mol
e) rezonanţă
b) 16 u/mol
12 c) 16 kg/mol
158.* Izotopul 6C are masa atomică d) 18 u/mol
relativă egală cu: e) 18 g/mol
a) 6 u
b) 12 u 164.* Masa moleculară a apei este egală cu:
c) 12 a) 16 g
d) 6 b) 18 kg/kmol
e) 12 g c) 32 kg
d) 18 u
e) 14 g/mol
29
165. Cantitatea de substanţă se poate 170. Masa molară a unei substanţe ()
exprima în: a) reprezintă masa unui mol din acea substanţă
a) litri b) reprezintă masa unei molecule din acea
b) moli substanţă
c) Kmoli c) este egală cu masa moleculară relativă
d) g exprimată în grame pe mol
e) Kg d) este egală cu numărul de molecule dintr-un
mol exprimat în unităţi atomice de masă
166.* În relaţia de calcul, pentru o substanţă e) este egal cu numărul de moli exprimat în
chimică (de exemplu apa) a masei molare, unităţi atomice de masă
µ = NA · m0, m0 reprezintă:
a) masa moleculară relativă 171. Numărul lui Avogadro (NA)
b) masa unui mol a) este egal aproximativ cu 6,023 · 1025 kmol–1
c) masa unei molecule b) reprezintă numărul de molecule dintr-o
d) unitatea atomică de masă substanță
e) numărul de moli c) este egal aproximativ cu 6,023 · 1024 kmol–1
d) este egal aproximativ cu 6,023 · 1026 kmol–1
167. Dacă unitatea atomică de masă ar e) depinde de tipul substanţei
reprezenta a şasea parte din masa izotopului
12
C atunci: 172.* Bifaţi afirmaţia corectă:
a) masele moleculare relative s-ar dubla a) într-un kilomol de substanţă (de exemplu
b) masele moleculare relative s-ar reduce la apă) se află aproximativ 6,023 · 1023 molecule
jumătate b) în ipoteza Avogadro, un mol dintr-un gaz
c) numărul lui Avogadro s-ar reduce la jumătate ideal ocupă un volum de 22,4 m3
d) numărul lui Avogadro s-ar dubla c) un kilomol de gaz ideal ocupă un volum de
e) masele molare s-ar reduce la jumătate 22,4 l
d) într-un mol de substanţă (de exemplu apă) se
168.* Un amestec de două gaze diferite este află 6,023 · 1023 molecule
obţinut din masele de gaz m1, cu masa e) într-un mol de substanţă (de exemplu apă) se
molară μ1 şi respectiv m2, cu masa molară μ2. află 6,023 · 1026 molecule
Masa molară medie a amestecului este:
m1m2 173. Un gaz se va afla în condiţii normale de
a)   1   2  temperatură şi presiune la:
m1  m2 2
a) 20° C şi 1 atm;
b)   1 2 b) 273° C şi aproximativ 1,013 · 105 Pa;
 m   2 m2 c) 0° C şi 1 atm;
c)  1 1
m1  m2 d) 373 K şi aproximativ 1,013 · 105 Pa;
m1  m2 e) 273 K şi aproximativ 1,013 · 105 Pa.
d)   1 2
m1 2  m2 1 174.* O substanţă are masa m şi conţine 
 m   2 m1 moli. Dacă NA este numărul lui Avogadro,
e)  1 2
m1  m2 masa unei molecule din substanţa respectivă
se poate exprima astfel:
169.* Numărul de molecule din m = 320g de a)  / (m NA);
oxigen molecular (μ = 32g/mol) este: b)  m / NA;
a) 6,023·1023 c) m / (NA);
b) 6,023·1024 d) 1 / ( m NA);
c) 6,023·1025 e)  NA /m;
d) 6,023·1026
e) 6,023·1027
30
e) m0 V/ n
175. Volumul molar 180. O masă de 18 kg de apă va conţine

a) este o constantă ce nu depinde de starea de a) 1 mol
agregare a substanţei b) 10 moli
b) reprezintă volumul unui mol de substanţă, în c) 100 moli
condiţii specificate d) 1 kmol
c) este egal cu · unde  este densitatea e) aproximativ 6,023 · 1026 molecule
substanţei iar  masa molară a acesteia.
d) nu depinde de starea de agregare a 181. O substanţă ce conţine 6,023 · 1024
substanţei, având aproximativ valoarea 224 molecule
litri/mol a) este alcătuită din aproximativ 0.01 kilomoli
e) depinde de presiunea şi temperatura b) are acelaşi volum indiferent de natura
substanţei acesteia, în condiţii normale de temperatură şi
presiune
176. Într-o incintă închisă numărul c) este alcătuită din aproximativ 10 moli
particulelor de gaz ideal se dublează. Dacă și d) are masa moleculară relativă egală cu 10
temperatura incintei crește cu 50%, atunci: e) are masa molară egală cu 10 g/mol
a) presiunea se triplează;
b) numărul de moli se triplează; 182. Care din mărimile următoare se
c) energia internă se triplează; exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca şi
d) viteza pătratică medie nu se modifică; constanta Boltzmann (kB = R/NA)
e) densitatea se triplează. a) căldura specifică
b) căldura molară
177. Densitatea a 2 moli de oxigen molecular, c) capacitatea calorică
considerat gaz ideal, la o presiune de 1atm şi d) căldura latentă specifică
o temperatura de 27 °C este e) entropia
a) 1,42 g/L
b) 2,42 g/L 183. Sistemul termodinamic
c) 1,3 g/L a) este considerat finit
d) 1,3 g/dm3 b) este infinit
e) 1,42 g/ dm3 c) este format dintr-un număr foarte mare de
particule
178.* Pentru un gaz închis într-o incintă d) este format dintr-un număr redus de particule
numărul de particule din unitatea de volum e) poate interacţiona cu mediul exterior
este n, iar masa unei particule este m0.
Densitatea  a gazului din incintă va fi: 184. Într-un vas închis etanș se află 1 = 2
a) m0 / n kilomoli de heliu și 2 = 4 kilomoli de
b) n / m0 hidrogen molecular. Amestecul se încălzește
c) m0 n2 cu T = 10K. Știind că vasul nu se dilată, în
d) n m0 cursul încălzirii, atunci energia internă a
e) m0 / n2 amestecului va crește cu (R = 8310
J/(Kmol·K):
179.* Pentru un gaz închis într-o incintă a) 1080,3kJ
numărul de particule din unitatea de volum b) 1080300 J
este n, iar masa unei particule este m0. Daca c) 1,0803MJ
volumul incintei este notat cu V, masa
gazului din incintă va fi: d) 360100 J
e) 360,1kJ
a) m0 n
b) n V / m0
185.* Un sistem termodinamic:
c) m0 n V
d) V m0
31
a) este neomogen, dacă are aceeaşi compoziţie 189. Parametrii termodinamici

chimică şi aceleaşi proprietăţi fizice în toate a) sunt intensivi sau locali dacă exprimă unele
punctele proprietăţi locale ale sistemului (densitatea,
b) este izolat dacă nu interacţionează cu mediul presiunea);
exterior b) necesari şi suficienţi pentru descrierea
c) este închis dacă nu schimbă nici energie nici sistemului termodinamic sunt parametrii de
substanţă cu exteriorul proces;
d) este deschis dacă schimbă cu exteriorul c) independenţi se mai numesc şi grade de
substanţă, nu şi energie libertate ale sistemului termodinamic;
e) este omogen dacă nu schimbă substanţă cu d) interni sunt căldura sau lucrul mecanic;
exteriorul ci doar energie. e) extensivi sunt aditivi (masa).
186.* Corpul omenesc este un sistem 190.* Starea unui sistem termodinamic
termodinamic a) nu poate fi reprezentată în coordonate (p, V)
a) izolat b) este de echilibru dacă toţi parametrii
b) omogen independenţi nu variază în timp
c) deschis c) se reprezintă printr-o linie curbă în
d) închis coordonate (p, V)
e) adiabatic d) nu se modifică pe parcursul unui proces
termodinamic
187. Marcaţi, dacă este corect: e) este staţionară, dacă parametrii de stare
a) ansamblul proprietăţilor unui sistem variază în timp
termodinamic la un moment dat determină
starea acestuia 191.* Enunţul „Un sistem termodinamic
b) parametrii de stare reprezintă mărimile fizice izolat evoluează spontan spre o stare de
asociate proprietăţilor unui sistem echilibru termodinamic pe care nu o mai
termodinamic la un moment dat părăseşte de la sine“ reprezintă
c) în cazul particular în care toţi parametrii a) principiul echipartitiei energiei
termodinamici ai unui sistem rămân invariabili b) principiul I-îi al termodinamicii
în timp, se spune că, în condiţiile exterioare c) principiul al II-lea al termodinamicii
date, sistemul este în stare de neechilibru d) principiul al III-lea al termodinamicii
d) un sistem termodinamic ce evoluează liber, e) postulatul echilibrului termodinamic
în condiţii date, tinde întotdeauna spre o stare
de echilibru 192. Enunţul „Dacă sistemul A este în
e) când, în urma unor interacţiuni cu mediul echilibru termic cu sistemul B și sistemul B
exterior, starea termodinamică a unui sistem se este în echilibru termic cu sistemul C, atunci
modifică, spunem că are loc o transformare de sistemul A este în echilibru termic cu
stare sau proces termodinamic sistemul C“ reprezintă
a) principiul zero al termodinamicii
188.* Parametrii extensivi în b) principiul I-îi al termodinamicii
termodinamică: c) principiul al II-lea al termodinamicii
a) sunt acei parametri care nu depind de d) principiul al III-lea al termodinamicii
cantitatea de substanţă conţinută în sistem, la e) principiul tranzitivităţii echilibrului
un moment dat; termodinamic
b) au o valoare descrescătoare cu creşterea
cantităţii de substanţă din sistem; 193. Un sistem termodinamic
c) sunt, de exemplu, numărul de particule din a) are toţi parametri de stare variabili în timp
sistem, numărul de moli din substanţa dacă este în echilibru;
conţinută, masa sistemului; b) nu poate realiza schimb de căldură cu alte
d) sunt, de exemplu, masa molară, presiunea, sisteme termodinamice dacă este închis;
temperatura, densitatea; c) suferă un proces termodinamic dacă cel puţin
e) aparţin clasei parametrilor de poziţie. un parametru de stare se modifică în timp;
32
d) este izolat dacă permite doar schimbul de 198. Un termos închis ce conţine apă şi
substanţă cu exteriorul; gheaţă reprezintă un exemplu de
e) dacă este deschis nu poate fi considerat a) sistem cu temperatură variabilă
izolat. b) sistem izolat
c) sistem termodinamic
194. Un sistem termodinamic d) sistem adiabatic
a) este izolat, dacă suferă doar schimb de e) sistem omogen
energie, nu şi de substanţă cu exteriorul;
b) deschis poate schimba doar substanţă cu 199. Modificarea poziţiei pistonului în sensul
mediul exterior, nu şi energie; creşterii volumului, pentru un sistem închis
c) este în echilibru, dacă toţi parametrii de tip cilindru cu piston este un exemplu de
termodinamici rămân invariabili în timp; a) proces exoterm;
d) este omogen, dacă fiecare parametru intensiv b) efectuare de lucru mecanic asupra
ce caracterizează sistemul are aceeaşi valoare exteriorului;
pentru tot sistemul; c) efectuare de lucru mecanic asupra
e) evoluează liber în condiţiile date spre stări de sistemului;
neechilibru. d) proces izocor;
e) proces în care energia internă se modifică.
195. Într-un proces termodinamic
a) o parte din parametrii ce descriu starea 200. În care din procesele suferite de un gaz
sistemului se modifică; ideal căldura primită poate fi transformată
b) starea termodinamică iniţială a sistemului în totalitate în lucru mecanic?
poate coincide cu starea finală; a) izoterm
c) dacă sistemul este izolat, va evolua spontan b) izobar
spre o stare de echilibru;
d) are loc o modificare a numărului gradelor de c) adiabatic
libertate ale sistemului ce suferă procesul dacă d) izoenergetic
acesta este închis; e) în nici un fel de proces
e) o parte din parametrii independenţi ai
sistemului se modifică. 201.* Un sistem fizic format dintr-un număr
foarte mare de particule care pot
196. Un proces termodinamic este: interacţiona cu mediul exterior se numeşte:
a) reversibil, dacă poate reveni în starea iniţială a) termos
prin alte stări intermediare; b) termostat
b) cvasistatic atunci când sistemul evoluează c) termodinamic
prin stări aflate în vecinătate echilibrului; d) izolat adiabatic
c) cvasistatic dacă evoluează foarte lent; e) calorimetru
d) cvasistatic atunci când parametrii de stare nu
se modifică în timp; 202.Care din următoarele mărimi au ca
e) cvasistatic, dacă starea iniţială coincide cu unitate de măsură Joul-ul:
cea finală. a) energia cinetică
b) presiunea
197.* Un termostat reprezintă din punct de
c) produsul presiune-volum, p V
vedere termodinamic un sistem
d) căldura
a) a cărui presiune nu se modifică în timp; e) lucrul mecanic
b) a cărui temperatură variază liniar în timp;
c) a cărui temperatură nu se modifică în timp; 203. Un sistem termodinamic izolat
d) pentru care raportul dintre presiune şi adiabatic:
temperatură rămâne constant; a) va avea variaţia energiei interne egală cu
e) a cărui temperatură scade în timp. zero pentru orice proces;
b) nu poate schimba lucru mecanic cu
exteriorul;
33
c) are energia pătratică medie a particulelor b) determină complet toţi parametrii sistemului
constituente egală cu zero; termodinamic atunci când se cunoaşte unul
d) nu poate schimba căldură cu exteriorul; dintre aceştia;
e) poate fi considerat un sistem termodinamic c) este relaţia care stabileşte o legătură între
real pe parcursul unui proces caracterizat printr- parametrii de stare ai unui sistem
o parcurgere foarte rapidă a tuturor stărilor termodinamic;
intermediare. d) este valabilă doar pentru un gaz ideal;
e) este o relaţie ce leagă parametrii de stare cu
204.* Două sisteme termodinamice puse în cei de proces.
contact termic
a) schimbă întotdeauna lucru mecanic; 209. Care din următoarele afirmaţii
b) schimbă obligatoriu substanţă; reprezintă caracteristici ale gazului ideal:
c) îşi măresc energia internă totală; a) număr foarte mare de molecule constituente
d) îşi egalează presiunile; b) dimensiunile moleculelor constituente sunt
e) îşi vor egala temperaturile. foarte mici, fiind comparabile cu distanţele
dintre acestea
205. Trecerea unui sistem dintr-o stare de c) moleculele constituente pot fi considerate
echilibru termodinamic în altă stare de puncte materiale iar forţele intermoleculare se
echilibru termodinamic se numeşte: neglijează
a) proces ciclic; d) moleculele se află în agitaţie termică
b) proces termodinamic; e) ciocnirile dintre molecule şi dintre molecule
c) proces reversibil; şi pereţii vasului sunt plastice
d) proces ireversibil;
e) transformare de stare. 210. Un gaz real se apropie de modelul
gazului ideal în următoarele ipoteze:
206. Procesele cvasistatice a) la presiune înaltă şi temperaturi coborâte;
a) au stările intermediare de echilibru b) la temperaturi relativ ridicate şi presiuni
b) se desfăşoară lent coborâte;
c) nu se pot reprezenta printr-o diagramă de c) dacă legile experimentale ale gazelor
stare (Charles, Gay - Lussac, Boyle - Mariotte) sunt
d) reprezintă cazuri idealizate pentru procesele valabile;
întâlnite în natură d) dacă este valabilă relaţia Clapeyron -
e) sunt ireversibile Mendeleev;
e) la presiune şi temperatură normală
207. Procesul 1 a 1’ b 1 reprezentat în figura
alăturată este: 211. Care din următoarele afirmaţii
p a reprezintă caracteristici ale gazului real:
1 1' a) moleculele constituente au volum propriu
b) se manifestă forţe de interacţiune
b intermoleculare
V c) la temperaturi mari şi presiuni joase au o
a) proces ciclic comportare apropiată de cea a gazelor ideale
b) proces cvasistatic d) dimensiunile moleculelor constituente sunt
c) proces izocor foarte mici în raport cu distanţele dintre ele,
d) proces izoterm astfel încât ele pot fi considerate puncte
e) proces adiabatic materiale
e) forţele de acţiune intermoleculare sunt
208. Ecuaţia termică de stare Clapeyron - neglijabile
Mendeleev
a) este relaţia ce stabileşte o legătură între 212. Unitatea de măsură a mărimii fizice
parametrii de poziţie ai unui sistem egală cu expresia  R T / V este
termodinamic; a) N · m2;
34
b) N / m2; p
c) N / m;
d) N · m;
e) Pascal. V
c)
213.* Temperatura unui sistem
termodinamic creşte cu 100 grade Kelvin. p
Variaţia de temperatură a sistemului,
exprimată în grade Celsius, va fi de
a) 273 V
b) - 273 d)
c) 100
d) 373 V
e) - 373
214. * În ecuaţia termică de stare (Clapeyron T

– Mendeleev), cunoscând R = 8,3143 · 103 e)
J/(kmol · K), dacă se utilizează un mol de
gaz ideal, aflat într-o incintă închisă cu un 217.* Legea de transformare izobară a unui
volum de 22,4 l, la p = 1 atm., temperatura gaz ideal
gazului va fi aproximativ: a) se mai numeşte şi Charles;
a) 310 K b) are forma P = P0 (1 +  t);
b) 273 K c) arată că raportul dintre presiunea şi volumul
c) 20°C unui gaz ideal au o valoare constantă;
d) 293 K d) stabileşte că volumul şi temperatura absolută
e) 10°C pentru un gaz ideal sunt în relaţie de directă
proporţionalitate;
215. Cunoscând constanta gazelor, R = 0,083 e) arată că produsul dintre presiunea şi volumul
atm · l/(mol · K), care este valoarea densității unui gaz ideal au o valoare constantă
azotului molecular – cea mai apropiată de
valoarea reală, în condiții normale (azot - 218. Majoritatea procesele din interiorul
masa atomică, 14): corpului omenesc sănătos pot fi aproximate
termodinamic la nivel celular ca fiind
a) 1,25 g/cm3
b) 1,25 g/l a) cvasi-statice
c) 0.62 g/l b) cvasi-izoterme
d) 0.62 g/dm3 c) cvasi-izobare
e) 1,25kg/m3 d) adiabatice
e) reversibile
216. Legea Boyle - Mariotte (transformarea
izotermă a gazului ideal) poate fi 219. Constanta generală a gazelor, R, poate
reprezentată astfel: avea, următoarele unităţi de măsură
p a) atm / (mol · K)
b) atm / (mol · K · l)
c) atm · l / (mol · K)
d) J/(mol · K)
a) T e) Pa m3 / (mol · K)
220. Legea de transformare izocoră a unui

p
gaz ideal
a) a fost stabilită de Boyle - Mariotte
T b) are forma V = V0 (1 +  t)
b) c) a fost stabilită de Charles
35
d) se poate reprezenta într-o diagramă b) se reduce la jumătate;

Clapeyron (p, V) sub forma unei drepte c) scade de patru ori;
e) stabileşte că presiunea şi temperatura d) creşte de două ori;
absolută pentru un gaz ideal sunt direct e) creşte de patru ori.
proporţionale
226.* Mărimea fizică exprimată prin
221.* Legea de transformare Boyle - raportul PV / (RT) reprezintă, pentru un
Mariotte pentru un gaz ideal sistem - gaz ideal:
a) stabileşte că presiunea unui gaz este direct a) numărul total de molecule al sistemului;
proporţională cu volumul acestuia; b) energia internă a sistemului;
b) se poate reprezenta într-o diagramă c) concentraţia moleculară a sistemului;
Clapeyron (p, V) sub forma unei drepte d) densitatea gazului;
verticale; e) numărul de moli de gaz.
c) este valabilă într-o transformare izotermă;
d) are forma V / T = constant 227.* Mărimea fizică exprimată prin
e) are forma P / T = constant raportul P  / (RT) reprezintă, pentru un
sistem - gaz ideal:
222. Dacă într-o transformare izotermă a) numărul total de molecule al sistemului;
pentru o masă de gaz ideal, volumul de gaz b) energia internă a sistemului;
creşte de 5 ori atunci c) concentraţia moleculară a sistemului;
a) presiunea scade de 5 ori; d) densitatea gazului;
b) numărul de moli scade de cinci ori; e) numărul de moli de gaz.
c) temperatura scade de 5 ori;
d) concentraţia particulelor creşte de cinci ori; 228.* Când temperatura unei incinte ce
e) densitatea scade de 5 ori. conţine un gaz ideal rămâne constantă,
formula Clapeyron - Mendeleev conduce la:
223. Un sistem închis format din N = 6,023 a) legea lui Charles;
1020 molecule de gaz ideal, aflat la presiune şi b) legea Gay - Lussac;
temperatură normală, va avea volumul de: c) legea Boyle - Mariotte;
a) 22,4 l d) legea transformării adiabate;
b) 22,4 ml e) relaţia Poisson.
c) 22,4 m3
d) 22,4 cl 229. Identificaţi varianta corectă pentru
e) 22,4 cm3 transformările enumerate:
a) legea lui Charles:
224. Ecuaţia generală a gazelor ideale: p
a) poate fi aplicată pentru orice stare a gazului
real;
b) este o generalizare a legilor Charles, Boyle - T
Mariotte şi Gay - Lussac;
b) legea Gay - Lussac:
c) exprimată matematic se mai numeşte şi
ecuaţia calorică de stare pentru gazul ideal; V
d) se mai numeşte şi ecuaţia termică de stare a
gazelor ideale;
e) impune utilizarea temperaturii exprimată în T
grade Celsius (°C). c) legea transformării adiabate:
V
225.* O masă de gaz ideal suferă o
transformare în care presiunea şi densitatea
se dublează. Despre temperatura gazului P
putem spune că:
d) legea Boyle - Mariotte:
a) nu se modifică;
36
P e) 5
233.* Acelaşi număr de moli de gaz ideal

suferă procesele izobare reprezentate în
V
figura de mai jos. Precizaţi relaţia care
e) transformarea izotermă: există între cele 3 presiuni:
p
V 1 2
3
V
T
230. Constanta generală a gazelor a) p1 > p2 > p3
a) pentru un mol de gaz, în condiţii normale, se b) p1 > p3 > p2
poate calcula cu relaţia: P0V0/T0; c) p3 > p2 > p1
b) fiind o constantă, are aceeaşi valoare d) p2 > p1 > p3
indiferent de unităţile de măsură în care se e) p2 > p3 > p1
exprimă;
c) depinde de volumul incintei şi de tipul de gaz 234. Pentru un mol de hidrogen, în condiţii
folosit; normale, următorii parametri au valorile:
d) are drept unitate de măsură J / (kmol K); a) p = 1 atm;
e) este adimensională. b) V = 22,4 dm3;
c) T = 273K;
231.* Un cilindru orizontal, suficient de d) N = 6,023 · 1026;
lung, închis la unul din capete, are la celălalt e)  = 1 g/cm3.
capăt un piston mobil de grosime d, ce
delimitează gaz ideal pe o porţiune h din 235.* Conform ecuaţiei Clapeyron -
lungimea cilindrului. Întors în poziţie Mendeleev, izotermele din diagrama
verticală, cu pistonul în jos, lungimea alăturată, realizate pentru acelaşi număr de
coloanei de gaz devine 2h. Dacă se consideră moli de gaz ideal, au temperaturile ordonate
procesul izoterm, p0 = 105N/m2 (presiunea astfel:
atmosferică), g = 10 m/s2 şi piston = 104 p B C
kg/m3, atunci grosimea pistonului, d, este: A tC
a) 10 cm; tB
b) 5 cm tA
c) 1 m V
d) 50 cm; a) tA < tB < tC
e) 100 cm; b) tA > tB > tC
c) tA  tB  tC
232.* O masă de gaz ideal suferă d) tA = tB = tC
transformarea izotermă din figură. e) tA > tC > tB
p
·1 236.* O masă de gaz ideal suferă
2· transformarea din figură
·3 · · 5 p
4 ·5
V 4·
·3 ·
Precizaţi în care din punctele marcate pe
desen densitatea gazului va fi maximă:
2 ·1
a) 1 T
b) 2 Precizaţi punctul în care densitatea gazului
c) 3 este maximă:
d) 4 a) 1
37
b) 2 240.* Presupunem că în figura de mai jos

c) 3 cele trei izoterme ale aceluiaşi gaz ideal au
d) 4 aceeaşi temperatură, dar sunt trasate pentru
e) 5 sisteme cu cantităţi de gaz diferite. Alegeţi
relaţia corectă pentru masele de gaz
237.*În 3 baloane identice se află gaze implicate:
diferite: în primul azot (N2 = 28g/mol), în p
cel de-al doi-lea hidrogen (H2 = 2g / mol), şi 3
în ultimul O2 (O2 = 32g / mol)). Dacă toate 2
se află la aceeaşi presiune şi temperatură, 1
care relaţie între masele de gaz conţinute V
este corectă? a) m1 > m2 > m3;
a) m1 > m3 > m2 b) m1 > m3 > m2;
b) m3 > m1 > m2 c) m2 > m3 > m1;
c) m3 > m2 > m1 d) m3 > m2 > m1;
d) m2 > m3 > m1 e) m3 > m1 > m2.
e) m2 > m1 > m3
241.* Cele trei izoterme din figură sunt
238.* În figura de mai jos sunt reprezentate trasate pentru 3 sisteme închise, cu gaze
trei izocore ale aceluiaşi gaz ideal. Precizaţi ideale monoatomice diferite. Dacă
relaţia dintre densităţile celor trei incinte: temperaturile celor 3 sisteme sunt egale,
alegeţi ordinea corectă pentru numărul de
p A B moli conţinut în fiecare dintre acestea:
p
C
T 1
2
a) A < B < C 3
V
b) B < A < C
c) C < A < B a) 1 > 2 > 3;
d) C < B < A b) 1 > 3 > 2;
e) A < C < B c) 2 > 3 > 1;
d) 3 > 2 > 1;
239. Precizaţi, pentru transformarea ciclică e) 3 > 1 > 2.
a unui gaz ideal dintr-un sistem închis
reprezentată în figura alăturată, care dintre 242.* Precizaţi, pentru transformarea ciclică
punctele marcate pe diagramă au a unui gaz ideal dintr-un sistem închis
temperaturile extreme: reprezentată în figura alăturată, care dintre
punctele marcate pe diagramă pe aceeaşi
1 verticală au temperatura cea mai mică:
P
2 A
5 p B
C C
4 D
3 E
V V
a) A
a) 1 b) B
b) 2 c) C
c) 3 d) D
d) 4 e) E
e) 5
38
243.* Un gaz ideal închis suferă o c) 3;

transformare izobară în care volumul creşte d) 4;
de 4 ori. Precizaţi cum variază temperatura e) 5
absolută a sistemului:
a) scade de 4 ori; 247.* Pentru un gaz ideal, densitatea are
b) scade de 2 ori; următoarea formulă, în funcţie de ceilalţi
c) creşte de 2 ori; parametri de stare:
d) creşte de 4 ori; a) P / (RV)
e) nu se modifică. b) PT / R
c) P / (RT)
244.* În figura alăturată sunt reprezentate d) PT / (RV)
transformările a 3 gaze ideale diferite, având e) mT / (RV)
aceeaşi masă, aflate în recipiente de volume
egale. În ce relaţie sunt masele molare ale 248.* Parametrul de stare, intensiv, ce
acestora: caracterizează starea de încălzire a
corpurilor şi are proprietatea că într-un
p 1 2 sistem izolat, format din mai multe
3 subsisteme aflate în contact termic, condiţia
necesară de echilibru este ca valoarea sa să
T fie aceeaşi pentru toate subsistemele, se
a) 1 = 2 = 3; numeşte:
b) 1 > 2 > 3; a) presiune;
c) 1 < 2 < 3; b) căldură;
d) 2 < 1 < 3; c) densitate;
e) 2 < 3 < 1; d) temperatură empirică;
e) volum.
245.* În figură sunt prezentate diagramele a
3 transformări izobare ale aceleiaşi mase de 249.* Două sisteme aflate în echilibru termic
gaz ideal. Ce relaţie este corectă? a) au aceeaşi presiune;
V p1 p2 b) au aceeaşi temperatură;
c) au acelaşi volum;
p3
d) au aceeaşi densitate;
e) au acelaşi număr de particule.
T
a) p1 > p2 > p3 250.* Un termometru indică în condiţii
b) p3 > p2 > p1 normale 0° iar în vaporii apei care fierbe (la
c) p1 > p3 > p2 presiune normală) doar 80°. Temperatura
d) p2 = p1 = p3 reală (exprimată în °C) a unei indicaţii de
e) p3 > p1 > p2 20° pe scara acestui termometru greşit
etalonat va fi de:
246. În figura alăturată sunt reprezentate în a) 10°C;
coordonate Clapeyron mai multe b) 15°C;
transformări ale gazului ideal. Precizați c) 20°C;
reprezentarea care nu este izobară: d) 25°C;
p 4 3 e) 30°C
2
251.* Principiul zero al termodinamicii
1 introduce un nou parametru de stare,
5
intensiv, numit:
V
a) presiune
a) 1; b) căldură
b) 2; c) temperatură empirică
39
d) densitate 257. Considerăm presiunea atmosferică

e) entropie medie terestră p0 = 105Pa iar Pământul o bilă
de rază R  6400km (suprafața Pământului
252. Scara Celsius de temperatură are ca sferic se poate aproxima astfel cu formula
repere: 4R2). Se consideră g  10m/s2. Masa totală a
a) temperatura vaporilor de apă care fierbe (la aerului din atmosfera terestră se va evalua
presiune normală); astfel la valoarea:
b) temperatura punctului de anomalie al apei (la a) 5,1  1018 kg
presiune normală).
c) temperatura de topire a gheţii pure (la b) 6,4  10 22 kg
presiune normală); c) 51 10 20 g
d) temperatura punctului triplu al apei (la d) 6,4  1019 tone
presiune normală);
e) temperatura de evaporare a apei pure (la e) 51 1014 tone
presiune normală);
258. Lucrul mecanic în termodinamică
253.* Scara Kelvin (absolută) de a) este o mărime vectorială
temperatură are un punct de reper la: b) fiind o mărime energetică se măsoară în
a) punctul de fierbere al apei (la presiune Watt
normală); c) are semnificaţia ariei procesului
2
b) punctul de topire al gheţii (la presiune termodinamic şi se măsoară în m
normală); d) este o măsură a schimbului de energie dintre
c) punctul de topire al apei (la presiune un sistem termodinamic închis şi exterior,
normală); atunci când parametrii de poziţie se modifică
d) punctul triplu al apei (la presiune normală); e) este o mărime de proces
e) punctul de anomalie a apei (la presiune
259. Lucrului mecanic pentru un sistem
normală).
termodinamic închis este pozitiv
254. Pentru un sistem închis care evoluează a) într-o transformare în care volumul este
izocor se pot modifica crescător
a) temperatura b) dacă presiunea finală este mai mare decât
b) numărul de particule conţinute cea iniţială: pf > pi
c) presiunea c) se efectuează lucru mecanic asupra
d) lucrul mecanic sistemului
e) energia internă d) sistemul efectuează lucru mecanic asupra
mediului exterior
255.* Mărind presiunea unui gaz ideal de e) sistemul este izolat
opt ori şi micşorându-i volumul de două ori,
temperatura acestuia 260.* Pentru transformarea AB din figura
de mai jos, lucrul mecanic este
a) creşte de două ori
b) creşte de patru ori p A
c) creşte de opt ori
d) scade de două ori B
e) nu se modifică V
a) negativ deoarece asupra sistemului se
256. Care din următoarele mărimi au ca efectuează lucru mecanic din exterior
unitate de măsură Joul-ul: b) pozitiv, deoarece presiunea sistemului scade,
a) puterea electrică acesta suferind o comprimare
b) căldura specifică c) zero, deoarece transformarea este izocoră
c) capacitatea calorică d) descrescător, presiunea scăzând către zero
d) lucrul mecanic e) crescător, datorită destinderii
e) produsul dintre presiune şi volum
40
261.* Dacă într-o reprezentare Clapeyron d) Ec + Ep - energia sistemului datorită mişcării

(p, V) lucrul mecanic are semnificaţia ariei moleculelor şi interacţiunilor dintre moleculele
de sub diagrama de evoluţie a sistemului, sistemului
precizaţi dacă în transformarea de mai jos (1 e) Ep - energia potenţială a sistemului datorită
a 1' b 1) sistemul efectuează sau nu lucru câmpul extern de forţe
mecanic:
a 264.* Energia internă a unui gaz ideal
p
1 1' reprezintă
a) energia potenţială a sistemului
b b) energia cinetică a sistemului
V c) suma energiilor potenţiale de interacţiune
a) sistemul porneşte din punctul 1 şi se întoarce dintre moleculele sistemului
în punctul de unde plecat, deci volumul final d) suma energiilor cinetice ale moleculelor
este egal cu cel iniţial, astfel lucrul mecanic sistemului
total este zero e) energia totală a sistemului
b) asupra sistemului se efectuează lucru
mecanic deoarece, pe porţiunea de destindere 265.* Daca notam cu U energia interna a
lucrul mecanic este mai mic decât pe porţiunea unui sistem, Ec - suma energiilor cinetice ale
de comprimare moleculelor din sistem, Ep - suma energiilor
c) lucrul mecanic pe transformarea (1 a 1' b 1) potenţiale de interacţiune dintre moleculele
este pozitiv, deoarece lucrul mecanic la sistemului, Wc - energia cinetica a sistemului
destindere este mai mare decât cel la şi Wp - energia potenţială a sistemului
comprimare datorată câmpurilor exterioare de forţe,
d) procesul este cvasistatic deci lucrul mecanic atunci:
este zero a) U = Ec + Ep + Wc + Wp
e) nu se poate efectua lucru mecanic, procesul b) U = Ec + Ep
fiind monoterm c) U = Ec + Wc
d) U =Ep + Wp
262.* În ce relaţii se află cele 3 lucruri e) U = Wc + Wp :
mecanice efectuate de aceeaşi cantitate de
gaz ideal, conform transformărilor din 266. Energia cinetică pentru toate moleculele
figură: unui gaz ideal este în relaţie liniară cu
p A D a) presiunea gazului
b) temperatura gazului
B c) densitatea gazului
C
d) volumul
V e) energia internă
a) LAD = LBD = LCD;
b) LAD < LBD < LCD; 267.* Ecuaţia calorică de stare a gazului
c) LAD  LBD  LCD; ideal monoatomic se poate exprima conform
d) LAD > LBD > LCD uneia din expresiile:
e) LAD > LCD > LBD a) U =  Cp T;
b) p = n kB T;
263. Pentru un sistem termodinamic, în
c) U = (3/2)  R T;
cazul bilanţului energetic U = Ec + Ep ,
semnificaţia fizică a termenilor egalităţii d) pV =  R T;
este: e) U = (3/2)  CV T.
a) Ep - energia totală a sistemului 268.* Dacă temperatura absolută a unui
b) U – energia internă a sistemului mase de gaz ideal se dublează atunci energia
c) Ec - energia cinetică de mişcare a internă a acestuia:
moleculelor sistemului
a) scade de două ori;
b) creşte de două ori;
41
c) creşte de patru ori; d) se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei calorice

d) creşte de opt ori, de stare;
e) nu se modifică. e) este un parametru intern, aditiv.
269. Ecuaţia calorică de stare pentru gazul 273. Pentru un gazul ideal dintr-o incintă se
ideal biatomic are forma: poate afirma că energia internă:
1 a) nu depinde de presiune;
a) U  RT b) nu depinde de volum;
2
b) U =CVT c) depinde de numărul de moli conţinuţi;
d) depinde de tipul gazului;
m
c) pV  RT e) nu depinde de temperatură.

7m 274. Într-o comprimare izobară a unei mase
d) U  RT
2 de gaz ideal în care volumul scade de două
5 ori:
e) U  RT a) temperatura absolută scade de 2 ori;
2
b) energia internă scade de 2 ori;
270.* Precizaţi care dintre relaţiile între c) presiunea nu se modifică;
densităţile corespunzătoare celor trei d) sistemul primeşte lucrul mecanic;
transformări din figură este corectă (se e) densitatea scade de 2 ori.
consideră aceeaşi masă, din acelaşi gaz
ideal), dacă se consideră acelaşi presiune la 275.* Pentru un sistem închis format dintr-
care se face evaluarea: un gaz ideal, variaţia energiei interne poate
fi diferită de zero în transformarea:
P 1 2 a) izotermă;
b) ciclică;
3
c) pentru care starea iniţială şi cea finală se află
T pe aceeaşi izotermă;
a) 3 < 2 < 1 d) destindere adiabatică;
b) 2 < 1 < 3 e) dacă energia pătratică medie a moleculelor
c) 3 = 1 = 2 gazului nu se modifică.
d) 1 < 2 < 3 276.* Variaţia energiei interne pentru un
e) 1 < 3 < 2 sistem termodinamic închis
271.* Într-o transformare (a unui gaz ideal), a) depinde de natura procesului termodinamic
de forma p = a V, ( a – constantă pozitivă) pentru două stări date;
volumul se dublează. Temperatura absolută b) este întotdeauna pozitivă;
a gazului: c) nu depinde decât de starea finală şi cea
iniţială a sistemului;
a) se dublează
d) nu are nici o contribuţie la formularea
b) creşte de patru ori
primului principiu al termodinamicii;
c) nu se modifică
e) este o constantă şi diferită de zero dacă
d) se reduce la jumătate
sistemul este izolat.
e) se triplează
277. Într-o transformare izotermă a unui gaz
272. Energia internă a gazul ideal
ideal închis:
a) este zero când sistemul ce-l conţine este
a) poate exista schimb de căldură
izolat;
cu exteriorul
b) este constantă când sistemul este închis;
b) presiunea poate să crească
c) se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei termice
c) energia internă se poate modifica
de stare;
d) volumul poate să scadă
42
e) poate exista schimb de lucru mecanic cu a) creste

exteriorul b) scade
c) este egală cu zero
278. Conform termodinamicii, căldura este d) se conservă
a) un parametru de stare e) se modifică conform legilor statisticii
b) forma de energie transferată între corpurile
aflate în contact termic 284.* Trei recipiente de volume egale conţin
c) o formă de existenţă a materiei aceleaşi mase de H2 (H2 = 2g / mol), N2 (N2
d) măsurabilă, ca şi lucrul mecanic, în Jouli = 28g / mol) respectiv O2 (O2 = 32g / mol).
e) o măsură a variaţiei energiei sistemului în Precizaţi în figura alăturată cum se
cursul unui proces izocor identifică cele 3 gaze pe cele 3 izocore:
279.Dacă se consideră o calorie 4,2 Jouli (1 P 1 2

cal  4,2 J) şi o calorie nutriţională, 1caln = 3
1kcal, atunci 2100 Jouli reprezintă
T
a) 0,5 kcal
b) 0,5 caln a) 1 – O2; 2 – N2; 3 – H2
c) 2 caln b) 1 – O2; 2 – H2; 3 – N2
d) 2 kcal c) 1 – N2; 2 – O2; 3 – H2
e) 2,1 kJ d) 1 – H2; 2 – O2; 3 – N2
e) 1 – H2; 2 – N2; 3 – O2
280. Pentru un sistem, despre transferul de
căldură al acestuia putem spune că: 285. Un gaz ideal suferă o transformare al
a) dacă sistemul primeşte căldură, Q > 0; cărui grafic în diagrama p-T este cel din
b) dacă sistemul suferă o transformare figura
adiabatică, Q > 0; P
c) pentru un sistem izolat Q = 0;
d) dacă sistemul suferă o transformare
izotermă, Q = 0. T
e) energia internă a unui sistem izolat se
conservă. Care din transformările de mai jos
corespunde acestuia?
281.*Forma matematică a principiului I al
P
termodinamicii este o consecinţă a:
a) principiului 0 al termodinamicii;
b) conservării şi transformării energiei pentru
V
sistemele termodinamice;
a)
c) teoriei echipartiţiei energiei;
d) ecuaţiei termice de stare; P
e) ecuaţiei calorice de stare.
282.* Într-o transformare la care este supusă V

o masă de gaz ideal, lucrul mecanic efectuat b)
este egal cu căldura primită de acesta din
exterior; procesul este: P
a) izocor
b) izoterm
c) adiabatic V
d) izobar c)
e) politrop
283.* Energia internă a unui sistem izolat
43
V c) nu depinde de natura substanţei şi nici de

temperatură
d) este egală cu raportul dintre capacitatea
calorică a corpului şi masa acestuia
T
e) pentru gaze este un parametru de stare, adică
d)
nu depinde de tipul transformării
P
290. Căldura specifică și căldura molară (c și
C) sunt
V a) parametri de proces;
e) b) parametri de stare;
c) parametri intensivi;
286. Primul principiu al termodinamicii este d) parametri de poziţie;
întâlnit sub una din formele: e) constante de material.
a) pentru un sistem termodinamic variaţia
291. Căldura molară
energiei interne este egală cu diferenţa dintre
căldura totală schimbată de sistem cu mediul a) este egală cu produsul dintre căldura
exterior şi lucrul mecanic total efectuat specifică a corpului şi masa molară a acestuia;
b) nu se poate realiza un perpetuum mobile de b) are aceeaşi unitate de măsură ca şi
speţa a II-a capacitatea calorică a corpului respectiv;
c) Q = U + L c) se măsoară în J / (kg · K);
d) Q = L pentru toate procesele cvasistatice d) este o mărime dependentă de procesul
e) nu se poate realiza un perpetuum mobile de termodinamic;
speţa I-îi e) nu are unitate de măsură.
287.* Într-un proces oarecare, un sistem 292. Lucrul mecanic pentru o masă de gaz
efectuează lucrul mecanic L = 500J şi ideal – sistem închis – poate fi nenul în
primeşte căldura Q = 1200J. Variaţia transformările:
energiei interne a sistemului va fi: a) izotermă
a) 1700J b) adiabatică
b) 1200 J c) izocoră
c) 500 J d) izobară
d) 700 J e) ciclică
e) -1700J
293.* Unitatea de măsură pentru capacitatea
288. Un perpetuum mobile de speţa întâi calorică în S.I. este:
a) reprezintă un dispozitiv care să producă lucru a) J·K-1·m-1
mecanic, fără să consume energie din exterior b) J·K-1
b) reprezintă o instalaţie care să transforme c) J/K-1
căldura primită într-un proces ciclic monoterm d) J·m-1
în lucru mecanic pozitiv; e) J/kg
c) este imposibil de realizat conform
294.* O masă de gaz ideal suferă
principiului I al termodinamicii;
transformarea reprezentată în figura
d) este posibil de realizat conform primului
alăturată. Bifaţi răspunsul corect:
principiu al termodinamicii;
e) este o maşină termică. p
289. Căldura specifică

a) depinde de natura substanţei pentru care se V
defineşte a) ∆U > 0, Q < 0, L > 0;
b) se măsoară în J / (mol · K) b) ∆U < 0, Q > 0, L > 0;
44
c) ∆U > 0, Q > 0, L > 0; 299.* Precizaţi pentru care transformare,

d) ∆U = 0, Q = L>0; sugerată mai jos, energia internă a gazului
e) ∆U > 0, Q > 0, L < 0. ideal scade:
a) comprimarea izotermă;
295.* Căldura schimbată de o masă de gaz b) încălzirea izocoră;
ideal aflată iniţial la presiunea p0 şi c) comprimarea izobară;
temperatura T0 şi având volumul V0 care se d) destinderea izotermă;
destinde adiabatic și va avea în final volumul e) comprimarea adiabatică.
2V0 este:
a) P0 V0 300.* În cazul destinderii adiabatice a
b) 2 P0 V0 aceleiaşi mase de gaz ideal:
c) 3 P0 V0 a) gazul se încălzeşte;
d) 0 b) gazul se răceşte;
e) 2,5 P0 V0 c) lucrul mecanic este negativ;
d) energia internă nu se modifică;
296.* Dacă un gaz ideal suferă o destindere e) variaţia energiei interne este pozitivă.
adiabatică atunci energia internă a acestuia:
a) devine zero 301. Un gaz ideal (sistem închis) suferă o
b) creşte transformare ca în figura:
c) rămâne nemodificată i
d) scade p
e) nu se modifică f
297.* Dacă unui gaz ideal biatomic îi creşte
V
adiabatic volumul de 32 ori temperatura sa
absolută: Dacă iniţial coordonatele sunt (2p0, V0) şi în
starea finală (p0, 2V0), care din următoarele
a) creşte de 4 ori
afirmaţii sunt adevărate:
b) scade de 4 ori
a) parametrul de poziţie scade;
c) creşte de 8 ori
b) temperatura finală şi cea iniţială sunt egale;
d) scade de 8 ori
c) căldura cedată de sistem este (3/2) p0 V0;
e) se reduce la jumătate
d) variaţia energiei interne este zero;
e) lucrul mecanic efectuat este (3/2) p0 V0.
298.* Considerăm două transformări, AC
(izocoră) şi BC (izotermă), ca în figura de 302.* La comprimarea adiabatică a unui
mai jos, pentru aceeaşi cantitate de gaz ideal. sistem termodinamic alcătuit dintr-un gaz
Precizaţi care răspuns este corect: ideal
p C
a) se efectuează lucru mecanic asupra
sistemului şi se încălzeşte
A B b) sistemul efectuează lucru mecanic asupra
V exteriorului şi se răceşte
a) în ambele transformări se primeşte căldură; c) sistemul efectuează lucru mecanic asupra
b) în transformarea izocoră AC se cedează exteriorului şi se încălzeşte
căldură şi în transformarea izotermă BC se d) se efectuează lucru mecanic asupra
primeşte; sistemului şi se răceşte
c) în ambele transformări căldura este cedată; e) sistemul efectuează lucru mecanic asupra
d) în transformarea izocoră AC se primeşte exteriorului şi temperatura rămâne constantă
căldură şi în cea izotermă BC se cedează;
e) în transformarea izocoră AC se primeşte 303. Precizaţi, din şirul de mai jos, care din
mărimile fizice enumerate au aceeaşi unitate
căldură şi în cea izotermă BC căldura
de măsură ca şi căldura molară:
schimbată este zero.
a) presiunea
45
b) căldura b) P1 = P2 / 9
c) lucrul mecanic c) P1 = 9 · P2
d) constanta universală a gazelor d) P1 = P2 / 3
e) U/( T) e) P1 = P2
304.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat 308.* Dacă apa are căldura specifică de
iniţial la temperatura T1, efectuează o 4,2kJ / (kg · K), precizaţi cât este căldura
transformare descrisă de ecuaţia T = aV2 (a necesară pentru 100g de apă pentru a se
este o constantă pozitivă), ajungând în starea încălzi de la 10 la 20°C:
finală la un volum de 3 ori mai mare. a) 42 kJ
Variaţia energiei interne în această b) 420 J
transformare este numeric egală cu: c) 0,42 kJ
a) 3 RT1/2 d) 2,1 · 103 J
b) 6 RT1 e) 4200 J
c) 10 RT1
d) 12 RT1 309. Dacă apa are căldura specifică de
e) 16 RT1 aproximativ 4,2 kJ/ (kg · K), căldura molară
a acesteia va avea valoarea:
305.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat a) (4200 / 18) J / K
iniţial la temperatura T1, efectuează o b) (420 · 18) J / (kmol · K)
transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a c) (4,2 · 18) J / (mol · K)
este o constantă pozitivă), ajungând în starea d) (4,2 · 18) kJ / (mol · K)
finală la un volum de 3 ori mai mare. Lucrul e) (4,2 · 18) kJ / (kmol · K)
mecanic în această transformare este
numeric egală cu: 310. Expresia capacităţii calorice şi unitatea
a) RT1/2 ei de măsură în SI este:
b) RT1 a) Q / (m · t), J/(kg · K)
c) 4 RT1 b) Q / m, J/K
d) 8 RT1 c) Q / t, J / s
e) 10 RT1 d) Q/T , J/K
e) m · c, J/K
306.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat (notaţia c reprezintă căldura specifică)
iniţial la temperatura T1, efectuează o
transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a 311.* Pentru un gaz ideal monoatomic,
este o constantă pozitivă), ajungând în starea căldura molară, într-o transformare izobară
finală la un volum de 3 ori mai mare. este:
Căldura absorbita în cursul transformării a) 3 R/2
este numeric egală cu: b) R
a) RT1 c) 5 R/2
b) 2 RT1 d) 7 R/2
c) 4 RT1 e) 3 R/4
d) 10 RT1
e) 16 RT1 312.* Numărul gradelor de libertate (i)
pentru molecula gazului ideal monoatomic
307.* Un gaz ideal (sistem închis), aflat este egal cu:
iniţial la temperatura T1, efectuează o a) 1
transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a b) 2
este o constantă pozitivă), ajungând în starea c) 3
finală la un volum de 3 ori mai mare. d) 4
Presiunea iniţială (P1) şi finală (P2) sunt în e) 6
relaţia:
a) P1 = 3 · P2
46
313.* Un gaz având Cp = 5R/ 2 primeşte 318.* Exprimaţi coeficientul adiabatic numai
izobar căldura Q = 1200 J. Lucrul mecanic în funcţie de gradele de libertate ale gazului
efectuat de gaz este: real:
a) 240 a) i/(i + 2)
b) 480 J b) 2i/(i + 1)
c) 960 J c) (i + 1)/i
d) 3000 J d) (i + 2)/i
e) 1200 J e) 2(i + 1)/i
314.* Unitatea de măsură a mărimii fizice 319. Precizaţi, conform relaţiilor de mai jos,
egală cu RT ln(V2 / V1) este: cum se transformă relaţia Robert - Mayer
a) J; pentru un gaz ideal, dacă aceasta se exprimă
b) K; în capacităţi calorice pentru un gaz dintr-o
c) Pa; incintă închisă (notată K, pentru a elimina
d) W; confuzia cu căldura molară):
e) adimensională. a) Kp = KV +  · R
b) Kp = KV + R
315.* Dacă legătura dintre căldura molară la c) Kp = KV + PV / T
volum constant a unui gaz ideal şi numărul d) Kp = KV + R / 
gradelor de libertate (i) corespunzătoare e) Kp = KV +  · R
moleculei componente este CV = i · R/2
atunci, pe baza relaţiei Robert - Mayer, Cp 320.* Un gaz ideal are un coeficient
va fi egală cu: adiabatic egal cu  = 1,4. Precizaţi natura
a) R/2; gazului:
b) 2 R/2; a) monoatomic
c) i R/2; b) biatomic
d) (i+1) R/2; c) triatomic
e) (i+2) R/2. d) tetraatomic
e) pentaatomic
316.* Relaţia Robert Mayer pentru un gaz
ideal 321.* Ce valoare are căldura molară într-o
a) precizează că diferenţa dintre căldura transformare adiabatică?
specifică izobară şi izocoră este egală cu a) Cv
constanta generală a gazelor; b) Cp
b) căldura molară izobară este egală cu suma c) 0
dintre căldura molară izocoră şi constanta d) (i+1) R/2
generală a gazelor; e) γ·R/(γ-1)
c) capacitatea calorică izocoră este egală cu
diferenţa dintre capacitatea calorică izobară şi 322.* Un gaz ideal are un coeficient
constanta generală a gazelor; adiabatic egal cu  = 1,4. Precizaţi valoarea
d) este echivalentă cu R = Cv - Cp; căldurii molare izocore:
e) este o consecinţă a principiului doi al a) R/2
termodinamicii. b) 3R/2
c) 5R/2
317.* Care este căldura specifică a unui gaz
d) 7R/2
ideal monoatomic, la volum constant:
e) 9R/2
a) 3 R
b) 2 R 323.* Un gaz ideal are un coeficient
c) (3/2) R adiabatic egal cu  = 5/3. Precizaţi valoarea
d) (3/2) R/ căldurii molare izocore:
e) (1/2) R a) R/2
47
b) 3R/2 d) izocora descrestre mai repede ca adiabata

c) 5R/2 e) adiabata este funcţie crescătoare
d) 7R/2
e) 9R/2 329.* Considerăm două sisteme închise cu
mase (m) diferite din gaze ideale diferite ( -
324.* Exponentul adiabatic, , are unitatea masa molară) aflate la temperaturi diferite.
măsură Pentru ca într-o diagramă (p, V) graficele
a) J / (mol · K) izotermelor corespunzătoare să coincidă,
b) J / K între temperaturile absolute T1 şi T2 trebuie
c) J / g să existe relaţia:
d) 1 / K a) T1 / T2 = (1 2) / (m1 m2)
e) adimensională b) T1 / T2 = (1 m2) / (2 m1)
c) T1 / T2 = (1 2) / (m1 + m2)
325.* Cunoscand ecuaţia transformarii d) T1 / T2 = (1+2) / (m1 + m2)
adiabatice în coordonatele (p,V), p·V = e) T1 / T2 = (1 m1) / (2 m2)
const., determinaţi această ecuaţie în
coordonate (T,V): 330.* Trei sisteme închise conținând cantităţi
a) TV+1 = const. identice de gaz ideal biatomic, aflate iniţial la
b) T-1V = const. aceeaşi presiune şi volum se destind izoterm,
c) T/V-1 = const. adiabatic respectiv izobar până la un volum
d) TV-1 = const. de 3 ori mai mare. Precizaţi în ce relaţie vor
e) V/T-1 = const. fi lucrurile mecanice efectuate de acestea:
a) LT > Lad > LP
326. * Cunoscand ecuaţia transformării b) LP > Lad > LT
adiabatice în coordonatele (p,V), p·V = c) LP > LT > Lad
constant, determinaţi care ecuaţie în d) LT > LP > Lad
coordonate (p,T) este corectă: e) Lad > LT > LP
a) VT-1 = const.
331.* Ce se poate spune despre
b) T-1P = const.
temperaturile celor trei stări ale gazului
c) P/T-1 = const.
ideal din transformarea adiabată 1-2 -3 ?
d) V /T-1 = const.
e) T / P-1 = const.
327.* Într-o transformare izotermă lucrul

mecanic
a) este întotdeauna pozitiv, deoarece funcţia
logaritm este pozitivă;
b) este întotdeauna negativ dacă volumul iniţial
este mai mic decât cel final (Vi < Vf);
c) este zero, dacă Vf < Vi;
d) este pozitiv, dacă pe izotermă sistemul se a) T1>T2>T3
destinde; b) T2>T3>T1
e) depinde dacă temperatura este pozitivă sau c) T2>T1>T3
negativă (pe scara Celsius). d) T1>T3>T2
e) T3>T2>T1
328. Dacă se ştie că exponentul adiabatic, ,
este supraunitar atunci în coordonate (p, V) 332.* Un gaz trece din starea 1 în starea 2 pe
pentru gazul ideal, p = f (V): mai multe căi. În care din acestea se atinge
a) izoterma descrestre mai repede ca adiabata temperatura minimă (se consideră T2  T1;
b) adiabata descrestre mai repede ca izoterma p2  p1):
c) izobara descrestre mai repede ca adiabata a) Izobară + izotermă
48
b) Izotermă + izobară e) 8,36 kJ

c) Adiabată + izobară
d) Izobară + adiabată 338.* Unitatea de măsură a mărimii Pμ/(RT)
e) Izocoră + izobară este:
a) J/(kg·K)
333. Ecuaţia calorimetrică are expresia: b) N/m2
a) PV =  R T; c) J/K
b) U =  CV T; d) kg/m3
c) Qabs. = -Qced.; e) J/g
d) Qabs. = |Qced.|;
e) Q = m c t. 339. Considerăm că un om cheltuieşte 115 J
pentru un pas normal şi 1,6 J pentru un ciclu
334.* Ecuaţia calorimetrică este o consecinţă cardiac complet. Cât cheltuieşte într-o ora de
a: plimbare continuă dacă are un puls de 80
a) principiului fundamental al dinamicii; (bătăi/minut) şi merge cu 2 paşi pe secundă?
b) teoremei echipartiţiei energiei; (se consideră o calorie nutriţională, 1caln =
c) ecuaţia Poisson; 1kcal şi o calorie, 1 cal = 4,2 J)
d) principiului conservării energiei; a) 835,7 kJ
e) ecuaţiei calorice de stare. b) 10 caln
c) 200 caln
335.* Un calorimetru conţine 100g de apă la d) 10 kJ
0°C. Se introduc în interior 200g de apă la e) 200 kcal
90°C. Dacă se neglijează capacitatea calorică
a calorimetrului, precizaţi temperatura 340.* Legea de variaţie de tipul p = p0 (1 +
finală a amestecului: β·t) descrie o transformare
a) 20°C; a) izotermă
b) 30°C; b) izocoră
c) 40°C; c) adiabatică
d) 60°C; d) izobară
e) 70°C. e) generală
336.* Un calorimetru conţine 100g apă la 341.* Relaţia V = V0 (1 + ·t), pentru un gaz
10°C. Se introduc în interior 100g de apă la ideal, reprezintă ecuaţia transformării:
90°C. Precizaţi capacitatea calorică a a) izoterme
calorimetrului, dacă temperatura finală a b) izocore
amestecului este de 50°C: c) izobare
a) 0 J / K d) generale
b) 100 J / K e) adiabatice
c) 10 J / K
d) 20 J / K 342.* Într-o destindere adiabatică a unui gaz
e) 200 J / K ideal energia internă a gazului
a) creşte
337.* Dacă vom considera caloria respectiv b) nu se schimbă
căldura necesară unui gram de apă pură c) scade
pentru a-şi creşte temperatura cu un grad d) creşte apoi scade
Celsius, în condiţii normale de presiune, iar e) scade apoi creşte
căldura specifică a apei, capă = 4,18 J/(g K),
atunci o caloriei va fi aproximativ 343.* Unitatea de măsură pentru căldura
a) 1,04 J molară a unui gaz ideal în funcţie de unităţi
b) 2,09 kJ ale unor mărimi fundamentale din SI este:
c) 4,18 J a) m2·kg·s-2 mol K-1
d) 6,27 J b) m·kg·s-2·K-1
49
c) m-1·kg·s-2 348.* Într-o transformare a unei cantităţi de

d) m2·kg·s-2·mol-1K-1 ν moli de gaz ideal de la temperatura T1 la
e) m·kg·s-2·mol-1K-1 temperatura T2, dacă presiunea creşte direct
proporţional cu volumul, lucrul mecanic
344.* Un gaz ideal este comprimat izoterm efectuat de gaz este
până când volumul variază cu 20%. Cum a) νR(T2 − T1)
variază presiunea: b) νR(T1 − T2)
a) creşte de 5 ori c) νR(T2 − T1)/2
b) creste cu 20% d) 2νR(T2 − T1)
c) creste cu 25% e) νR(T1 − T2)/2
d) scade cu 16,6%
e) scade cu 20% 349.* Un gaz ideal parcurge ciclul din
figură:
345. Ce număr de molecule de aer se află
p
într-o încăpere paralelipipedică cu laturile a
= 6m, b = 4m, c = 2,5m, la temperatura t = 2 3
27°C și la presiunea p = 99,8kPa? (Se dau: R 1
= 8310 J/(mol·K) și NA = 6,023·1023
molecule/mol).
T
a) N  1,45  10 27 molecule În variabilele V,T se obţine:
b) N  290  10 24 molecule V
c) N  145  10 25 molecule 3 2
d) N  2,90.10 26 molecule
1 T
e) N  14,5  10 24 molecule a)
V
346.* Un cilindru cu piston, aflat în poziţie
3
verticală, cu masa pistonului de 10kg,
conţine un gaz perfect la presiunea de 1,5 2
atm. Dacă se consideră p0 presiunea 1
atmosferică exterioară (p0 = 105N/m2 şi g = b) T
10 m/s2), ce masă trebuie adăugată deasupra
pistonului pentru a reduce în final volumul V
interior la jumătate? 2
a) 10 kg
b) 15 kg 3
1
c) 20 kg c) T
d) 30 kg
e) 40 kg V
1 3
347.* Într-o transformare a unui gaz ideal,
în care presiunea variază invers 2
proporţional cu volumul, dacă volumul T
creşte de e2 ori lucrul mecanic efectuat de d)
gaz este:
a)  R T V
b) 2  R T 2
c)  R T/2 3
d) 0,2  R T 1
e) 0,4  R T T
e)
50
350. Considerăm o masă de gaz ideal ce

evoluează conform transformării ciclice
1→2→3→4→1 din figura alăturată.
Precizaţi care din relaţiile de mai jos este
corectă:
p 2 3
a) L1→2→3→1 < L2→4→3→2 < 0
/ T – const.
b) L1→2→3→1 = L2→4→3→2
4 1
c) L1→2→3→1 > L2→4→3→2 > 0
V
d) 0 > L1→2→3→1 > L2→4→3→2
a) ΔU12 = 0 e) 0 < L1→2→3→1 < L2→4→3→2
b) ΔU23 < 0
c) ΔU34 > 0 355.* Un gaz ideal monoatomic se destinde
d) ΔU41 > 0 din starea 1 în starea 2 pe mai multe cai. În
e) ΔU31 < 0 care dintre acestea se efectuează cel mai
mare lucru mecanic:
351.* Într-o incintă de volum V se află un
gaz ideal la presiunea p şi temperatura T.
Mărimea fizică exprimată prin relaţia P V
NA /(RT) reprezintă:
a) concentraţia gazului
b) numărul de particule din incintă
c) energia internă a gazului
d) numărul de moli de gaz
e) densitatea gazului a) Izobară +izotermă
b) Izobară + izocoră
352.* Unitatea de măsură în sistemul c) Adiabată + izobară
internaţional a mărimii fizice egală, conform d) Izobară +adiabată
legii izobare a gazului ideal, cu (V – e) Izocoră + izobară
V0)/(V0·t) este:
356.* O masă de gaz presupus ideal este
a) °C supusă unei transformări pentru care se fac
b) K-1 mai multe măsurători ale căror rezultate
c) K sunt trecute în tabelul de mai jos.
d) °C-1 Transformarea suferită de gaz este:
e) m3/°C
Presiune (Pa) 105 0,5·105 0,4·105
353.* Unitatea de măsură a mărimii fizice Volum (l) 1 2 2,5
egală cu νRT/V este a) adiabatică
a) J·s b) izobară
b) N / m c) izocoră
c) N / m2 d) izotermă
d) N·m e) ciclică
e) K/m3
357.* Dacă volumul unei cantităţi de gaz
354.* În graficul alăturat sunt prezentate ideal scade izoterm cu 25%, presiunea
două transformări ciclice 1→2→3→1 şi gazului creşte aproximativ cu
2→4→3→2. Referitor la aceste transformări a) 25%
ciclice se poate afirma că (L reprezintă b) 33%
lucrul mecanic) c) 50%
d) 66%
e) 75%
51
358.* Volumul minim al masei constante de 362. Vaporii saturanţi au următoarele

gaz ce evoluează după transformarea ciclică caracteristici:
prezentată în figura alăturată corespunde a) coexistă cu lichidul din care provin;
stării b) presiunea lor depinde de masa lichidului dar
nu depinde de masa acestora;
c) presiunea vaporilor saturanţi reprezintă
presiunea maximă a vaporilor unui lichid, la o
temperatură dată;
d) presiunea lor scade odată cu temperatura;
e) presiunea lor depinde de natura lichidului din
care provin.
a) 1
b) 2 363. Exemple de transformări de fază şi
c) 3 inversele lor:
d) 4 a) vaporizarea  condensarea;
e) 5 b) evaporarea  vaporizarea;
c) topirea  solidificarea;
359. În cazul transformărilor de fază,
d) sublimarea  desublimarea;
a) relaţia |Q| =  · m reprezintă căldura e) cristalizarea  solidificarea
necesară unei cantităţi m de substanţă pentru a-
şi modifica starea de agregare, la temperatura la 364.* În cazul realizării vaporizării
care decurge transformarea a) aceasta se produce instantaneu în atmosferă;
b) , căldura de latentă specifică, este definită b) aceasta se produce instantaneu în vid;
pe unitatea de volum c) presiunea vaporilor saturanţi produşi în
c)  este constantă indiferent de tipul tranziţiei atmosferă este mai mare decât în vid, la o
de fază temperatură dată;
d) explicaţia comportamentului substanţei se d) se produce la o temperatură constantă, bine
poate da la nivel microscopic, pe baza precizată;
energiilor potenţiale de interacţiune a e) toate răspunsurile sunt corecte.
moleculelor mediului respectiv
e) []S.I. = J/mol 365. În cazul evaporării
a) aceasta reprezintă vaporizarea unui lichid
360.* Care din mărimile de mai jos nu au prin suprafaţa sa liberă;
unitatea de măsură Joul-ul: b) viteza de evaporare creşte cu suprafaţa liberă
a) Energia potenţială a lichidului;
b) Variaţia energiei interne c) viteza de evaporare nu depinde de presiunea
c) Căldura latentă specifica atmosferică de deasupra lichidului;
d) Suma algebrică Q+L; d) viteza de evaporare nu depinde de diferenţa
e) Produsul p·V dintre presiunea vaporilor saturanţi la
temperatura la care are loc evaporarea şi
361.* Un sistem omogen este caracterizat de: presiunea vaporilor din atmosfera
a) variaţia discontinuă, în salturi, a înconjurătoare.
proprietăţilor sale fizice; e) viteza de evaporare nu depinde de
b) aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi temperatură.
proprietăţi fizice în toate punctele sale;
c) variaţia continuă a proprietăţilor sale fizice, 366. În cazul fierberii
pe o anumită direcţie din spaţiu; a) se vaporizează lichidul în toată masa sa;
d) componenţa mai multor stări de agregare; b) la o presiune dată deasupra lichidului,
e) existenţa unor mărimi fizice constante în temperatura de fierbere rămâne constantă, chiar
timp. dacă lichidul primeşte încontinuu căldură;
52
c) temperatura de fierbere, nu depinde de b) în timpul condensării vaporilor se degajă

presiunea externă; căldură;
d) temperatura de fierbere nu depinde de c) temperatura sistemului se modifică;
altitudine; d) la temperaturi înalte, peste cea critică, gazul
e) apar bule în toată masa lichidului. are un comportament asemănător cu cel ideal;
e) forţele de interacţiune dintre molecule pot fi
367. Dacă vaporizarea (v) este procesul neglijate.
invers condensării (c), pentru o masă m de
substanţă supusă unor astfel de procese, 372. Pentru izotermele Andrews
atunci a) palierul izobar se reduce la un punct pentru
a) C = V; temperatura critică;
b) Uvap = Ucond. = 0; b) temperatura critică este temperatura maximă
c) Uvap. = Ucond < 0; la care gazul se mai poate lichefia printr-o
d) Uvap. = -Ucond. > 0 comprimare izotermă;
e) QC = -QV. c) în domeniul de saturaţie – zona palierelor –
sistemul conține vapori saturanţi;
368.* Presiunea vaporilor saturanţi d) se ilustrează comportarea gazului ideal supus
a) rămâne constantă în timpul comprimării comprimării izoterme;
izoterme; e) în domeniul de saturaţie coexistă starea
b) nu depinde de natura lichidului din care au lichidă şi cea gazoasă a substanţei.
provenit;
373. În cazul topirii,
c) depinde de masa lichidului;
d) depinde de masa vaporilor în contact; a) temperatura de topire depinde de presiunea
e) nu este funcţie de temperatură. mediului în care se produce;
b) temperatura de topire este o caracteristică
369.* Temperatura critică pentru o substanţă cristalină chimic pură;
a) reprezintă temperatura la care se produce c) temperatura de topire se menţine constantă,
cristalizarea; până la topirea întregii mase a corpului amorf;
b) reprezintă temperatura maximă la care o d) temperatura de topire pentru corpurile
substanţă mai poate fi întâlnită în faza lichidă; amorfe are o valoare constantă bine precizată,
c) nu depinde de substanţa analizată; la presiune constantă;
d) nu poate fi explicată de energia potenţială de e) căldura latentă specifică de topire este
interacţiune moleculară; diferită de cea de solidificare, la aceeaşi
e) depinde de presiunea şi volumul lichidului. presiune atmosferică.
370. În cazul izotermelor Andrews 374.* Prin obţinerea gheţii din apă, la t0 =
0°C:
a) se explică lichefierea gazelor;
b) forţele de atracţie dintre moleculele de gaz a) masa creşte;
pot fi neglijate; b) densitatea rămâne aceeaşi;
c) au o izoterma critică caracterizată de c) volumul creşte;
temperatura critică, iar cele două faze lichid – d) sistemul primeşte căldură;
gaz nu se mai se pot discerne; e) creşte agitaţia termică a moleculelor;
d) stabilesc domeniul de saturaţie unde este
375.* Un lichid începe să fiarbă atunci când:
posibilă condensarea vaporilor, adică starea
lichidă şi cea gazoasă coexistă; a) presiunea vaporilor săi devine egală cu
e) sunt valabile doar pentru gazul ideal. presiunea atmosferică;
b) presiunea maximă a vaporilor săi este egală
371. În cazul comprimării izoterme a gazului cu presiunea vaporilor de deasupra lichidului;
real: c) presiunea din interiorul bulelor ce se
a) sistemul primeşte lucru mecanic în timpul formează este egală cu presiunea exercitată de
comprimării vaporilor gazului; forţele superficiale;
53
d) presiunea vaporilor săi este egală cu d) 100°C

presiunea exercitată de forţele superficiale; e) 160°C
e) presiunea atmosferică este mai mare decât
presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului; 379. În aceleaşi condiţii, presiunea vaporilor
saturanţi pentru lichide diferite are
376.* Ce cantitate de căldură trebuie următoarele proprietăţi:
transmisă unei mase de 200grame de apă, a) depinde de natura lichidului
aflată la temperatura de 10°C, pentru a se b) depinde de proporţia lichid – vapori
vaporiza la presiune normală 10% din masa c) este funcţie crescătoare de temperatură
inițială de lichid? Se consideră capa = d) depinde de volumul vaporilor
4,18J/(g·grd) și apa =2,26kJ/g. e) are valoare constantă
a) Q  60,31kJ
b) Q  120,44kJ 380. Principiul al II-lea al termodinamicii
afirmă (direct sau prin consecinţele sale) că:
c) Q  8380 J
a) nu este posibilă o transformare prin care
d) Q  242 MJ ;
căldură să treacă de la un corp cu temperatura
e) Q  7523,4 J dată la un corp cu temperatura mai ridicată
b) căldura cedată este pozitivă iar cea primită
377.* Pentru diagrama izobară (la presiune este negativă
normală) a apei din figură, se pot trage c) randamentul unei maşini termice este
următoarele concluzii: întotdeauna subunitar
d) într-o transformare ciclică monotermă
t (°C) f sistemul nu poate ceda lucru mecanic în
exterior
e) într-un sistem izolat energia totală se
0 conservă
i timp
a) sistemul îşi modifică de două ori starea de 381. Într-o transformare ciclică monotermă,
agregare pe întreaga transformare a) sistemul nu poate ceda lucru mecanic spre
b) starea iniţială (i) este lichidă exterior
c) lichidul se vaporizează primind căldură din b) ireversibilă, sistemul va primi lucru mecanic
exterior din exterior
d) evoluţia este din stare solidă în stare lichidă c) schimbul de căldură pentru sistemul
e) evoluţia este din stare lichidă în stare de considerat se realizează cu un singur termostat
vapori d) variaţia energiei interne într-un ciclu este
pozitivă
378.* În figura alaturată este reprezentată e) variaţia energiei interne într-un ciclu este
diagrama transformarilor de faza ale negativă
amestecului unei mase de gheată cu vapori
de apă, la presiune constantă. Temperatura 382.* Un gaz ideal (sistem închis) suferă o
finală a amestevului este: transformare ciclică, ca în figura:
t
t1=1600C
p 1
0
t2=100 C
3
2
=400C
t0=00C V
timp Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0)
t3=-400C
şi în starea 3 (p0, 2V0), lucrul mecanic al
transformării va fi:
a) -40°C a) -(3/2) p0V0;
b) 0°C b) -(1/2) p0V0;
c) 40°C c) (5/2) p0V0;
54
d) (3/2) p0V0; b) (3/2) P0V0

e) (1/2) p0V0; c) 2 P0V0
d) (5/2) P0V0
383.* Raportul dintre lucrul mecanic şi e) 3 P0V0
căldura schimbată într-o transformare
izobară a unui gaz ideal monoatomic este 387.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
egal cu: închis) suferă o transformare ca în figura:
a) 2/7 p 1
b) 3/7
c) 4/5 3
d) 2 2
e) 2/5 V
Dacă în starea 1 coordonatele sunt: (2p0, V0)
384.* Într-un motor termic sursa de
şi în starea 3: (p0, 2V0), cantitatea de căldură
încălzire produce o temperatura de 1270C,
cedată de gaz în timpul răcirii sale este:
temperatura exterioara fiind 270C. Ştiind ca
a) (- 1/2) P0V0
motorul nu funcţionează după un ciclu
b) - P0V0
Carnot reversibil, rezultă că randamentul:
c) - 2 P0V0
a) este egal cu 33% d) (-3/5) P0V0
b) este mai mic decât 25% e) (-3/2) P0V0
c) este egal cu 25%
d) este cel mult egal cu 50% 388.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
e) poate fi 100% închis) suferă o transformare ca în figura:
385.* Un gaz ideal monoatomic (sistem p 3
închis) suferă o transformare ca în figura:
2 1
p 1
V
3
2 Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0)
şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze
V raportul temperaturilor între starea 1 şi
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0) starea 3:
şi în starea 3 (p0, 2V0), lucrul mecanic a) 1/4
efectuat de sistem este: b) 1/3
a)(1/2) P0V0 c) 1/2
b) P0V0 d) 2/3
c) 2 P0V0 e) 1
d) - P0V0
e) - (1/2) P0V0 389.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
închis) suferă o transformare ca în figura:
386.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
închis) suferă o transformare ca în figura: p 3
p 1 2 1
3 V
2
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0)
V şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0) lucrul mecanic pentru un ciclu complet
şi în starea 3 (p0, 2V0), căldura primită de a) p0·V0
sistem în timpul încălzirii este: b) p0·V0/2
a) (1/2) P0V0 c) 3p0·V0/2
55
d) 2p0·V0/3 393.* Un gaz care efectuează un ciclu Carnot

e) -p0·V0 cedează într-un ciclu căldura Q2 = -60kJ şi
efectuează lucrul mecanic L = 20kJ.
390.* Un gaz ideal monoatomic (sistem Raportul dintre temperatura sursei calde şi
închis) suferă o transformare ca în figura: cea a sursei reci este egal cu
p 3 a) 3/2
b) 5/3
2 1 c) 4/3
d) 5/2
V e) 5/4
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0)
şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze 394.* Într-un motor cu ardere interna,
căldura schimbată pentru un ciclu complet temperatura maxima a gazelor este de
a) -3p0·V0 6270C,temperatura exterioara fiind de 270C.
b) -3p0·V0/2 Rezultă ca randamentul motorului este:
c) -5p0·V0/2 a) Egal cu 66,6%
d) p0·V0/2 b) Cel mult egal cu 66,6%
e) (3/2)p0·V0 c) Egal cu 90%
d) Cel mult egal cu 50%
391.* Un gaz ideal monoatomic (sistem e) Cel puţin egal cu 66,6%
închis) suferă o transformarea eliptică,
12341 ca în figura: 395.* Un gaz efectuează un ciclu Carnot,
absoarbe într-un ciclu de la sursa caldă
căldura Q1 şi cedează căldura Q2 = Q1/3.
1
p randamentul ciclului este aproximativ:
4 2 a) 25,25%
C b) 33,3%
c) 45,5%
3
d) 50%
V e) 66,7%
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (3p0, 396. Randamentul ciclului Carnot poate fi
2V0), în starea 2: (2p0, 3V0), în starea 3: (p0, scris sub forma:
2V0), în starea 4: (2p0, V0) să se calculeze
a)  = 1- V2 / V1
căldura schimbată în acest ciclu:
b)  = 1- p2 / p1
a)  p0V0/2
c)  = 1- T2 / T1
b)  p0V0/4
d)  = 1- |Q c| / Qp
c)  p0V0/3
e)  = 1+ Qc / Qp
d)  p0V0
e) 4 p0V0
397.* Expresia matematică a primului
392.* Un gaz care efectuează un ciclu Carnot principiu al termodinamicii este:
absoarbe într-un ciclu căldura Q1 = 80kJ şi
efectuează lucrul mecanic L = 20kJ. a) Q = -U + L
Raportul dintre temperaturile absolute ale b) U = Q + L
sursei calde şi reci este egal cu c) U = Q – L
a) 6/5 d)  = 1- |Q 2| / Q1
b) 4/3 e)  = 1- T2 / T1
c) 2
d) 2,4 398.* O maşină termică parcurge ciclul
e) 2,5 format din două izobare: p1 = const., p2 =
const. şi două izocore: V1 = const., V2 = const.
56
Precizaţi randamentul ciclului dacă maşina a) 75%

termică primeşte cantitatea de căldură Q1 = b) 30%
4J. Se dă p2 - p1 = 4 N/m2 şi V2- V1= 0,5 m3. c) 40%
a) 25% d) 50%
b) 33% e) 80%
c) 45%
d) 50% 403.* Fie un ciclu dreptunghiular în
e) 66% coordonatele (V,T) parcurs în sens
trigonometric, în cursul caruia volumul
399.* Într-un motor termic temperatura gazului ideal de lucru variază de la V la 2V,
maximă a fluidului de lucru este 2730C, temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T.
temperatura exterioară fiind 0ºC. Rezultă ca Se dă exponentul adiabatic al gazului,  = 1,4
randamentul motorului este: şi ln 2  0,7. Să se determine randamentul
a) 50% motorului termic ce ar funcţiona dupa ciclul
b) 100% dat ():
c) 25% a)  30,4%
d) mai mic de 50% b)  20,7%
e) mai mare de 90% c)  50,8%
d)  80,5%
400.* Un motor termic are contact termic e)  40,2%;
unic cu apa unei mari. Poate el funcţiona pe
baza căldurii acumulate în mare ? 404. Randamentul unei maşini termice
a) da, conform celui de-al II-lea principiu al biterme se poate calcula cu formula:
termodinamicii a)  = 1- T2/T1
b) nu, conform celui de-al II-lea principiu al
b)  = 1-|Qp| / Qc
termodinamicii
c)  = 1-|Qc| / Qp
c) nu, conform primului principiu al
termodinamicii d)  = 1- T1/T2
d) da, daca temperatura apei depăşeşte 250C e)  = 1+Qc / Qp
e) da, daca temperatura apei depăşeşte 400C
405.* Radamentul unui motor termic ideal
401.* Fie un ciclu dreptunghiular în care functioneaza după un ciclu Carnot este
coordonatele (V,T) parcurs în sens =30%. Să se determine raportul dintre
trigonometric, în cursul caruia volumul căldura cedată şi cea primită de motor într-
gazului ideal de lucru variază de la V la 2V, un ciclu, în valoare absolută:
temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. a) 7/10
Să se determine raportul presiunilor extreme b) 3/10
atinse în ciclu (pmax/pmin): c) 1/2
a) 10 d) 2/3
b) 5 e) 7/8
c) 2
d) 20 406.* Randamentul unui motor termic ideal
e) 2,5 care functioneaza după un ciclu Carnot
având temperatura sursei reci t = 27°C este
402.* Fie un ciclu dreptunghiular în =30%. Se dă exponentul adiabatic al
coordonatele (V,T) parcurs în sens gazului ideal,  = 5/3 şi se cunoaşte (10/7)2,5 =
trigonometric, în cursul caruia volumul 2,41. Să se determine de câte ori creşte
gazului ideal de lucru variază de la V la 2V, presiunea în timpul comprimării adiabatice
temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. (k):
Să se determine randamentul ciclului Carnot a)  2,88 ori
care ar funcţiona între temperaturile b) 1,25 ori
extreme atinse în ciclu (c): c) 3,84 ori
57
d) 2,41 ori a) 20%

e) 4,45 ori b) 30%
c) 50%
407.* Radamentul unui motor termic ideal d) 60%
care functioneaza după un ciclu Carnot e) 80%
având temperatura sursei reci t = 27°C este
=30%. Să se determine cu cate grade 411.* O masina termica lucrează dupa un
trebuie marită temperatura sursei calde ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t1
pentru ca randamentul să devină, =50% =227°C şi temperatura sursei reci t2 = 27°C.
(T): Precizaţi randamentul maşinii:
a)  160 K a) 20%
b) 30%
b)  50 K
c) 40%
c)  115°C
d) 80%
d)  210 K e) 90%
e)  171°C
412.* O masina termică lucrează dupa un
408.* Un gaz ideal avand exponentul ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t1
adiabatic  = 1,4 parcurge un proces ciclic = 227°C şi temperatura sursei reci t2 = 27°C,
format dintr-o comprimare adiabatică 1-2 în produce într-un ciclu un lucru mecanic L =
care presiunea creşte de 128 ori, o destindere 4·103J. Determinaţi căldura cedată într-un
izobară 2-3, o destindere adiabatică 3-4 şi o ciclu:
comprimare izobară 4-1. Să se determine de
a) -1kJ
cate ori creşte volumul gazului în
b) 2kJ
destinderea adiabatică:
c) -3kJ
a) de 128 ori d) 4kJ
b) de 64 ori e) -6kJ
c) de 32 ori
d) de 16 ori 413.*Dacă muşchiul uman are un randament
e) de 2 ori de transformare căldură – lucru mecanic de
33%, precizaţi cât ar trebui să fie
409.* O masină termică evoluează după un aproximativ temperatura sursei calde dacă ar
ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm evolua după un ciclu Carnot? (Se consideră
temperatura sursei reci cu T, randamentul temperatura sursei reci cea a corpului, adică
acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim 37°C)
temperatura sursei calde cu acelaşi T, a) 170°C
randamentul creşte cu 20%. Raportul b) 190°C
temperaturilor absolute după care aceasta c) 200°C
evoluează va fi: d) 220°C
a) 0,1 e) 240°C
b) 0,2
c) 0,3 414.* Cum variază energia internă a unui
d) 0,5 gaz biatomic dacă un procent de 30% din
e) 0,6 moleculele sale disociază izoterm, devenind
gaz monoatomic?
410.* O masină termică evoluează după un a) crește cu 2 procente;
ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm b) crește cu 6 procente;
temperatura sursei reci cu T, randamentul c) energia internă nu se modifică;
acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim d) scade cu 3%;
temperatura sursei calde cu același T el e) scade cu 4%.
creşte cu 20%. Randamentul maşinii termice
este:
58
415.* Un gaz ideal monoatomic (sistem c) transfer de informaţie

