Centrul Pompidou-Metz

Lucrare scrisa la Geometria Formelor Arhitecturale

Student: Todiraș Constantin-Cristian

An 2, Semestrul 1
Grupa 4 B
 Centrul Pompidou-Metz

Abstract:
În această lucrare este prezentat centrul Pompidou din Metz, proiect realizat de
Shigeru Ban și Jean de Gastines, de la conceptul inspirit de la pălăria de paie japoneză, la
geometria și îmbinarea volumelor, la modul de execuție a clădirii, și cum volumul clădirii
relaționează cu spațiile exterioare.

Introducere:
Ca urmare a dorinței de extindere a Centrului Pompidou din Paris, s-a luat hotaraea
proiectării unui alt Centru semi-permanent, unde se va ține o expoziție temporară în orașul
Metz.
Muzeul cuprinde cea mai mare expoziție temporară din afară Parisului, cuprinzând 3 galerii,
un teatru și un amfiteatru, ajungând la suprafața de 5.000 de m².
Competiția Internațională a acestui proiect a fost organizată în 2003, urmând să fie câștigată
de proiectul arhitecților Shigeru Ban și Jean de Gastines.

Elaborarea proiectului:
În perioada elborarii proiectului, arhitectul Shigeru Ban, neperimtandu-și închirierea
unui loc unde ar fi trebuit să proiecteze viitorul centru Pompidou alături de echipa sa, acesta
și-a proiectat propriul studio pe acoperișul centrului Pompidou din Paris, construindul din
tuburi de carton, cu îmbinări de lemn și acoperindul cu o pânză.
Inspirația pentru acoperișul centrului Pompidou-Metz a fost o pălărie de paie, găsită de
Shigeru Ban, în timpul unei plimbări pe străzile din Paris.
(Fig. 1)

Fig. 1
Proiectul preliminar al centrului a fost de formă hexagonală, cuprinzând mai multe volume
suprapuse, acoperite de un acoperiș complex realizat din lemn laminat și pânză.
 Galeriile principale cu cerințe variate de lungime, sau bazat pe un modul de 15 metri lățime,
pentru a creea trei volume pătrate. Cele trei volume sunt suprapuse una peste alta, în jurul
unui turn de oțel hexagonal.
În mod corespunzător, formularea digitală s-a bazat pe două componente: o suprafată liberă
specifică cu o margine hexagonală și un grilaj plat, cu zăbrele, care constau din triunghiuri și
hexagonuri proiectate pe suprafața de formă liberă. Grila structurală care a fost introdusă cu
softul CAD a condus la o construcție geometrică complexă în care fiecare element este curbat
în trei dimensiuni. La început, forma digitală a determinat doar geometria acoperișului,
urmând ca apoi specialiștii să intervină și să-i optimizeze design-ul, geometria astfel rezultată
să poată fi construită.
Într-un proces automatizat, mai mult de 100 de grinzi continue, aranjate în două straturi, au
creeat 1790 de segmente, clasificate în trei categorii: drepte, curbate int-o singură parte și
curbate pe două părți, care au fost fabricate la CNC. În faza următoare, componentele
individuale de construcție care alcătuiesc geometria complexă a acoperișului au fost
asamblate treptat pe o schelă pe șantier. (Fig. 2)

Fig. 2
Acoperișul ondulat, lemnul laminat care înconjoară structura unui turn metalic de 77 metri
înălțime și se întinde pe 60 metri, anexând un spațiu imens unde galeriile sunt suspendate,
creează un ansamblu care întrepătrunde mediul înconjurător.
Structura este acoperită cu o fibră de sticlă translucidă și fibre textile de teflon care acoperă
8.000 metri pătrati, permițând luminii naturale să intre în clădire. (Fig. 3)
 Fig.3

Geometria complicată, formele expresive și articulația complexă a suprafeței arhitecturii

contemporane nu ar trebui să contrazică faptul că, cel mai adesea, utilizarea actuală a
calculatoarelor în arhitectură nu constituie incă o inovație semnificativă. Arhitecții pur și
simplu aplică noi tehnologii digitale pentru proiectele lor, care sunt concepute prin procese de
proiectare de lungă durată. Așa s-a întâmplat adesea în dezvoltarea disciplinei, se produce o
fază tranzitorie în care noile tehnologii sunt utilizate în principal ca o prelungire a practicii
convenționale. În paralel, abordările noi se dezvoltă, care pot atinge potențialul real al acestor
tehnologii-și, prin urmare, de asemenea, transformă practica ca un întreg. Ne confruntăm în
prezent cu o astfel de fază tranzitorie. La fel ca multe alte schimbări tehnologice pe parcursul
istoriei arhitecturale a căror influentă asupra proceselor importante pentru proiectarea a fost
considerabil intarziată, computerul în practica arhitecturală actuală este în principal angajat ca
un ajutor util și eficient în procesele convenționale în ceea ce privește metodologia de
proiectare. Interesant, acest lucru se aplică, de asemenea la o varietate largă de abordări care
sunt etichetate "arhitectură digitală".

Conexiunea cu orașul:
Pentru a stabili continuarea contextuală cu orașul, ferestrele mari de la capetele celor
trei volume ale Galeriei au vedere la monumentele orașului. Prin acest design, clădirea și
orașul devin una. Fereastra volumului de sus are vedere la Catedrală, simbolul orașului Metz,
iar fereastra volumului intermediar are vedere spre Gara Centrală, care este un simbol
important în istoria orașului. Structura acoperișului de lemn acoperă volumele clădirii,
unificându-le.
Un alt aspect important al conceptului este continuarea spațiului interior cu spațiul exterior,
precum și secvența de spații născute din aceste relații. (Fig. 4)

Fig. 4
Clădirile sunt, în general, cutii care încep doar atunci când interiorul și exteriorul sunt
separate de ziduri. Cu toate acestea, un spațiu poate fi creat doar cu prezența unui acoperiș. În
ultimii ani, arta a devenit din ce în ce mai conceptuală distantandu-se de publicul larg. Există
un număr tot mai mare de oameni care nu sunt dispuși să plătească bani pentru a intra într-o
cutie pentru a vizualiza lucrări pe care poate nici măcar nu le înțelege. În loc de o cutie,
Muzeul este un loc de adunare sub un acoperiș mare, care este o prelungire a parcului
inconjurător. Deoarece este mai ușor de a intra fără prezența unor ziduri, fațada a fost
compusă din obloane de sticlă, care pot fi ușor de indepărtat. Volumul mare al forumului
poate fi accesat gratuit, unde oamenii pot servi ceai și să se bucure de sculpturile și instalațiile
expuse.

Referințe:
Achim Menges Prof., architect, director of the Institute for Computational Design at Stuttgart
University, Germany; Integral Computational Design: Synthesizing
Computation and Materialisation in Architecture
en.wikiarquitectura.com/building/Centre-Pompidou-Metz
www.archdaily.com/490141/centre-pompidou-metz-shigeru-ban-architects/
www.designboom.com/architecture/the-metz-centre-pompidou-roof-structure-construction-
complete
en.wikipedia.org/wiki/Centre_Pompidou-Metz
www.centrepompidou-metz.fr/en/roofing