Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Schiță de schiță
Explorare tipologică: vila urbană
Vila urbană reprezintă o tipologie veche de locuire europeană, descendentă din modelul antic roman al clădirilor
compacte de locuințe pentru mai multe familii, dezvoltate pe câteva niveluri, de obicei cu acces dintr-o curte interioară.
Eliminarea curții interioare în forma sa modernă a permis dezvoltarea volumetriei în jurul unui singur nod central de
circulație verticală internă, cu spații comune minime. Oswald Matthias Ungers, Hans Kollhoff și Rob Krier au readus-o în
centrul atenției în anii '70, subliniindu-i atât calitățile cu privire la autonomia morfologică, cât și potențialul ei de
revitalizare urbană. Exemplele contemporane demonstrează o largă creativitate în ceea ce privește dezvoltarea vilei
urbane ca model de locuire colectivă la granița cu alte tipologii, prin amplificarea spațiilor intermediare (terase, logii,
curți, spații comune de circulație și socializare) și multiplicarea nodurilor verticale de circulație la planimetriile extinse.
Tocmai în acest sens, exercițiul de față - axat eminamente pe aspectul tipologic și locuirea europeană
contemporană - vă solicită imaginația arhitecturală. Programul funcțional implică realizarea mai multor apartamente pe
nivel, cu număr variabil de dormitoare (min. 1 și max. 5), configurația, distribuția și numărul acestora rămânând la libera
alegere. Parcajele auto nu fac obiectul proiectului în acest caz. Circulația verticală nu va fi prevăzută cu un ascensor.
Terenul din jurul clădirii va ține cont de relația apartamentelor de la parter cu exteriorul și de gradul de intimitate asociat
zonei din imediata apropiere a ferestrelor: mici curți private, circulație pietonală etc.
Extrem de strictă, geometria planului derivă din explorările pedagogice cu spațiul și structura pe trame regulate
desfășurate de O. M. Ungers și John Hejduk între anii '60-'70. În cazul nostru, pornim de la o tramă de stâlpi și grinzi din
beton armat cu secțiunea pătrată de 30 cm, pe trei niveluri (parter și două etaje, fără subsol), cu interaxe egale pe toate
direcțiile spațiului de 3,60 m și 7 travei pe fiecare latură în plan. Închiderile orizontale (planșeele) și cele verticale
(pereții), totale sau parțiale în interiorul acestor cadre, se vor realiza la alegere, cu menținerea obligatorie a tuturor
grinzilor și stâlpilor. Extinderi în consolă sunt permise la max. 1,50 m de la limita exterioară a grizilor perimetrale. Cota
planșeului la roșu este la 30 cm față de cota terenului, iar grosimile și soluțiile constructive la pardoseli, pereți, închidere
superioară și atic rămân la libera alegere.
Criteriile de evaluare:
Redactarea:
Organizarea pe planșă a pieselor grafice este specificată în anexă; axonometria va avea minime indicații privind
amenajarea și folosirea terenului în zona adiacentă a fațadelor vizibile: trotuar, curte, pavaje pietonale, zonă plantată etc.
Tehnica de prezentare este la alegere. Formatul este de 50x70 cm. Imaginea va fi denumită cu numărul matricol.jpg
(xxxxx.jpg). În cazul redactării pe calculator formatul imaginii va avea 50x70 cm, la rezolutia de 150 dpi, dimensiune în
pixeli 2953 px x 4134 px. În cazul în care schița va fi desenată de mână, imaginea poate fi fotografiată cu telefonul și nu
va depăși o dimensiune de aproximativ 5 Mb.
Regulamentul schiței: