Religie cl.2

Liliana Cretu
Dragi elevi,
Cu bucurie duhovnicească vă oferim acest manual de Religie creştin-
ortodoxă,' care va fi o călăuză în minunata lume a credinţei. > Se stie,
i ' cultura nea-
mului nostru porneşte din curţile mănăstirilor şi bisericilor. Iubirea faţă de Dum
nezeu şi iubirea faţă de aproapele formează miezul credinţei creştine. De aceea,
învăţătura Sfintei Scripturi trebuie să fie şi astăzi un îndrumar de viaţă pentru
fiecare dintre voi.
Dumnezeu să-i binecuvînteze pe toţi care au contribuit la implementarea
disciplinei Religia Ortodoxă în programul şcolar. Menţionăm aportul Guvernu
lui Republicii Moldova şi al Ministerului Educaţiei, care ne-au creat posibilitatea
ca lumina învăţăturii lui Hristos să pătrundă în instituţiile şcolare.
Cu speranţa că această carte va fi de folos atît elevilor, cît şi părinţilor, profe
sorilor, binecuvîntez pe cei care au lucrat la alcătuirea ei şi pe toţi cititorii dornici
să cunoască şi să trăiască dreapta credinţă în Hristos, care este arvuna mîntuirii
şi a vieţii veşnice.
SlitropoSityl Chişinăului şi aS întregii Moldove

Capitolul I. Dumnezeu - Creatorul unei lumi frumoase
Tema 1. Biblia - Cuvîntul lui Dumnezeu adresat oamenilor
■ Invitaţie la discuţie f -jf

Dacă cineva ţi-a făcut un bine, ce vei face tu?
■Te vei strădui să afli cum îl cheamă.
■Vei căuta să afli unde locuieşte.
■Te vei strădui să-l găseşti şi să-i mulţumeşti pentru binele făcut.
■Nu te vei interesa cine este el.
Cum crezi, cine a făcut cel mai mult bine întregii omeniri?
Aminteşte-ţi!
n Unde locuiau la început Adam şi Eva?
■Ce poruncă au primit ei de la Dumnezeu?
1. Citeşte
s
textul.
Cînd un om ne-a făcut un bine, ţumim pentru purtarea de grijă.

noi încercăm să aflăm cine este Dar de unde putem să aflăm des
el, cum îl cheamă, unde locuieşte. pre Dumnezeu? Să ştiţi, copii, noi
Cît de plăcut ne este atunci cînd îl niciodată nu L=am fi cunoscut pe
aflăm, facem cunoştinţă cu el, de Dumnezeu, dacă El Singur nu S-ar
venim apropiaţi şi, în sfîrşit, îi mul fi descoperit nouă.
ţumim pentru binefacerile lui şi îi Cînd între oameni este iubire
sîntem nespus de recunoscători. şi înţelegere, ei comunică, discu
Dar v-aţi gîndit Cine este Cel tă unii cu alţii faţă către faţă. Iar
mai mare Binefăcător al oameni atunci cînd se află departe unii de
lor, Cine a făcut cel mai mult bine alţii, pentru a comunica, oamenii
întregii lumi? Acesta este Dum îşi scriu răvaşe, scrisori.
nezeu. El ne-a dat viaţă tuturor şi Primii oameni trăiau în Gră
noi trebuie să-L căutăm, să aflăm dina Raiului şi în fiecare zi vor
cît mai multe despre El, să-I mul beau cu Dumnezeu şi-L vedeau.
4
Capitolul I. Dumnezeu - Ereateral unei lumi francase
însă atunci cînd Adam şi Eva au le-a scris „răvaşe, scrisori sfinte”,
încălcat porunca dumnezeiască, în ele Domnul le aminteşte oame
mintea lor s-a întunecat. Păcatul nilor că ei trebuie să se întoarcă în
i-a îndepărtat pe oameni de Dum= Raiul pe care l-au pierdut din cau
nezeu. Adam şi Eva au fost scoşi za neascultării. Aceste scrieri sfin
din Rai Din acel moment ei nu-L te au fost adunate într-o singură
mai vedeau pe Dumnezeu şi nu carte. Această carte se numeşte Bi
mai vorbeau cu El faţă în faţă. Qa- blie sau Sfinta Scriptură. Biblia
menii îl uitau pe Dumnezeu, dar este C uvinte! lu i D um nezeu
Dumnezeu niciodată n-a uitat de ad resat ©aimemilloir. Ea cuprin
ei. Pentru a le descoperi oameni de învăţătura despre Dumnezeu şi
lor care este Voia Sa, Dumnezeu creaţia Lui.
B Află mai mult! '

Autorul Bibliei este Dumnezeu, Care a vorbit prin gura pro-
rocilor. Biblia a fost scrisă în circa 1500 de ani de către aproximativ
40 de scriitori sfinţi; fie proroci, fie ucenici direcţi care L-au cunos
cut, L-au iubit, L-au ascultat pe Dumnezeu şi, fiind inspiraţi de Duhul
Sfînt, au fost în stare să ne descopere şi nouă voia Lui.
2 . Răspunde la întrebări.
n Ce este Biblia?
HCine este autorul Bibliei?
DCe le aminteşte Dumnezeu oamenilor
prin scrierile din Biblie?
■Tu ai acasă o Biblie?
3. Scrii trei înwiţăfuri p®rar® le-ai citit în Biblie.
îndemn:
Urmează învăţăturile Bibliei şi inima ta va deveni o carte scrisă
de Duhul lui Dumnezeu.
E bine să citim în fiecare zi din Sfinta Scriptură.
□ învăţăturii© Sfinţilor Părinţi?

în tim pul rugăciunii, noi vorbim eu Bramme^eiiş Im tim pul
£ (citirii Sfintelor Scripturi,, Dumnezeu mie vorbeşte nouă.
Fericitul Augustin
5
Tema 2. Despre Sfinta Scriptură
Testament Evanghelie ♦ Mîntmitor

f
f e j k
1. Citeşte textul.
Biblia sau Sfinta Scriptură se mai nu-

meşte D esco p erire Bm mneseiaseă, de
oarece în ea Dumnezeu ne descoperă tai
nele Sale. Ea este alcătuită din două părţi:
Vechiul Testament şi Noul Testament
V echiul T e sta m e n t (L eg ăm în tu l
V echi) a fost scris înainte de Naşterea
Domnului lisus Hristos. El vorbeşte des
pre Crearea lumii, despre păcatul neas
cultării primilor oameni, relatează istoria
poporului evreu, căruia i s-a încredinţat
păstrarea credinţei într-un Singur Dum
nezeu. Prevesteşte venirea lui Mesia lisus
Hristos, conţine, de asemenea, multe pil
de şi învăţături. Vechiul Testament a fost
scris în limba ebraică şi cuprinde istoria
sfîntă de la crearea lumii pînă la Naşterea
Domnului Hristos.
MomI T estam en t (L eg ăm în tu l N ou) începe cu Naşterea Fiului
lui Dumnezeu. El relatează viaţa Mîntuitorului, învăţăturile Lui, mi
nunile, răstignirea şi moartea pentru răscumpărarea păcatelor ome
nirii, învierea şi înălţarea Domnului Hristos la cer. Noul Testament
este scris în limba greacă şi mai cuprinde istoria, faptele şi învăţăturile
Sfinţilor Apostoli. El se încheie cu „Apocalipsa55 - o carte cu profeţii
despre sfîrşitul lumii.
6
Capitolul I. Dumnezeu - Creatorii unei lumi frumoase
■ Mii mai mult!

Cărţile în care ©ste d escrisă viaţa, păm întească a Îmi
lisms H ristos9patim ile9m oartea, în vierea şi învăţaţii- "
rile Sale se nrnmese E vanghelii. Ele sînt p a tra la num ăr. Cuvîn-
tal „evanghelie” este de origine greacă şi înseamnă „vestea cea bună”,
2» iispaeiie Ia întrebări.
DDin cîte părţi este

alcătuită Sfinta
Scriptură?
0 Cum se numeş
te cartea în care se
descrie viaţa şi în
văţăturile Domnului îii'nl dfafoTiaHlFti*
lisus?
3. Completează propeiiţiili.
V ech iu l Testam ent vorb eşte despre
N oul Testam en t vo rb eşte despre
■Cuvinte noi:
Sfîn ta S crip tu ră - scrieri de texte sfinte.
Legăm înt - promisiune solemnă; angajament de a face ceva.
a învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

B iblia treb u ie să fie p en trn fiecare d intre noi o carte
de în văţătu ră p en trn toată viaţa,
Sfîntul loan Gură de Aur
Tema 3. Puterea cuvîntului biblic
> Testam ent ♦ Evanghelie ♦ M întuitor

f
{
*■2-J L- y
vi
a
1. Citeşte textul.
Cuviosul Pavel a fost ucenicul Sfîntului Antonie cel Mare. Pentru viaţa
sa sfîntă5Domnul l-a înzestrat cu darul de a vedea sufletele oamenilor.
Odată, stînd în faţa bisericii, urmărea pe fiecare credincios să vadă ce
faţă are sufletul lui atunci cînd intră în biserică. Şi-i vedea pe toţi intrînd
cu feţele luminate, fiind însoţiţi de îngeri păzitori. îngerii erau bucuroşi.
8
Capitolul I. Dumnezeu - Creatorii unei !im i frumoase
Doar un bătrîn era negru şi întune nezeu, care zice: „Nu mai faceţi
cat la faţă. Duhurile rele îl trăgeau rău înaintea ochilor Mei. încetaţi
înapoi, iar îngerul păzitor mergea odată!... Şi, de vor fi păcatele voas
în urma lui trist şi posomorit tre cum e cîrmîzul, ca zăpada le voi
Pavel a rămas la uşa bisericii şi albi, şi, de vor fi ca purpura, ca lîna
s-a rugat pentru acest bătrîn. albă le voi face. De mă veţi şi as
După ce s-a terminat slujba, culta, bunătăţile pămîntului le veţi
credincioşii au ieşit afară. Cuvio mînca. Iar de nu mă veti asculta, 9 7
sul Pavel se uită din nou la feţele atunci sabia vă va mînca...” (Isaia
lor. Şi iată că-1 văzu pe bătrînul 1, 16-20). Iar eu, ascultînd cuvin
acela ieşind din biserică luminat tele acestea, am zis către Dumne
la faţă, alb la trup, cu îngerul pă zeu: „Dumnezeule, care ai venit în
zitor alături. Iar demonii mergeau lume să mîntuieşti pe cei păcătoşi,
trişti, mult în urma lui. iată făgăduiesc că de acum nu voi
Apropiindu-se de bătrîn, Pavel mai face păcatul şi-ţi promit că voi
l-a rugat să-i spună cum a avut loc face voia Ta”. Cu aceste făgăduinţe
această schimbare. Bătrînul i-a am ieşit din biserică, hotărînd în
povestit: sufletul meu să nu mai fac nici un
— Eu sînt om păcătos şi de mul rău înaintea lui Dumnezeu.
tă vreme petrec în lene şi fapte Astfel, cuvintele din Sfinta Scriptu
rele. Dar astăzi, am auzit, cînd s-a ră l-au ajutat pe păcătos să-şi schim-
citit din Biblie, cuvîntul lui Dum be viaţa şi să asculte de Dumnezeu.
2. Răspunde la întrebări»
■Ce ţi-a plăcut mai mult în acest text?
■Ce l-a făcut pe omul păcătos să-şi schimbe viaţa?
3. Caracterizează sufletul bătrînului înainte de a intra în biserică şi după ce a ieşit
din biserică (patru prepoziţii).
■Medităm, discutăm,,
Voi mergeţi la biserică? Ce cuvinte din timpul slujbei v-au impresio
nat mai mult?
□ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Adesea 2 numai ©primire aruncată asupra Bibliei nae
alungă pofta de a mai păcătui.
9
Tema 4. Dumnezeu - Creatorul unei lumi frumoase

C/
D um nezeu ♦ B u n ătate ♦ F ru m u se ţe
■ Invitaţie ia discuţie
Imaginează-ţi că te afli la marginea unei păduri, pe malul unui rîu. Ce
poţi vedea în jurul tău?
Descrie pasărea ta preferată.
Descrie floarea ta preferată, utilizînd expresiile: petale catifelate, gin
gaşe, aurii, mireasmă, parfum .
Cum crezi, ce vrea să ne spună murmurul izvoraşului?
Si
1. Citeşte textul.
Ţi s-a întîmplat, probabil, plimb- ul este pictat de un pictor, cartea -

îndu-te prin pădure, să vezi ţesătura scrisă de un scriitor, casa - înălţată
fină a păienjenişului în care strălu de un zidar, la fel şi lumea înconju
cesc, sub razele solare, ca nişte brili rătoare are un Creator. Acesta este
ante, picăturile de rouă. Şi atunci îţi Dumnezeu.
apăreau multe şi variate întrebări: Dumnezeu a creat o lume fru
Cine a creat soarele cel auriu, luna moasă. El este Atotputernic. Noi
argintie, stelele nenumărate, mările am aflat din Biblie cum a creat
albastre, rîurile fugare, lacurile tih Dumnezeu lumea.
nite, piscurile munţilor? Oare poa întreaga natură a fost creată de
te fi adevărat că toate cele din jur El doar prin cuvînt: a zis şi s-a făcut.
au apărut de la sine? Sigur că nu. Dumnezeu a creat lumea în şase
Doar nu poate un tablou minunat zile, iar în a şaptea zi S-a odihnit.
să se picteze singur, sau o casă să în ziua întîi, Dumnezeu a creat
se construiască din îngrămădirea materialul primar, din care apoi a
întîmplătoare a pietrelor, fără să fie creat întregul Univers.
aranjate de cineva. Aşa cum tablo în ziua a doua, Dumnezeu a
10
despărţit apele prin tărie. mează una după alta).

în ziua a treia a fost creată pla în ziua a cincea, Dumnezeu a
neta Pămînt cu oceane şi conti creat peştii, broaştele, şerpii, flu-
nente: pămîntul, munţii, rîurile, turaşii, păsărelele.
mările. După porunca Domnului în ziua a şasea, au fost create
a răsărit iarba, florile, copacii. toate animalele: căprioarele, ti
în ziua a patra, Dumnezeu a grii, leii, iepuraşii şi altele, iar spre
creat Soarele, Luna, planetele şi seară, Dumnezeu a creat omul.
toate stelele. Soarele şi Luna lumi După ce a creat lumea, Dumne
nează Pămîntul pe rînd. Datorită zeu a privit-o şi iată că toate erau
lor, ziua şi noaptea se succed (ur bune şi frumoase.
2. Răspunde la întrebări.
■Cine a creat lumea?

■Ce carte descrie cum a creat Dumnezeu lumea?
■în cîte zile a creat Dumnezeu lumea?
3. Completează propoziţiile.
Animalele au fost create în ziua a ______.

Soarele şi Luna au fost create în ziua a
în prima zi, Dumnezeu a creat______
în ziua a doua, Dumnezeu a
Pămîntul, florile, mările au fost create în ziua a
în ziua a cincea, Domnul a c re a t___________
Omul a fost creat în ziua a _______.
4. Alcătuieşte propoziţii utilizînd cuvintele:
Dumnezeu, iubire, frumos, bun.
Cuvinte noi:
Planetă - corp ceresc din Sistemul Solar, fără lumină proprie,
care se mişcă în jurul Soarelui.
Univers —lumea m totalitatea ei, avmd diverse forme de existenţă.
Păm înt —planetă a Sistemului Solar, locuită de oameni.
ii
Tema 5. Omul - cununa creaţiei lui Dumnezeu
t Trup ♦ Suflet ♦ M ăreţ ♦ R ecunoştinţă

r
1. Citeşte textul.
Dumnezeu a creat lumea

prin Cuvînt. A zis şi s-a făcut.
Toată creaţia, cu toate bo
găţiile ei de pe pămînt şi din
mare erau gata. Nu exista încă
cel care urma să se bucure de
ele. E vorba de om. Omul este
cununa creaţiei lui Dumne
zeu. El este cea mai măreaţă
făptură. Şi doar omul a fost
creat în mod deosebit. El este
creat după chipul lui Dum
nezeu. Dumnezeu a luat pă
mînt şi a modelat trupul lui
Adam, apoi a suflat asupra
lui şi i-a dat viaţă. Deci, omul
este alcătuit din trup şi suflet.
Adam îl iubea şi-L asculta pe
Dumnezeu. Domnul l-a adus
pe Adam într-o grădină frumoasă, în care creşteau tot felul de pomi cu
fructe gustoase. Această grădină se numea Grădina Raiului. Dumnezeu
i-a spus lui Adam să dea nume tuturor animalelor. Animalele ascultau
de Adam şi nu-i făceau nici un rău. Fiind singur, lui Adam îi era trist.
Atunci Dumnezeu a creat-o pe Eva. Adam şi Eva se bucurau de toate
darurile pe care le dădea Dumnezeu şi-I mulţumeau neîncetat.
12
2 . Răspunde la întrebări.
■Cum a fost creat Adam?
■Unde locuiau la început Adam şi Eva?
3. Completează propoziţia.
Omul este alcătuit d in _____________
şi----------------------- •
Imn de slăvire a lui Dumnezeu
5 SLAVĂ DUMNEZEULUI PENTRU TOATE
% Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale:

vîntul înmiresmat, munţii care tind spre cer,
apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrîng aurul razelor
şi curgerea lină a norilor. întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină
de mîngîiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale!
Slavă Tie,
» '
Celui ce m-ai chemat la viată! *
Slavă Tie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii!
£
j ' *
Slavă Tie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul

9 '
şi pămîntul ca pe o carte a înţelepciunii veşnice!

Slavă Ţie, pentru buna mireasmă a lăcrimioarelor şi trandafirilor!
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
4. Alcătuieşte un imn de slăvire a lui Dumnezeu (trei propoziţii).
■ Cuvinte noi:
Adam - din limba ebraică înseamnă pămînt (pentru că a fost creat
din pămînt).
Eva - ceea ce dă viaţă (mama întregului neam omenesc).
r 13
Tema 6. Porunca Vieţii dată de Dumnezeu în Rai

j
w
A scultare ♦ Iertare < Rai ♦ V eşnic
■ Invitaţie la discuţie
în viaţă, om ul se conduce de anum ite reguli.
■Enumeră regulile pe care le respecţi în fiecare zi.
■Cum crezi, ce s-ar întîmpla, dacă oamenii nu ar respecta
regulile de circulaţie?
■Ce s-ar întîmpla dacă copiii nu ar mai asculta de părinţi?
1. Citeşte
»
textul»
în Grădina Raiului, Adam şi Eva

îl vedeau pe Dumnezeu şi vorbeau
cu El. Adam asculta de Dumnezeu
aşa cum copiii ascultă de părinţii
lor. într-o zi, Dumnezeu i-a spus lui
Adam: „Din toţi pomii din rai poţi
să mănînci, iar din pomul cunoştin
ţei binelui şi răului să nu mănînci,
căci, în ziua în care vei mînca din el,
vei muri negreşit!” (Facerea 2 , 17).
Diavolul îi invidia pe oameni că
aceştia se aflau în Grădina Raiului şi că Dumnezeu îi iubea. De aceea, el
a hotărît să-i depărteze pe oameni de Dumnezeu. El i-a învăţat pe primii
oameni să nu asculte de Creatorul lor şi să mănînce din pomul oprit.
Pentru aceasta, diavolul a intrat în şarpe şi s-a apropiat de Eva. El,
prin vicleşug, i-a spus că nu vor muri dacă vor mînca din pomul oprit,
ci vor deveni ca Dumnezeu, vor cunoaşte binele şi răul. Eva l-a crezut
şi a mîncat fructul oprit, apoi i-a dat şi lui Adam. După aceasta, ei s-au
14
ascuns de Dumnezeu în tufişuri. şarpe. Nici unul, nici celălalt nu

S-au ascuns aşa cum se ascund şi şi-au recunoscut vina, ci s-au în
copiii neascultători cînd fac vreun dreptăţit. Din acel moment ei s-au
rău. Dar de Dumnezeu nu te poţi îmbolnăvit şi au devenit muritori.
ascunde. Totuşi, pentru ca Adam în Grădina Raiului creştea şi Po
să-şi poată recunoaşte singur gre mul Vieţii. Cine mînca din acest pom
şeala şi să nu-1 pedepsească aşa de devenea veşnic. Adam şi Eva nu tre
aspru, Domnul l-a strigat: buia să mănînce din el, pentru că de
—Adame, unde eşti? veniseră bolnavi şi muritori. Dacă ar
— Am auzit glasul Tău în Rai fi mîncat din Pomul Vieţii, puteau
şi m-am temut, căci sînt gol, şi rămîne veşnic păcătoşi.
m-am ascuns, a răspuns Adam. Dumnezeu este bun. Pentru
— Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu a-i apăra pe oameni de o greşeală
cumva ai mîncat din pomul din care şi mai mare, El i-a scos pe Adam
ţi-am poruncit să nu mănînci? şi Eva din Grădina Raiului. După
Adam, în loc să-şi recunoască mulţi ani, Dumnezeu L-a trimis pe
greşeala, a început să arunce vina Fiul Său ca să-i elibereze pe oameni
pe Eva. Iar Eva a aruncat vina pe din robia morţii şi a păcatului.
2. Răspunde la întrebări. 3. Găseşte cuvintele cu sens opus:
■Ce poruncă le-a dat Dumnezeu neascultare; mîndrie ; pedeapsă.

primilor oameni?
4. Alcătuieşte o povestioară la tema Fap
■Ce a îndemnat-o şarpele pe
tele mele, după următorul plan:
Eva?
■Ce I-a răspuns Adam lui Dum * Cum mă comport eu, ca părin
nezeu? ţii să nu mă pedepsească.
■De ce primii oameni au pierdut * Ce trebuie să fac în cazul în
Raiul? care am fost neascultător.
■Ce trebuia să facă Adam şi Eva * Pe cine supăr eu prin neascultare.
ca Dumnezeu să-i ierte şi să nu-i ■ Ce trebuie să fac pentru a mă
scoată din Rai? corecta.
■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

9 9 9
Păcatul îl desparte pe om de D um nezeu.

15
Tema 7. Om bun, om rău. Cain şi Abel
B lîndete ♦ M ilă ♦ Răbdare
1. Citeşte textul. g jg j
Adam şi Eva erau trişti după
ce au pierdut Raiul. Răutatea şi
neascultarea au intrat în lume, iar
odată cu ele au intrat şi boala, ne
cazurile, suferinţele. Oamenii au
început să facă fapte rele, adică
păcate. Sufletele lor, fiind depar
te de Dumnezeu, s-au întunecat.
La început, Adam şi Eva au avut
doi fii: Cain şi Abel. Cain era plin
de răutate şi foarte mîndru. Abel
însă era blînd şi smerit. Abel era
păstor de oi, iar Cain - agricultor.
Deşi ei nu fuseseră născuţi în Grădina Raiului, au aflat de la părinţii lor des
pre Creatorul tuturor celor văzute şi nevăzute.
într-o zi, ei au hotărît să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru toate roade
le dobîndite prin munca lor.
în acea vreme, oamenii slăveau pe Dumnezeu şi-i mulţumeau prin jertfe.
Pe un altar puneau lemne şi darul închinat lui Dumnezeu şi-i dădeau foc. Fu
mul se înălţa spre ceruri în semn de mulţumire.
Abel a adus jertfă din oile sale, iar Cain - din roadele pămîntului.
Aprinzînd ei focul, fumul de la jertfa lui Abel s-a înălţat direct spre cer, iar
cel de la jertfa lui Cain s-a împrăştiat în văzduh.
Dumnezeu a primit jertfa lui Abel, pentru că acesta era om cu inima cura
tă, şi a respins jertfa lui Cain, pentru că acesta era om rău, zgîrcit şi invidios.
Dumnezeu se uită întotdeauna la inima omului.
Văzînd acestea, Cain s-a întristat, chipul i s-a posomorit. El a hotărît să-l
omoare pe Abel. Dumnezeu însă le ştie pe toate. El a văzut gîndul lui Cain
16
şi i-a spus: „Pentru ce s-a posomorit i-au pus numele Set. Pînă la adînci
faţa ta?... Păcatul bate la uşă şi caută bătrîneţi, ei au avut mulţi alţi fii şi
să te tîrască, dar tu biruieşte-1!” fiice.
Dar Cain era cuprins de invidie Creştinii aduc şi ei rugăciuni, cîntă-
şi de ură. Voind să se răzbune, el i-a ri, daruri şi mulţumiri lui Dumnezeu
zis fratelui său: „Să ieşim în cîmp!” pentru toate. Ei nu mai ard darurile
Iar cînd au ajuns ei în cîmp, Cain s-a pe altare, ca în vechime, ci le aduc în
aruncat asupra lui Abel şi l-a omorît. biserică, în faţa sfintelor altare, spre
Atunci a zis Domnul Dumnezeu că a fi binecuvîntate de către Dumnezeu
tre Cain: „Unde este Abel, fratele tău?” prin preoţi. Dumnezeu primeşte în
Iar el, minţind, a răspuns: „Nu ştiu! totdeauna jertfa (ofranda) adusă cu
Oare sînt eu păzitorul fratelui meu?” gînd curat şi inimă bună.
Şi a zis Domnul: „Ce ai făcut? Gla Creştinii adevăraţi respectă viaţa
sul sîngelui fratelui tău strigă către şi o apără, deoarece ştiu că singurul
Mine din pămînt.” stăpîn al ei este Dumnezeu, care a
Dumnezeu l-a pedepsit pe Cain cu dat-o. Creştinii nu ucid pe nimeni.
înstrăinarea. Toţi oamenii îl ocoleau în timpul sfintelor slujbe, preotul
pe Cain şi toată viaţa lui a fost străin îi îndeamnă pe credincioşi de nenu
şi pribeag. Nimeni nu l-a iubit, şi el mărate ori, zicînd: „Toată viaţa noas
z-a avut nici un prieten. Acest bles tră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!”,
tem i-a fost dat ca să înţeleagă cît de iar aceştia răspund: „Ţie, Doamne!”
mare e păcatul omuciderii. Ei sînt hotărîţi să-i dăruiască lui
Dumnezeu a dăruit lui Adam şi Dumnezeu o viaţă curată, cu fapte de
Era un alt fiu în locul lui Abel şi ei milostenie, de pace şi jertfe de laudă.
2. Răspunde la întrebări. 3. înseamnă cu,,+ " calităţile lui Abel,

iar cu „-"calităţile lui Cain.
■Cine erau Cain şi Abel şi cu ce se
ocupau ei? Blînd □ Bun □
■De ce Dumnezeu a primit jertfa lui Mîndru □ Milos □
Abel, iar pe cea a lui Cain a respins-o? Smerit □ Trufaş □
• De ce l-a omorît Cain pe Abel? Invidios □ Ucigaş □
■Ce ofrande aduc creştinii lui Dum
nezeu şi cum se îngrijesc ei de viaţa 4. Realizează (oral) o povestire în care
'•:r si a celorlalţi oameni? personajul principal să fie un om bun.

9 9 9
Invidia este rădăcina uciderii.

17
Capitolul I. Dumnezeu -Creatorul unei lumi frumoase
Tema 8. Rugăciunea Domnească

u
Tatăl Ceresc ♦ Convorbire ♦ Oam eni
1. Citeşte textul.
9
Prin rugăciune, creştinul vorbeşte cu Dumnezeu. într-o zi, Apostolii I-au

zis lui Hristos: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!” Iar Iisus le-a răspuns: „Aşa
să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele
Tău; Vie împărăţia Ta; Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pă
mint. Pîinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; Şi nc
iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean (rău).
Fiindcă a fost rostită de însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, aceas
tă rugăciune a fost numită: Rugăciunea Domnească. Este cea mai în
semnată dintre toate rugăciunile, deoarece, cînd o rostim, folosim chia
cuvintele Domnului Iisus Hristos. Ea cuprinde, pe scurt, tot ceea de c
avem nevoie de la Dumnezeu pentru trup şi suflet.
La începutul Rugăciunii Domneşti, mintea noastră se înalţă spr
Dumnezeu. îl numim Tatăl nostru, fiindcă El ne-a creat şi ne poartă d
grijă. El face să răsară soarele şi peste cei buni, şi peste cei răi. El trimit
ploaia, face cîmpul să rodească şi ne hrăneşte pe toţi.
Zicem Care eşti în ceruri pentru că, spre deosebire de tatăl pămîr
tesc, El locuieşte în cerurile nevăzute şi sfinte. El ne aşteaptă şi pe noi s
ajungem acolo.
Cei care-L iubesc pe Dumnezeu şi pe fraţii lor şi fac fapte bune v<
locui împreună cu Tatăl Ceresc în Casa Lui.
Rugăciunea Domnească este alcătuită din şapte cereri. în prima cei
re - Sfinţească-se numele Tău - recunoaştem că Dumnezeu este Sfii
Totodată, îi cerem ajutorul, ca numele Lui să fie sfinţit, adică slăvit,
prin cuvintele şi faptele noastre bune.
în cererea a doua - Vie îm părăţia Ta - îl rugăm pe Dumnezeu să r
verse în lume pace, dreptate şi bunăvoire între toţi oamenii şi să ne fa
18
moştenitori ai împărăţiei cereşti,

pe care o aşteptăm cu nerăbdare.
în cererea a treia - Facă-se
voia Ta, precum în cer aşa şi pe
păm înt - cerem ca toate cele de
pe pămînt să se facă după voia Lui
cea sfîntă, precum şi în cer înge
rii fac întru toate voia divină şi nu
este nici o neascultare.
în cererea a patra - Pîinea
noastră cea de toate zilele dă-ne-
o nouă astăzi - rugăm pe Dumne
zeu să ne ajute ca prin muncă cin şi de meşteşugurile diavoleşti, să
stită să putem avea tot ce ne este ne ajute să le biruim.
de trebuinţă în fiecare zi pentru în cererea a şaptea - Ci ne izbă
existenţă. veşte de cel viclean (rău) - îl ru
în cererea a cincea - Şi ne iar găm să ne scape şi să ne apere de
tă nouă greşelile noastre, precum cel rău şi viclean, adică de diavol.
şi noi iertăm greşiţilor noştri - îl La sfîrşitul Rugăciunii Domneşti
rugăm să ne ierte păcatele, în mă spunem Amin, ceea ce înseamnă:
sura în care şi noi iertăm celor ce Aşa să fie. Prin acest ultim cuvînt
ne greşesc nouă. ne arătăm încrederea că Dumne
în cererea a şasea - Şi nu ne zeu împlineşte toate cererile bune,
duce p e noi în ispită - îl rugăm pe care sînt făcute cu credinţă, nădej
Domnul să ne ferească de păcate de şi dragoste.
■Cine I-a învăţat pe Apostoli rugăciunea Tatăl nostru ?
■Din cîte cereri este alcătuită Rugăciunea Domnească?
3. Explică sensul celor şapte cereri.

i * »
Nu este nim ic aşa de m are ca om ul cu Dum nezeu şi nu

este nim ic m ai neînsem nat ca om ul fără Dumnezeu.
19
Tema 9. Rugăciunea - convorbire cu Dumnezeu
\ Rugăciune ♦ Credinţă ♦ îm părăţie Cerească
■ Invitatie la discuţie
S 9
Cu cine vorbim în rugăciune?

Ce-L rogi tu pe Dumnezeu în rugăciune?
1. Citeşte textul.
O scrisoare lui Dumnezeu A
O văduvă săracă avea doi copii. spre cutia poştală. Băiatul a încerca
O fetiţă mică de trei anişori şi un să pună scrisoarea în cutie, dar n-E
băieţel de vreo şase anişori. într-o putut, fiindcă ea era fixată prea sus
zi, sărmana familie a rămas fără în timp ce el se străduia să ajungă
nici un ban şi n-avea nici o bucă la cutie, pe alături trecea preotul
ţică de pîine. Mămica le-a spus: Văzîndu-1pe băiat, el l-a întrebat: „Ce
„Dragii mei copilaşi, astăzi n-avem vrei să faci?”A luat hîrtia din mîn;
ce mînca. Rugaţi-vă lui Dumnezeu băiatului şi a început să citească
să ne ajute, căci El este bun. în Bi Părintele a rămas adînc cutremurai
blie este scris: Cereţi şi vi se va da, de necazul băiatului şi a plecat cu e
bateţi şi vi se va deschide”. acasă. Văzînd că această familie tră
Mămica a plecat să caute de lu ieşte în mare sărăcie, preotul i-a dat
cru. Surioara a început să plîngă şi să băiatului toţi banii pe care îi avea. lai
ceară pîine de la frăţior. Băiatul nu duminică, la slujbă, i-a îndemnat pe
ştia cum s-o mîngîie. Apoi s-a aşezat oamenii de bună-credinţă să ajute
la masă şi I-a scris o scrisoare chiar familia nevoiaşă fiecare cu ce poate
lui Dumnezeu: „Sfinte şi Milostive Au adunat o sumă foarte mare, cart
Doamne! Surioara mea vrea să mă- le-a fost de mare folos.
nînce. Trimite-mi, Te rog, cîţiva bani Iată cum l-a ajutat Dumnezeu
să mă duc să cumpăr o pîine.” După pe acest copil care a avut o credin
ce a terminat de scris, a luat scrisoa ţă sinceră şi puternică. Dumnezeu
rea şi a ieşit repede din casă, fugind lucrează prin oamenii credincioşi
20
Răspunde la întrebări.
1 De ce băiatul a hotărît să-i scrie
j scrisoare lui Dumnezeu?
■Cum a ajuns scrisoarea la Dum
nezeu?
■Ce învăţătură folositoare pen-
:ru suflet desprindem din această
povestioară?
3. Scrie-i si tu o scrisoare lui Dumnezeu.

9
■ Medităm, discutăm.
Tu ai simţit vreodată ajutorul
lui Dumnezeu? Povesteşte-le
colegilor.
DUMNEZEU ESTE PRETUTINDENI

*
-Mămico,cumtrebuiesătrăimcasăsimţimprezenţaluiDumnezeuîntotdeauna?
a întrebat-o un băieţel pe mămica sa.
C -Ştii,dragulmeu,cînderammică,mi-auexplicatşimiecetrebuiesăfacîncît
să-Lsimt pe Dumnezeu aproape. Acum, cu plăcere,îţi spun şi ţie. Ascultă.
■Trăieşte,copile,întotdeaunaaşadeparcăL-aivedeapeDumnezeuînfaţata.
■Nuspuneniciuncuvîntdecarete-airuşinasă-lspuitareînfaţaluiDumnezeuy
■ Nu te duce niciodată acolo unde ştii că n-o să-L vezi pe Dumnezeu.
■Nudtiniciocartedecaren-aidorisăauzicaDomnulsă-ţispună:,;Arată-IVIi-oşilVlie!".
*Niciodatăsănu-ţipetrecitimpulaşaîncîtsătetemideîntrebarea:„Cefaci?,;/
^ sau de cuvintele: „Cum nu ţi-e ruşine?"

# 9 »
înainte de a face vreun lucru, întreabă-te: „îi va fi oare plă

cut lui Dumnezeu? Nu va contraveni oare poruncilor Lui?”
Sfîntul Filaret, Mitropolit al Moscovei
21
Tema 10. Darul rugăciunii
22
Capitolul I. Dumnezeu - Creatorul unei lumi fru m o a s e
§
1. Citeşte textul.
Băieţelul Bartolomeu nu putea nicidecum să înveţe să citească. Părin

ţii erau amărîţi, iar învăţătorul îl pedepsea aspru pentru aceasta. Băiatul
se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu şi îi cerea ajutorul: „Doamne, învaţă-
mă să citesc!”.
într-o zi, tatăl l-a trimis pe băiat să caute caii care se rătăciseră. Bar
tolomeu a colindat mult pe cîmpii şi, deodată, a văzut un călugăr bătrîn.
Călugărul stătea sub un copac şi se ruga. Văzîndu-1 pe băiat, l-a întrebat:
„Ce cauţi şi ce doreşti, copile?”. Şi Bartolomeu i-a răspuns că cel mai
mult ar vrea să înveţe să citească. Călugărul s-a rugat, apoi i-a spus:
„Din această zi, Domnul îţi va lumina mintea şi tu vei putea să citeşti din
cuvintele dumnezeieşti”. Apoi i-a dat copilului să mănînce o prescură.
Şi s-a întîmplat o minune: Bartolomeu a deschis cartea şi a început să
citească cursiv şi clar.
Cînd băiatul a ridicat ochii din carte, călugărul nu mai era. Acela a
fost un înger al Domnului, care venise să-l înveţe să citească.
Au trecut anii. Bartolomeu a crescut şi toată viaţa şi-a închinat-o lui
Dumnezeu. în tinereţe el s-a dus la mănăstire şi a devenit călugăr, cu
numele Serghie. Prin viaţa sa curată şi plăcută lui Dumnezeu el a deve
nit Sfînt. întreaga Biserică se roagă Sfîntului Serghie de Radonej, iar el
ne ajută atunci cînd îl chemăm în rugăciune.
--------- ---------------------------- _ _ _ _ _ ------------------------------- -
* Ce dorinţă avea Bartolomeu?

■ Cine l-a ajutat pe Bartolomeu să înveţe să citească?
3. Povesteşte ce ţi-a plăcut mai mult în acest text.

V__________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________________ )
■ învăţăturile Sfinţilor
> »
Părinţi:
»
Rugăciunea este cel dintîi dar al lui Dum nezeu, prin

care dobîndim celelalte daruri.
23
Tema 11. Ziua onomastică - Ziua Sfîntului ocrotitor

Numele cărui Sfînt îl porţi?
Povesteşte viaţa Sfîntului tău ocrotitor.
Pe lîngă îngerul Păzitor, fiecare creştin mai are un ocrotitor ceresc.

Acesta este Sfîntul al cărui nume îl poartă. Sfîntul îl ajută pe creştin
cînd el îl cheamă în rugăciune.
E bine să cunoşti viaţa Sfîntului al cărui nume îl porţi şi să te strădu-
ieşti să-i urmezi sfaturile şi învăţăturile. Ziua cînd se prăznuieşte Sfîn
tul tău ocrotitor este ziua ta onomastică. în această zi mergi la biserică
şi te împărtăşeşti cu Sfintele Taine.
Creştinul se roagă Sfîntului ocrotitor în fiecare zi, iar dacă cineva nu
poartă un nume de Sfînt, se poate ruga la un Sfînt mai drag şi chiar la
toţi Sfinţii.
1. Citeşte textul.
Ziua Onomastică a lui Nicuşor
Nicuşor s-a trezit în zori. Nici vedea cu ce ne vom alege. însă

n-a reuşit să deschidă bine ochii, sfatul bunicii să-l ai totdeauna în
dar de acum a şi dorit o plăcin gînd, îi spuse bătrînul şi dispăru
tă. Şi nu una simplă, ci cu dul de parcă nici nu a fost.
ceaţă de caise! Atît de mult şi-o Se chinuia Nicuşor să-şi amin
dorea, încît nu mai putea sta cul tească ce-1 povăţuia bunica. Şi-şi
cat. „Bine ar fi dacă toate dorin aminti: „Nepoţele, de cum te tre
ţele s-ar împlini! Te-ai gîndit la zeşti şi deschizi ochii, gîndeşte-
ceva - şi îndată s-a şi împlinit”, te la Dumnezeu şi la Preasfînta
se gîndea el. Maică a Lui. Ridicîndu-te, apro-
Deodată, îşi aminti ce-i spu pie-te de icoană, aprinde candela
nea bunica cînd îl învăţa să se şi spune cu bucurie rugăciunea
roage: „Roagă-te mai des Dom care te-am învăţat”.
nului şi Preasfintei Născătoare Dar era departe Nicuşor de ru
de Dumnezeu, îngerului păzitor, găciuni. Mult mai aproape îi era
dar şi de sfinţi să nu uiţi. Dacă îi gîndul la plăcinte. Şi decise: „Nu
vei ruga stăruitor, ei îţi vor înde mi pasă de spusele bunicii. Vreau
plini neapărat dorinţa.” ca plăcinta să apară chiar acum
„Bine ar fi dacă aş avea un pe masă”.
asemenea sfînt care să-mi pre Nici nu-şi termină bine gîn
facă „gîndurile în realitate”, visa dul, că şi observă pe aşternutul
Nicuşor. Nici nu reuşi să-şi ducă său un vierme! Viermele se tîra,
gîndul pînă la capăt, că-i şi apăru de parcă trăgea un car. Era un
un nouraş luminos. Şi pe noura- vierme urît şi murdar. Nicuşor
şul cela stătea un bătrîn ciudat, aruncă viermele cît colo şi se du
îmbrăcat în straie călugăreşti, ţi- meri pe dată: „Se vede că gîndul
nînd crucea în mînă. Bătrînul se meu de a nu o asculta pe bunica
măna leit cu cel de pe icoana ce s-a prefăcut în vierme”. Băiatul
stătea în colţ, alături de cele ale s-a speriat, nu glumă. A înţeles
Mîntuitorului şi Maicii Sale! că trebuie neapărat s-o asculte
— Nu-s chiar bune gîndurile pe bunica.
tale, copile! Dar fie voia ta. Vom (sfîrşitul în pagina 26)
» 25
(sfîrşit) şi s-a apropiat de colţişorul sfînt,

Dar atît de tare vroia plăcintă a aprins candela şi a început să se
cu caise, încît nu-i prea venea să roage. Şi s-a rugat cu atîta ardoare,
rostească rugăciuni: gîndul la plă încît i s-a făcut dulce pe inimă, şi i-a
cinte era mai puternic. Dacă nu trecut pofta de plăcinte cu caise.
va îndeplini însă sfatul bunicii, va Nicuşor şi-a încheiat rugăciunea
fi certat. Neapărat va fi certat. şi s-a gîndit: „Dau o fugă pînă la
Şi Nicuşor decise: „Voi minţi-o prieteni să le povestesc cît de dulci
pe bunica. îi voi zice că am spus sînt rugăciunile de dimineaţă”.
rugăciunea. Dar mă voi gîndi la Şi numai i-au trecut prin minte
plăcinte. Dacă pe masă va apărea aceste gînduri, că viermele, broas
plăcinta rumenă şi mirositoare, ca şi şarpele au dispărut, iar în
poate că bunica va fi mai bună şi prag stătea bunica ţinînd în mîini
nu mă va certa”. un prosop brodat pe care aburea
Şi abia-i veniră aceste gînduri, o plăcintă cu dulceaţă de caise.
că observă pe aşternut o broască. A observat candela aprinsă şi s-a
O broască urîtă, cu ochi de tăciuni, bucurat:
plini de spaimă. —Nepoţele dragă, ai spus rugă
Băiatul se sperie din nou. Arun ciunile de dimineaţă! E timpul să
că broasca de pe plapumă şi ajun treci la masă. Am copt azi plăcin
se la concluzia: „Gîndurile mele de tele tale preferate.
a o minţi pe bunica s-au prefăcut Mare, mare minune!
în broască!” — Bunico, întrebă Nicuşor, dar
Dar prea mult îşi dorea plăcin se poate să-i invit la masă şi pe
ta! Şi-şi imagină că stă la masă, prietenii mei?
într-o cămăşuţă nouă, şi bea ceai —Desigur, Nicuşor. Cu atît mai
cu plăcintă. Prietenii privesc prin mult că azi tu nu poţi fi fără ei. Doar
geam şi-l invidiază. Iar el se seme azi e ziua numelui tău, e sărbătoa
ţeşte şi e mîndru: da, eu sînt acela rea Sfîntului Nicolae. Te felicit!
care pot născoci plăcinte! Nicuşor se uită atent: pe nou-
Nu-şi termină bine aceste gîn raşul alb apăru din nou bătrînelul,
duri, că pe aşternut apăru un şarpe care îi spuse doar atît:
încolăcit, sîsîind ca o gîscă. Acum — Aşa să faci întotdeauna! şi
s-a speriat de-a binelea Nicuşor. A dispăru.
înţeles că mîndria şi zgîrcenia s-au Nicuşor a sărutat-o pe bunica
prefăcut în şarpe. şi a fugit să-şi imite prietenii la
A părăsit în grabă aşternutul masă.
26
2. Răspunde la întrebări. 4. Află de la părinţi cînd este onomastica ta.

■Ce dorinţă avea Nicuşor?
■Ce sfat i-a dat bunica lui Nicuşor? 5. Descrie, în trei propoziţii, cum trebuie să-
■Dar tu te rogi în fiecare dimineaţă? ţi petreci ziua onomastică.
3. Continuă propoziţiile. 6. Găseşte şi citeşte viaţa Sfîntului al cărui

Viermele a apărut atunci cînd Ni nume îl porţi.
cuşor s-a gîndit__________.
Broasca a apărut atunci cînd Nicu ■ Medităm, discutăm.
şor a hotărît ________ .
Mîndria lui Nicuşor s-a prefăcut în Cum crezi, cine a fost bătrînelul
sfînt care i s-a arătat lui Nicuşor?
După ce a spus rugăciunea, Nicu Cum crezi, Sfîntul Ocrotitor te va
şor a hotărît să le împărtăşească ajuta, dacă vei cere ceva rău (de
prietenilor săi cît de dulci sînt exemplu, să te răzbuni pe colegi
__________de dimineaţă. ş.a)?
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÎNTUL OCROTITOR

Roagă-te lui Dumnezeu, Sfinte (numele), căci eu alerg către tine ca spre
un grabnic ajutător şi rugător înaintea lui Dumnezeu pentru sufletul meu.
RUGĂCIUNEA DE DIMINEAŢĂ
>
Doamne, noaptea a trecut

Şi noi linişte am avut.
Al Tău înger preaiubit
Cu îngrijire ne-a păzit.
Doamne, dă-ne ajutor,
Ca s-avem la lucru spor:
Voia Ta s-o împlinim,
Fiii Tăi iubiţi să-ti fim. Amin.

I 9 9
R ugăciunea este hrana sufletului.

EVALUARE
1. Completează corect rebusul şi vei descoperi pe coloana A-B ce trebuie să cerem de la

Dumnezeu în primul rînd.
1. Biblia este alcătuită din două____________.

2. Biblia este____________lui Dumnezeu.
3. Abel a fost omorît d e ____________.
4. Biblia este numită şi Sfînta____________.
5. în ziua a patra, Dumnezeu a creat____________.
6. Cain l-a ucis pe Abel din cauza____________.
7. ____________a îndemnat-o pe Eva să nu asculte de Dumnezeu.
8. Dumnezeu a creat lumea în _______zile.
28
2. Răspunde Ba următoarea
întrebare:
Ce trebuia să facă Adam şi
Eva ca să nu piardă Raiul?
3. Scrie, în trei propoziţii, ce

cere creştinul de la Dumnezeu în
9
Rugăciunea Domnească.
4. Citeşte cu atentie
i »
textul ce
urmează.
■Identifică personajul
principal.
■Explică de ce călătorii
au început să se înspăi-
mînte.
■Argumentează de ce fe
tiţa era liniştită în timpul
furtunii.
■Scrie, în două propoziţii,
ce învăţătură ai tras din
această povestioară.
Tata conduce corabia
Un vapor, încărcat cu oameni şi cu mărfuri, plutea pe ocean. Căpita

nul era un marinar priceput. El şi-a luat-o cu sine şi pe fiică-sa. Deodată,
se stîrni o furtună mare. Călătorii au început să se înspăimînte.
Căpitanul stătea necontenit la timonă (cîrmă) şi conducea vaporul.
Furtuna se înteţea, călătorii erau cuprinşi de spaimă. Cei din jur se tul
buraseră şi strigau, doar fetiţa stătea liniştită şi zicea: „Tata conduce
corabia şi eu nu mă tem de nimic, pentru că el ştie ce face”.
Aşa să facem şi noi, dragii mei. Corabia care ne duce în împărăţia Ce
rurilor este Biserica. Ea este dirijată de Dumnezeu şi de aceea să avem
încredere că Tatăl Ceresc ne va conduce cu bine în împărăţia Sa. Noi
trebuie să ascultăm de Dumnezeu şi să îndeplinim poruncile Lui.
i 29
Capitolul II. Cum Dumnezeu i-a iertat pe oameni
Tema 12. Viaţa Maicii Domnului ia Templu

u
H ărnicie ♦ S finţenie ♦ Bucurie
k -C i
1. Citeşte textul.
Dragi copii, vă amintiţi că în chinînd-o lui Dumnezeu. La Tem

oraşul Nazaret trăiau Ioachim şi plu, Fecioara Maria a trăit 12 ani.
Ana. Ei erau din neamul rege îşi petrecea timpul în post, rugă
lui David şi duceau o viaţă sfîn- ciune şi citind cărţi sfinte. Lucra
tă, făceau multe fapte bune, dar cu mult spor la toarcerea lînii, ţe-
erau mîhniţi pentru că n-aveau sea cu fir de aur şi de mătase, co
copii. Mult s-au rugat Ioachim sea veşminte pentru preoţi. Hra
şi Ana lui Dumnezeu să le dăru na care i se dădea, Fecioara Maria
iască un copil şi au făgăduit să-l o împărţea săracilor. în biserică,
închine Domnului. Pentru cre Maria trăia liniştită: îi uimea pe
dinţa şi răbdarea lor, Dumnezeu toţi prin hărnicie, cuminţenie,
le-a trimis o bucurie mare: li s-a ascultare şi rugăciune. Părinţii
născut o fetiţă. îngerul Domnului ei, Ioachim şi Ana, fiind bătrîni,
le-a spus să o numească „Maria”, şi-au dat în curînd sufletul în
ceea ce înseamnă „împărăteasă mîinile lui Dumnezeu. Maria a
şi Stăpînă”. Naşterea Măriei a rămas orfană, dar avea nădejdea
adus bucurie întregii lumi, fiind în Domnul. Cînd a împlinit vîrsta
că prin Ea, Iisus Hristos, Fiul lui de cincisprezece ani, Maria a fost
Dumnezeu, a luat trup omenesc logodită cu un bătrîn credincios
şi a venit pe pămînt. Biserica şi temător de Dumnezeu, Iosif,
Ortodoxă sărbătoreşte Naşterea care avea optzeci de ani. El a lu
Maicii Domnului în fiecare an pe at-o pe Fecioara Maria şi a dus-o
data de 8/21 septembrie. în oraşul Nazaret, ca să aibă grijă
Cînd Maria a făcut trei anişori, de ea. în casa lui Iosif, Fecioara
părinţii şi-au împlinit făgădu ducea o viaţă asemănătoare celei
inţa şi au adus-o la Templu, în- din Templu.
30
*iiiwHfc*
yhTift1 Mii
na v .
2. Răspunde la întrebări. 4. Descrie, în cîteva propoziţii, cum petreci

■Cîţi ani a trăit Fecioara Maria la o zi obişnuită. Menţionează
J> » ce faci bun
Templu? pentru suflet.
■Ce calităţi avea Fecioara Maria?
■Pe cine a trimis Dumnezeu ca să 5. Transcrie propoziţiile.
îngrijească de Maria? Fecioara Maria a locuit la Templu.
. Ea este Mama Domnului nostru
3. Numeşte trei calităţi pe care ai dori să le Iisus Hristos.
dobîndesti.
s
31
Tema 13. Bunavestire - începutul mîntuirii noastre
\
V este Bună ♦ Duhul Sfînt ♦ Sărbătoare
■ Invitatie la discuţie f- *
Ce fel de veste îţi aduce bucurie în suflet?

Care veste a adus cea mai mare bucurie în lume?
1. Citeşte textul.
9
într-o zi, tocmai cînd Sfînta Maria stătea în genunchi şi se ruga, a ve
nit Arhanghelul Gavriil şi I-a spus: „Bucură-Te, Ceea ce eşti plină de har,
Domnul este cu Tine”. îngerul i s-a arătat cu un crin în mînă. El i-a vestit
Fecioarei că Ea îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu, deoarece este cea mai
bună, mai credincioasă şi mai curată fecioară din lume. Fecioara Maria
şi-a plecat ochii spre pămînt, s-a închinat cu adîncă umilinţă şi apoi a
zis: „Fie voia lui Dumnezeu”. în acest moment, Preasfînta Fecioară s-a
umplut de o bucurie sfîntă, vestea i-a pătruns în suflet ca o rază lumi
noasă. Duhul Sfînt S-a coborît peste Ea şi a zămislit pe Fiul lui Dumne
zeu. îngerul a făcut şi el o închinăciune adîncă în faţa Măriei, ca înaintea
împărătesei Cerului şi a Pămîntului, apoi a dispărut.
După un timp, îngerul Domnului i s-a arătat în vis şi bătrînului Iosif,
spunîndu-i vestea minunată. Creştinii sărbătoresc vestea cea bună adu
să de înger pe data de 25 martie/7 aprilie.
Sfîntul Chirii al Alexandriei a alcătuit o rugăciune către Maica Dom
nului, care cuprinde şi cuvintele aduse de înger. Ar fi bine ca fiecare
creştin să o înveţe pe de rost şi să o spună zilnic, chiar de mai multe ori
pe zi, iar Maica Domnului îi va ajuta în toate cele bune.
32
RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

/t Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te,Ceea ce eşti plină de har,
Mărie, Domnul este cu Tine. Binecuvîntată eşti Tu între femei şi binecuvîntat
este rodul pîntecelui Tău, că ai născut pe Mîntuitorul sufletelor noastre.
, Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi. Amin.
tx ier
■ Ce veste i-a adus Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria?

■ De ce Fecioara Maria se mai numeşte „Maica Domnului”,
„Născătoare de Dumnezeu”?
■ De ce vestea bună adusă de înger a fost o bucurie pentru toată lumea?
■ Ce fac oamenii cînd primesc o veste bună?
3. Scrie ce învăţături putem lua din viaţa Maicii Domnului, care ne pot fi folositoare
în familie, în biserică si în scoală.
' 9 9
VESTEA ADUSĂ DE ÎNGER ^ fţ« © « A P

(fragment)
Vasile Militam
Drept aceea din lumină, înger luminos coboară

Vestea Bună să-i aducă Celei Pururea Fecioară:
„Bucură-te", zice Sfintei, Solul slăvilor cereşti
„Ceea ce eşti Preacurată şi de daruri plină eşti.
Nu Te teme, căci aflat-ai har la Dumnezeu Cel viu,
lată-n pîntec zămisli-vei şi vei naşte în taină Fiu!"
Taină Sfîntă, face firea-ntreagă să tresalte
Şi odată cu pămîntul cîntă cerurile-nalte:
„Bucură-Te, Cea prin Care Dumnezeu în Trup vine,
Bucură-Te, Tu, Făclie, de lumină sfîntă plină,
Bucură-Te că, prin Tine, pogorît-a blînd mereu
Dumnezeu în om, iar omul se ridică-n Dumnezeu!"
■Ce emoţii ţi-a trezit poezia?

■Găseşte versurile în care aflăm ce cîntă pămîntul împreună cu cerul.
I 33
Tema 14. Maica Domnului îi ocroteşte pe copiii orfani
P îine ♦ Icoană ♦ M aica D om nului
1. Citeşte textul.
Odată, un copil a rămas orfan. copil şi l-a alungat din casă, zi-
Dumnezeu însă a avut grijă de el cîndu-i:
şi i-a trimis în cale un om bogat, —Acum du-te şi tu la mititelul
care l-a luat să-l crească. Casa acela, ca să-ţi dea şi el de mîncare,
acestui om bogat era lîngă bise căci eu nu-ti mai dau nimic!
rică. în ograda bisericii se afla Orfanul a plecat din casa bo
o icoană mare a Maicii Domnu gatului. S-a dus la biserică şi s-a
lui cu pruncul Iisus în braţe. De aşezat lîngă icoană; a plîns şi a zis
multe ori copilul se uita la micu către Iisus:
ţul Iisus şi credea că pe icoană se — Pruncule, eu sînt tare flă
află un copil viu. De aceea, cînd mînd... Dacă poţi, dă-mi ceva să
orfanul primea pîine, o rupea în mănînc! Tu ştii că şi eu ţi-am dat
două, se apropia de icoană, îi în cînd am avut.
tindea şi lui Iisus o bucăţică şi îi Şi deodată, s-a întîmplat o mi
zicea: „Mănîncă, micuţule, cred nune. Maica Domnului, fiindu-i
că şi Tu eşti flămînd”. Şi ce minu milă de copil, a coborît de pe icoa
ne! Pruncul Iisus întindea mîna şi nă. Ea avea în mînă o pîine mare,
lua pîinea. puhavă şi caldă. S-a apropiat de
Bogatul a observat de mai mul orfan şi i-a zis: „Ţine, copile! Cine
te ori că băiatul împarte cu cineva dă lui îşi dă. Tu ai dat pîine Fiului
pîinea pe care o primeşte. Oda Meu Iisus. Acum şi Eu îţi dau, ca să
tă, l-a întrebat ce face cu pîinea. ai ce mînca pentru multă vreme”.
El i-a răspuns că o împarte cu un Maica Domnului totdeauna are
băiat mic. Bogatul s-a mîniat pe grijă de copiii buni şi credincioşi.
34
■Ce calităţi avea copilul orfan?

■De ce l-a ajutat Maica Domnului?
■Dar tu împărţi hrana cu cei săraci?
3. Găseşte însuşiri pentru cuvintele de mai jos.
M odel: om bun, blînd

■Pîine.......
■Icoană...,...
■Copil...,...
■ Biserică...,...
■ Memorează:
MAICĂ PREACURA’
0, Prealăudată,
Maică Preacurată,
Flori şi bucurie
îti
• aducem Tie,
» '
Maică Preacurată.
Tu,Maică,peStăpînul
Dumnezeu-Cuvîntul
L-ai născut în lume
Mai presus de nume.
Flori şi bucurie
îti
i aducem Tie,
• •
A noastră Stăpînă,
Izvor şi lumină.
------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- N
■ îndemn:
A tunci cînd vei avea nevoie de ajutor, să te rogi M aicii
D om nului.
V __________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________ J
Tem a15.Dum nezeuS-acoborîtpepăm întcapeoam enisă-iridicelacer
Cer ♦ D um nezeu ♦ Copil Sfînt
1. Citeşte textul.
Odată, o fetiţă de şase anişori a Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Du-

întrebat-o pe mămica: hul Sfînt S-au sfătuit să creeze în
— Mămico, cine a creat-o pe treaga lume şi pe om. Atunci cînd
Maica Domnului? primii oameni au încălcat porunca
Mămica i-a răspuns: lui Dumnezeu, ei au devenit robii
— Dumnezeu a creat toată lu păcatului şi ai morţii. Lui Dumne
mea şi tot El a creat-o şi pe Sfîntă zeu i-a fost milă de oameni. Tatăl,
Fecioară Maria. Fiul şi Duhul Sfînt S-au sfătuit cum
Fetiţa a ascultat cu atenţie, s-a să-l elibereze pe om de moarte şi
gîndit un pic, apoi a întrebat-o din să-l aducă din nou în Rai. Au tre
nou, mirată: cut mulţi ani de cînd oamenii au
— Dacă Dumnezeu a creat-o pe fost scoşi din Grădina Raiului. Şi
Maica Domnului, atunci cum ea iată că Dumnezeu-Fiul, din mare
L-a născut pe Dumnezeu?! iubire faţă de oameni, a venit pe
Mămica a luat-o pe fetiţă mai pămînt prin Fecioara Maria şi S-a
aproape lîngă dînsa şi a început născut, devenind Om adevărat, pe
să-i explice: „Draga mea, îţi este lîngă faptul că era şi Dumnezeu
greu să înţelegi cum Dumnezeu Se adevărat. Deoarece Dumnezeu-
naşte şi devine copil? Ca să înţelegi Fiul S-a întrupat şi a devenit Om,
această taină minunată, ascultă El a primit şi un nume - Iisus.
cu atenţie. Cînd ne facem semnul Deci, Iisus Hristos este Dumnezeu
Sfintei Cruci, spunem: în numele şi Om. El le-a vorbit oamenilor
Tatălui şi al Fiului şi al Sfintu- despre Dumnezeu-Tatăl şi despre
lui Duh. Deci, Dumnezeu-Tatăl, Duhul Sfînt.
36
■ Memorează:
Iisus Hristos este Dumnezeu
şi Om.
■Ce a întrebat-o fetiţa

pe mămica?
■Ce i-a răspuns mămica?
Cînd ne facem Semnul

Sfintei Cruci, zicem:
„în numele________
şi a l______________
şi a l_____________
ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS

Astăzi S-a născut Hristos, Mititel, înfăşeţei, Şi de-acum pînă-n vecie
Mesia chip luminos, In scutec de bumbăcel. Mila Domnului să fie.
Lăudaţi şi cîntaţi Vîntul bate, nu-L răzbate, Lăudaţi şi cîntaţi
Şi vă bucuraţi. Neaua ninge, nu-L atinge. Şi vă bucuraţi.
4. Găseşte în poezia „Astăzi s-a născut Hristos" versurile care rimează.

D um nezeu S-a coborît pînă la om pentru ca să-l ridice
pe om pînă la D um nezeu.
Fericitul August'^
Tema 16. Dum nezeu are grijă de Fiul Său
în ger ♦ Fiul lu i D um nezeu ♦ Sfîntă Fam ilie
■ Invitatie
> ia discuţie
»
Aminteşte-ţi: în ce oraş S-a născut Iisus? t n
Cine au aflat primii despre Naşterea Domnului?
Ce daruri I-au adus cei trei crai?
1. Citeştetextul.
Fuga în Egipt a Sfintei Familii
Dragi copii, vă amintiţi că Dom pe Iisus şi pe ceilalţi copii, Dumne
nul Iisus s-a născut în peştera din zeu a trimis un înger în peştera unde
Betleem. De naşterea lui s-au bucu se aflau dreptul Iosif, Fecioara Ma
rat cerul şi pămîntul, îngerii şi oa ria şi Pruncul Iisus, care în acel mo
menii. Din ţări îndepărtate au venit ment dormeau. îngerul i s-a arătat
să i se închine trei crai, care i-au în vis lui Iosif şi i-a zis: „Scoală-te, ia
adus în dar aur, smirnă şi tămîie. Pruncul şi pe mama Lui şi fugiţi în
Şi doar regele Irod nu s-a bucurat Egipt. Staţi acolo pînă ce îţi voi spu
de Naşterea Domnului. El voia să-L ne, fiindcă Irod are să caute Pruncul
omoare pe Iisus, deoarece se temea ca să-L omoare”. Iosif a făcut întoc
să nu ajungă împărat în locul său. mai cum a spus îngerul şi au plecat
însă Iisus nu S-a născut să ajungă departe-departe, în Egipt. Zadarnic
un împărat pămîntesc, aşa precum L-au căutat soldaţii lui Irod pe Iisus,
era Irod, ci El este împăratul împă deoarece Dumnezeu, Care ştie gîn-
raţilor şi Domnul domnilor, şi îm- durile oamenilor, cunoştea şi gîndul
părăţeşte în cer şi pe pămînt, deoa lui Irod. Domnul S-a îngrijit de Fiul
rece este Fiul lui Dumnezeu. Său şi I-a salvat viaţa.
Irod a dat poruncă să fie ucişi toţi Mare jale a fost în zilele acelea
copiii mai mici de doi ani. Tocmai în Betleem! Soldaţii nemiloşi uci
cînd Irod îşi făcea planul să-L ucidă deau copiii, iar mamele plîngeau
38
m
de durere. Dar Dom

nul l-a pedepsit în cu-
rînd pe Irod cel uci
gaş. Irod s-a îmbol
năvit de o boală grea
şi a murit în chinuri
groaznice. Aşa păţesc
cei care îndrăznesc
să lupte împotriva lui
Dumnezeu!
Iar copilaşii nevi
novaţi, care au sufe
rit pentru Hristos, au
ajuns în ceruri, lîngă
Dumnezeu. Acum ei,
împreună cu îngerii,
se află în mare bucurie
şi slăvesc pe Domnul.
Irod a ucis în acele zile
14 000 de copii. Bise
rica sărbătoreşte pe
aceşti prunci sfinţi pe
data de 29 decembrie/
11 ianuarie.
f ■\
2. Răspunde la întrebări. 3. Potriveşte însuşirile pentru
cuvintele din prima coloană:
* Ce impresii ţi-a lăsat lectura acestui text?
■De ce Irod a hotărît să-L omoare pe Iisus? Irod grea
■Cum a fost salvat Pruncul divin? Copilaşi * ucigaş
■Ce pedeapsă a primit Irod Boală dumnezeiesc
de la Dumnezeu? Pruncul nevinovaţi
4. Ordonează cuvintele în propoziţii.
a) L-a, Fiul, Dumnezeu, salvat, pe, Său.

b) are, oamenii, grijă, toţi, Domnul, de
V J
39
Tema 17. Ucenicul Sfîntului loan Scăraru este salvat de înger
<9
Odată, Sfîntul loan Scăraru l-a trimis pe Moise, ucenicul său, într-o
livadă să aducă pămînt pentru flori. Era arşiţă. Ucenicul, obosit, s-a aşe
zat sub o stîncă să se răcorească la umbra ei şi a adormit. în acel timp,
Sfîntul loan se afla în chilia sa. El citea o carte sfîntă şi în curînd a ador
mit. în vis i-a apărut un înger care i-a spus: „Tu dormi, dar ucenicul
tău se află în primejdie!” Sfîntul loan s-a trezit şi a început să se roage
pentru ucenicul său.
Cînd Moise s-a întors, Sfîntul l-a întrebat dacă nu i s-a întîmplat vreo
primejdie pe drum. Moise i-a răspuns: „Eu am adormit sub o stîncă.
Deodată, am auzit cum tu mă chemi. M-am trezit, m-am ridicat din acel
loc şi căutam să văd de unde se aude glasul. în acel moment stîncă s-a
prăvălit. Dacă nu mă trezeam, muream”. Atunci Sfîntul loan a înţeles că
Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Său ca să-l salveze pe Moise.
40
■Cum a fost salvat Moise?

■Ce emoţii ţi-a trezit lectura textului?
3. Scrie, în două propoziţii, ce învăţătură ai desprins din text.
Tu ai simţit vreodată ajutorul lui Dumnezeu? Povesteşte-le colegilor.
i 41
Tema 18. Copilăria Domnului. Iisus în Templu la 12 ani
Tem plu ♦ Sărbătoare ♦ Cărţi Sfinte
1. Citeşte textul.
După moartea lui Irod, dreptul la Paşti (cel al iudeilor) să se roage

Iosif, Fecioara Maria şi Pruncul la Templul din Ierusalim.
Iisus s-au întors din Egipt în ţara Odată, cînd Iisus împlinise
lor şi s-au dus în oraşul Nazaret. 12 ani, au plecat, ca de obicei, la
Iisus creştea ascultător şi nicioda Templul din Ierusalim să sărbă
tă nu ieşea din cuvîntul şi îndem torească Paştile. în această zi de
nurile Maicii Sale şi ale dreptului sărbătoare, la Ierusalim se adu
Iosif. îi ajuta pe părinţi la lucru, nase multă lume, din toate părţile
deseori îl ajuta pe dreptul Iosif la Ţării Sfinte. După sărbătoare toţi
tîmplărie. s-au îndreptat spre casele lor. Ii-
în lumea întreagă nu se afla un sus a rămas la Templu, dar Maica
copil mai bun, mai drept şi mai Sa şi dreptul Iosif nu ştiau acest
cuminte ca Dînsul. Nici chiar înge lucru. Ei credeau că Iisus merge
rii din cer nu erau atît de sfinţi ca împreună cu ceata de copii. Cînd
Iisus, căci El nu este un simplu om, au aflat că lipseşte, s-au întors pli
ci este Dumnezeu-Omul. Din gura ni de spaimă la Ierusalim să-L ca
Lui nu auzeai nici o vorbă urîtă, ute. După trei zile de căutare, L-au
nu făcea niciodată vreun rău. în aflat în Templu stînd de vorbă cu
fiecare zi se ruga fierbinte Tatălui învăţaţii, bătrînii şi cărturarii din
Său Cel din Cer. Iisus era Fiul lui Ierusalim. Aceştia îi puneau între
Dumnezeu, dar cei mai mulţi din bări din cărţile sfinte, iar Iisus le
tre oameni nu ştiau aceasta. răspundea cu multă înţelepciune
Familia Sa mergea în fiecare an şi toţi se mirau de priceperea Lui.
42
Văzîndu-L, Maria s-a apropiat şi i-a zis: „Fiule, de ce ne-ai făcut una
ca aceasta? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi!” Iar Iisus le-a
răspuns: „De ce era să Mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că în cele ale Tatălui
Meu trebuie să fiu?”(Luca 2,41-49).
Prin aceste cuvinte, Iisus spunea, de fapt, că Dumnezeu este adevăra
tul Său Tată şi că biserica este Casa lui Dumnezeu.
După aceasta s-au întors toţi împreună la Nazaret. Iisus era supus şi
ascultător în toate, sporindu-şi înţelepciunea, cu vîrsta şi cu darul lui
Dumnezeu.
■ Cum se comporta Iisus

cu Maica Sa şi cu dreptul
Iosif?
■Unde mergeau părinţii lui
Iisus în fiecare an de Paşti-
le iudeilor?
■Cu cine discuta Iisus cînd
a rămas în Templu?
■Ce i-a spus Fecioara Ma
ria cînd L-a aflat în Tem
plu?
■Ce i-a răspuns Iisus?
3. Transcrie.
a) Iisus este Fiul lui Dum

nezeu.
b) Biserica este Casa lui
Dumnezeu.

I 9 9
Cine de părinţi ascultă are bucurie m ultă.

43
I Capitolul II. Cum Dumnezeu i-a iertat pe oameni
Tema 19. Naşterea Sfîntului loan Botezătorul
Viaţă sfîntă ♦ Botez ♦ Iertare
1. Citeşte textul.
în vremurile de demult, înainte cut un fiu, aşa după cum i-a spus
de a Se naşte Iisus pe pămînt, trăiau îngerul. Bucurie mare a fost atunci
în Ţara Sfîntă doi bătrîni: Zaharia în casa lui Zaharia. Rudele îl între
şi soţia sa Elisabeta. Amîndoi erau bau ce nume să-i pună copilului,
drepţi înaintea lui Dumnezeu, dar dar el nu putea să vorbească, fiind
n-aveau copii. Zaharia era preot şi că era mut. A luat atunci o tăbliţă
slujea lui Dumnezeu în Templul şi a scris pe ea: „loan este numele
din Ierusalim. lui”. în clipa ceea, gura lui s-a des
într-o zi, cînd tămîia în Templu, chis şi a început să-L slăvească pe
i s-a arătat îngerul Gavriil şi i-a Dumnezeu. Duhul Sfînt S-a coborît
zis: „Nu te teme, Zaharia, pentru peste el şi Zaharia a prorocit despre
că rugăciunea ta a fost ascultată şi fiul său: „Iar tu, pruncule, proroc al
Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un Celui Preaînalt te vei chema, că vei
fiu şi-l vei numi loan. El va fi mare merge înaintea feţei Domnului, ca
înaintea Domnului şi încă din pîn- să găteşti căile Lui, să dai poporu
tecele mamei sale se va umple de lui tău cunoştinţa mîntuirii întru
Duhul Sfînt!” Dar Zaharia nu cre iertarea păcatelor lor”.
dea vorbelor îngerului, pentru că Copilaşul creştea şi se întă
ei erau bătrîni. îngerul Gavriil i-a rea cu duhul. Cînd Irod a ucis cei
spus: „Iată, vei fi mut şi nu vei pu 14 000 de prunci, mama lui loan a
tea să vorbeşti pînă în ziua cînd fugit cu pruncul în pustiu, iar de la
vor fi acestea, pentru că n-ai cre trei ani loan a rămas de unul sin
zut în cuvintele mele, care se vor gur şi îşi ducea viaţa în post şi ru
plini la timpul lor.” găciune. Naşterea Sfîntului loan
într-adevăr, după aproape un an Botezătorul o sărbătorim în fieca
de zile, femeia sa, Elisabeta, a năs re an pe data de 24 iunie/7 iulie.
44
■Cine erau părinţii

Sfîntului loan Boteză
torul?
■Ce veste i-a adus în
S f. Arh. Gavriil |
gerul Gavriil preotului
Zaharia?
■De ce Zaharia a deve
nit, un timp, mut?
■Ce a prorocit preo
tul Zaharia despre fiul
său?
■Cînd s-a născut fiul

său, Zaharia a spus să
fie num it_________ ,
■Naşterea Sfîntului
loan se sărbătoreşte
pe data de _ _ _ _ _ _
Medităm, discutăm.
Numeşte cîteva dorinţe pe care ai vrea să i le adresezi lui Dumnezeu.
■ Cuvinte noi:
A '
Pocăinţă - părere de rău şi căinţă pentru păcatele făcute;

hotărîre de a renunţa la ele şi de a începe o viaţă nouă, curată şi sfîntă.
Proroc - trimis al lui Dumnezeu, care vorbeşte în numele Lui.
Pustiu - loc lipsit de vegetaţie şi populaţie.
45
Tema 20. Sfîntul loan Botezătorul pregăteşte lumea

pentru venirea Domnului Hristos
I
Bucurie ♦ Pocăinţă ♦ Sm erenie
/> J "V
Cum vă pregătiţi să întîmpinaţi un oaspete drag?
V-aţi gîndit că şi casa sufletului trebuie pregătită pentru
a-L primi pe Oaspetele Ceresc, pe Dumnezeu?
1. Citeşte textul.
r
Sfîntul loan, cînd a împlinit trei Mulţi credeau că loan este Hristos
zeci de ani, a venit în împrejurimile (Mesia Cel mult aşteptat), dar loan
Iordanului (cel mai important rîu le spunea: „Eu unul vă botez cu apă
din Ţara Sfîntă) şi le vorbea oame spre pocăinţă, dar Cel ce vine după
nilor despre Iisus Hristos. îi îndem mine (adică Iisus) este mai puter
na pe oameni să nu mai facă păcate, nic decît mi-ne; Lui nu sînt vrednic
să-şi schimbe viaţa şi să se întoarcă să-I duc încălţămintea. Acesta vă va
la Dumnezeu, îi boteza cu botezul boteza cu Duh Sfînt şi cu foc.”
pocăinţei. El le spunea: „Pocăiţi-vă, Acel botez se numea botezul
că s-a apropiat împărăţia Ceruri pocăinţei, dar el este mai mic
lor!”. Sfîntul loan îi îndemna pe oa decît botezul care ni l-a dat Dom
meni să facă fapte bune: „...Cel ce nul Hristos.
are două haine să dea şi celui ce nu Sfîntului loan îi mai spunem
are şi cel ce are bucate să facă ase Botezătorul, deoarece el îi boteza
menea! ...Să nu asupriţi pe nimeni pe oameni cu botezul pocăinţei şi
şi să nu învinuiţi pe nedrept!” deoarece tot el L-a botezat pe Iisus
Locuitorii din Ierusalim şi din Hristos, ca să plinească toată drep
alte părţi veneau la Sfîntul loan şi tatea. îi mai spunem înaintemer-
primeau botezul pocăinţei. Se bo gătorul, deoarece el a venit înaintea
tezau în nul Iordan. Atunci cînd in Domnului Iisus şi pregătea oamenii
trau în apă, îşi mărturiseau păcatele. ca să-L primească şi să-L asculte pe
46
Iisus, căci Hristos este Fiul lui Dumne

zeu Care a venit pe pămînt pentru a-i
salva pe oameni din robia păcatelor şi
a diavolului.
După cum oamenii se pregătesc în
mod deosebit cînd aşteaptă un oaspe
te, tot aşa şi Sfîntul loan îi pregătea pe
oameni să-L primească pe Oaspetele
Ceresc, Iisus Hristos. Dacă pe oaspete
îl primesc în casă şi pentru aceasta fac
curăţenie, atunci Oaspetele Ceresc tre
buie primit tot în casă, dar nu într-o casă obişnuită, ci în casa sufletului. De
aceea şi le spunea Sfîntul loan să-şi cureţe sufletele prin pocăinţă şi botez.
Mai tîrziu, Sfîntul loan l-a mustrat şi pe regele Irod Agripa, fiul lui
Irod cel Mare care a ucis acei 14 000 de prunci, deoarece acesta a încăl
cat porunca lui Dumnezeu şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său. Pentru
aceasta, Sfîntului loan i s-a tăiat capul.
Biserica sărbătoreşte Tăierea capului Sfîntului loan Botezătorul pe
29 august/11 septembrie. Această zi este de post.
2. Răspunde la întrebări. Ş i____________•

■De ce Sfîntului loan îi spunem Botezul Sfîntului loan se numea
Botezătorul şi înaintemergătorul?
■Ce le spunea Sfîntul loan oame
nilor?
■Ce semnifică botezul pocăinţei? ■ Medităm, discutăm.
Cum îţi pregăteşti sufletul pentru
3. Completează propoziţiile. a-L primi pe Oaspetele Ceresc, pe
Apa simbolizează____________ Domnul Iisus?
i
■ Cuvinte noi:
Botezul pocăinţei - un nou început de viaţă.

9 9 9
Pocăinţa este scara ce ne urcă la cer.

Sfîntul Efrem Şirul
47
Z aro , Cum Dumnezeu i-a iertat pe oameni
Tema 21. Adevărata pocăinţă
1. Citeşte textul.
Fiul unui împă

rat, vizitînd o în
chisoare, îi între
ba pe condamnaţi
despre vinovăţia
lor şi dacă au fost
judecaţi cu drep
tate. Unii au spus
că sînt pedepsiţi
pe nedrept, iar al
ţii - că pedepsele
primite sînt prea
mari pentru fap
tele săvîrşite şi că
ar fi vrednici de
iertare. Intrînd în
ultima celulă, găsi
un tînăr cu cătu
şe la picioare şi-i
puse şi lui aceeaşi
întrebare. Tînărul
i-a răspuns:
—Am comis multe ticăloşii. încă de mic copil n-am ascultat de pă
rinţi, n-am deprins o meserie, m-am ţinut de tovărăşii rele, am furat,
chiar şi moarte de om am făcut şi acum îmi dau seama că trebuie să
mă pocăiesc şi să lepăd calea cea rea, să mă îndrept spre cele bune!
Prinţul, impresionat de căinţa tînărului, după ce chibzui puţin, zise:
— Ei bine, atunci locul tău nu este aici, aşa că poţi pleca chiar azi.
Luaţi-i cătuşele şi să iasă de aici!
E lesne de înţeles ce a vrut să spună prinţul prin vorbele sale. El s-a
gîndit: „Nimeni, în afară de acest tînăr, nu şi-a recunoscut fărădelegi
le. El este, aşadar, vrednic de iertare!”
48
Istorioara are un tîlc

adînc. Viaţa noastră se
aseamănă cu o temni
ţă în care sîntem noi,
păcătoşii. Fiul îm pă
ratului Ceresc umblă
prin lume să ne elibe
reze. Dar vrednici de
mila Lui sînt numai
acei care-şi recunosc
păcatele şi fac eforturi
pentru a nu le mai să-
vîrşi. Dumnezeu îi lasă
în păcatele lor pe acei
care se îndreptăţesc
sau dau vina pe alţii.
Domnul îi iartă pe acei
care se pocăiesc din
toată inima.
■De ce prinţul l-a eliberat pe tînăr?

■Cine îi poate elibera pe oameni din temniţa păcatelor?
Gîndeşte-te şi spune: tu îţi recunoşti întotdeauna vina?
I 9■
Părinţi:
9
R ecunoaşte că ai greşit şi-ţi vei şterge astfel păcatul.