închis) suferă o transformare ca în figura: d) transformări de stare de agregare
e) tranziție electronică
p 1
420. Într-o transformare izotermă a gazului
2
ideal densitatea gazului dintr-un cilindru cu
piston variază în funcţie de presiune:
V
a) invers proporţional
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (V0, 2p0)
b) linear
şi în starea 2  (2V0, p0), valoarea lucrului c) parabolic
mecanic este: d) exponenţial
a) 6mRT/2μ e) direct proporţional
b) 10mP0/8
c) 12P0V0/4 421.* Într-un cilindru cu volumul de 200 cm3
d) 3P0Vo/2 se află 64g oxigen molecular. Care este
e) 3νRT/4 presiunea din cilindru la 127oC (R = 0,082
atm. L mol-1 K-1 ):
416. Parametrii de stare ai unui sistem
termodinamic sunt definiți ca: a) 328 atm
b) 128 atm
a) proprietăți fizico-chimice ale sistemului c) 32,8 atm
termodinamic la un moment dat d) 100 atm
b) mărimi cvasistatice e) 10 atm
c) mărimi indirecte
d) mărimi ce nu se pot măsura direct 422.* Două recipiente cu gaz identice, A si B,
e) mărimi direct măsurabile ale sistemului conţin acelaşi tip de gaz la aceeaşi valoare a
termodinamic presiunii. Recipientul A are de două ori mai
mult gaz faţă de recipientul B. Care
417.* O transformare cvasistatică este afirmaţie este adevărată:
reprezentată de:
a) TA < TB
a) parametri de stare extensivi b) TA = TB
b) stări intermediare ce sunt stări de echilibru c) TA > TB
termodinamic d) TA >2 TB
c) parametri de stare variază rapid e) TA = 2TB
d) parametri instabili temporal
e) un proces termodinamic ce se desfășoară lent 423.* Bifați afirmația adevărată:
418. O interacţiune datorată unor forţe ce a) Starea de echilibru termodinamic este starea
acţionează între un sistem termodinamic şi în care doar parametrii intensivi rămân
mediul ambiant, deformând sistemul constanți în timp
termodinamic, reprezintă: b) Starea unui sistem termodinamic evoluează
a) lucru mecanic spre o stare de echilibru termodinamic
b) energie mecanică c) Starea unui sistem termodinamic poate fi
c) energie internă modificată dacă se realizează între sistem și
d) entropie
mediu exterior una sau mai multe interacțiuni
e) entalpie
d) Prin contact termic sistemul termodinamic
419.Care este denumirea procesului ce poate nu poate realiza un schimb de energie cu
avea loc între două sisteme cu temperaturi exteriorul
diferite, puse în contact, sisteme ce nu e) Un sistem termodinamic nu poate schimba
schimbă lucru mecanic : cu exteriorul atât lucrul mecanic cât și căldură
a) transfer de căldură
b) transfer de energie termică 424.* Bifați afirmația adevărată:
59
a) Un proces cvasistatic este un proces în care c) Căldura schimbată de un sistem

parametrii de stare nu se modifică în timp termodinamic depinde doar de temperatura
b) Un proces cvasistatic se reprezintă grafic finala și inițială
printr-un punct d) Variația energiei interne a unui sistem
c) În natură procesul cvasistatic este o termodinamic aflat în echilibru termodinamic
abstracție științifică este pozitivă
d) Procesele necvasistatice pot fi reprezentate e) Energia interna a unui sistem termodinamic
printr-o curbă în diagrama de stare izolat mecanic și termic nu se modifică chiar
e) Pentru ca un proces să fie reversibil, atunci dacă în interiorul sistemului are loc un proces
el trebuie să fie necvasistatic fizic
425. Bifați afirmațiile adevărate: 428.* Bifați afirmația adevărată

a) Parametrii de stare ai gazului ideal sunt a) Dacă sistemul este izolat el nu schimbă
mărimi independente căldură dar poate schimba lucrul mecanic
b) În ecuația de stare a gazului real trebuie b) Energia internă a unui sistem izolat
ținut cont că moleculele au volum propriu adiabatic se conservă
c) În ecuația de stare a gazului real forțele c) Energia internă a gazului ideal depinde de
intermoleculare pot fi neglijate interacțiunile dintre molecule
d) În anumite condiții, ecuația gazelor ideale d) Energia internă este o mărime aditivă
poate fi aplicată și unui gaz real e) Energia internă se poate calcula cu ecuația
e) Ecuația gazului ideal nu poate fi aplicată termică de stare
niciodată unui gaz real
429.* Bifați afirmația adevărată
426.* Bifați afirmația adevărată: a) Într-o transformare izotermă, sistemul
a) Dacă între două sisteme nu se realizează un termodinamic nu poate primi căldură
schimb de energie atunci ele au aceeași b) Într-o transformare izocoră, căldura primită
temperatură de gazul ideal duce la micșorarea energiei
b) Pentru a stabili o scară de temperatură este interne
necesară alegerea unui singur reper c) Dacă asupra unui gaz ideal, izolat adiabatic,
reproductibil se efectuează lucru mecanic, atunci el se
c) Pentru a stabili o scară de temperatură este încălzește
necesară alegerea a două repere distincte, ușor d) Dacă asupra unui gaz ideal izolat adiabatic
reproductibile, indiferent de dependența dintre se efectuează lucru mecanic atunci temperatura
proprietatea termometrică și temperatură lui nu se modifică
d) În anumite condiții, ecuația gazelor ideale e) Energia internă a gazului ideal depinde de
poate fi aplicată și unui gaz real procesul termodinamic suferit de gaz
e) Scara Kelvin folosește ca repere
temperatura de topire a gheții și temperatura 430.* Bifați afirmația adevărată
vaporilor de apă pură la presiune normală a) În funcție de natura gazului bi sau
poliatomic numărul gradelor de libertate poate
427.* Bifați afirmația adevărată varia
a) Lucrul mecanic este o mărime de stare care b) Energia internă a gazului ideal depinde de
depinde de starea finală și inițială a sistemului interacțiunile dintre molecule
termodinamic c) Energia internă a gazului ideal la t = 0°C
b) Energia internă este o mărime de proces este nulă
60
d) Numărul gradelor de libertate ale gazului e) Evaporarea se produce dacă presiunea

ideal biatomic depinde de natura gazului vaporilor saturați este mai mica decât a
e) Energia internă a gazului ideal ține cont și vaporilor lichidului
de dimensiunile moleculelor
434.* Bifați afirmația adevărată:
431. Bifați afirmațiile adevărate, referitoare a) Masa molară relativă este numărul care
la procesul de topire-solidificare: arată de câte ori masa unei molecule este mai
a) O substanță care conține cantități mici din mare decât a 12-a parte din masa izotopului
altă substanță se topește la o temperatură mai 12
6 C
mare decât punctul ei de topire b) Numărul de atomi de hidrogen dintr-un mol
b) Temperatura de topire a unei substanțe este de H2O este egal cu numărul lui Avogadro
egală cu cea de solidificare chiar dacă c) Masa molară reprezintă suma maselor
presiunile externe pentru cele două procese atomice relative ale atomilor ce compun
diferă molecula
c) Topirea și solidificarea sunt procese d) Numărul lui Avogadro depinde de starea de
izoterme agregare a substanței
d) În majoritatea cazurilor temperatura de e) Kmolul este cantitatea de substanță care
topire crește atunci când presiunea crește conține atâtea entități elementare câți atomi se
e) În cazul topirii sau solidificării temperatura găsesc în 12 Kg de 612C
nu se modifică, chiar dacă presiunea variază
435. Bifați afirmațiile adevărate:
432.* Bifați afirmația adevărată referitoare a) Numărul de particule dintr-un mol de
la vaporizare: substanță nu depinde de condițiile externe
a) Vaporizarea în vid este un proces lent b) Volumul molar al lichidelor depinde de
b) Presiunea vaporilor saturați depinde de natura substanței și foarte puțin de presiune și
volumul lichidului temperatură
c) Vaporilor nesaturați li se pot aplica legile c) Volumul molar al gazelor depinde puțin de
gazelor ideale presiune și temperatură
d) Vaporizarea în atmosferă gazoasă este un d) Numărul volumic al gazelor nu depinde de
proces rapid presiune și temperatură
e) Viteza de evaporare în atmosfera gazoasă e) Numărul de particule dintr-un metru cub de
nu depinde de natura lichidului gaz este același, indiferent de natura gazului
sau a condițiilor externe
433. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
la vaporizarea în atmosfera gazoasă:
436. Bifați afirmațiile exacte:
a) În aceleași condiții de temperatură și
a) Sistemul termodinamic este un sistem fizic
presiune lichidele au aceeași viteză de
infinit format dintr-un număr mare de particule
evaporare
b) Un sistem închis poate efectua lucru
b) În aceleași condiții de temperatura și
mecanic asupra mediului exterior
presiune lichidele au viteze diferite de
c) Corpul omenesc este un sistem
evaporare
termodinamic omogen care poate schimba
c) Evaporarea nu depinde de temperatură
substanță și energie cu mediul exterior
d) Evaporarea se produce dacă presiunea
d) Un sistem termodinamic izolat nu schimbă
vaporilor saturați este mai mare decât presiunea
substanță cu exteriorul
vaporilor lichidului
e) Corpul omenesc este un sistem
termodinamic izolat
61
437.*Bifați afirmația adevărată: d) Ciocnirile dintre moleculele gazului ideal

a) Parametrii intensivi sunt aditivi sunt perfect plastice
b) Parametrii extensivi depind de numărul de e) Dimensiunile moleculelor gazului ideal sunt
particule din sistem comparabile cu distanțele dintre ele
c) Parametrii dependenți se mai numesc și
grade de libertate 441.* Bifați afirmația adevărată:
d) Parametrii extensivi caracterizează starea a) Scara Kelvin are ca reper temperatura de
sistemului într-un punct topire a gheții
e) Parametrii intensivi caracterizează sistemul b) Temperatura punctului triplu este 273,16
ca un întreg c) Temperatura punctului triplu este 273,15
d) Scara Fahrenheit are aceleași repere ca și
438.*Bifați afirmația adevărată: scara Kelvin
a) Un sistem termodinamic închis evoluează e) Scara Kelvin este o scara centigradă
spontan spre echilibru termodinamic
b) Starea de echilibru a unui sistem 442.* Bifați afirmația adevărată:
termodinamic poate fi reprezentată printr-o a) Într-o destindere adiabatică lucrul mecanic
curbă într-o diagrama de stare este negativ
c) La echilibru termodinamic cel puțin un b) Într-o comprimare adiabatică sistemul
parametru este constant termodinamic efectuează lucrul mecanic asupra
d) Starea unui sistem termodinamic se poate mediului exterior
modifica prin contact termic respective mecanic c) În orice proces ciclic lucrul mecanic este
e) Starea unui sistem închis aflat într-un nul
înveliș adiabatic se poate modifica doar prin d) Într-o comprimare adiabatică agitația
contact termic termică se intensifică
e) Într-o transformare ciclică lucrul mecanic
439. Bifați afirmația adevărată: depinde de starea inițială și cea finală
a) Procesele cvasistatice sunt procesele în care
parametrii de stare nu se modifică 443.* Bifați afirmația adevărată cu privire la
procesul izoterm pentru un sistem
b) Procesele din natură sunt procese
termodinamic (ST):
reversibile
a) Deoarece temperatura nu se modifică atunci
c) Cedarea de căldură de la o sursă caldă la
ST nu schimbă căldură cu exteriorul
una rece este un proces reversibil
b) Într-o destindere izotermă ST va primi
d) Toate procesele în care nu apar frecări și
căldură din exterior
ciocniri plastice sunt ireversibile
c) Într-o comprimare izotermă ST trebuie să
e) Dacă într-un proces există stări de
primească lucru mecanic deci și căldură
neechilibru atunci procesul se numește
d) Într-o destindere, energia internă a acestuia
necvasistatic
va crește
440. Bifați afirmațiile adevărate: e) Într-o destindere, energia internă a acestuia
a) În ecuația de stare a gazului real trebuie să va scădea
se reflecte că moleculele au volum propriu și că
444. Bifați afirmațiile adevărate cu privire la
între ele se exercită forte intermoleculare un proces adiabatic:
b) La temperaturi suficient de mari și presiuni a) Deoarece sistemul termodinamic nu
joase gazele reale se comporta ca un gaz ideal primește căldură atunci temperatura nu se
c) La temperaturi joase și presiuni mari gazul modifică
real se comport ca un gaz ideal
62
b) Într-o destindere adiabatică mișcarea de d) Presiunea vaporilor saturați nu se modifică la

agitație termică se intensifică variația volumului
c) Dacă un sistem termodinamic primește L e) Vaporilor nesaturați nu li se aplică legile
din exterior atunci temperatură crește gazului ideal
d) Dacă un sistem termodinamic primește L
din exterior atunci agitația termică se 448. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
intensifică la procesul fierberii:
e) Dacă presiunea gazului crește atunci a) Fierberea apei are loc atunci când
temperatura gazului scade temperatura ajunge la 100°C
b) Prin creșterea temperaturii lichidului, bulele
445. Bifați afirmațiile adevărate: din lichid își măresc presiunea deoarece au în
a) Căldura schimbată de o substanță depinde interior aer și vapor saturați de apă
doar de natura substanței și de diferența de c) Temperatura de fierbere a unui lichid este
temperatură dintre starea inițială și finală constantă indiferent de condițiile externe
b) Căldura molară este raportul dintre căldura d) Prin micșorarea presiunii fierberea are loc
specifică și masa molară la temperaturi mai mici
c) Căldura molară este produsul dintre căldura e) Pe vârful unui munte temperatura de
specifica și masa molară fierbere crește deoarece altitudinea crește
d) Capacitatea calorica este produsul dintre
căldura specifică și masa 449. Bifați afirmațiile adevărate:
e) Capacitatea calorică este raportul dintre a) Condensarea este un proces invers fierberii
căldura specifică și masa b) Atunci când vaporii de lichid întâlnesc o
suprafață la o temperatură egală cu cea a
446.* Bifați afirmația adevărată referitoare vaporilor atunci ei condensează
la procesul de topire și solidificare: c) Prin evaporarea lichidelor mai volatile decât
a) Energia transmisă corpului în timpul topirii apa se obțin temperaturi coborâte
este folosită pentru a modifica energia de d) Evaporarea este un proces lent
agitație termică și energia de interacțiune e) Evaporarea are loc la temperatura de
b) În timpul topirii sau solidificării unui corp fierbere a lichidului
cristalin temperatura nu se poate modifică chiar
dacă se modifică condițiile externe 450. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
c) Căldura primită de o substanță în timpul la procesul de lichefiere:
topirii este folosită la modificarea energiei a) În interiorul curbei de saturație avem un
potențiale dintre molecule amestec de lichid și vapori nesaturați
d) Punctul de topire se exprimă la temperatura b) La dreapta curbei de saturație sub izoterma
normală critică avem stare lichidă
e) Temperatura de topire și solidificare sunt c) Deasupra izotermei critice substanța se
diferite chiar dacă presiunea nu se modifică găsește în stare gazoasă
d) Presiunea vaporilor din interiorul curbei de
447.* Bifați afirmația adevărată, referitoare saturație depinde de volumul vaporilor
la procesul vaporizării e) Presiunea vaporilor din interiorul curbei de
a) Vaporizarea în vid este un proces lent saturație nu depinde de volumul vaporilor
b) Vaporilor saturați li se aplică legile gazelor
ideale 451.* Bifați afirmația adevărată referitoare
c) Presiunea vaporilor nesaturați depinde doar la procesul de lichefiere:
de temperatura
63
a) Pentru substanțele care în mod natural se e) în final prima este umplută la jumătate
găsesc în stare lichidă trecerea vapori – lichid
se numește lichefiere
b) Trecerea vaporilor de apă în stare lichidă se
numește lichefierea apei
c) Trecerea vaporilor de hidrogen în stare
lichidă se numește lichefierea hidrogenului
d) De-a lungul întregului proces sistemul
primește căldură din exterior
e) Deasupra temperaturii critice substanța
poate exista doar în stare lichidă
452. Lichefierea gazelor se poate realiza

prin:
a) Destindere izotermă
b) Încălzire izobară
c) Destindere adiabatică
d) Răcire și comprimare simultană
e) Răcire izobară
453. Într-un proces izocor, pentru un sistem

închis
a) dacă presiunea crește, densitatea scade
b) dacă presiunea scade, sistemul primește
lucru mecanic
c) dacă temperatura rămâne constantă atunci și
presiunea este constantă
d) energia interna nu se modifică
e) daca temperatura crește, atunci sistemul
primește căldură
454. Două seringi de câte 200ml sunt

conectate prin același ac (de volum
neglijabil). Inițial (i) sunt parțial umplute cu
ser (nu conțin bule de aer), având împreună
124ml. Dacă se comprimă prima până când
volumul serului în cea de-a doua crește de 4
ori (ii) și apoi se comprimă cea de-a doua
până când volumul serului în prima crește
de 4 ori (iii) atunci serul din prima va avea
cu 100ml mai mult decât cea de-a doua.
Bifați afirmațiile corecte:
a) inițial (i) prima este umplută la jumătate
b) în final (iii) a doua este umplută o zecime
c) volumul de ser din cea de-a doua seringă
este în final (iii) de 12ml
d) volumul intermediar (ii) de umplere al
primei seringi este de 28ml
64
e) drumul unei raze de lumina creste dacă se

Capitolul 4: Optică intersectează cu alte raze de lumină
459.* Indicele de refracţie absolut al unui

mediu este definit prin relaţia:
455.* Principiul propagării rectilinii a v
luminii afirmă că: a) n 
c
a) într-un mediu omogen şi transparent lumina b) n  v  c
se propagă pe o traiectorie circulară 1
b) într-un mediu omogen şi transparent lumina c) n 
v
se propagă în linie dreaptă
1
c) într-un mediu omogen şi transparent lumina d) n 
se propagă pe mai multe traiectorii c
d) într-un mediu omogen şi transparent lumina c
e) n 
se propagă pe o traiectorie eliptică v
e) într-un mediu omogen şi transparent lumina
se propagă pe o traiectorie dreptunghiulară (notă: c este viteza de propagare a luminii în
vid; v viteza de propagare a luminii în mediul
456.* Principiul reversibilităţii drumului considerat)
razelor de lumină afirmă că:
a) Drumul unei raze de lumină este maxim 460.* Axa optică principală a unei oglinzi
dacă lumina se propagă de la dreapta la stânga sferice este dreapta care:
b) Drumul unei raze de lumină este minim dacă a) trece prin centrul oglinzii şi un punct
lumina se propagă de la stânga la dreapta oarecare al ei
c) Drumul unei raze de lumină este maxim b) este paralelă cu dreapta care trece prin
dacă lumina se propagă de la stânga la dreapta centrul oglinzii şi vârful oglinzii
d) Drumul unei raze de lumină nu depinde de c) trece prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii
sensul ei de propagare d) trece prin vârful oglinzii şi un punct oarecare
e) Drumul unei raze de lumină este minim dacă al ei
lumina se propagă de la dreapta la stânga e) este perpendiculară pe dreapta care trece
prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii
457.* O imagine reală se obţine intr-o
oglindă sferică: 461.* Fasciculele de lumină foarte puţin
a) la intersecţia prelungirii razelor reflectate şi înclinate faţă de axa optică principală sunt:
nu poate fi proiectată pe un ecran a) fascicule perpendiculare
b) la intersecţia directă a razelor reflectate şi b) fascicule convergente
poate fi proiectată pe un ecran c) fascicule divergente
c) din raze reflectate paralele d) fascicule paralele
d) din raze reflectate divergente e) fascicule paraxiale
e) din raze provenite din focarul oglinzii
462.* Una dintre cele două legi ale reflexiei
458.* Principiul independenţei fasciculelor luminii afirmă că:
de lumină afirmă că: a) unghiul de incidenţă este mai mare decât
a) drumul unei raze de lumina este independent unghiul de reflexie
de acţiunea altor raze de lumină b) unghiul de incidenţă este mai mic decât
b) drumul unei raze de lumina scade dacă se unghiul de reflexie
intersectează cu alte raze de lumină c) unghiul de reflexie este egal cu unghiul de
c) drumul unei raze de lumina este maxim dacă incidență
se intersectează cu alte raze de lumină d) unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au
d) drumul unei raze de lumina este minim dacă împreună 90°
se intersectează cu alte raze de lumină e) unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au
împreună 180°
65
463.* Relaţia dintre raza unei oglinzi sferice e) nu se formează imagine

şi distanţa ei focală este:
468.* Imaginea unui obiect liniar aşezat
a) f  R perpendicular pe axa optică principală la
b) f  2 R distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi
R sferice concave care are raza de curbură 6,4
f 
c) 3 cm este:
2 a) de patru ori mai mare decât obiectul
f 
d) R b) de doua ori mai mare decât obiectul
R c) de doua ori mai mică decât obiectul
f 
e) 2 d) de patru ori mai mică decât obiectul
e) egală cu obiectul
464.* Oglinzile convexe dau imagini:
a) reale 469.* Ce valoare are distanta focală a unei
b) reale, drepte oglinzi sferice concave în care se formează o
c) virtuale, drepte imagine reală, de trei ori mai mică decât
d) reale, răsturnate obiectul, distanta dintre obiect şi imaginea
e) virtuale, răsturnate finală fiind de 20 cm:
a) -7,5cm
465.* O oglindă sferică concavă are raza de b) +2.5cm
curbură 1m. Un este obiect aşezat la 25cm de c) -10cm
vârful oglinzii. Care sunt caracteristicile d) +10cm
imaginii: e) +5cm
a) reală, răsturnată
b) reală, dreaptă 470.* Imaginea unui obiect luminos aflat în
c) virtuală, dreaptă fata unei oglinzi sferice convexe este:
d) virtuală, răsturnată a) reală pentru orice poziţie a obiectului
e) nu se formează imagine b) virtuală pentru orice poziţie a obiectului
c) reală pentru obiectul aflat în centrul de
466.* Imaginea unui obiect liniar aşezat curbură
perpendicular pe axa optică principală la d) virtuală numai pentru obiectul aflat în focar
distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi e) reală când obiectul se află aproape de vârf
sferice concave care are raza de curbură 6,4
cm se formează la: 471.* Imaginea unui obiect luminos aflat în
a) -16cm faţa unei oglinzi sferice concave este:
16 a) reală întotdeauna
b)  cm b) virtuală pentru obiectul aflat intre vârf şi
9
16 focar
c)  cm c) virtuală pentru orice poziţie a obiectului
9
d) +16 cm d) reală pentru obiectul aflat intre focar şi vârf
e) +10 cm e) virtuală pentru obiectul aflat intre focar şi
centrul de curbură
467.* Imaginea unui obiect liniar aşezat
perpendicular pe axa optică principală la 472.* O lentilă este considerată subţire dacă:
distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi a) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
sferice concave care are raza de curbură 6,4 mult mai mare decât razele de curbură ale
cm este: suprafeţelor sale
a) reală, dreapta b) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
b) virtuală, dreaptă mult mai mică decât razele de curbură ale
c) virtuală, răsturnată suprafeţelor sale
d) reală, răsturnată c) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
egală cu razele de curbură ale suprafeţelor sale
66
d) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este 477.* Mărirea liniară transversală  a unui
egală cu media aritmetică a razele de curbură sistem format din două lentile subţiri având
ale suprafeţelor sale respectiv măririle liniare 1 şi 2 este:
e) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
1
egală cu media geometrică a razele de curbură a)
ale suprafeţelor sale 2
b) 1   2
473.* Unitatea de măsură, în sistemul c) 1   2
internaţional S.I., a convergenţei este:
d) 1   2
a) metrul
b) centimetrul e)  2  1
c) dioptria
d) milimetrul 478.* Care este distanţa focală a unei lentile,
e) decimetrul dacă convergenţa în aer este de 5 (dioptrii):
a) +0,5m
474.* O lentilă divergentă are: b) +0,2m
a) grosimea la mijloc mai mare decât la c) -0,5m
extremităţi d) 0m
b) grosimea la mijloc egală cu grosimea de la e) -0,2m
extremităţi
c) grosimea la mijloc de 2 ori mai mare decât 479.* Dacă imaginea reală a unui obiect
la extremităţi formată de o lentila convergentă se află intre
d) grosimea la mijloc de 10 ori mai mare decât dublul distanţei focale şi infinit, poziţia
la extremităţi obiectului este:
e) grosimea la mijloc mai mică decât la a) de aceiaşi parte cu imaginea
extremităţi b) în focar
c) între focar şi lentilă
475.* Oglinda convexă cu raza de curbură d) la distantă mai mare decât dublul distanţei
de 1,5m formează o imagine dreaptă de trei focale
ori mai mică decât obiectul. Să se indice e) între dublul distanţei focale şi focar
poziţia posibilă a obiectului:
a) obiectul la 1,5m de vârful oglinzii în partea 480. Imaginea reală şi răsturnată a unui
concavă obiect aflat la distanţa de -20cm de un sistem
b) obiectul la 0,1m de vârful oglinzii în partea de lentile subţiri, convergent, se formează la
convexă distanţa de 60cm. Sistemul este alcătuit din:
c) obiectul la 1,5m de vârful oglinzii în partea a) o lentilă convergentă, subţire, având
convexa mărirea liniară transversală β = -5
d) obiectul la 0,5m de vârful oglinzii în partea b) o lentilă convergentă având mărirea liniară
concavă transversală β = -3
e) obiectul la 0,3m de vârful oglinzii în partea c) două lentile convergente, subţiri, centrate
concavă având mărirea liniară transversală β1 = -2 şi
β2 = 3
476.* Convergenţa unei lentile subţiri este de d) două lentile convergente, subţiri, centrate
4 dioptrii (). Care este distanţa focală a având mărirea liniară transversală β1= -2 şi
lentilei: β2=1.5
a) 0,25m f) o lentilă convergentă, subţire, având mărirea
b) 2m liniară transversală β=2
c) 1m
d) 0,1m 481. Mărirea liniară transversală β, a unei
e) 0,4m lentile subţiri este:
a) Pozitivă dacă imaginea este reală şi
răsturnată
67
b) Pozitivă dacă imaginea este virtuală şi a) lentila este divergentă cu distanţa focală -
dreaptă 20cm, imaginea virtuală, dreapta şi mai mare de
c) Negativă dacă imaginea este reală şi două ori decât obiectul
răsturnată b) lentila este convergentă cu distanţa focală
d) Întotdeauna pozitivă 20cm, imaginea reală, răsturnată, mai mică de
e) Întotdeauna negativă doua ori decât obiectul
c) lentila este convergentă cu distanţa focală
482.* Pentru obiectul luminos aflat între 15cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai
dublul distanţei focale şi focarul unei lentile mare decât obiectul
convergente poziţia imaginii este: d) lentila este convergentă cu distanţa focală
a) între focar şi dublul distantei focale 15cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai
b) între focar şi lentila mică decât obiectul
c) de aceiaşi parte cu obiectul e) lentila este divergentă cu distanţa focală -
d) între dublul distanţei focale şi infinit 15cm, imaginea virtuală, răsturnată şi de trei ori
e) între lentilă şi dublul distanţei focale mai mică decât obiectul
483.* Imaginea unui obiect luminos formată 487.* Imaginea flăcării unei lumânări aflate
de o lentila divergentă este: la 30cm de o lentilă se formează de aceiaşi
a) reală pentru orice poziţie a obiectului parte cu obiectul la distanţa de 60 cm de
b) virtuală pentru orice poziţie a obiectului lentilă. Să se indice răspunsul corect:
c) reală când obiectul se afla între focar şi a) lentila este divergentă cu distanţa focală -
lentilă 90cm, imagine virtuală, dreaptă, mai mare de
d) virtuală numai când obiectul se afla între două ori decât obiectul
dublul distanţei focale şi focar b) lentila este convergentă cu distanţa focală
e) reală numai când obiectul se află în focar 60cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori
mai mare decât obiectul
484.* Un obiect luminos se află la o distanţă c) lentila este divergentă cu distanta focala -
egală cu 2f de o lentilă convergentă (f = 60cm, imagine reală, răsturnată, mai mică de
distanţa focală a lentilei). Imaginea este: două ori decât obiectul
a) reală, răsturnată şi la 2f de obiect d) lentila este convergentă cu distanţa focală
b) reală, dreaptă şi la 2f de obiect 90cm, imaginea reală, dreapta de doua ori mai
c) virtuală, dreaptă şi la 2f de lentilă mică decât obiectul
d) reală, dreaptă şi egală cu obiectul e) lentila este convergentă cu distanţa focală
e) reală, răsturnată şi la 4f de obiect 30cm, imaginea reală, punctiformă
485.* Imaginea unui obiect luminos aflat la 488.* Imaginea unui obiect luminos aflat la
20cm de o lentilă este formată de aceasta pe 40cm de o lentilă se formează la 20cm de
un ecran aflat la 20cm de lentilă. Să se indice lentilă de aceiaşi parte a acesteia. Indicaţi
răspunsul corect: răspunsul corect:
a) lentila e convergentă cu distanţa focală de a) lentila este divergentă cu distanta focală -
0,25m 40cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori
b) lentila e convergentă cu distanţa focală 10cm mai mică decât obiectul
c) lentila e divergentă cu distanta focală 20cm b) lentila este divergentă cu distanţa focală -
d) lentila e divergentă cu distanta focală 0,15m 40cm, imaginea reală, dreaptă, de două ori mai
e) lentila e convergentă cu distanta focală 50cm mare decât obiectul
c) lentila este convergentă cu distanţa focală
486.* Imaginea unui obiect luminos aflat la 40cm, imagine virtuala, dreaptă şi mai mică de
0,2 m de o lentilă se formează pe un ecran două ori decât obiectul
aflat la 80cm de obiect. Indicaţi răspunsul d) lentila este convergentă cu distanţa focală
corect: 40cm, imagine virtuală, dreaptă şi mai mare de
două ori decât obiectul
68
e) lentila este divergentă cu distanţa focală - c) -10cm

60cm, imaginea reală, răsturnată, de două ori d) +1,2cm
mai mare decât obiectul e) -3cm
489.* Un obiect luminos este aşezat la 15 cm 493.* Determinaţi felul oglinzii şi raza de
de o lentilă convergentă cu distanţa focală de curbură a acesteia astfel încât să se obţină o
30cm. Indicaţi răspunsul corect: imagine mărită de patru ori pe un ecran
a) imaginea este reală, dreaptă de două ori mai aşezat la 12cm de obiect:
mică decât obiectul, la 15cm de lentilă a) concavă, R= -4,8 cm
b) imaginea este virtuală, dreaptă, de trei ori b) convexă, R= +4,8 cm
mai mare decât obiectul la 45cm de lentilă c) concavă, R=-2,4 cm
c) imaginea este virtuală, răsturnată, de două d) convexă, R=+2,4 cm
ori mai mică decât obiectul, la 15cm de lentilă e) concavă, R=-6,4 cm
d) imaginea este reală, răsturnată, de două ori
mai mare decât obiectul, la 15cm de lentilă 494.* Imaginea unui obiect luminos aşezat în
e) imaginea este virtuală, dreaptă, de două ori faţa unei lentile convergente se formează pe
mai mare decât obiectul la 30cm de lentilă un ecran situat faţă de obiect la distanţa de
10cm şi este de patru ori mai mare decât
490.* Unde trebuie aşezat un obiect luminos obiectul. Distanţa focală a lentilei şi poziţia
fată de o oglindă concavă cu raza de 80cm obiectului faţă de lentilă sunt:
pentru a putea obţine o imagine reală de a) f =1cm, x1 =-3 cm
patru ori mai mare decât obiectul: b) f =1,5cm, x1 = +2 cm
a) -50cm c) f =2cm, x1 =-2 cm
b) -20cm d) f =1,6cm, x1 =-2 cm
c) 80cm e) f =1,6cm, x1 =+2 cm
d) 20cm
e) 50cm 495.* Alegeţi răspunsul corect care indică
natura, poziţia şi mărimea imaginii dată de o
491.* Un obiect luminos, liniar, înalt de lentilă divergentă pentru un obiect înalt de
10cm, este aşezat perpendicular pe axa 9cm, aşezat perpendicular pe axa optică, la
optică principală la distanţa de 5m de o 27cm de lentilă, ştiind ca distanţa focală este
oglindă sferică concavă cu raza de 2m. Care f = -18cm:
este natura poziţia şi mărimea imaginii: a) imagine virtuală, dreaptă cu x2=-10,8cm de
a) imagine reala, dreaptă, de patru ori mai mare lentilă, y2= 3,6cm
decât obiectul aşezata la 2m de vârful oglinzii b) imagine reală, dreaptă cu x2=-3cm de lentilă,
b) imagine virtuală, dreaptă, de două ori mai y2= 3cm
mare decât obiectul situată la 6m de vârful c) imagine virtuală, răsturnată cu x2=-15cm de
oglinzii lentilă, y2= -6cm
c) imagine reală, răsturnată, de patru ori mai d) imagine reală, răsturnată cu x2=+10,8cm de
mică decât obiectul, situată la 1,25m de vârful lentilă, y2= -3,6cm
oglinzii e) imagine reală, punctiformă
d) imagine reală, răsturnată, egală cu obiectul
situată la 2m de vârful oglinzii 496.* Miopia este un defect al ochiului
e) imaginea se formează la infinit datorat:
a) opacizării cristalinului
492.* Indicaţi valoarea corectă a distanţei b) unei slabe posibilităţi de acomodare a
focale a unei oglinzi convexe care poate vederii
produce o imagine de şase ori mai mică c) unui viciu de refracţie care constă în faptul
decât obiectul când acesta este aşezat la că razele luminoase ce vin paralele de la infinit
10cm de vârful oglinzii: se întâlnesc într-un focar în faţa retinei
a) 2cm d) luminozităţii scăzute a mediului înconjurător
b) +1cm e) luminozităţii mărite a mediului înconjurător
69
497.* Hipermetropia este un defect al e) media aritmetică a convergenţelor lentilelor

ochiului cauzat de: componente
a) o slabă acomodare a vederii
b) o luminozitate crescută a mediului 503.* Distanţa focală a obiectivului unui
înconjurător microscop este fob = 3mm, iar a ocularului foc
c) o opacizare a cristalinului = 5cm. Intervalul optic al microscopului este
d) un viciu de refracţie care constă în faptul ca e = 2cm. Care este puterea microscopului:
razele paralele venite de la infinit se reunesc a) 133m-1
într-un focar situat în spatele retinei b) 13,3m-1
e) o luminozitate scăzută a mediului c) 10m-1
înconjurător d) 100m-1
e) 50m-1
498.* Miopia se corectează cu:
a) lentile convergente 504.* Unghiul de deviaţie minimă (Dmin)
b) lentile divergente într-o prismă este (A unghiul prismei, i -
c) o combinaţie de lentile convergente şi unghiul de incidenţă):
prisme a) Dmin  2i  A
d) lentile biconvexe b) Dmin  A  2i
e) nu se poate corecta cu lentile c) Dmin  0
499.* Hipermetropia se poate corecta cu: d) Dmin  A  i
a) lentile biconcave e) Dmin  i  A
b) lentile plan concave
c) lentile convergentă 505.Despre Condiţia de emergenţă se poate
d) o asociaţie de lentile divergente şi prisme afirma că:
e) nu se poate corecta cu lentile a) reprezintă o condiţie ca orice rază intrată
într-o prismă să poată ieşi din ea
500.* Distanţa vederii optime pentru un ochi b) reprezintă o condiţie ca orice rază intrată
normal este: într-o prismă să nu poată ieşi din ea
a) 15cm c) reprezintă o condiţie ca doar anumite raze
b) 30cm intrate într-o prismă să poată ieşi din ea
c) 20cm d) matematic este reprezentată de formula
d) 10cm Dmin  2i  A
e) 25cm e) matematic este reprezentată de formula
A  2l
501.* Celulele senzoriale de la nivelul retinei
specializate în perceperea luminii se numesc: Notă: A este unghiul prismei, i este unghiul de
a) cercuri şi sfere incidenţă, Dmin este unghiul de deviaţie minimă
b) conuri şi bastonaşe iar l unghiul limită
c) cornee şi retină
d) cristalin şi iris 506.* Legătura intre indicele de refracţie al
e) umoare sticloasă şi umoare apoasă unei prisme şi unghiul de deviaţie minimă
este dată de relaţia:
502.* Convergenţa unui sistem de lentile D
subţiri este egală cu: sin min
a) n  2
a) diferenţa convergenţelor lentilelor sin r
componente sin Dmin
b) produsul convergenţelor lentilelor b) n 
componente sin r
c) raportul convergenţelor lentilelor D
sin min
componente c) n  2
d) suma convergenţelor lentilelor componente sin A
70
Dmin  A a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul

sin b) reală, răsturnată, egală cu obiectul
d) n  2
A c) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
sin d) nu se formează o imagine
2
e) virtuală dreaptă, mai mare decât obiectul
A
sin
e) n  2 512.* Un obiect luminos este aşezat
sin Dmin perpendicular pe axa optică a unei oglinzi
concave între focar şi vârf. Imaginea dată de
507.* Secţiunea principală a unei prisme este oglindă este:
un triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
este egal cu unghiul de emergenţă şi are b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
valoarea de 45o.Ce valoare are indicele de c) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
refracţie: d) reală, răsturnată, egală cu obiectul
a) n=3/2 e) nu se formează o imagine
b) n= 2
c) n=4/3 513.* Cum se refractă o rază de lumină care
d) n=1,6 trece din aer în apă (n = 4/3):
e) n= 3 a) rˆ  iˆ
b) rˆ  iˆ
508. O rază de lumină ce cade pe o oglindă
plană are unghiul de incidență de 30o. c) rˆ  iˆ
Unghiurile direcțiilor razelor incidentă și d) rˆ  0 0
reflectată sunt: e) rˆ  90 0
a) 60o
b) 75o 514.* În ce caz direcţia razei reflectate
c) 105o coincide cu direcţia razei incidente:
 
d) 120o a) i  0 0 , r  0 0
e) 135o  
b) i  0 0 , r  90 0
 
c) i  90 0 , r  0 0
509.* O rază de lumină cade perpendicular  
pe o suprafaţă reflectatoare. Ce valoare are d) i  0 , r  45 0
 
unghiul de reflexie: e) i  120 , r  45 0
a) 90o
515.* Cunoscând definiţia indicelui de
b) 60o
refracţie, cum se modifică viteza luminii
c) 0o
când trece din aer în sticlă:
d) 45o
e) 30o a) creste
b) scade
510.* Un obiect luminos este aşezat c) rămâne constantă
perpendicular pe axa optică a unei oglinzi d) se dublează
concave la o distantă mai mare decât dublul e) scade de două ori
distantei focale. Ce imagine formează:
516.* O lentilă divergentă are distanţa focală
a) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
f = -4m. Convergenţa lentilei este:
b) reală, răsturnată, egală cu obiectul
c) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul a) C = 0,25
d) virtuală, răsturnată, mai mică decât obiectul b) C = -0,25
e) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul c) C = 0,5
d) C = -0,5
511.* Un obiect luminos este aşezat în e) C = -0,2
focarul unei oglinzi concave. Imaginea dată
de oglindă este:
71
517.* O lentilă convergentă are distanţa 1

focală f = 0,5m. Convergenţa lentilei este: e) 0
f
a) C = 2
b) C = -2 521.* Imaginea unui obiect luminos,
c) C = 5 perpendicular pe axa optică a unei lentile
d) C = -5 convergente aşezat între focar şi vârf este:
e) C = 0 a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
518.* Condiţia de emergenţă (condiţia ca o c) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
rază intrată într-o prismă cu indice de d) reală, răsturnată, egală cu obiectul
refracţie mai mare decât al mediului e) reală, punctiformă
înconjurător să poată ieşi) este:
a) A  90 0 522.* O lentilă convergentă formează pentru
un obiect luminos aşezat perpendicular pe
b) A  2  l
axa optică, la o distantă egală cu dublul
c) A  2  l
distantei focale faţă de lentilă, o imagine:
d) A  4  l
e) A  10  l a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
(Notă: A este unghiul prismei iar l este unghiul b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
limită de la care are loc reflexia totală) c) reală, răsturnată, egală cu obiectul
d) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
519. Dispersia luminii într-o prismă se e) reală, punctiformă
produce:
523.* Intr-o prismă, unghiul de deviaţie este:
a) deoarece mediul prismei are indici de
refracţie diferiţi pentru culori diferite a) unghiul între raza incidentă şi raza refractată
b) datorită fenomenului de refracţie multiplă a la intrarea în prismă
unei raze de lumină b) unghiul dintre raza transmisă prin prismă şi
c) datorită fenomenului de suprapunere a mai normala la faţa de ieşire
multor raze de lumină c) unghiul dintre direcţia razei incidente şi
d) pentru că mediul prismei are acelaşi indice direcţia razei emergente
de refracţie pentru culori diferite d) unghiul dintre direcţia razei emergente şi
e) deoarece viteza luminii prin prismă depinde normala la faţa de ieşire din prismă
de lungimea de undă e) unghiul dintre direcţia razei incidente şi
normala la faţa de intrare în prismă
520.* Distanţa focală a unei lentile subţiri
este dată (în funcţie de razele de curbură R1 524.* Reflexia totală a luminii se produce
şi R2 ale celor două feţe ale lentilei) de numai dacă:
1  1 1  a) n2>n1; iˆ  lˆ
relaţia:  (n  1)   . Cum se
f  R1 R2  b) n2<n1; iˆ  lˆ
modifică această formulă pentru o lentilă c) n2>n1; iˆ  lˆ
plan convexă (R1=R, R2=): d) n2<n1; iˆ  lˆ
1 1 e) n2>n1; iˆ  lˆ
a)  (n  1) 
f R
525.* Care din variantele următoare
1 2 exprimă legea refracţiei la trecerea unei raze
b)  (n  1) 
f R de lumină din aer în apă:
1 R sin i naer
c)  (n  1)  a) 
f 2 sin r napa
1  1  naer
d)  (n  1)  b) sin l 
f  2R  napa
72
sin i n apa spaţiului de separare intre cele două medii

c)  raza incidentă se refractă astfel:
sin r naer
a) se apropie de normală dacă n2>n1
n
d) sin l  aer b) se depărtează de normală dacă n2>n1
n apa c) se apropie de normală dacă n2<n1
sin i 1 d) trece nedeviată
e)  e) se apropie de normală daca n2=n1
sin r napa
530.* Care este indicele de refracţie absolut
526.* Viteza luminii într-un mediu oarecare
al unui mediu cunoscându-se că viteza
scade de 5 ori faţă de viteza luminii în vid
luminii în acel mediu este 2108m/s iar viteza
dacă indicele de refracţie al mediului este:
luminii în vid este 3108m/s:
a) de 5 ori mai mic decât al vidului
b) de 5 ori mai mare decât al vidului a) 1,9
c) de 2,5 ori mai mic decât al vidului b) 1,7
d) de 2,5 ori mai mare decât al vidului c) 1,8
e) de 10 ori mai mare decât al vidului d) 1,5
e) 1,6
527.* Dacă intre unghiul de incidenţă iˆ şi 531.* Indicele de refracţie relativ al celui de
unghiul de refracţie r̂ există relaţia al doilea mediu în raport cu primul este dat
  de una dintre relaţiile de mai jos (n1 şi n2
rˆ   iˆ ; (având  90 0 ), cum sunt razele
2 2 sunt indicii de refracţie absoluţi ai celor
reflectată şi refractată: doua medii):
a) una în prelungirea celeilalte n
b) perpendiculare între ele a) n 21  2
n1
c) ambele perpendiculare pe raza incidentă
d) fac intre ele un unghi de 600 b) n21  n1 n2
e) fac intre ele un unghi de 300 c) n21  n1 n2
n
528.* Fenomenul de reflexie totală se petrece d) n 21  1
când: n2
2
a) lumina trece dintr-un mediu mai refringent e) n 21  n1 n 2 
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de
incidenţă este mai mic decât unghiul limită 532.* Care este unghiul de refracţie r dacă
b) lumina trece dintr-un mediu mai refringent 1 1
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de sin i  şi n21  :
2 2
incidenţă este mai mare decât unghiul limită
c) lumina trece dintr-un mediu mai puţin a) rˆ  45 0
refringent într-un mediu mai refringent b) rˆ  60 0
d) lumina trece dintr-un mediu mai refringent c) rˆ  90 0
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de d) rˆ  30 0
incidenţă este mai mic decât jumătatea unghiul rˆ  0 0
e)
limită
e) lumina trece dintr-un mediu mai refringent 533.* Rotind cu 300 o oglindă plană,
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de imaginea dată de aceasta pentru un obiect
incidenţă este mai mic decât o treime din luminos se roteşte cu:
unghiul limită
a) 300
529.* O rază de lumină trece dintr-un mediu b) 600
cu indice de refracţie n1 într-un mediu cu c) 450
indice de refracţie n2. La traversarea d) 850
e) 900
73
534.* Mărirea liniară transversală pentru o d) 25cm, convergentă

oglindă sferică este: e) 25cm, divergentă
y
a)   y 2  2 538.* O lentilă biconvexă, de sticlă cu
y1 indicele de refracţie n1 =1,6 are distanţa
y focală f = 10 cm. Daca lentila este introdusă
b)   y1  2
y1 într-un mediu cu indicele de refracţie n2 =
1,5 distanţa focală a lentilei va fi (formula ce
y
c)   2 leagă distanţa focală a unei lentile de indicele
y1 1
de refracţie este f  unde
d)   y1  y 2 1 1 
e)   y1  y 2 (n  1)  
 R1 R2 
R1 şi R2 sunt razele de curbură pentru cele
535.Mărirea liniară transversală pentru o
două feţe ale lentilei și n = nL/nm = n1/n2):
oglindă sferică este :
a) 70 cm
a) dacă   0 atunci imaginea este reală şi b) 80 cm
răsturnată c) 60 cm
b) dacă   0 atunci imaginea este reală şi d) 90 cm
răsturnată e) 50 cm
c) dacă   0 atunci imaginea este virtuală şi
dreaptă 539.* O lentilă convergentă are convergenţa
d) dacă   0 nu se formează imagine de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
e) dacă   0 atunci imaginea este virtuală şi lentilă, pe axa optică principală se aşează un
dreaptă obiect care-şi formează o imagine reală.
Poziţia imaginii faţă de lentilă este:
536.Consideraţi doua medii (mediul 1 şi a) 35 cm
mediul 2) cu indicii de refracţie respectiv n1 b) 40 cm
şi n2: c) 37,5 cm
a) dacă n1  n2 atunci mediul 1 este mai d) 45 cm
refringent decât mediul 2 e) 25 cm
b) dacă n1  n2 atunci mediul 1 este mai
refringent decât mediul 2 540.* O lentilă convergentă are convergenţa
c) dacă n1  n2 atunci mediul 2 este mai puţin de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
refringent decât mediul 1 lentilă, pe axa optică principală se aşează un
d) dacă n1  n2 atunci mediul 1 este mai puţin obiect de înălţime y1 = 8 cm care-şi formează
refringent decât mediul 2 o imagine reală. Dimensiunea imaginii
e) dacă n1  n2 atunci mediul 2 este mai puţin formate este:
refringent decât mediul 21 a) 2 cm
b) 4 cm
537.* O lentilă are razele R1=16cm şi R2 = c) 8 cm
80cm, iar mediul optic are un indice de d) 10 cm
refracţie de 1,8. Ce fel de lentilă este şi care e) 16 cm
este distanta focală (distanţa focală a unei
lentile subţiri este dată de formula 541.* La refracţia unei raze de lumină din
1 aer în sticlă, pentru un unghi de incidenţă i =
f  ): 600 se obţine un unghi de refracţie r = 300.
 1 1 
(n  1)   Viteza de propagare a luminii în sticlă este:
 R1 R2  m
(viteza luminii în vid este c= 3  10 8 )
a) -25cm, convergentă s
b) -20cm, divergentă m
c) 20cm, divergentă a) 2  10 8
s
74
m c) sin r  0,53
b) 1,5  10 8
s d) sin r  0,23
m e) sin r  0,14
c) 0,5  10 8
s
m 545.* La trecerea unei raze de lumină
d) 3  10 8 dintr-un mediu cu indicele de refracţie n1 =
s
m 1,4 într-un mediu cu indicele de refracţie n2
e) 1,2  10 8 = 1,3 unghiul limită de incidenţă este:
s
a) sin l  0,821
542.Cunoscând că indicele de refracţie al b) sin l  0,928
balsamului de Canada este n = 1,54 şi viteza c) sin l  0,754
m d) sin l  0,545
luminii în vid este c= 3  10 8 , viteza luminii
s e) sin l  0,345
în balsamul de Canada este:
cm 546.* O prismă echilaterală se află în aer. O
a) 1,552 1010
s rază de lumină cade pe prismă sub un unghi
km de incidenţă i = 60°. Indicele de refracţie
b) 1,552 10 5 pentru care raza traversează prisma la
s
deviaţie minimă este:
m
c) 1,948 10 8 a) n = 1,5
s
km b) n = 2
d) 1,948 10 5 c) n = 3
s
m d) n = 2
e) 1,552 10 8 e) n = 1,33
s
547. Oglinzile sferice:
543.* Cunoscând că indicele de refracţie al
diamantului este n = 2,42 şi viteza luminii în a) sunt concave, dacă suprafaţa reflectantă este
m pe interiorul calotei sferice
vid este c= 3  10 8 , viteza luminii în b) sunt divergente, dacă au focar virtual
s
c) sunt convexe, dacă sunt convergente
diamant este:
d) sunt convergente, dacă suprafaţa reflectantă
m este pe exteriorul calotei sferice
a) 1,22  10 8
s e) sunt convexe, daca au focar real
m
b) 1,31  10 8 548. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
s
m adevărate:
c) 1,42  10 8 a) o oglindă convexă transformă un fascicul
s
m paralel într-unul divergent
d) 1,51  10 8 b) o oglindă concavă transformă un fascicul
s paralel într-unul convergent
m c) o oglindă convexă transformă un fascicul
e) 1,24  10 8
s paralel într-unul convergent
d) o oglindă concavă transformă un fascicul
544.* La trecerea unei raze de lumină paralel într-unul divergent
dintr-un mediu cu indicele de refracţie n1 = e) oglinzile sferice transformă un fascicul
1,3 într-un mediu cu indicele de refracţie n2 paralel tot într-unul paralel
= 1,4 unghiul de incidenţă este i = 30°. Atunci
sinusul unghiului de refracţie este: 549.Care dintre următoarele afirmaţii sunt
a) sin r  0,46 adevărate:
b) sin r  0,32 a) Focarul unei oglinzi convexe este real
75
b) Focarul unei oglinzi convexe este virtual c) De întoarcere a luminii în mediul din care a
c) Focarul unei oglinzi concave este real venit, atunci când întâlneşte suprafaţa de
d) Focarul unei oglinzi concave este virtual separare între cele două medii
e) Focarul unei oglinzi convexe este localizat d) De dispariţie a luminii, atunci când
în spatele oglinzii întâlneşte suprafaţa de separare între cele două
medii
550.* O secţiune a unei prisme într-un plan e) De amplificare a luminii, atunci când
perpendicular pe muchie se numeşte: întâlneşte suprafaţa de separare între cele două
a) secţiune secundară medii
b) secţiune de bază
c) secţiune corectă 554.* Un microscop este construit din două
d) secţiune principală sisteme optice convergente (obiectivul şi
e) secţiune invariantă ocularul). Distanţa dintre cele două sisteme
este:
551.* Un sistem de două lentile subţiri se a) mai mare decât suma distanţelor focale ale
numeşte afocal dacă: celor două sisteme
a) focarul obiect al primei lentile coincide cu b) mai mică decât suma distanţelor focale ale
focarul imagine al celei de-a doua lentile celor două sisteme
b) focarul imagine al primei lentile se află la o c) mai mare decât distanţa focală a ocularului
distanţă mai mică decât 10cm de focarul obiect dar mai mică decât distanţa focală a
al celei de-a doua lentile obiectivului
c) focarul obiect al primei lentile se află la o d) mai mare decât distanţa focală a obiectivului
distanţă mai mică decât 10cm de focarul dar mai mică decât distanţa focală a ocularului
imagine al celei de-a doua lentile e) nici una din variantele anterioare nu este
d) focarul imagine al primei lentile coincide cu corectă
focarul obiect al celei de-a doua lentile
e) focarul obiect al primei lentile coincide cu 555.* Ochiul uman este un sistem optic care
focarul obiect al celei de-a doua lentile dă imagini:
a) reale şi drepte
552.Care dintre următoarele afirmaţii sunt b) reale şi răsturnate
legi ale reflexiei: c) virtuale şi răsturnate
a) Unghiul de incidenţă are aceeaşi măsură cu d) virtuale şi drepte
unghiul de reflexie e) reale şi virtuale
b) Unghiul de incidenţă este mai mare decât
unghiul de reflexie 556.* O rază de lumină cade pe o prismă cu
c) Unghiul de incidenţă este mai mic decât indicele de refracţie n = 2, a cărei secţiune
unghiul de reflexie este un triunghi echilateral. Raza de lumină
d) Raza incidentă, normala în punctul de se refractă paralel cu baza prismei. Unghiul
incidenţă şi raza reflectată sunt în acelaşi plan de deviaţie minimă este:
e) Raza incidentă, normala în punctul de a)   45 0
incidenţă şi raza reflectată sunt în plane b)   60 0
perpendiculare
c)   90 0
553.* Reflexia luminii este fenomenul: d)   120 0
a) De schimbare a direcţiei de propagare a e)   30 0
luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în
alt mediu transparent 557.* Cristalinul este o componentă a
b) De menţinere a direcţiei de propagare a ochiului care are formă de:
luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în a) lentilă biconvexă
alt mediu transparent b) prismă
c) lentilă biconcavă
d) oglindă sferică
76
e) oglindă plană y1
b)  
y2
558.* Celulele senzoriale de la nivelul
ochiului, conurile şi bastonaşele, se găsesc n
c)   1
pe: n2
a) cristalin x
b) retină d)    2
x1
c) umoarea apoasă
x
d) umoarea sticloasă e)   1
e) cornee x2
559.* Fenomenul de dependenţă a indicelui 563.Una dintre legile refracţiei se exprimă

de refracţie de culoarea luminii se numeşte: matematic astfel:
a) dispersie; a) n2 sin i  n1 sin r
b) convergenţă; sin i n1
c) divergenţă; b) 
sin r n 2
d) transparenţă;
e) refracție. c) n1 sin i  n2 sin r
sin i n 2
560. Dacă indicele de refracție al sticlei d) 
sin r n1
crește în funcție de lungimea de undă de la
roșu spre violet (ROGVAIV), atunci, pentru sin i v1
e) 
o rază de lumină albă ce trece printr-o sin r v 2
prismă putem afirma că: Notă: v1 , v 2 sunt respectiv vitezele luminii în
a) deviația minimă este făcută de radiația mediile 1 având indicele de refracţie n1 şi 2
violetă; având indicele de refracţie n2
b) toate razele emergente au aceeași deviație;
c) deviația maximă este pentru radiația violetă; 564.Formula fundamentală a lentilelor
d) deviația minimă este făcută de radiația roșie; subţiri este (C=convergenţa lentilei):
e) deviația maximă este pentru radiația roşie. 1 1 1
a)  
561. Formula oglinzilor sferice este: x1 x 2 f
1 1 2 x  x2
a)   b) 1 C
x1 x 2 R x1 x 2
1 1 1 1 1
b)  c)  
x1 x 2 R x 2 x1 f
1 1 x1 x 2
c)  R d)  f
x1 x 2 x1  x 2
R x1  x 2  1 1 1
d) 2 e)  
x1 x 2 x 2 x1 C
1 1 1
e)   565.Un obiect liniar luminos este aşezat
x1 x 2 f perpendicular pe axul optic în fata unei
oglinzi concave la o distanță x1  2 f față de
562.Mărirea transversală a unei oglinzi
sferice este data de: vârful oglinzii. Imaginea în oglinda este:
y a) virtuală
a)   2 b) reală
y1 c) răsturnată
d) mai mare decât obiectul
e) mai mică decât obiectul
77
566.Un obiect liniar luminos este aşezat e) egală cu obiectul

perpendicular pe axul optic principal în fata
unei oglinzi concave la o distanţă 571.Un obiect liniar luminos este aşezat
f  x1  2 f faţă de vârful oglinzii. Imaginea perpendicular pe axul optic principal al unei
lentile subţiri, convergente, la distanța
dată de oglinda este:
f  x1  2 f . Imaginea în lentilă este:
a) reală
b) virtuală a) egală cu obiectul
c) dreaptă b) reală
d) răsturnată c) răsturnată
e) mai mare decât obiectul d) dreaptă
e) mai mare decât obiectul
567.Un obiect liniar luminos este aşezat
perpendicular pe axul optic principal în faţa 572.Un obiect liniar luminos este aşezat
unei oglinzi concave la o distanţă x1  f perpendicular pe axul optic principal al unei
lentile subţiri, convergente, la distanța
faţă de vârful oglinzii. Imaginea în oglindă
x1  f . Imaginea în lentilă este:
este:
a) reală a) virtuală
b) virtuală b) răsturnată
c) răsturnată c) dreaptă
d) dreaptă d) mai mică decât obiectul
e) mai mare decât obiectul e) mai mare decât obiectul
568.Un obiect liniar luminos este aşezat 573.Un obiect liniar luminos este aşezat
perpendicular pe axul optic principal în faţa perpendicular pe axul optic principal al unei
unei oglinzi convexe. Imaginea în oglinda lentile subţiri, divergente. Imaginea în lentilă
este: este:
a) reală a) reală
b) răsturnată b) dreaptă
c) virtuală c) virtuală
d) dreaptă d) mai mare decât obiectul
e) mai mica decât obiectul e) mai mică decât obiectul
569.Un obiect liniar luminos este aşezat 574.Care dintre următoarele elemente sunt
perpendicular pe axul optic principal al unei elemente principale ale unei lentile subţiri:
lentile subţiri, convergente, la distanţa a) centrul optic al lentilei
x1  2 f . Imaginea în lentilă este: b) axa optică principală
c) fascicolul de lumină incident pe lentilă
a) dreaptă d) focarele
b) reală e) razele de curbură ale feţelor
c) răsturnată
d) virtuală 575.O prismă dreptunghiulară cu unghiul
e) mai mica decât obiectul refringent A=300 se află în aer. O rază de
lumină cade pe faţa AB a prismei şi iese
570.Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe faţa AC a prismei când:
perpendicular pe axul optic principal al unei
lentile subţiri, convergente, la distanta a) i=300, n= 2
x1  2 f . Imaginea în lentilă este: b) i=450, n= 2
a) virtuală c) i=450, n=1,5
b) dreaptă d) i=600, n= 3
c) reală
d) răsturnată e) i=300, n= 3
78
576.Unghiul limită de reflexie totală verifică a) n =1,6

legea: b) n = 1,5
a) sin l  n21 c) n= 3
b) cos l  n21 d) n = 1,73
e) n = 1,33
c) tg l  n21
n 581.O lentilă convergentă are convergenta
d) sin l  2
n1 de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
n lentila, pe axa optica principală se aşează un
e) sin l  1 obiect de înălţime y1 = 8 cm care-şi formează
n2 o imagine reală. Mărirea liniara a lentilei
este:
577.Un microscop este alcătuit din două
a)   2
lentile convergente. Care din afirmaţiile
următoare este adevărată: b)   2
a) obiectivul are distanța focală mai mare şi dă c)   0,5
imagini virtuale şi drepte d)   0,5
b) obiectivul are convergenţa mai mare şi dă 1
imagini reale, răsturnate e)   
2
c) ocularul dă imagini reale răsturnate
d) ocularul dă imagini virtuale, mult mărite 582.Care dintre următoarele afirmaţii este
e) ocularul dă imagini virtuale, mult micşorate adevărată:
a) grosismentul este diferit de mărirea
578.O oglindă concavă formează o imagine
unghiulară
reală
b) mărirea transversală este dată de formula
a) când obiectul este virtual y
b) când obiectul este real la o distantă d  2 f  1
y2
c) când obiectul este real la o distantă d  f
c) mărirea transversală este dată de formula
d) când obiectul este real la o distantă
y
f  d  2f  2
e) niciodată y1
d) grosismentul se numeşte şi mărire
579.Dacă raza incidentă se află într-un unghiulară
mediu cu indicele de refracţie n1 iar raza e) mărirea transversală este dată de formula
refractată se află într-un mediu cu indicele   y1  y 2
de refracţie n2 şi unghiul de incidenţă i este f) (Notă: y1 şi y2 sunt respectiv lungimile
diferit de zero atunci: obiectului măsurat pe o axă perpendiculară pe
a) raza refractată se depărtează de normală axa optică şi a imaginii date de instrument)
daca n2  n1
b) raza refractată se apropie de normală daca 583.Instrumente optice care dau imagini
reale sunt:
n2  n1
c) raza refractată se depărtează de normală a) ochiul
b) microscopul
daca n2  n1
c) telescopul
d) raza refractată se apropie de normală daca d) lupa
n2  n1 e) aparatul de fotografiat
e) raza refractată trece nedeviată
584.Instrumente optice care dau imagini
580.La ieşirea din sticlă o rază luminoasă virtuale sunt:
formează la un unghi de incidenţă de i = 300 a) ochiul
un unghi de refracţie r = 600. Indicele de b) aparatul de fotografiat
refracţie al sticlei este:
79
c) microscopul a) 1,32 10 8 m / s ;

d) lupa
b) 1,846.10 5 km / s  ;
e) telescopul
c) 1,32 10 5 km / s ;
585.Care dintre următoarele afirmaţii nu d) 1,846 10 8 m / s ;
sunt corecte:
e). 2,173 10 5 km / s .
a) hipermetropia se corectează cu lentile
convergente 591. Lumina emisă de steaua   Centauri ,
b) hipermetropia se corectează cu lentile (cea mai apropiată stea de Pământ), ajunge
divergente la noi în 4,3ani . Cât este distanța de la
c) miopia se corectează cu lentile convergente
această stea până la Pământ?
d) miopia se corectează cu lentile divergente
e) miopia şi hipermetropia nu se pot corecta cu a) 4,07 10 13 km ;
lentile b) 9,3 1016 m ;
586.Care dintre următoarele afirmaţii sunt c) 4,07 1016 m ;
corecte: d) 9,3 1013 km ;
a) hipermetropia se corectează cu lentile e) 5,27 1014 km .
convergente
b) hipermetropia nu se corectează 592. Bifați afirmațiile adevărate:
c) miopia se corectează cu lentile divergente a) optica geometrică studiază legile propagării
d) prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu luminii, ținând cont de natura luminii
lentile convergente
b) în orice mediu lumina se propagă în linie
e) prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu
lentile divergente dreaptă
c) optica geometrică face abstracție de natura
587.O lentilă convergentă poate fi: luminii
a) biconvexă d) drumul unei raze de lumină nu depinde de
b) biconcavă alte raze cu care se intersectează
c) plan-concavă e) drumul unei raze depinde de sensul de
d) plan-convexă
propagare
e) nu are o forma stabilită
588.O lentilă divergentă poate fi: 593. Bifați afirmațiile adevărate:

a) biconvexă a) pe o suprafață cu asperități, lumina se
b) biconcavă reflectă într-o singura direcție
c) plan-concavă b) pe o suprafață metalică lustruită, lumina se
d) plan-convexă reflectă pe mai multe direcții, pentru același
e) nu are o forma stabilită unghi de incidenta
c) reflexia este fenomenul de întoarcere a
589.Care dintre următoarele afirmaţii sunt
caracteristici ale instrumentelor optice: luminii când aceasta întâlnește o suprafață ce
a) mărirea transversală reflectă
b) grosismentul d) reflexia este fenomenul de întoarcere a
c) greutatea luminii când întâlnește o suprafață de separare
d) puterea electrică dintre două medii
e) puterea optică e) lumina se poate reflectă pe suprafață apei ca
pe o oglindă
590. Sinusul unghiului limită (de reflexie
totală) la interfața dintre sticlă și aer are
valoarea 8/13. În aer, viteza luminii este
la oglinzi sferice:
c  3.108 m / s . Ce viteză are lumina în sticlă?
80
a) oglinzile sferice au de regulă dimensiuni d) în cazul deviației minime, raza refractată este
mici comparativ cu raza lor de curbură, caz în paralelă cu baza prismei, când secțiunea
care fasciculele de lumină fac un unghi mare cu principală a prismei este un triunghi oarecare
axul principal e) deviația minimă se obține când unghiul de
b) focarul oglinzii convexe este virtual incidenta este egal cu cel de emergență
c) oglinda convexă transformă un fascicul
paralel în unul convergent 598. Bifați afirmațiile adevărate pentru
d) o rază ce trece prin centrul de curbură se prismă:
reflectă pe aceeași direcție a) pentru ca o rază de lumină ce pătrunde prin
e) oglinda concavă transformă un fascicul fața AB să poată ieși prin fata AC trebuie ca
paralel în unul divergent ∢r’>∢l (unde l este unghiul limită)
b) condiția de emergența este condiția ca orice
595. Bifați afirmațiile adevărate referitoare rază ce intra în prismă să poată ieși din ea
la oglinzi sferice: c) dacă lumina cade perpendicular pe una din
a) imaginea reală se formează la intersecția fetele cateta ale unei prisme a cărei secțiune
razelor refractate principală este un triunghi isoscel, indiferent de
b) imaginea virtuală se formează la intersecția materialul prismei apare reflexia totală pe
razelor reflectate ipotenuză
c) o raza paralelă cu axa optică, după reflexie d) prisma cu reflexie totală deviază o rază din
trece prin focarul oglinzii convexe drumul ei cu un unghi de 90°
d) o raza paralela cu axa optica se reflecta astfel e) o raza trece nedeviată printr-o prismă cu
încât prelungirea ei trece prin focarul oglinzii reflexie totală
convexe
e) o imagine reală se formează în fața oglinzii 599. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
la dispersia prin prismă:
596. Bifați afirmațiile adevărate referitoare a) un fascicul îngust de lumina albă, după
la reflexia totală a a luminii: intrarea în prismă, devine convergent
a) unghiul limita nu depinde de mediile de b) dispersia se datorează faptului ca mediul de
propagare dispersie are același indice de refracție pentru
b) unghiul de refracție pentru care unghiul de toate culorile din spectrul luminii albe
incidenta este de 90° se numește unghi limită c) pentru sticla obișnuită, indicele de refracție
c) absența totală a luminii în mediul mai pentru culoarea violet este mai mare decât
refringent se numește reflexie totala pentru culoarea roșie
d) reflexia totală are ca aplicație fibrele optice d) culoarea cea mai deviată are o valoare a
e) în cazul reflexiei totale, suprafața de separare indicelui de refracție pentru sticlă mai mare
dintre cele două medii se comporta ca o oglindă e) dispersia luminii explică mirajul optic
597. Bifați afirmațiile adevărate referitoare 600. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
la prisma optică: la lentilele subțiri:
a) prisma este un mediu transparent și a) o lentila biconvexă este divergentă
neomogen mărginit de două suprafețe plane b) o lentila biconcavă este convergentă
paralele c) o lentila plan convexă este convergentă
b) unghiul de deviație nu depinde de unghiul de d) o lentila plan concavă este divergentă
incidență e) o lentila concav plană este divergentă
c) unghiul de deviație este mai mare decât o
valoare minimă 601. Bifați afirmațiile adevărate referitoare
la lentile:
81
a) focarele unei lentile divergente sunt reale a) miopia se corectează cu o lentilă care trebuie
b) focarele unei lentile convergente sunt să micșoreze convergența cristalinului
virtuale b) miopia se corectează cu o lentila convergenta
c) imaginea reala se formează la intersecția care sa crească convergenta cristalinului
razelor reflectate c) hipermetropia se corectează cu lentile
d) imaginea virtuală a oricărei lentile divergente
convergente este mărita d) prezbitismul se corectează cu lentile
e) o raza care trece prin focarul obiect al unei divergente
lentile convergente se refractă paralel cu axa e) pentru corectarea prezbitismului se folosesc
optica principală lentile care măresc convergența ochiului.

a) o raza ce trece prin centrul de curbură al
lentilei, trece nedeviată
b) o raza paralelă cu axa optică a unei lentile
convergente, după refracție trece prin focarul
imagine
c) o raza paralela cu axa optica a unei lentile
convergente, după refracție trece prin focarul
obiect
d) fiecărui punct obiect îi corespunde un punct
imagine
e) orice raza perpendiculara pe lentila trece
nedeviata

la microscop:
a) obiectivul este o lentila convergentă cu
distanța focală mare
b) ocularul este o lentila divergentă
c) imaginea obiectului prin obiectiv este reală
d) imaginea obiectului prin microscop este
micșorată
e) imaginea obiectului prin obiectiv se
formează între ocular și focarul obiect
al ocularului

a) cristalinul are forma unei lentile biconcave
b) cristalinul își modifică convergența
c) un ochi normal are focarul în fata retinei
d) un ochi normal are focarul în spatele retinei
e) fenomenul de acomodare urmărește ca
imaginea să rămână pe retină
82
Capitolul 5: Fizică atomică c) n2  2

d) n2  1
e) n2  0
606.* Din punct de vedere electric, nucleul
atomului este: 611.* Într-un atom de hidrogen, nucleul
atrage electronul aflat la o distanţa r pe o
a) încărcat negativ
orbită circulară cu forţa:
b) nu are sarcină electrica
c) încărcat pozitiv e2
a) Fel 
d) suma sarcinilor electrice este zero 4 0 r 3
e) neutru
e2
b) Fel  
607.* Dimensiunea (raza) unui atom este de 4 0 r 2
ordinul: e
c) Fel 
a) 10-12 m 4 0 r
b) 10-15 m
c) 10-14 m e
d) Fel  
d) 10-10 m 4 0 r 2
e) 10-9 m e2
e) Fel  
4 0 r
608.* Nucleul atomic a fost descoperit de
Rutherford prin experimente de împrăştiere
pe ţinte metalice a particulelor: 612.* Electronul din atomul de hidrogen se
poate roti în jurul nucleului doar pe orbite
a)   circulare pentru care momentul cinetic (L)
b)  este: (unde h este constanta lui Plank).
c)  2
a) L  n
d)   h
e) neutroni 1 2
b) L 
n h
609.* Formula generală pentru seriile
h
1  1 1  c) L  n
spectrale este    R   2  2 , unde 2
  n1 n2  1 h
d) L 
R este constanta lui Rydberg iar n1 şi n2 sunt n 2
numere întregi. Pentru seria Balmer n1 are 2h
valoarea: e) L 
n
a) 1
b) 2 613.* Condiţia de cuantificare a razelor pe
c) 3 care se roteşte electronul în jurul nucleului
d) 4 h
în atomul de hidrogen este: (   , h este
e) 5 2
constanta lui Plank)
610.* Formula generală pentru seriile
4 0  2 2
1  1 1  a) rn  n
spectrale este    R   2  2  , unde me 2
  n1 n2  4 0 3
R este constanta lui Rydberg iar n1 şi n2 sunt b) rn  n
me 2
numere întregi. Pentru seria Paschen n2 4 0 
poate avea următoarele valori: c) rn  n
me 2
a) n2  4
b) n2  3
83
4 0  2 1 d) -1,51 eV
d) rn  e) -2 eV
me 2 n2
4 0  2 1 618.* Fotonii radiaţiilor X au lungimea de
e) rn   2
me 2 n undă cuprinsă între:
a) 100 nm    1000 nm
614.* Energia totală a electronului pe a n-a
h b) 400 nm    700 nm
orbită circulară este: (   , h este c) 1000 nm    2000 nm
2
constanta lui Plank): d) 0,01 nm    50 nm
e) 500 nm    700 nm
me 4
a) E n  n 2 2
32 2 0 h 2 619.* Radiaţiile X sunt de tip
4
me a) elastic
b) En  n 2
32 2  0  2
2 b) mecanic
c) sonor
1 me 4 d) electromagnetic
c) En  
n 2 32 2 0 2  2 e) termic
1 me 4
d) En  2 620.* Lungimea de undă minimă a radiaţiei
n 32 2 0 2 h 2 X emise în spectrul de frânare depinde de:
me 4 a) tensiunea de accelerare
e) E n  n
32 2 0  2
2 b) natura anticatodului
c) natura catodului
615.* Energia de ionizare corespunde d) temperatura anticatodului
tranziţiei electronului de pe nivelul n=1 pe e) intensitatea curentului
nivelul n şi are în cazul hidrogenului
621.* Formula matematică pentru legea lui
valoarea:
Moseley este:
a) Wioniz  10,2 eV
Rc  1 1 
b) Wioniz  10,5 eV a)  2  2
 2
Z     n k 
c) Wioniz  0 eV 2
b) 
Z    1 1 
d) Wioniz  13,6 eV  2  2
Rc  n k 
e) Wioniz  15 eV
2 1 1 
c)   RcZ     2  2 
616.* Câţi jouli are un electron-volt? n k 
2 1 1 
a) 1 eV  2  10 15 J d)   RcZ     2  2 
k n 
b) 1 eV  3  10 14 J
 1 1 
c) 1 eV  1,6  10 19 J e)   RcZ    2  2 
k n 
d) 1 eV  2  10 20 J
e) 1 eV  1,6  10 20 J 622.* Lungimea de undă a unui foton de
raze X are limita inferioară de ordinul
617.* Electronul unui atom de hidrogen se 10-3nm. Care este frecvenţa acestui foton?
află pe orbita cu raza de 4,77  10 10 m . Care (c = 3 · 108 m/s)
este energia electronului pe această orbită a) 3  1016 Hz
( r1  0,529 10 10 m; Eioniz  13,6 eV ) b) 3  1018 Hz
a) 2 eV c) 3  10 20 Hz
b) 1,71 eV d) 3  1017 Hz
c) -1,75 eV e) 3  1019 Hz
84
623.* Lungimea de undă a unui foton de 627.* De câte ori creşte raza orbitei
raze X are limita inferioară de ordinul 10-3 electronului atomului de hidrogen aflat
nm. Care este energia (în eV) acestui foton? iniţial în starea fundamentală dacă este
(c = 3 · 108 m/s şi h = 6.625 · 10-34Js) excitat cu o cuantă cu energia W  12,09eV .
a) 124,1 eV Se dau ( R  1,1  10 7 m 1 , h  6,625  10 34 Js ,
b) 12,41 eV c = 3 · 108m/s)
c) 1,241 eV a) 7
d) 1241 eV b) 5
e) 1,241 MeV c) 3
d) 9
624.* Într-un tub de raze X spectrul e) 2
continuu are limita spre lungimi de unda
628.* Cea mai mare lungime de undă din
scurte  m  4,1  10 11 m . Care este energia
seria Lyman a hidrogenului este
acestor fotoni ( h  6,625  10 34 J  s ): 1  121,6nm . Care este cea mai mare
a) 3,75  10 15 J lungime de undă din seria Balmer a
hidrogenului:
b) 2,42  10 15 J
a) 565 nm
c) 4,84  10 15 J b) 321,6 nm
d) 4,84  10 16 J c) 656,6 nm
e) 3,75  10 17 J d) 413,7 nm
e) 512,1 nm
625.* Într-un tub de raze X spectrul
continuu are limita spre lungimi de unda 629.* Electronul atomului de hidrogen are o
tranziţie intre nivelele cuantice n1=2 şi n2=4
scurte  m  4,1  10 11 m . Care este tensiunea
( R  1,1  10 7 m 1 , c  3  10 8 m / s ). Frecvenţa
de accelerare a electronilor din tubul de raze
X (se dau constanta lui Plank h, viteza corespunzătoare tranziţiei este:
luminii în vid c şi sarcina electronului e a) 5,71014 Hz
 h  6,625  10 34 J  s ; c  3  10 8 m / s ;  b) 4,51014 Hz
 : c) 6,21014 Hz
 e  1,6  10 19 C 
  d) 3,71014 Hz
a) 30 V e) 7,11014 Hz
b) 300 V
c) 30,3 kV 630.* Condiţia de cuantificare a momentului
cinetic afirmă că:
d) 10 kV
a) electronul se mişcă în jurul nucleului
e) 20 kV
numai pe orbite pentru care momentul său
cinetic este un multiplu întreg şi par al
626.* Sa se calculeze tensiunea de accelerare
constantei 
în cazul unui tub de raze X dacă spectrul
b) electronul se poate mişca pe orice orbită în
continuu (de frânare) al anticatodului
jurul nucleului
tubului are lungimea minimă m = 0,0207 c) electronul se mişcă în jurul nucleului
nm: (h = 6,625 · 10–34J·s, c = 3·108m/s, e = numai pe orbite pentru care momentul său
1.6 · 10–19C): cinetic este un multiplu întreg şi număr prim, al
a) 30 kV constantei 
b) 10 kV d) electronul se mişcă în jurul nucleului
c) 50 kV numai pe orbite pentru care momentul său
cinetic este un multiplu întreg şi impar al
d) 60 kV constantei 
e) 20 kV
85
e) electronul se mişcă în jurul nucleului a) nu explică spectrele de emisie şi absorbţie

numai pe orbite pentru care momentul său ale atomului de hidrogen
cinetic este un multiplu întreg al constantei  b) nu explică spectrele de emisie şi absorbţie
ale atomilor cu mai mulţi electroni
631.* Energia de ionizare a unui atom c) nu explică intensitatea liniilor spectrale
corespunde tranziţiei: d) nu permite determinarea energiei de
a) de pe nivelul n=1 pe nivelul n=2 ionizare a atomului de hidrogen
b) de pe nivelul n=1 pe nivelul n=3 e) nu permite extinderea rezultatelor la atomii
c) de pe nivelul n=1 pe nivelul n= hidrogenoizi
d) de pe nivelul n=2 pe nivelul n=3
e) de pe nivelul n=2 pe nivelul n= 636. Cu cât se va modifica energia cinetică a
electronului atomului de hidrogen daca
632. Energia totală a unui electron aflat pe a acesta emite un foton cu lungimea de undă
n-a orbită este: de   484,75nm (h = 6,625 · 10–34J·s, c =
a) direct proporţională cu masa electronului 3·108m/s)
b) invers proporţională cu masa electronului a) 3  10 15 J
c) direct proporţională cu sarcina electronului b) 0,041  10 17 J
la puterea a patra
d) direct proporţională cu sarcina electronului c) 4,1  10 19 J
la puterea a doua d) 2,56 eV
e) invers proporţională cu pătratul e) 1,38 eV
permitivităţii absolute a vidului
637. Va absorbi un atom de hidrogen un
633. Energia fotonului emis sau absorbit de foton cu frecvenţa   Rc unde
un electron intr-o tranziţie intre doua orbite 7 1
R  1,1  10 m este constanta lui Rydberg iar
staţionare (a n-a şi a k-a) este:
c  3  10 8 m / s este viteza luminii în vid:
a) h nk  E k  E n
a) nu
me 4  1 1  b) da, energia absorbita va fi de 21,8 10 19 J
b) h nk  2 2  2  2
32  0 n k  c) da, energia absorbita va fi de 13,66 eV
me 4
 1 1  d) da, va produce ionizarea atomului
c) h nk   2  2
2
32  0   n
2
k 2 e) da, energia absorbita va fi de 0,2  10 18 J
hc
d) h nk  638. Radiaţiile X se pot obţine prin
 nk
a) frânarea într-un material a unor electroni
 1 1  acceleraţi
e) h nk  RH hc 2  2 
n k  b) tranziţia electronilor între două nivele
profunde (apropiate de nucleu)
634. Modelului Bohr pentru atom: c) tranziţia electronilor între două nivele
a) explică spectrele de emisie şi absorbţie ale periferice
atomului de hidrogen d) accelerarea electronilor
b) permite determinarea energiei de ionizare a e) ciocniri între atomi
atomului de hidrogen
c) explică spectrele de emisie şi absorbţie ale 639. Legea lui Moseley arată că:
atomilor cu mai mulţi electroni a) frecvenţa radiaţiilor caracteristice depinde
d) permite extinderea rezultatelor la atomii de numerele cuantice ale nivelurilor între care
hidrogenoizi se face tranziţia
e) explică intensitatea liniilor spectrale b) frecvenţa radiaţiilor caracteristice depinde
de numărul atomic Z al speciei atomice
635. Deficienţele modelului Bohr sunt: respective
86
c) rădăcina pătrată a frecvenţei radiaţiilor X 645.Energia radiaţiilor X care au lungimea

depinde de constanta de ecranare  de undă =10-12 m
d) frecvenţa radiaţiilor X nu depinde de ( h  6,625  10 34 Js, c  3  10 8 m / s )
specia atomică folosită
e) frecvenţa radiaţiilor X este invers a) 12,710-14 J
proporţională cu produsul RH  c b) 19,810-14 J
c) 7,9105 eV
640. Spectrele de raze X sunt: d) 1,24106 eV
a) moleculare e) 1,24 MeV
b) de frânare-spectre continue
646.Numărul cuantic principal:
c) de linii-spectre caracteristice
d) de împrăştiere a) cuantifică valoarea energiei
e) de bandă b) cuantifică valoarea momentului cinetic
c) are valori întregi, negative
641. Din spectrul radiației electromagnetice d) are valori întregi, pozitive
fac parte: e) cuantifică direcţia momentului cinetic
a) lumina vizibilă
647.Folosind formula lui Balmer pentru
b) radiația 
seria Balmer, lungimea de undă pentru
c) razele X
tranziţia n2 =3 ( R  1,1  10 7 m 1 )este:
d) radiația 
e) undele radio a) 5,31110-7 m
b) 6,54510-7 m
642. Care dintre următoarele mărimi sunt c) 531,1 nm
numere cuantice: d) 654,5 nm
a) numărul cuantic principal e) 0,6545 m
b) numărul cuantic orbital
c) numărul cuantic secundar 648.Folosind formula lui Balmer pentru
d) numărul cuantic de spin seria Balmer, lungimea de unda pentru
e) numărul cuantic magnetic tranziţia n2=4 ( R  1,1  10 7 m 1 ) este:
643.Electronul atomului de hidrogen are o a) 3,7510-7 m

tranziţie intre nivelele cuantice n=2 şi k=4 b) 375 nm
c) 4,84810-7 m
( R  1,1  10 7 m 1 ). Lungimea de undă
d) 484,8 nm
corespunzătoare tranziţiei este: e) 0,4848 m
a) 4,8510-7m
b) 3,2510-7m 649.Spectrul emis de un tub de raze X are:
c) 48510-9m a) o componenta continuă
d) 32510-9m b) o componentă adiacentă
e) 485 nm c) o componentă discreta
d) o componentă alternativă
644.Să se calculeze energiile radiaţiilor X cu e) o componentă principală
lungimea de undă extrema  =
200Ǻ=210-8m. 650.Un atom conţine:
(h  6,625  10 34 Js, c  3  10 8 m / s ) a) nucleu
b) molecule
a) 7,510-18 J
c) structuri moleculare
b) 9,910-18 J
d) particule necunoscute
c) 47 eV
e) electroni
d) 9910-19 J
e) 62 eV
87
651. Ce valoare are masa unei molecule de 656. Care dintre următoarele afirmaţii este
acetilenă ( C2 H 2 )? (Se dă: numărul lui corectă:
Avogadro N A  6,023 10 23 molecule / mol ) a) pentru pătura K numărul cuantic principal
este n = 1
a) 4,32  10 23 g b) pentru pătura L numărul cuantic principal
b) 4,32  10 19 g este n = 2
c) 4,32  10 22 kg c) pentru pătura K numărul cuantic principal
este n = 2
d) 4,32  10 23 mg d) pentru pătura L numărul cuantic principal
e) 4,32  10 26 kg este n = 1
e) pentru pătura M numărul cuantic principal
652. Un Ǻ (Angstrom) este o unitate de este n = 3
măsură egală cu:
a) 10-11 m 657. Care dintre următoarele afirmaţii este
b) 0,1 nm corectă:
c) 10-10 m a) pentru subpătura s numărul cuantic orbital
d) 0,01 nm este l = 1
e) 10-8 cm b) pentru subpătura s numărul cuantic orbital
este l = 0
653. Raza unui atom considerat sferic are ca c) pentru subpătura d numărul cuantic orbital
ordin de mărime: este l = 1
a) 10-10 km d) pentru subpătura d numărul cuantic orbital
b) 1 Ǻ este l = 2
c) 0,1 nm e) pentru subpătura p numărul cuantic orbital
d) 1 m este l = 0
e) 10-8 cm
658. Care dintre următoarele afirmaţii este
654. În urma ionizării unui atom de corectă:
hidrogen se poate afirma că: a) pentru pătura K numărul total de electroni
a) atomul pierde un electron este 2
b) atomul câştigă un electron b) pentru pătura K numărul total de electroni
c) atomul se încărcă negativ este 4
d) atomul se încarcă pozitiv c) pentru pătura K numărul total de electroni
e) atomul de dezintegrează este 8
d) pentru pătura L numărul total de electroni
655. Conform celui de al doilea postulat al este 4
teoriei lui Bohr: e) pentru pătura L numărul total de electroni
a) tranziţia atomului dintr-o stare energetică este 8
superioară într-una inferioară are loc cu emisia
659. Care dintre următoarele afirmaţii este
unui foton
b) atomii absorb sau emit energie numai la corectă:
trecerea dintr-o stare staţionară în altă stare a) pentru subpătura s numărul total de
staţionară electroni este 2
c) tranziţia atomului dintr-o stare energetică b) pentru subpătura p numărul total de
superioară într-una inferioară are loc cu electroni este 8
absorbţia unui foton c) pentru subpătura p numărul total de
d) tranziţia atomului dintr-o stare energetică electroni este 6
inferioară într-una superioară are loc cu d) pentru subpătura s numărul total de
absorbţia unui foton electroni este 4
e) tranziţia atomului dintr-o stare energetică e) pentru subpătura s numărul total de
inferioară într-una superioară are loc cu emisia electroni este 8
unui foton
88
660. După modul în care sunt obţinute a) Gazele moleculare emit spectre de linii
spectrele pot fi clasificate în: distincte separate între ele și având culori
a) Spectre de emisie diferite
b) Spectre de poziţie b) Corpurile solide sau lichide aflate la
c) Spectre colorate incandescență emit un spectru discret, linii fine
d) Spectre de absorbţie
separate între ele
e) Spectre combinate
c) Spectrul continuu este același pentru toate
661. După modul în care se prezintă substanțele și diferă în funcție de natura
spectrele pot fi clasificate în: atomilor sau moleculelor constituente
a) Spectre reduse d) Anumite linii spectrale ale unei substanțe
b) Spectre de bandă pot fi influențate de condițiile experimentale în
c) Spectre de linii care se găsește substanța
d) Spectre separate
e) Liniile spectrului caracteristic ale unei
e) Spectre continue
substanțe diferă față de poziția liniilor de
662. Despre analiza spectrală se poate absorbție ale aceleiași substanțe, aflată în
afirma că: condiții fizice similare, fenomen numit inversia
a) Analiza spectrală cantitativă are la bază liniilor spectrale
principiul conform căruia intensitatea fiecărei
linii spectrale depinde de concentraţia atomilor 665. Bifați afirmațiile adevărate:
din proba analizată a) spectrul de absorbție al unei substanțe se
b) Analiza spectrală calitativă are la bază obține analizând lumina emisă de substanța
principiul conform căruia intensitatea fiecărei
respective, cu ajutorul unui spectroscop
linii spectrale depinde de concentraţia atomilor
din proba analizată b) spectrul de emisie al unei substanțe se obține
c) Analiza spectrală cantitativă are la bază analizând lumina monocromatică ce traversează
principiul conform căruia fiecare element are proba absorbantă, cu ajutorul unui spectroscop
un spectru caracteristic, format dintr-o c) liniile spectrului de emisie ale unei substanțe
succesiune de linii spectrale bine determinate se obțin la aceleași numere de undă ca și liniile
d) Analiza spectrală calitativă are la bază
spectrului de absorbție
principiul conform căruia fiecare element are
un spectru caracteristic, format dintr-o d) liniile spectrului de emisie se obțin
succesiune de linii spectrale bine determinate interpunând proba între o sursă de radiație
e) Analiza spectrală informativă are la bază continua și aparatul spectral
principiul conform căruia intensitatea fiecărei e) spectrul de emisie este format dintr-o serie
linii spectrale depinde de concentraţia atomilor de imagini liniare, distincte ale fantei de intrare
din proba analizată a spectroscopului
663. Deficienţele modelului planetar al
666.* Bifați afirmația adevărată:
atomului sunt:
a) liniile spectrale ale unei substanțe sunt
a) instabilitate din punct de vedere mecanic
b) este instabil din punct de vedere electric dispuse haotic, iar spre lungimi de undă mari se
c) este instabil din punct de vedere termină cu o bandă continua
electrodinamic b) seriile spectrale se termină cu o bandă
d) emite numai un spectru continuu de radiaţii continua spre numere de undă mari
electromagnetice c) relația Rydberg este valabilă numai pentru
e) emite un spectru discret de radiaţii atomul de hidrogen
electromagnetice
d) spectrul de emisie al unei substanțe conține o
664.* Bifați afirmația adevărată: singură serie spectrală
89
e) majoritatea liniilor spectrale ale atomului de d) existența unor unghiuri de împrăștiere mari
hidrogen au ca domeniu spectral vizibilul este datorată nucleului țintă
e) majoritatea particulelor α sunt deviate de
667.* Calculați numărul de undă minim al foița metalică
liniilor spectrale din seria Lyman
a) 4/ 3R 671. Bifați afirmațiile exacta cu privire la
b) 1/R modelul planetar al atomului:
c) 3R/4 a) Energia totală a sistemului ia valori
d) R discrete, cuantificabile
e) 4/R b) Deoarece electronul emite radiație
electromagnetică, energia totală ia valori
668.* Precizați valorile numerelor n1 și n2 în negative
cazul celei de-a treia linii spectrale din seria c) Faptul că energia ia valori negative
aflată în domeniul vizibil
înseamnă că atomul este instabil din punct de
a) n1 = 2, n2 = 5
vedere mecanic
b) n1 = 1, n2= 4
d) Frecvența radiației emisă în conformitate cu
c) n1 = 3, n2= 6
legile electrodinamicii clasice este egală cu
d) n1 = 1, n2= 5
frecvența de rotație
e) n1 = 4, n2= 6
e) Valorile negative ale energiei totale a
669.* Referitor la experimental Rutherford sistemului corespund unei mișcări localizate a
bifați afirmația adevărată: electronului în jurul nucleului
a) majoritatea particulelor alfa sunt deviate de
672. Bifați afirmațiile exacte cu privire la
către foița metalică, în acord cu modelul
modelul planetar al atomului:
Thomson al atomului
a) în urma procesului de emisie, conform
b) posibilitatea împrăștierii la unghiuri mari
legilor electrodinamicii clasice, energia
prin ciocniri succesive este exclusă din cauza
sistemului scade iar electronul cade pe nucleu
grosimii mici a foiței metalice
b) la trecerea de pe un nivel energetic inferior
c) influența electronilor în producerea
pe unul superior, se poate absorbi o radiație
împrăștierii particulelor α este semnificativă
electromagnetică
d) modelul lui Thomson consideră că întreaga
c) trecerea de pe un nivel energetic superior pe
masa a atomului cât și sarcina pozitivă este
unul inferior se face cu emisie de radiație
concentrate în nucleu
electromagnetică
e) experimental Rutherford a stat la baza
d) atomul emite un spectru continuu de radiație
realizării modelului Thomson al atomului
electromagnetică
670. Bifați afirmațiile adevărate, referitoare e) modelul poate explica spectrul de emisie al
la experimental Rutherford: atomului de hidrogen
a) experimental Rutherford ajunge la concluzia
673.* Bifați afirmația adevărată referitoare
că sarcina pozitivă și negative sunt distribuite
la experimentul Franck-Hertz:
într-o sferă de rază egală cu 10 -10 m
a) În cazul unui tub vidat, intensitatea
b) deoarece majoritatea particulelor α trec
curentului electric prezintă o serie de maxime
nedeviate, rezultă că sarcina pozitivă este
foarte pronunțate
concentrate într-o regiune extrem de mica
b) În cazul unui gaz monoatomic intensitatea
c) influența electronilor în procesul de
curentului electric ajunge la saturație
împrăștiere α este semnificativă
90
c) În cazul unor ciocniri inelastice cu atomii c) Modelul nu poate explica spectrul de

gazului, atomii pot să emită radiație absorbție al atomului de hidrogen
electromagnetică d) Atât în interiorul atomului cât și în exterior
d) Prin ciocniri elastice starea energetică a energia electronului poate varia discret
atomului se poate modifica e) Energiile pozitive reprezintă stări legate în
e) În cazul unui tub vidat, indiferent de care electronul se mișcă liber pe o traiectorie
valoarea tensiunii de accelerare intensitatea închisă în jurul nucleului
curentului electric este diferită de zero
677. Bifați afirmațiile exacte referitoare la
674. Bifați afirmațiile adevărate referitoare modelul lui Bohr:
la experimental Franck-Hertz: a) Modelul lui Bohr permite calcularea
a) în urma ciocnirilor elastice, atomii pot trece energiei de ionizare în cazul atomilor
dintr-o stare energetică în alta hidrogenoizi
b) maximele intensității curentului sunt b) Modelul lui Bohr poate explica spectrele de
dependente de gazul din tub emisie și de absorbție în cazul atomilor cu mai
c) maximele intensității curentului corespund mulți electroni
unor tensiuni de accelerare care nu depind de c) Relațiile energiei și razei atomice sunt
natura gazului aceleași atât în cazul atomului de hidrogen cât
d) atomii pot primii orice cantitate de energie și în cazul ionilor hidrogenoizi
de la electroni d) Modelul Bohr poate calcula constanta
e) atomii pot primi energie în cantități ce Rydberg
depind de natura lor e) Modelul Bohr nu permite calcularea
constantei Rydberg
la modelul lui Bohr: 678.* Un atom de heliu o dată ionizat (He+)
a) postulatul mecanic consider că atomii pot să se comportă asemenea unui atom de
absoarbă sau să emită energie la trecerea dintr-o hidrogen, exceptând faptul că sarcina
stare în alta nucleară este de două ori mai mare.
Cunoscând energia nivelului fundamental al
b) postulatul optic consider că starile de energie
atomului de hidrogen -13,6eV, calculați
ale atomului de hidrogen sunt stări staționare energia primului nivel al atomului de heliu, o
c) primul postulat este în contradicție cu legile dată ionizat:
electrodinamicii clasice a) -54,4 eV
d) electronul se mișcă doar pe acele orbite b) -13,6 eV
pentru care energia cinetică este un multiplu c) -6,8 eV
întreg oarecare de ћ d) -1,51 eV
e) energiile pozitive pot varia continuu și e) -0,85 eV
reprezintă stări nelegate
679. Referitor la producerea radiațiilor X,
676.* Bifați afirmația adevărată referitoare bifați afirmațiile adevărate:
la modelul lui Bohr: a) Producerea radiației X este un proces
a) Modelul Bohr poate explica intensitatea eficient, energia radiației X fiind comparabilă
liniilor spectrale ale atomilor cu energia furnizată tubului
b) Primul postulat a fost introdus pentru a b) Spectrul de linii apare peste cel continuu și
explica stabilitatea sistemelor atomice fiind în are intensitatea mai mică
contradicție cu legile electrodinamicii clasice c) Spectrul de linii depășește cu mult în
intensitate spectrul continuu
91
d) Spectrul continuu se caracterizează printr-o c) linia Kα are cea mai mare lungime de undă
lungime de undă minimă, care depinde de din cadrul seriei K
natura anticatodului d) linia Kα are cea mai mica lungime de undă
e) Scăderea intensității spre lungimi de undă din cadrul seriei K
mari este lentă e) linia Lα are cea mai mare frecvență din
cadrul seriei L
680.* Referitor la mecanismele de producere
a radiațiilor X, bifați afirmația adevărată: 683.* Începând cu ce element din tabelul
a) Spectrul continuu al radiației X se obține ca periodic în spectrul caracteristic al
urmare a interacțiunilor inelastice cu atomii radiațiilor X pot să apară liniile seriei L?
țintei a)Z=8
b) Spectrul caracteristic al radiației X se obține b) Z = 9
ca urmare a interacțiunilor elastice ale c) Z = 11
electronilor cu atomii țintei d) Z = 14
c) Lungimea de undă minimă se obține atunci e) Z = 16
când electronul este adus în stare de repaus
d) Spectrul discret se obține prin expulzarea
electronilor aflați în straturile periferice
e) Intensitatea radiației emise în spectrul
continuu depinde doar de tensiunea de
accelerare
681. Referitor la spectrul radiației X, bifați

afirmația adevărată
a) Lungimea de undă minimă depinde de
natura anticatodului
b) Spectrul radiațiilor de frânare este un
spectru continuu limitat în domeniul lungimilor
de undă mici
c) În domeniul radiațiilor X, fiecărei linii de
emisie îi corespunde o absorbție de frecvență
egală
d) Radiațiile caracteristice apar ca urmare a
tranzițiilor ce au loc pe nivelele energetice
inferioare
e) Intensitatea radiațiilor emise în spectrul de
frânare nu depinde de intensitatea curentului
electric
682. Referitor la spectrul caracteristic al

radiațiilor X, bifați afirmațiile exacte
a ) a treia linie spectrală a seriei L corespunde
tranziției între nivelele energetice 2 și 4
b) linia Mϒ corespunde tranziției între nivelele
6 și 3
92
Capitolul 6: Fizică nucleară a) numărul total de nucleoni (protoni +

neutroni) din nucleu
b) numărul de neutroni din nucleu
c) numărul de protoni din nucleu
684.* Nucleul atomic are în interiorul său: d) numărul de electroni din atom
a) protoni şi electroni e) suma electronilor a protonilor şi a
b) neutroni şi electroni neutronilor din atom
c) protoni şi neutroni
d) atomi 690.* Radioactivitatea naturală a fost
e) molecule descoperită de către:
a) Bethe
685.* Raza nucleului poate fi calculată cu b) Einstein
relaţia aproximativă: (A-numărul de masa, c) Rutherford
r0  1,45  10 15 m ) d) Henri Becquerel
2
e) James Joule
a) r  r0  A 3
691.* Consideraţi următoarea reacţie de
b) r  r0  A 10 A 4 8
dezintegrare: 5 B  Z X  2   4 Be . Care
1
variantă este corectă pentru atomul X:
c) r  r0  A 3
1

1 a) 2 X
3
d) r  r0  A b) 1
0 X
e) r  r0  A 2 c) 12 X
d) 02 X
686.* Raza nucleului are ordinul de mărime:
e) 13 X
a) 10-10m
b) 10+10m
c) 10-9m 692.* Consideraţi următoarea reacţie de
27
d) 10-14m dezintegrare: 13 Al  01n 24   AzX . Care
e) 10+9m variantă este corectă pentru atomul X:
2
a) 10 X
687.* Forţele nucleare sunt forţe de 24
interacţiune: b) 11 X
30
a) numai între protonii din nucleu c) 15 X
b) numai între neutronii din nucleu d) 22
X
11
c) între toţi nucleonii din nucleu indiferent de 25
sarcină e) 13 X
d) de respingere între atomi
e) de respingere între molecule 693.* Consideraţi următoarea reacţie de
dezintegrare: 11 H  01n 00   AzX . Care
688.* Izotopii sunt: variantă este corectă pentru atomul X:
a) nuclee care au acelaşi număr de masa dar a) 2
X
2
număr atomic Z diferit 1
b) nuclee ce au acelaşi număr de neutroni N şi b) 0 X
2
număr atomic Z diferit c) 0 X
c) nuclee care au acelaşi număr atomic Z şi d) X 2
1
număr de masa A diferit 3
d) nuclee care au acelaşi N şi acelaşi A e) X 1
e) nuclee care au acelaşi număr de electroni

694.* Legea dezintegrării radioactive este:
689.* Numărul de masa A este:
93
N numeşte activitatea sursei şi se calculează cu

a) N  0t formula:
e a)    0  e  t
t
 
N  N 0e  b)   0
b)
et

 
t
t
c) N  N 0e c)    0  e 
d)    0  e   t
d) N  N 0 e   t t
 t
1 
e e)   e 
0
e) N
N0
699.* Timpul mediu de viață este:
695.* Timpul de înjumătăţire este timpul în a) intervalul de timp în care numărul iniţial de
care: nuclee scade de 2 ori
b) intervalul de timp în care numărul iniţial de
a) numărul de nuclee radioactive scade de zece
nuclee scade de 3 ori
ori;
c) intervalul de timp în care numărul iniţial de
b) numărul de nuclee radioactive creşte de două
nuclee scade de 4 ori
ori;
d) intervalul de timp în care numărul iniţial de
c) numărul de nuclee radioactive scade la
nuclee scade de e ori (e este numărul 2,71)
jumătate;
e) intervalul de timp în care numărul iniţial de
d) numărul de nuclee radioactive creşte cu
nuclee scade de  ori ( este numărul 3,14)
patru;
e) materia radioactivă se dezintegrează
700.* Timpul mediu de viaţa este dat de
complet.
formula ( - constanta de dezintegrare):
696.* Formula matematică a timpului de a)   
înjumătăţire (în funcție de constanta de 1
b)  
dezintegrare ) este: 
ln 2 1
a) T1 / 2  c)  
 2
b) T1 / 2    ln 2 d)   2
c) T1 / 2  2  ln 2 e)   

d) T1 / 2  701.* Un preparat radioactiv de 238U cu
ln 2
masa de 1g emite 1,27104 particule pe
e) T1 / 2  2  ln 2  
secundă. Care este timpul de înjumătăţire al
izotopului (NA=6,023·1023):
697. Timpul de înjumătățire depinde de:
a) numărul inițial de nuclee radioactive din a) 3  10 7 ani
probă; b) 4,9 108 ani
b) numărul final de nuclee radioactive din c) 2  1010 ani
probă; d) 4,4  10 9 ani
c) tipul probei radioactive;
e) 5  10 6 ani
d) constanta de dezintegrare, ;
e) timpul mediu de viață. 702.* Ce număr atomic Z va avea izotopul ce
698.* Variaţia în timp a numărului de nuclee se obţine din 232
90Th după 4 dezintegrări  şi
dezintegrate (viteza de dezintegrare) se doua dezintegrări   :
94
a) Z=82 c) 12
6 C , 147 N
b) Z=86 14
d) C , 148 O , 147 N
c) Z=84 6
14
d) Z=88 e) 8 O , 168 O
e) Z=80
708.* Precizaţi numărul de neutroni din
703.* Ce număr de masa A va avea izotopul nucleul 148 O :
ce se obţine din 232
90Th după 4 dezintegrări 
a) N=5
şi două dezintegrări   : b) N=22
a) A=220 c) N=3
b) A=224 d) N=12
c) A=216 e) N=6
d) A=228
e) A=218 709.* Precizaţi numărul de neutroni din
nucleul 199 F :
238
704.* Ce izotop se va forma din U după 2
92 a) N=4

dezintegrări  şi o dezintegrare  : b) N=7
238 c) N=10
a) 93 X d) N=11
238
b) 94 X e) N=28
235
c) 94 X
710.* Precizaţi numărul de neutroni din
234
d) 92 X nucleul 2555 Mn :
239
e) 93 X a) N=20
b) N=25
705.* După câţi timpi de înjumătăţire c) N=15
activitatea unei surse radioactive scade de d) N=30
1024 ori: e) N=35
a) t  5  T1 / 2
711.* Unitatea de măsură pentru doza
b) t  3  T1 / 2
biologică este:
c) t  7  T1 / 2 a) Sievert
d) t  4  T1 / 2 b) Curie
e) t  10  T1 / 2 c) Gray
d) Roentgen
706.* Să se determine constanta radioactivă e) Rad
a unui preparat dacă se ştie că activitatea
acestuia scade cu 10% în timp de o ora. (se 712.Care dintre următoarele procese descriu
consideră ln9 = 2,197; ln10 = 2,302) interacţiunea între electroni şi substanţă:
a) anihilarea pozitronului şi electronului
a) 1,5610-4s-1
b) împrăştierea inelastică pe nuclee
b) 1,3210-5s-1
c) influenţează câmpul magnetic nuclear
c) 2,2410-4s-1 d) interacţiunea coulombiană cu electronii
d) 2,9110-5s-1 atomilor
e) 3,5710-3s-1 e) împrăştierea elastică pe nuclee
707.* Care dintre următoarele nucleele 713.* Particulele  sunt:
12 14 14 16 14
6 C , 8 O , 7 N , 8 O , 6 C , sunt izobari:
a) nuclee de 126 C
14
a) 6 C , 168 O b) nuclee de 11 H
12 14
b) 6 C, O 8
95
c) nuclee de 14
7 N b) numărul de protoni
c) numărul de neutroni
d) nuclee de 168 O
d) diferența dintre numărul de nucleoni și
e) nuclee de 24 He numărul de electroni
e) diferența dintre numărul de nucleoni și cel
714.* Radiaţiile  au o natură: de protoni
a) gravitaţională
b) sunt protoni 720. Care dintre afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
c) sunt nuclee de 24 He
a) în nucleu este concentrată toată sarcina
d) sunt electroni
negativă a atomului
e) sunt fotoni (radiaţie electromagnetică)
b) în nucleu este concentrată toată sarcina
715.Care dintre următoarele nucleele pozitivă a atomului
12 14 14 16 14 c) în nucleu nu exista nici sarcină negativă nici
6 C , 8 O , 7 N , 8 O , 6 C , sunt izotopi:
sarcină pozitivă
12
a) 6 C , 147 N d) în nucleu este concentrată aproape toată
b) 12
C , 148 O masa atomului
6
14
e) nucleul nu are masă
c) 8 O , 168 O
d) 12
C , 168 O 721. Câți moli de mercur există într-un
6
12
kilogram din această substanță știind că
e) 6 C 146 C nucleele atomilor săi apar în Tabelul lui
Mendeleev sub forma 201
80 Hg ?
716. Protonul are următoarele caracteristici:
a) sarcina electrică negativă egală cu cea a a)   0,498moli
electronului b)   0,0498kmoli
b) sarcina electrică pozitivă egală în modul cu c)   0,00498kmoli
cea a electronului d)   0,000498kmoli
c) masa egală cu 1,6726510-27Kg e)   4,98moli
d) masa egală cu 1,0072765u
e) are masa de 1836 ori mai mică decât a 722. Masa unui electron este:
electronului a) de 1836,15 ori mai mică decât masa unui
proton
717. Neutronul are următoarele
b) de 1838,68 ori mai mică decât masa unui
caracteristici:
neutron
a) sarcina electrică pozitivă egală în modul cu c) egală cu masa unui proton
cea a electronului d) egală cu masa unui neutron
b) nu are sarcină electrică e) de 1838,68 ori mai mare decât masa unui
c) are masa egală cu cea a electronului neutron
d) masa egală cu 1,66749610-27Kg
e) masa egală cu 1,008665u 723. Forţele nucleare au următoarele
proprietăţi:
718. Un nucleu conţine: a) depind de sarcina electrică
a) Z nucleoni b) depind de distanţă
b) Z-A electroni c) nu depind de sarcina electrică
c) A nucleoni d) nu depind de distanţă
d) Z protoni e) au un caracter de saturaţie
e) A-Z=N neutroni
724. Procesul spontan de trecere a unui
719. Pentru un atom, diferența A-Z nucleu instabil în alt nucleu, proces numit
reprezintă: radioactivitate naturală, poate fi însoţit de
a) numărul de nucleoni emisia de particule:
96
a)  729. Următoarele mărimi fizice

b)  caracterizează efectele biologice ale
c)  radiaţiei:
d)  a) doza biologică
e)  b) timpul de înjumătăţire
c) doza de energie absorbită
725. Proprietăţile dezintegrării  sunt: d) kerma
e) expunerea
a) se observa mai ales pentru nuclee cu A 
200 730. Activitatea unei surse () se măsoară
b) se observa mai ales pentru nuclee cu A  în:
200
a) Secunde
c) energiile particulelor  emise au în general
b) Curie (Ci)
un spectru discret
c) Rem
d) după dezintegrare rezultă un element care se
d) Becquerel (Bq)
găseşte în tabelul periodic al elementelor cu
e) Dezintegrări / secundă
doua căsuţe la stânga elementului care s-a
dezintegrat 731. Doza biologica se măsoară în:
e) după dezintegrare rezultă un element care se
a) Rad
găseşte în tabelul periodic al elementelor cu
b) J
patru căsuţe la stânga elementului care s-a
c) Rem
dezintegrat
d) Sievert (Sv)
e) Roentgen (R)
726. Proprietăţile dezintegrării   sunt:
a) se emit protoni 732.Doza absorbită se măsoară în:
b) se emit electroni a) Gray
c) se observă la nucleele care au un exces de b) Rad
neutroni în raport cu nucleele stabile c) Sievert
d) spectrul electronilor emişi este continuu d) J
e) se observă la nucleele care au un deficit de e) J/Kg
neutroni în raport cu nucleele stabile
733. Structura nucleului poate fi descrisă de
727. Proprietăţile dezintegrării   sunt: către:
a) se emit pozitroni a) modelul „picătură de lichid”
b) se emit electroni b) modelul „sferă de gaz”
c) este însoţit de apariţia unei perechi de fotoni c) modelul păturilor nucleare
 cu energii egale şi direcţii opuse d) modelul straturilor
d) masă de repaus 0 (zero) e) modelul planetar
e) energie>10MeV
734. Despre nucleele „magice” se poate
728. Un preparat radioactiv are constanta afirma că:
radioactivă   1,44  10 3 h-1 (pe ora). După a) sunt alcătuite în majoritate din protoni
cât timp se vor dezintegra 75% din numărul b) sunt alcătuite în majoritate din neutroni
iniţial de nuclee (ln2 =0.693): c) sunt alcătuite în general dintr-un număr egal
a) 500 ore de neutroni şi protoni
b) 962,5 ore d) sunt foarte stabile
c) 40,1 zile e) sunt foarte instabile
d) 57750 minute
735. Efectele expunerii la doze mari de
e) 35 zile
radiaţii sunt:
a) 0250 mGy;- nu se observă nici un efect
97
b) 2501000 mGy; - au loc modificări e) interacţiune optică

biologice majore ale circulaţiei sangvine
c) 2501000 mGy; - are loc o uşoară scădere a 741. Particulele uşoare (electroni, pozitroni),
numărului de leucocite pot interacţiona cu atomii substanţei prin
d) 10002500 mGy;- modificări ale circulaţiei care trec în următorul mod:
sangvine a) interacţiunea coulombiană cu electronii
e) 25005000 mGy; - consecinţe serioase atomilor
asupra sănătăţii b) împrăștiere elastică, coulombiană pe nuclee
c) interacţiune optică
736.* Ce valoare are Z pentru nucleul d) împrăștiere inelastică pe nuclee
atomic cu sarcina electrică de 8  10 18 C ? Se e) anihilare pozitronului şi a electronului
cunoaște sarcina electronului e =
19 742. Coeficientul liniar de atenuare µ (legea
 1,6  10 C.
de atenuare a fotonilor γ):
a) 20 a) se măsoară în secunde (s)
b) 40 b) se măsoară în metri (m)
c) 50 c) se măsoară în 1/metru (m-1)
d) 70 d) depinde de natura substanţei absorbante
e) 90 e) nu depinde de natura substanţei absorbante
737.Radiaţiile nucleare pot fi detectate cu 743. Care dintre următoarele procese sunt
ajutorul: procese microscopice primare de
a) osciloscop interacţiune între radiaţie şi materie:
b) contor Geiger-Muller a) excitări nucleare sau dezintegrări
c) cameră de ionizare b) împrăştieri coerente
d) detector cu scintilaţie c) procese Compton
e) voltmetru d) procese fotoelectrice
e) ionizări secundare
738.Factorul de calitate al radiaţiei Q este
egal cu: 744. Care dintre următoarele afirmații
a) 10 pentru electroni despre nucleoni sunt adevărate:
b) 1 pentru electroni şi  a) forţele de legătură nucleare acționează mai
c) 1020 pentru radiaţie  mult asupra protonilor decât asupra neutronilor
d) 20 pentru fragmente grele b) forţele de legătură nucleare acţionează mai
e) 10 pentru radiaţie  mult asupra neutronilor decât asupra protonilor
c) forţele de legătură nucleare acţionează la fel
739. Efectele interacţiunii radiaţiei cu asupra protonilor şi asupra neutronilor
materia la nivel macroscopic pot fi: d) forţele de legătură nucleare sunt influenţate
a) efecte matematice de către sarcina electrică protonică
b) efecte electrice şi magnetice e) forţele de legătură nucleare nu sunt
c) efecte chimice influenţate de către sarcina electrică protonică
d) efecte optice
e) efecte geometrice 745. Care dintre următoarele afirmaţii
despre nucleoni sunt adevărate:
740. Particulele grele, încărcate electric pot a) un exces al numărului de protoni nu
interacţiona cu atomii substanţei prin care afectează stabilitatea nucleului
trec în următorul mod: b) un exces al numărului de neutroni nu
a) interacţiunea coulombiană cu electronii afectează stabilitatea nucleului
atomilor c) un exces al numărului de protoni afectează
b) captura sau pierderea de electroni stabilitatea nucleului
c) anihilare pozitronului şi a electronului d) un exces al numărului de neutroni afectează
d) interacţiunea electromagnetică cu nucleele stabilitatea nucleului
98
e) un exces al numărului de nucleoni afectează e) daca energia de legătură este de cel puţin
stabilitatea nucleului 10 MeV atunci nucleul este stabil
746. Care dintre următoarele afirmaţii 749. În cazul dezintegrărilor nucleare legile
despre nucleoni sunt adevărate: de conservare afirmă că:
a) Energia de legătură a nucleelor se poate a) Numărul total de nucleoni se conservă
descrie, în cadrul modelului picăturii de lichid, b) Numărul total de electroni se conservă
printr-o relaţie în care se ţine cont numai de c) Sarcina electrică totală se conservă
nucleonii aflaţi în volumul nucleului d) Numărul total de neutroni se conservă
b) Energia de legătură a nucleelor se poate e) Energia totală a nucleului nu se conservă
descrie, în cadrul modelului picăturii de lichid,
printr-o relaţie în care se ţine cont numai de 750. În cazul legii dezintegrărilor nucleare:
nucleonii aflaţi la suprafaţa nucleului a) Constanta radioactivă este direct
c) Energia de legătură a nucleelor se poate proporțională cu timpul de înjumătăţire
descrie, în cadrul modelului picăturii de lichid, b) Constanta radioactivă este invers
printr-o relaţie în care se ţine cont atât de proporțională cu timpul de înjumătăţire
nucleonii aflaţi în volumul nucleului cât şi de c) Constanta radioactivă depinde de numărul
nucleonii aflaţi la suprafaţa nucleului iniţial de nuclee
d) Relaţia care descrie, în cadrul modelului d) Constanta radioactivă nu depinde de
picăturii de lichid, energia de legătură a numărul iniţial de nuclee
nucleelor are un termen de corecţie deoarece e) Constanta radioactivă depinde de masa
nucleele cu A=2Z sunt foarte instabile preparatului
e) Relaţia care descrie, în cadrul modelului
picăturii de lichid, energia de legătură a 751. În cazul dezintegrărilor nucleare se
nucleelor are un termen de corecţie deoarece poate afirma că:
nucleele cu A=2Z sunt stabile a) Spectrul particulelor α emise prin
dezintegrare este discret
747. Pentru modelul păturilor nucleare: b) Spectrul particulelor α emise prin
a) se aplică principiul lui Pauli dezintegrare este continuu
b) descrierea stărilor cuantice se face cu c) Spectrul radiaţiei γ emise prin dezintegrare
ajutorul unor numere cuantice identice cu cele este continuu
ale electronilor d) Spectrul radiaţiei γ emise prin dezintegrare
c) descrierea stărilor cuantice se face cu este discret
ajutorul unor numere cuantice asemănătoare cu e) Spectrul radiaţiei β emise prin dezintegrare
cele ale electronilor este discret
d) se poate explica de ce nucleele care au
numărul de protoni egal cu cel de neutroni sunt 752. În definiţia Roentgenului se specifică
foarte stabile faptul că:
e) se poate explica de ce nucleele care au a) se defineşte prin cantitatea de radiaţii X sau
numărul de protoni mai mare decât cel de γ care produc într-un kg de aer uscat un număr
neutroni sunt foarte stabile de 1,609 ∙ 1015 perechi de ioni
b) se defineşte prin cantitatea de radiaţii X sau
748. Relaţia între energia de legătură şi γ care produc într-un kg de apă un număr de
stabilitatea nucleelor este următoarea: 1,609 ∙ 1015 perechi de ioni
a) dacă energia de legătură este negativă atunci c) se defineşte prin cantitatea de radiaţii X sau
nucleul este stabil γ care produc într-un kg de aer umed un număr
b) dacă energia de legătură este pozitivă atunci de 1,609 ∙ 1015 perechi de ioni
nucleul este stabil d) perechile create au sarcina 2,58 ∙ 10-4 C
c) daca energia de legătură este negativă atunci e) perechile create au sarcina 2,58 ∙10-8 C
nucleul este instabil
d) daca energia de legătură este de cel puţin 753. Despre Eficacitatea biologică relativă
100 MeV atunci nucleul este stabil (EBR) se poate afirma că:
99
a) reprezintă raportul între dozele de radiaţii e) suma maselor nucleonilor este egală cu cea a
exprimate în razi necesare pentru a produce nucleului
acelaşi efect biologic;
b) eficacitatea biologică a radiaţiei cobaltului şi 757.* Bifați afirmația exactă:
a fotonilor de mare energie (6 - 40MeV) este a) Forțele nucleare sunt datorate sarcinilor
considerată etalon, fiind egală cu 1;
electrice ale nucleonilor
c) pentru aceeași energie absorbită de ţesut
eficacitatea biologică a neutronilor rapizi este b) Dependența forțelor nucleare de distanță a
mai mică decât a radiației ; fost calculată în cadrul mecanicii cuantice
d) pentru aceeași energie absorbită de ţesut, c) Forțele nucleare dintre protoni sunt mai
radiațiile  produc efecte biologice mai slabe intense decât cele dintre neutroni, deoarece
decât radiațiile β; protonii se resping
e) pentru aceeași energie absorbită de ţesut d) Forțele nucleare se manifestă prin schimbul
radiațiile  produc efecte biologice mai unor particule mai mici decât nucleonii
puternice decât radiațiile X.
e) Valoarea forțelor electrostatice de respingere
754. Despre camera de ionizare se poate este mai mare decât forțele de legătura
afirma că: nucleare.
a) între cei doi electrozi este un strat de gaz rar
b) între cei doi electrozi este un strat de aer 758. Bifați afirmațiile adevărate:
c) între cei doi electrozi este un strat de gaz a) energia de formare a unui nucleu este
ionizat întotdeauna pozitivă
d) între cei doi electrozi se aplică o tensiune b) o valoare negativa a energiei de formare,
joasă
înseamnă că nucleul este stabil
e) între cei doi electrozi se aplică o tensiune
mare c) energia de legătură este pozitivă în cazul
unui nucleu stabil
755. Bifați afirmațiile exacte: d) nucleele instabile se dezintegrează în urma
a) Elementele chimice sunt ordonate în tabelul unor procese endoenergetice
lui Mendeleev după numărul de masă e) stabilitatea unui nucleu este legată de
b) Prima dovadă a existenței nucleului atomic a proporția dintre numărul de electroni și
apărut odată cu experimentele de împrăștiere numărul total de nucleoni
efectuate de Rutherford
c) Numărul de masa reprezintă întregul cel mai 759.* Bifați afirmația exactă
apropiat de masa atomului exprimată în Kg a) defectul de masa este datorat diferenței de
d) Izotopii sunt plasați în aceeași casetă a energie care apare atunci când nucleonii inițial
tabelului lui Mendeleev liberi interacționează trecând într-o stare legată
e) Izobarii sunt plasați în aceeași casetă a b) un nucleu stabil nu poate fi transformat într-
tabelului lui Mendeleev un nucleu instabil
c) radioactivitatea naturală este datorată
756.* Bifați afirmația adevărată: absorbției de către nucleele instabile a unor
a) numărul de masă este întregul cel mai particule α sau β
apropiat de masa atomului d) în urma dezintegrării unui nucleu se respecta
b) numărul de masă este mai mic decât numărul legea conservării sarcinii și a masei
de nucleoni e) nucleele cu o energie medie de legătură pe
c) numărul de masa nu poate fi folosit la nucleu cuprinsă între (40-140) sunt stabile
caracterizarea masei nucleare
d) suma maselor nucleonilor este în general mai 760.* Bifați afirmația adevărată:
mica decât masa nucleului
100
a) particulele α și radiațiile  emise de nucleele b) dezintegrarea este însoțită și de radiație

radioactive au un spectru continuu de valori ale electromagnetică  ce apare prin tranziții între
energiei nivelele energetice ale electronilor
b) electronii și pozitronii emiși au un spectru c) prin transformarea unui proton în neutron se
discret de valori ale energiei emite un antielectron
c) factorii externi nu influențează viteza d) în urma dezintegrării se emite o particula
dezintegrării numită antineutrino
d) radioactivitatea naturală apare atunci când e) prin dezintegrare se conservă masa și energia
nuclee stabile, sunt transformate în nuclee particulelor emise
instabile prin bombardarea cu particule
e) în timpul dezintegrării viteza de dezintegrare 764. Bifați afirmațiile adevărate, cu privire
se păstrează constanta în timp la interacțiunea radiației nucleare cu
substanța:
761. Bifați afirmațiile exacte cu privire la a) particulele care interacționează cu atomii
dezintegrarea α: prin forțe coulombiene vor fi mai puternic
a) fotonii  emiși apar ca urmare a trecerii influențate de substanță decât cele care
electronilor de pe nivelele superioare pe cele acționează prin forte nucleare
inferioare b) în cazul ciocnirilor elastice energia internă a
b) energia cinetică a nucleului de recul este particulelor se modifică
comparabilă cu cea a particulelor α și se c) interacțiunea dintre particulele nucleare și
regăsește sub formă de căldură moleculele mediului depinde doar de natura
c) energia cinetică a nucleului de recul este particulelor și a mediului
mult mai mica decât a particulelor α d) prin ionizarea atomilor substanței se produc
d) energia de dezintegrare apare ca energie doar ioni negativi
cinetică a particulelor α emise e) prin interacțiunea particulelor grele cu
e) dezintegrarea α necesită un aport energetic sarcină electrica, ca efect secundar apare și
din exterior emisia de radiații electromagnetice
762.* Bifați afirmația adevărată cu privire la 765. Atunci când electronii respectiv
dezintegrarea β-: pozitronii interacționează cu substanța se
a) spectrul energetic al electronilor emiși este observă:
unul discret a) apariția de radiații fotonice caracteristice
b) electronii eliberați provin din staturile b) apariția unor ionizări secundare
apropiate de nucleu c) capturarea de către nucleele atomilor din
c) particula antineutrino apare ca urmare a mediu producând izotopi stabili
faptului că impulsul nucleului de recul nu are d) împrăștiere prin ciocniri elastice multiple
aceeași direcție cu impulsul electronului emis până la transformarea în electroni lenți
d) particula antineutrino apare deoarece sarcina e) absorbție prin efect fotoelectric
electrica nu se conservă
766. Principalele procese prin care neutronii
e) în urma dezintegrării numărul de nucleoni se interacționează cu substanța sunt:
micșorează a) interacțiuni prin ciocniri inelastice multiple
până la valori de ordinul energiei de agitație
763.* Bifați afirmația adevărată referitoare
la dezintegrarea β+: termică
a) spectrul energetic al protonilor emiși este b) interacțiuni cu electronii aflați în staturile
continuu periferice
c) anihilarea pozitronului și electronului
101
d) captură de către nucleele atomilor, radioactivă

producând izotopi instabili b) Detectorul cu scintilații măsoară atât
e) împrăștiere Compton activitatea sursei cât și energia particulelor
emise
767. Bifați afirmațiile corecte referitoare la c) Detectorul cu semiconductor măsoară
interacțiunea radiației  cu substanța: pulsuri ce apar în avalanșă datorită ionizării
a) fotonii  pot fi absorbiți de nuclee aerului
producând izotopi instabili d) Camera de ionizare pune în evidență
b) probabilitatea absorbției prin efect perechile gol-electron
fotoelectric este mai mare atunci când energia e) Contorul Geiger - Muller permite
fotonilor este mult mai mică decât energia de vizualizarea traiectoriilor unei particule
legătură a electronilor din atomi
c) interacția cu substanța nu depinde de 771. Bifați afirmațiile adevărate
originea acestor radiații ci de energia lor a) Contorul Geiger - Muller contorizează
d) coeficientul linear de absorbție (atenuare) pulsurile de curent ce apar într-un
este o mărime adimensională ce arată fracția semiconductor
absorbită de mediu b) Camera cu ceață permite vizualizarea
e) împrăștierea fotonilor cu energii mai mici traiectoriilor oricăror particule nucleare atunci
de 10 KeV este necoerentă când traversează un mediu suprasaturat
c) Contorul Geiger - Muller are în cilindru un
768.* Bifați afirmația adevărată referitoare gaz rar
la terminologia dozimetrică d) În camera cu bule particulele traversează un
a) primul sistem de măsură utilizat în aplicarea lichid pur aflat la temperaturi superioare
razelor X se bazează pe ionizarea produsă de punctului de fierbere
radiațiile nucleare în organism e) În camera cu bule particulele traversează un
b) sistemul radiobiologic ține cont de efectele mediu gazos aflat la temperaturi inferioare
produse de radiațiile nucleare în aer punctului de fierbere
c) expunerea reprezintă sarcina totală a ionilor
de același semn produși în aer 772.* Bifați afirmația adevărată referitoare
d) Roentgenul se definește prin cantitatea de la efectele radiațiilor asupra organismului:
radiații X sau  care produc într-un Kg de aer a) Între 250-1000 mGy nu se înregistrează
uscat un număr de 6.023 1023 ioni efect biologic sau medical
e) Eficacitatea biologica relativă reprezintă b) Între 2500-3000 mGy apare doar o senzație
raportul dintre dozele de radiații necesare de greață
pentru a provoca același efect biologic c) Peste 2500 mGy spitalizarea este
obligatorie
769. Bifați afirmațiile adevărate d) Între 0-250 mGy se înregistrează doar o
a) Expunerea la radiații se măsoară în rad/s scădere ușoară a numărului de leucocite din
b) Debitul dozei absorbite se măsoară în Gy/s sânge
c) Echivalentul de doză se măsoară în Sievert e) Între 1000-2500 mGy consecințele asupra
d) Expunerea la radiații se măsoară în rem sănătății sunt grave
e) Activitatea se exprimă în Gy
770.* Bifați afirmația adevărată: a) Radiația α nu este periculoasă dacă este
a) Contorul Geiger - Muller permite analiza inhalată
spectrală a radiațiilor emise de o sursă b) Radiațiile β pot fi oprite doar cu ajutorul
102
unei coli de hârtie

c) radiația  poate fi atenuată prin ecranarea cu
pereți de plumb
d) măsurile de protecție nu diferă de la o
particulă la alta
e) radiația α poate fi oprită de un strat de aer
103
Răspunsuri
24 b)
Capitolul 1: Producerea şi utilizarea 25 b)

curentului continuu
26 a)
1 a),c)
27 c)
2 b)
28 b)
3 c)
29 a)
4 a)
30 c)
5 c)
31 b)
6 b),e)
32 a)
7 a),b)
33 c)
8 c)
34 e)
9 b)
35 c)
10 c)
36 c)
11 a)
37 d)
12 a)
38 b)
13 b)
39 e)
14 b),c),e)
40 c)
15 c),d)
41 d)
16 d),e)
42 b),d),e)
17 b)
43 a),c),d)
18 a),d),e)
44 a),b),e)
19 b),c),d)
45 a),e)
20 c)
46 d)
21 a)
47 c)
22 a)
48 e)
23 c)
104
49 b),c),e)
75 c)
50 a),b),d)
76 e)
51 a),b),c)
77 c)
52 a),b),c)
78 c)
53 a),d)
79 a),c),d)
54 a),d)
80 a),c),e)
55 b),d),e)
81 a),b)
56 a),c),d)
82 a),b),d),e)
57 a),b),d)
83 a),c),d),e)
58 c),d)
84 a),c),d),e)
59 a),b),c)
85 b),c),e)
60 a),c)
86 a),c),d),e)
61 a),c)
87 b),c)
62 a),c),d)
88 b),c)
63 b),d),e)
89 a),c)
64 b),c)
90 d),e)
65 a),c),d)
91 b),e)
66 b),e)
92 a),d)
67 b),c)
93 a),b)
68 c)
94 c),d)
69 a)
95 c),e)
70 b)
96 a)
71 a)
97 e)
72 b)
98 c)
73 b)
99 a)
74 b)
105
100 b) 124 a),c)
101 c) 125 a),c),e)
102 a),c),e) 126 a),b),d)
103 c) 127 b),d),e)
104 d) 128 a),c),e)
105 e) 129 a),c),e)
106 c) 130 b),c),e)
107 b) 131 a),c)
108 a) 132 c),d)
109 b) 133 a),c)
Capitolul 2: Producerea şi utilizarea 134 a),c)

curentului alternativ
135 a),b),d),e)
110 c)
136 a),b),d)
111 e)
137 a),e)
112 b)
138 b),c)
113 c)
139 b),d)
114 d)
140 b),e)
115 d)
141 b),e)
116 c)
142
b),d)
117 a)
143 b),e)
118 c)
144 d),e)
119 a),c)
145 a)
120 d)
146 a),d)
121 d)
147 c),e)
122 b),c),d)
148 a),e)
123 c),d),e)
149 a),e)
106
174 c)
150 a),e)
175 b),e)
151 b)
176 a),c)
152 e)
177 c),d)
153 a),e)
178 d)
Capitolul 3: Termodinamică
179 c)
154 a),b),c),d)
180 d),e)
155 c)
181 a),c)
156 b)
182 c),e)
157 d)
183 a),c),e)
158 c)
184 a),b),c)
159 b)
185 b)
160 c)
186 c)
161 a),b),c)
187 a),b),d),e)
162 c)
188 c)
163 e)
189 a),c),e)
164 d)
190 b)
165 b),c)
191 e)
166 c)
192 a),e)
167 b),c),e)
193 c),e)
168 d)
194 c),d)
169 b)
195 a),b),c),e)
170 a),c)
196 b),c)
171 b),d)
197 c)
172 d)
198 b),c)d)
173 c),e)
199 b),e)
107
225 a)
200 a),d)
226 e)
201 c)
227 d)
202 a),c),d),e)
228 c)
203 d),e)
229 a),b),e)
204 e)
230 a),d)
205 b),e)
231 d)
206 a),b),d)
232 a)
207 a),b)
233 c)
208 c),d)
234 a),b),c)
209 a),c),d)
235 a)
210 b),c),d)
236 e)
211 a),b),c)
237 b)
212 b),e)
238 d)
213 c)
239 b), d)
214 b)
240 d)
215 b),e)
241 a)
216 b),d),e)
242 e)
217 d)
243 d)
218
b),c)
244 c)
219 c),d),e)
245 b)
220 c)d),e)
246 a),c),d),e)
221 c)
247 c)
222 a),e)
248 d)
223 b),e)
249 b)
224 b),d)
250 d)
108
276 c)
251 c)
277 a),b),d),e)
252 a),c)
278 b),d),e)
253 d)
279 a),b),e)
254 a),c),e)
280 a),c),e)
255 b)
281 b)
256 d),e)
282 b)
257 a),c),e)
283 d)
258 d),e)
284 e)
259 a),d)
285 b),d)
260 c)
286 a),c),e)
261 c)
287 d)
262 d)
288 a),c)
263 b),c),d)
289 a),d)
264 d)
290 a),e)
265 b)
291 a),d)
266 b),e)
292 a),b),d),e)
267 c)
293 b)
268 b)
294 c)
269 b),e)
295 d)
270 a)
296 d)
271 b)
297 b)
272 d),e)
298 d)
273 c),d)
299 c)
274 a), b),c),d)
300 b)
275 d)
301 b),d),e)
109
327 d)
302 a)
328 b),d)
303 d),e)
329 b)
304 d)
330 c)
305 c)
331 e)
306 e)
332 e)
307 d)
333 c),d)
308 e)
334 d)
309 c), e)
335 d)
310 d), e)
336 a)
311 c)
337 c)
312 c)
338 d)
313 b)
339 a),c),e)
314 a)
340 b)
315 e)
341 c)
316 b)
342 c)
317 d)
343 d)
318 d)
344 c)
319 a),c)
345 a),c)
320 b)
346 d)
321 c)
347 b)
322 c)
348 c)
323 b)
349 d)
324 e)
350 a),d),e)
325 d)
351 b)
326 e)
352 d)
110
378 c)
353 c)
379 a),c)
354 e)
380 c),d)
355 b)
381 a),b),c)
356 d)
382 b)
357 b)
383 e)
358 a)
384 b)
359 a),d)
385 b)
360 c)
386 d)
361 b)
387 e)
362 a),c),e)
388 e)
363 a),c),d)
389 b)
364 b)
390 d)
365 a),b)
391 d)
366 a),b),e)
392 b)
367 a),d),e)
393 c)
368 a)
394 b)
369 b)
395 e)
370 a),c),d)
396 c),d),e)
371 a),d)
397 c)
372 a),b),c),e)
398 d)
373 a),b)
399 d)
374 c)
400 b)
375 a)
401 a)
376 b)
402 e)
377 d)
403 b)
111
429 c)
404 c),e)
430 a)
405 a)
431 c),d)
406 d)
432 c)
407 e)
433 b),d)
408 c)
434 e)
409 d)
435 a),b)
410 c)
436 b),d)
411 c)
437 b)
412 e)
438 d)
413 b)
439 d), e)
414 b)
440 a),b)
415 d)
441 b)
416 a) e)
442 d)
417 b),e)
443 b)
418 a),b)
444 c),d)
419 a),b)
445 c),d)
420 b),e)
446 c)
421 a)
447 d)
422 a)
448 b),d)
423 c)
449 c),d)
424 c)
450 c),e)
425 b),d)
451 c)
426 d)
452 c),d),e)
427 e)
453 c),e)
428 d)
454 a),c),d)
112
479 e)
Capitolul 4: Optică
480 b),d)
455 b)
481 b),c)
456 d)
482 d)
457 b)
483 b)
458 a)
484 e)
459 e)
485 b)
460 c)
486 c)
461 e)
487 b)
462 c)
488 a)
463 e)
489 e)
464 c)
490 a)
465 c)
491 c)
466 a)
492 a)
467 d)
493 e)
468 a)
494 d)
469 a)
495 a)
470 b)
496 c)
471 b)
497 d)
472 b)
498 b)
473 c)
499 c)
474 e)
500 e)
475 c)
501 b)
476 a)
502 d)
477 c)
503 a)
478 b)
113
504 a)
530 d)
505 a),e)
531 a)
506 d)
532 a)
507 b)
533 b)
508 a),d)
534 c)
509 c)
535 a), e)
510 a)
536 a), c), d)
511 d)
537 d)
512 c)
538 d)
513 b)
539 c)
514 a)
540 b)
515 b)
541 d)
516 b)
542 c), d)
517 a)
543 e)
518 c)
544 a)
519 a),e)
545 b)
520 a)
546 c)
521 c)
547 a), b)
522 c)
548 a), b)
523 c)
549 b), c), e)
524 b)
550 d)
525 c)
551 d)
526 b)
552 a), d)
527 b)
553 c)
528 b)
554 a)
529 a)
114
555 b)
581 d),e)
556 d)
582 c),d)
557 a)
583 a),e)
558 b)
584 c),d),e)
559 a)
585 b),c),e)
560 c),d)
586 a),c),d)
561 a),d),e)
587 a),d)
562 a),d)
588 b),c)
563 c),d),e)
589 a),b),e)
564 b),c),d)
590 b),d)
565 b),c),e)
591 a),c)
566 a),d),e)
592 c),d)
567 b),d),e)
593 d),e)
568 c),d),e)
594 b),d)
569 b),c),e)
595 d),e)
570 c),d),e)
596 d),e)
571 b),c),e)
597 c),e)
572 a),c),e)
598 b),d)
573 b),c),e)
599 c),d)
574 a),b), d),e)
600 c),d),e)
575 b),d)
601 d),e)
576 a),d)
602 b),d)
577 b),d)
603 c),e)
578 b),d)
604 b),e)
579 b),c)
605 a),e)
580 c),d)
115
630 e)
Capitolul 5: Fizică atomică
631 c)
606 c)
632 a),c),e)
607 d)
633 a),c),d),e)
608 c)
634 a),b),d)
609 b)
635 b),c)
610 a)
636 b),c),d)
611 b)
637 b),c),d)
612 c)
638 a),b)
613 a)
639 a),b),c)
614 c)
640 b),c)
615 d)
641 a),c),e)
616 c)
642 a),b),d),e)
617 d)
643 a),c),e)
618 d)
644 b),d),e)
619 d)
645 b),d),e)
620 a)
646 a),d)
621 c)
647 b),d),e)
622 c)
648 c),d),e)
623 e)
649 a),c)
624 c)
650 a),e)
625 c)
626 d) 651 a),e)
627 d) 652 b),c),e)
628 c) 653 b),c),e)
629 c) 654 a),d)
116
655 a),b),d)
681 b),d)
656 a),b),e)
682 b),c)
657 b),d)
683 c)
658 a),e)
659 a),c) Capitolul 6: Fizică nucleară
660 a),d) 684 c)
661 b),c),e) 685 c)
662 a),d) 686 d)
663 c),d) 687 c)
664 d) 688 c)
665 c),e) 689 a)
666 b) 690 d)
667 c) 691 c)
668 a) 692 b)
669 b) 693 d)
670 b),d) 694 d)
671 d),e) 695 c)
672 a),d) 696 a)
673 c) 697 c),d),e)
674 b),e) 698 d)
675 c),e) 699 d)
676 b) 700 b)
677 a),d) 701 d)
678 a) 702 c)
679 c),e) 703 c)
680 c) 704 d)
117
730 b),d),e)
705 e)
731 c),d)
706 d)
732 a),b),e)
707 d)
733 a),c)
708 e)
734 c),d)
709 c)
735 a),c),d),e)
710 d)
736 c)
711 a)
737 b),c),d)
712 a), b), d), e)
738 b),c),d)
713 e)
739 b),c),d)
714 e)
740 a),b),d)
715 c),e)
741 a),b),d),e)
716 b),c),d)
742 c),d)
717 b),d),e)
743 a),b),c),d)
718 c),d),e) 744 c), e)
719 c),d),e) 745 c),d),e)
720 b),d) 746 c),e)
721 c),e) 747 a),c),d)
722 a),b) 748 b),c)
723 b),c),e) 749 a),c)
724 b),c),d) 750 b),d)
725 a),c),d) 751 a),c)
726 b),c),d) 752 a),d)
727 a),c) 753 a),b),e)
728 b),c),d) 754 b),d)
729 a),c),d),e) 755 b),d)
118
756 b) 765 a),b)
757 d) 766 a),d)
758 b),c) 767 a, c)
759 a) 768 e)
760 c) 769 b),c)
761 c),d) 770 b)
762 c) 771 c),d)
763 c) 772 c)
764 a),e) 773 c),e)
119
Bibliografie tematică1
 Fizică, manual pentru clasa a X-a, autori: Doina Turcitu, Dan Oniciuc, Adrian
Cernăuțeanu, Gabriela Olaru, Editura Radical 2014
Cap. 1: Producerea şi utilizarea curentului continuu

Curent electric (pag. 82-85). Intensitatea curentului electric (pag. 85-88). Tensiunea Electrică (pag
92-97). Legea lui Ohm (pag 99-102). Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit (pag 103-104).
Legea lui Ohm pentru întreg circuitul (pag 104-106). Legile lui Kirchhoff (pag 109-111). Gruparea
rezistoarelor şi generatoarelor (pag. 113-117). Energia şi puterea electrică (pag. 124-127). Efectele
curentului electric. Efectul termic. Legea lui Joule (pag. 130-132). Efectul magnetic al curentului
electric (pag. 134-135). Forţa electromagnetică (pag. 136). Forţa electrodinamica (136-137). Flux
magnetic (137).
Cap. 2: Producerea şi utilizarea curentului alternativ
Inducţia electromagnetică (pag. 146). Autoinducţia (pag. 147).Curentul alternativ. Producerea
curentului alternativ (pag 148-150). Mărimi caracteristice curentului alternativ (pag. 150-151)
Cap. 3 Termodinamică
Noţiuni de structura substanţei (pag. 47). Termodinamică. Noţiuni termodinamice de bază (pag.
914). Procese termodinamice (pag. 1417). Temperatura empirică (pag. 1819). Scări de
temperatură (pag. 1921). Principiile termodinamicii. Principiul întâi al termodinamicii (pag.
2332). Aplicarea principiului întâi la transformarea gazului ideal (pag. 3339). Calorimetrie (pag.
4244). Transformări de stare de agregare (pag. 4758). Mașini termice (pag. 6272). Principiul al
doilea al termodinamicii (pag. 7379).
 Fizica manual pentru clasa a IX-a, autori: Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Marin
Șerban, Editura Radical, Sigma (2021)
Cap.4 : Optica Geometrică.

Principiile opticii geometrice (pag. 4-5). Reflexia şi Refracţia luminii (pag. 5-7). Legile reflexiei.
Oglinzi sferice (pag. 6-12). Legile refracţiei (pag. 13-15). Reflexia totală (pag. 15-16). Prisma
optică (pag. 17-20). Lentile subţiri (pag. 24-31). Ochiul (pag. 34-36). Instrumente optice (pag. 36-
37). Microscopul (pag. 40-41).
 Fizică, manual pentru clasa a XII-a, autori: Mihai Popescu, Valerian Tomescu,
Smaranda Strazzaboschi, Mihai Sandu, Editura Crepuscul 2007
Cap. 5: Fizică Atomică

Fizica Atomică (pag 54-55). Spectre (pag 55-59). Experimentul Rutherford. Modelul planetar al
atomului (pag 60-65). Experimentul Frank-Hertz (pag 66-67). Modelul Bohr pentru atomul de
hidrogen (pag 68-71). Atomul cu mai mulţi electroni (pag 72-77). Radiaţiile X (pag 78-82).
Cap. 6: Fizică nucleară
Proprietăţile generale ale nucleului (pag 122-125). Energia de legătură a nucleului. Stabilitatea
nucleului (pag 126-133). Radioactivitate. Legile dezintegrărilor radioactive (pag. 134-141).
Interacţiunea radiaţiei nucleare cu substanţa. Detecţia radiaţiilor nucleare. Dozimetrie (142-153).
1
Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs
(www.umfcv.ro).
120
UMF Craiova
121

Grile Fizica Admitere 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Fizica Admitere 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

J. Neamţu E. Osiac P.G.

M.C. Văruț S.A. Drăcea A. Costache

Conţinutul volumului este organizat în următoarele părţi: Electricitate (Curent Continuu

Se urmăreşte clarificarea, înţelegerea aprofundată şi fixarea cunoştinţelor teoretice,

Toate testele au cinci variante de răspunsuri şi sunt împărţite în două categorii – cu

Întrebările complement simplu au strict un răspuns corect şi întrebările complement

Întrebările şi problemele din această culegere de teste au un caracter orientativ, dorind

CAPITOLUL 1: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU................... 7

CAPITOLUL 2: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATIV............ 23

CAPITOLUL 3: TERMODINAMICĂ .......................................................................................... 29

CAPITOLUL 4: OPTICĂ ............................................................................................................... 65

CAPITOLUL 5: FIZICĂ ATOMICĂ ............................................................................................ 83

CAPITOLUL 6: FIZICĂ NUCLEARĂ ......................................................................................... 93

RĂSPUNSURI ................................................................................................................................ 104

BIBLIOGRAFIE TEMATICĂ ..................................................................................................... 120

Capitolul 1: Producerea şi utilizarea l

11. * Tensiunea la bornele unui circuit

16. Valoarea curentului ce trece prin

19. Se consideră un circuit format dintr-o

21. * Trei rezistoare având rezistenţele

paralel. Rezistenţa echivalentă a grupării n

d) invers proporţională cu lungimea kg 2  m 2

R1  R2  ...Rn 65. Care dintre expresiile următoare

V d) face un unghi ascuţit cu direcţia forţei

c)   B S cos  circuitului o altă sursă identică, au valoarea:

88. Care dintre afirmaţiile următoare este

95. Se consideră un rezistor R=10Ω,

93. Tensiunea la bornele unui rezistor, R=

96. * Conectat la o tensiune constantă, un

97. * Intensitatea curentului dintr-un circuit

c) câmpul magnetic nu depinde decât de curent e) micșorând la jumătate distanța dintre

107.* Un conductor cu lungimea l este

108.* Bifați afirmația exactă, referitoare la

Capitolul 2: Producerea şi utilizarea 1 S l

114.* Legea autoinducţiei are următoarea

118.* O bobină având inductanţa L = 5H A

126.Inductanţa pentru un solenoid este:

e) invers proporţională cu pătratul numărului 131.Tensiunea electromotoare alternativă se

c) variaţia presiunii atmosferice valoarea fluxului creşte cu:

b) un conductor sub forma unui fir întins va

Capitolul 3: Termodinamică 159. * Un recipient închis conține apă, H2 şi

156.* Fenomenul de pătrundere a 161. Unitatea atomică de masă

175. Volumul molar 180. O masă de 18 kg de apă va conţine

a) este neomogen, dacă are aceeaşi compoziţie 189. Parametrii termodinamici

214. * În ecuaţia termică de stare (Clapeyron T

220. Legea de transformare izocoră a unui

d) se poate reprezenta într-o diagramă b) se reduce la jumătate;

233.* Acelaşi număr de moli de gaz ideal

b) 2 240.* Presupunem că în figura de mai jos

243.* Un gaz ideal închis suferă o c) 3;

d) densitate 257. Considerăm presiunea atmosferică

261.* Dacă într-o reprezentare Clapeyron d) Ec + Ep - energia sistemului datorită mişcării

c) creşte de patru ori; d) se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei calorice

e) poate exista schimb de lucru mecanic cu a) creste

279.Dacă se consideră o calorie 4,2 Jouli (1 P 1 2

282.* Într-o transformare la care este supusă V

283.* Energia internă a unui sistem izolat

V c) nu depinde de natura substanţei şi nici de

289. Căldura specifică

c) ∆U > 0, Q > 0, L > 0; 299.* Precizaţi pentru care transformare,

b) 3R/2 d) izocora descrestre mai repede ca adiabata

327.* Într-o transformare izotermă lucrul

b) Izotermă + izobară e) 8,36 kJ

c) m-1·kg·s-2 348.* Într-o transformare a unei cantităţi de