Sfîntul Nil Sinaitul
Tema 22. Botezul Domnului
1. Citeşte
»
textul»
La vîrsta de treizeci de ani, Iisus Hristos a început să vestească oame

nilor împărăţia lui Dumnezeu. Pentru prima dată, Domnul S-a arătat
poporului din ţinutul Iordanului. în acel timp, în pustiul din preajma
rîului Iordan propovăduia Sfîntul loan Botezătorul.
într-o zi, a venit Iisus Hris
tos la Iordan să Se boteze de la
loan. Cînd L-a văzut pe Iisus,
Sfîntul loan, îl opri zicînd: „Eu
am trebuinţă să fiu botezat
de Tine, şi Tu vii la mine?” Şi
răspunzînd, Iisus a zis către
el: „Lasă acum, că aşa se cu
vine nouă să împlinim toată
dreptatea”. Atunci L-a lăsat.
(.Matei 3,14-15 )
Şi cînd Iisus ieşea din apă,
loan a văzut cerurile deschise
şi Duhul Sfînt în chipul unui
porumbel stînd deasupra lui
Iisus. „Şi iată glas din ceruri
zicînd: «Acesta este Fiul Meu
iubit, în Care am binevoit»”.
(.Matei 3,17)
în timpul Botezului, Dum
nezeu S-a descoperit pe Sine
50
oamenilor ca fiind în Trei Persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt. Tatăl a

mărturisit că Iisus este Fiul Său Iubit. Fiul stătea pe malul Iordanului,
iar Duhul Sfînt S-a coborît în chipul unui porumbel deasupra Domnului
Hristos. Astfel, oamenilor li s-a arătat că Dumnezeu este Sfîntă Treime:
Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt. De aceea, sărbătorii Botezului Domnului i se
mai spune şi Arătarea lui Dumnezeu. în această zi se sfinţeşte Agheas-
ma Mare. Biserica Ortodoxă sărbătoreşte în fiecare an Botezul Domnu
lui pe data de 6/19 ianuarie.
■ Cine L-a botezat pe Domnul Iisus?

■ Ce minune s-a întîmplat la Botezul Domnului?
■ De ce sărbătorii Botezul Domnului i se mai spune A rătarea lui
Dumnezeu?
J V.
F is9 ă d e lu c r u
Pe cînd ieşea Iisus din apă. s-au deschis

Şi S-a coborît deasupra lui Iisus în chip
de Iar din cer s-a auzit glasul
s .......... ........ .............
Memorează:
D um nezeu este Sfîntă Treim e: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt.
Rugăciune:
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul,
U acoperămîntul meu este Duhul Sfînt.
^ ) Treime Sfîntă, slavă Tie!:
51
Tema 23. Agheasma Mare
1. Citeşte textul.
9
Cuvîntul „agheasmă” este

de origine greacă şi în
seamnă „sfinţire”. Sfinţirea
3 3
apei este o slujbă religioasă

în timpul căreia, prin rugă
ciuni speciale, apa capătă
nişte calităţi care o deose
besc de apa obişnuită. Pen
tru prima dată, apele au
fost sfinţite în ziua cînd S-a
botezat Domnul Hristos în
rîul Iordan. De atunci, în fi
ecare an, la sărbătoarea Bo
tezul Domnului, se sfinţesc
apele. Aceasta este Agheas
ma Mare care se sfinţeşte
în Ajunul Botezului Dom
nului, pe data de 5/18 ianu
arie, şi în ziua de Botează,
pe data de 6/19 ianuarie.
Pe parcursul anului preotul face slujba de sfinţire a apei ori de cîte ori
este nevoie. Această apă sfinţită se numeşte Agheasmă Mică şi o folosim
în fiecare zi.
Cum folosim Agheasma Mare?
Agheasma Mare are puterea de a sfinţi şi vindeca. Ea se păstrează
vreme îndelungată, rămînînd tot aşa de proaspătă, curată şi plăcută la
gust. în biserică, Agheasma Mare se păstrează într-un vas special, numit
Agheasmatar.
Fiecare creştin ia Agheasmă Mare şi o păstrează într-un vas curat,
la loc de cinste. Ea trebuie să ne ajungă pe un an de zile. Se obişnuieşte
ca creştinii să bea agheasmă timp de opt zile la rînd, începînd cu ziua
de Botează. Agheasma Mare se poate întrebuinţa ori de cîte ori este
necesar, de exemplu, după ce te mărturiseşti, în caz de boală.
52
Creştinii stropesc cu Agheasmă Mare casa, curtea, grădina şi vitele,

pentru a le feri de rele. Agheasma are harul Sfîntului Duh. Ea vindecă
răni, alungă neputinţa, îi tămăduieşte pe bolnavi, apără de rele, de ne
cazuri şi de primejdii.
Cînd dorim să luăm Agheasmă Mare, trebuie să o bem înainte de a
mînca Anafură, pentru că sfinţenia ei este mai mare, iar Agheasma Mică
se ia după Anafură. Toate acestea se iau pe nemîncate după rugăciunile
sau slujba de dimineaţă.
Sărbătoarea Botezul Domnului se mai numeşte Arătarea Domnului.
■Ce înseamnă cuvîntul agheasmă ?

■Cînd se sfinţeşte Agheasma Mare?
■Agheasma Mare are puterea de a ________ , ____________.

■Cu Agheasmă Mare stropim_________ , __________ , __________ .
4. Argumentează următoarea frază:
Apa este un dar preţios, pe care ni-L oferă Dumnezeu.
5. Enumeră cîteva cazuri de folosire a apei.
6. Numeşte cîteva modalităţi de păstrare a apei în stare curată.
Cum înţelegi fraza: Apa este Izvorul Vieţii? Cum crezi, ce s-ar întîm-
pla dacă ar dispărea apa?
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -JL —^
■ Cuvinte noi:
Anafură - bucăţele de prescură care se împart credincioşilor orto

docşi la sfîrşitul Sfintei Liturghii.
A gheasm ă - apă sfinţită de Dumnezeu prin preot.
53
EVALUARE
1. Completează corect rebusul şi vei descoperi pe coloana A-B cum se numeşte Ţara
Sfîntă.
1. Botezul Sfîntului loan se numea botezul_______ .

2. Arhanghelul_______I-a vestit Fecioarei Maria că va naşte pe Fiul
lui Dumnezeu.
3. Mama Sfîntului loan Botezătorul se n u m e a_______.
4. Iisus S-a născut în oraşul _______ .
5. în ziua de Botează se sfinţeşte_______ Mare.
6. Iisus, la vîrsta de 12 ani, discuta în Templu c u _______.
7. Iisus a fost botezat în rîul _______.
8. Sărbătoarea cînd arhanghelul I-a vestit Fecioarei Maria că va naşte
pe Fiul lui Dumnezeu se numeşte _______.
9. Pe tatăl Sfîntului loan îl chem a________ .
54
2. Scrie ce minune s-a întîm piat la Botezul Domnului.
3. Citeşte rugăciunea:
împărăteasa mea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu,
primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria scîrbiţilor şi acoperi-
toarea necăjiţilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul; ajută-mi ca unui neputin
cios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii: dezleagă-l precum
vrei, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă
mîngîietoare bună; ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti
şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.
4. Răspunde şi scrie.
■Cui îi este adresată această rugăciune?
■Alege din textul rugăciunii patru adresări Maicii Domnului şi scrie-le.
Capitolul III. Viaţa şi minunile Domnului lisus Hristos
Tema 24. Despre milostenie
u
i D arnic ♦ Binecuvîntare ♦ Milă
■ Invitatie
»
la discuţie 3
Ce înseamnă milă?
Ce proverbe despre milostenie cunoşti?
1. Citeşte textul.
Cum putem face milostenie
Un copil, auzind că milostenia este prima virtute pe care trebuie să

o posede creştinul, a zis: „Eu sînt sărac şi nu am ce dărui. Cum să fac
eu milostenie? Iată, dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă
inimă, dar aşa...” La aceste cuvinte, mămica lui i-a răspuns: „Fiule, nu
asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri-dimineaţă am văzut-o pe
vecina noastră cum a ajutat-o pe o bătrînă care se ostenea cu o legă
tură de lemne. Mai tîrziu, am zărit-o iarăşi - îndruma un călător care
se rătăcise. Şi chiar dacă nu l-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană de
apă rece s-au găsit pentru el. Spre seară, cînd doi săteni se certau, ea
a ieşit cu vorbe frumoase şi i-a împăcat. Vezi tu acum ce este mila?
Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i
ajuţi cu atît cît poţi. Dacă nu poţi să dai din buzunar, dă din suflet.
Sfîntul Ioan Gură de Aur spune: Cu un bănuţ p o ţi cum păra cerul. Nu
fiindcă cerul a r f i a tît de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este a tît d ep lin
de iubire. Dacă n-ai nici m ăcar acel bănuţ, atunci dă un pah ar cu
apă rece.
56
Tema 25. Puterea milosteniei
într-o zi pe la poarta unui om mai greu şi cumpăni cîntarul în fa

zgîrcit trecu un cerşetor şi ceru voarea lui: omul scăpă de osîndă.
ceva de pomană. Acela nu se în Trezindu-se din somn, bogatul
dură să-l miluiască, dar, pînă la pricepu sensul visului şi de atunci
urmă, ca să scape de văicărelile înainte se străduia ca prin milos
lui, îi aruncă săracului o bucată tenie să-şi salveze sufletul, pe care
de pîine. avea să-l piardă din cauza zgîrce-
Peste noapte, bogatul avu un niei. Din ziua aceea, bogatul a de
vis înfricoşător, în care se văzu venit cel mai milostiv om.
dus la judecata de pe urmă. Tale
rul balanţei, în care se aflau păca (După loan cel Milostiv,
tele sale, se lăsă tot mai greu în jos, Patriarh al Alexandriei)
de vreme ce diavolii puneau pe el
mulţime de fapte rele. Celălalt ta
ler, al faptelor bune, se ridică sus,
fiindcă nu conţinea nici o faptă
vrednică de împărăţia lui Dumne
zeu. O groază cumplită cuprinsese
sufletul bogatului.
Atunci se apropie de locul jude
căţii un înger cu bucăţica de pîine
pe care, în ajun, bogatul i-o dăru
ise cerşetorului. O aruncă în tale
rul virtuţilor şi iată că acela deveni
■Ce vis a avut bogatul?
■Ce ţi-a plăcut mai mult în această povestioară?
■Cum poţi ajuta un copil sărac?
2. Alcătuieşte o povestioară în care personajul principal să fie un om milostiv.

I 9 9
Cine dă săracului, îm prum ută pe D um nezeu.

i 57
Tema 26. înmulţirea pîinilor şi a peştilor. Copilul darnic
în una din zile, lisus şi Apostolii Săi se aflau într-un loc pustiu. Mulţime
mare de oameni L-a urmat în acel loc. Lui lisus I S-a făcut milă de ei. Pe
mulţi bolnavi i-a vindecat şi a început să le vorbească despre împărăţia lui
58
Capitolul ill. Viaţa şi minunile Domnului lisus Hristos
Dumnezeu. Mulţimea se simţea atît sfîrşit au mai rămas douăsprezece

de bine lîngă Domnul, încît a uitat de coşuri de fărîmituri, pe care le-au
casă, de foame şi de sete, iar timpul adunat Apostolii. Iar cei care mîn-
a trecut pe neobservate. Spre seară, caseră erau în jur de cinci mii de
Apostolii au venit îngrijoraţi la lisus bărbaţi, afară de femei şi copii.
şi I-au spus: „Locul e pustiu şi ceasul Văzînd minunea pe care o fă
e tîrziu. Deci, dă drumul mulţimilor cuse lisus, mulţi ziceau că El este
ca să se ducă în sate să-şi cumpere cu adevărat Mîntuitorul lumii, Cel
mîncare.” lisus, însă, le-a răspuns: mult aşteptat. lisus a făcut aceas
„N-au trebuinţă să se ducă. Daţi-le tă minune pentru ca oamenii să
voi să mănînce.” Unul dintre apos creadă că El este Fiul lui Dumne
toli I-a zis: „Este aici un băiat care zeu Cel Atotputernic.
are cinci pîini de orz şi doi peşti, dar Biserica Ortodoxă are o sluj
ce sînt aceştia la atîţia?”Atunci lisus bă care face amintire de această
a poruncit: ,Aduceţi-le aici!” minune. în cadrul ei preotul bi-
Cînd a auzit copilul că lisus îi necuvintează cinci pîini şi puţin
cere pîinile şi peştii, s-a luminat la grîu, ulei şi vin. Aceste daruri sînt
faţă şi le-a dat bucuros. aduse de credincioşi, iar după bi-
lisus a poruncit ca mulţimea de necuvîntare sînt iarăşi împărţite
oameni să se aşeze. Aluat cele cinci acestora spre întărire sufletească
pîini şi cei doi peşti şi, privind la şi trupească.
cer, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a Slujba de binecuvîntare a da
binecuvîntat şi apoi le-a dat Apos rurilor se mai numeşte Litie şi se
tolilor ca să le împartă oamenilor. face în cadrul Vecerniei, în ajunul
Au mîncat toţi şi s-au săturat. La marilor sărbători.
■Cîte pîini şi cîţi peşti au luat Apostolii de la băiat?

■Cîţi oameni s-au săturat din cinci pîini şi doi peşti?
■Cu ce putere a făcut Domnul lisus această minune?
2. Descrie calitătile băiatului.
Litia este slujba în care preotul binecuvîntează_____

Şi _______________•
59
Capitolul III. Viaţa ;i minunile Domnului lisus Hristos
Tema 27. Pîinea Cerească - Sfînta împărtăşanie
Pîine C erească ♦ îm părtăşanie ♦ N em urire
Ce rol are pîinea pentru om? I £
Ce proverbe despre pîine cunoşti?
O
1. Citeşte textul.
A doua zi, după ce lisus Hris

tos a înmulţit pîinile, oamenii care
mîncaseră din ele îl căutau pe li
sus, iar El le-a spus: „Mă căutaţi...
pentru că aţi mîncat din pîini şi
v-aţi săturat. Lucraţi nu pentru
mîncarea cea pieritoare, ci pen
tru mîncarea ce rămîne spre viaţă
veşnică”. lisus le-a spus oameni
lor ca ei să caute Pîinea care le va
da viaţa veşnică, Pîinea Cerească.
Aceasta este Sfînta împărtăşanie.
Cînd ne împărtăşim, gustăm din
Pîinea Veşnică.
Dar voi, copii, v-aţi împărtăşit?
Ati mîncat Pîine Cerească?! Dacă
9
n-aţi reuşit, nu este încă tîrziu.

Domnul aşteaptă să veniţi la El.
60
Pentru Sfînta împărtăşanie

se cuvine să ne pregătim astfel:
■ postim şi ne rugăm aşa
cum ne-a rânduit preotul
duhovnic;
■ ne mărturisim sincer păca
tele în faţa preotului;
■ participăm şi ne rugăm la
slujbele care se fac în ajun şi
în ziua cînd ne împărtăşim;
* dimineaţa nu mâncăm ni
mic, iar înainte de a veni la
Biserică trebuie să fim împă
caţi cu toţi;
■ în zilele de dinainte şi de du
pă împărtăşire ducem o via
ţă plăcută lui Dumnezeu,
făcînd fapte bune, citind din
Biblie sau din alte cărţi duhovniceşti;
■ evităm distracţiile şi jocurile dăunătoare sufletului pe calculator.
■Ce le-a spus lisus oamenilor, cînd aceştia îl căutau?

■Ce este Pîinea Cerească?
■Cum trebuie să ne pregătim pentru Sfînta împărtăşanie?
3. Descrie drumul pîinii de la bob pînă ajunge pe masa noastră.
* *
Părinţi:
»
Fără Sfînta îm părtăşanie, omul este ca un pom fără viaţă.

Fericitul Augustin
61
Tema 28. Prietenii adevăraţi

ii
t Prieten ♦ Frate ♦ Iubire
■ Invitatie
»
la discuţie
»
Descrie un prieten adevărat.

Ce proverbe cunoşti despre prietenie? /
1. Citeşte textul.
*
Puterea prieteniei
într-o localitate fusese o furtună atît de mare, încît toţi arborii au fost
smulşi din rădăcină. După ce s-a liniştit vîntul, oamenii au observat doi co
paci înalţi stînd unul lîngă altul nevătămaţi. Se tot gîndeau locuitorii cum de
au supravieţuit aceşti copaci. Răspunsul l-au aflat după ce le-au dezgropat
rădăcinile. Ele erau atît de strîns împletite între ele, încît furtuna nu avu nici
o putere asupra lor.
Tot aşa e şi prietenia dintre oameni. Cînd este mare şi adevărată, ea îi sal
vează. Şi nici o primejdie sau încercare nu poate sa-i vatăme sau să-i despartă.
Vindecarea slăbănogului
înt-o zi, Domnul lisus se afla într-o casă din orăşelul Capernaum. Auzind
de minunile pe care le făcuse, mulţi oameni au venit să-L asculte. Astfel, casa
era plină cu oameni, încît nu mai era loc nici înaintea uşii. Iar lisus le vorbea.
De faţă erau nişte cărturari şi farisei. Aceştia nu-L iubeau pe lisus şi căutau
să-I facă rău. Locuia în acel oraş un om foarte bolnav, care zăcea de mult timp
la pat. Patru prieteni ai săi l-au luat cu tot cu patul în care zăcea şi l-au dus
la lisus. Cînd au ajuns în faţa uşii, nu puteau intra din cauza mulţimii. Ei îşi
iubeau prietenul şi vroiau să-l ajute cu orice preţ. Credeau şi ştiau că lisus îl
poate vindeca. L-au urcat atunci pe bolnav cu patul său pe acoperişul casei, au
făcut o gaură şi l-au coborît în faţa lui lisus.
Văzînd credinţa prietenilor, Domnul l-a vindecat pe bolnav. lisus a dorit să
vindece nu numai trupul slăbănogului, ci şi sufletul lui. Apoi, ca acela să înţe
leagă că boala i-a fost trimisă ca pedeapsă pentru păcate, lisus i-a zis: „îndrăz-
62
neşte, fiule, iertate îţi sînt păcatele.” Omului pe pămînt a ierta păcatele, a
Cărturarii care erau de faţă şi zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi pa
care nu credeau că lisus este Fiul lui tul şi mergi la casa ta.”
Dumnezeu, auzindu-i cuvintele, zi Auzind aceste cuvinte, slăbăno
ceau în gîndul lor: „Acesta huleşte. gul s-a sculat îndată, şi-a luat patul
Cine poate să ierte păcatele decît nu pe umeri, a ieşit afară şi a trecut prin
mai Dumnezeu?” faţa tuturor. Toţi se mirau de puterea
Cunoscînd gîndurile lor, lisus le-a lui lisus şi preamăreau pe Dumne
zis cu mîhnire: „Pentru ce cugetaţi zeu, zicînd: „Asemenea lucruri n-am
cele rele în inimile voastre? Căci ce văzut niciodată”.
este mai lesne a zice: iertate îti sînt
5
lisus l-a vindecat pe slăbănog da
păcatele tale sau: scoală-te şi um torită credinţei şi dragostei celor pa
blă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul tru prieteni care l-au adus la El.
■Cine l-a adus pe slăbănog înaintea Domnului lisus?
■De ce lisus l-a vindecat pe slăbănog?
3. Argumentează de ce păcatele aduc boală şi suferinţă.
4. Găseşte însuşiri pentru cuvîntul „prieten".
Ce trebuie să înţelegem prin fraza: E mai bine să prim eşti aur fals
decît un prieten fals.
- k -
■ Cuvinte noi:
Cărturari - învăţaţi.
Farisei - oameni îngîmfaţi, care se credeau cei mai buni, cei mai
credincioşi, iar pe alţii îi judecau ca fiind mai prejos decît ei.
Slăbănog - bolnav care nu putea să-şi mişte mîinile şi picioarele;
paralitic.
A w a - părinte. Adresare către călugări şi preoţi.

9 9 9
Cea m ai bună dobîndă este un prieten credincios.

Aw a Evagrie
63
Tema 29. Vindecarea celor zece leproşi
D aruri ♦ B inefacere ♦ M ulţum ire

jf
Invitatie la discuţie ¥ •
Â
Imaginează-ţi că cineva ţi-a făcut un bine. Cum îl vei răsplăti?
Cine este Binefăcătorul întregii omeniri?
Cum trebuie să-I mulţumim Domnului pentru toate binefacerile Sale?
■ •-> / -
1. Citeşte textul. v b '^ >
Intr-una din zile, Domnul nostru că. Tocmai aflară că lisus trecea prin
lisus Hristos se afla în drum spre Ie apropiere. I-au ieşit în cale şi, pe cînd
rusalim, capitala Ţării Sfinte. Ajun- | încă se aflau departe de El, au strigat
gînd lîngă un sat, I-au ieşit în cale toţi odată, cu credinţă: „învăţătorule,
zece leproşi. Lepra este o boală incu fie-Ţi milă de noi!” (Luca 17,11-19)
rabilă şi foarte molipsitoare. Cei bol lisus se uită cu milă la ei şi le zise:
navi mureau în chinuri groaznice: le | „Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor”.
crăpa carnea pe trup şi cădea. De ace Şi ei porniră îndată să împlinească
ea, aceşti bolnavi lepădau casa, fami această poruncă.
lia şi trăiau în locuri părăsite, în peş Şi cum mergeau ei aşa, deodată
teri, în afara oraşelor şi satelor, unde simţiră că rănile de pe trupurile lor
nu pătrundea nimeni. Trăiau din mila s-au vindecat; pielea li s-a făcut albă
rudelor şi a oamenilor cu inimă bună. şi sănătoasă cum fusese înainte de
Legea din acel timp le poruncea să nu boală. Se uitară miraţi unul la altul şi
se apropie de alţi oameni, ca să nu-i o bucurie nespusă îi cuprinse pe toţi.
molipsească. Dacă cineva se apropia, Se vindecaseră de lepră.
oamenii trebuiau să strige văzîndu-i Unul dintre cei zece, care nici nu
de departe: „Necuraţii, necuraţii!”, era de neam evreu, văzînd că s-a vin
pentru ca toţi să se ferească de ei. decat, „s-a întors cu glas mare slăvind
Cei zece leproşi auziseră de lisus, pe Dumnezeu”. A venit la lisus şi „a
de bunătatea şi mila Lui faţă de cei căzut cu faţa la pămînt, la picioarele
bolnavi şi de puterea cu care îi vinde Lui, mulţumindu-I”.
64
Ceilalţi nouă, văzîndu-se vindecaţi de lepră, s-au întors pe la casele lor şi

au uitat de Cel Care i-a vindecat.
Cînd l-a văzut lisus pe cel care s-a întors să-I mulţumească, a zis: „Oare nu
zece s-au curăţat? Dar ceilalţi nouă unde sînt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea
slavă lui Dumnezeu decît numai acela care este de alt neam?”. Iar celui ce s-a
întors şi I-a mulţumit i-a zis: „Scoală-te şi du-te, credinţa ta te-a mîntuit”.
Plin de recunoştinţă şi de bucurie, acesta a plecat la casa lui.
Dumnezeu doreşte să-I mulţumim pentru darurile Lui şi să fim recunoscă
tori faţă de cei care ne fac bine.
Creştinii se roagă lui Dumnezeu să-i vindece de boli sufleteşti şi trupeşti.
Ei cer ajutor, zicînd: „Doamne, ajută-ne şi ne miluieşte”.
De ce mulţumire nu este oare vrednic Cel Care ne-a creat pe noi, ne-a dat
viaţă, a creat cerul şi pămîntul, iar pe om l-a pus stăpîn peste întreaga natură!?
Dumnezeu are grijă de noi în fiecare zi, ne dă ploaie, face pămîntul să rodeas
că, ne fereşte de boli şi primejdii. Şi atunci cum să nu ne străduim să aflăm mai
multe despre Domnul? Cum să nu-L căutăm şi să-I mulţumim pentru toate?!
Precum părinţii au grijă de copii, tot aşa şi Domnul ne fereşte de rele. El
ne spune: Dacă tu vei trece prin ape, Eu sînt cu tine, şi în valuri tu nu vei fi
înecat. Dacă vei trece prin foc, nu vei fi ars şi flăcările nu te vor mistui. Că
Eu sînt Domnul Dumnezeul tău, Mîntuitorul. Nu te teme, Eu sînt cu tine.
■Pe cine a întîlnit lisus în calea Sa?

■Ce le-a poruncit lisus celor zece
leproşi?
■Cîţi oameni s-au întors să-i mul
ţumească Domnului, după ce s-au
vindecat?
3. Formulează concluzii.
4. Găseşte în text şi scrie propoziţia în care

se arată grija lui Dumnezeu pentru noi.
jff ■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

■ Dacă ai ceva bun, acest b ine nu este al tău, ci al lu i
D um nezeu.
i 65
Tema 30. Să-l m ulţum im Domnului pentru toate
Dascăl ♦ învăţător
JkL
1. Citeşte textul.
Sfîntul Dimitrie, care a fost mi bine, şi-a preschimbat salutul şi a

tropolit al Rostovului în secolul al grăit:
XVII-lea, istoriseşte, spre folosul —Ce spui, bătrîne? Eu îţi doresc
nostru spiritual, cele ce urmează: să fii în bunăstare...
„Un învăţător s-a rugat lui Dumne Bătrînul i-a răspuns iarăşi:
zeu mult ca El să-i arate omul de la —Eu niciodată nu am fost neno
care ar putea afla calea adevărată, rocit.
spre a dobîndi împărăţia Cerurilor. — Să te mîntuiască Dumnezeu
Şi iată că într-o zi întîlneşte lîngă pentru acestea. Dar spune-mi, tu
uşa bisericii un cerşetor bătrîn, îm eşti singurul dintre năpăstuiţi care
brăcat în zdrenţe, plin de bube şi nu suferi nevoi? Nu pot pricepe
răni. Trecînd pe alături, învăţătorul cum te-ai putut feri de nenorociri!
îl salută, după obicei, zicînd: — Dragul meu, nu am cunos
—Bună ziua, bătrîne! cut vreodată nefericire sau necaz.
Bătrînul îi răspunse: Ce stare mi-a dat Dumnezeu,
—Nu ţin minte să fi avut vreoda pentru aceea şi-I mulţumesc.
tă o zi rea! Dacă sufăr de foame, pentru aceea
Auzind un asemenea răspuns, mulţumesc lui Dumnezeu, ca unui
învăţătorul s-a oprit şi, ca şi cum părinte care ştie ce-mi trebuie.
ar fi voit să-şi îndrepte salutarea, a Dacă îndur frig sau sînt pătruns de
spus: ploaie, îi mulţumesc, de asemenea,
—Să-ţi dea Domnul fericire! lui Dumnezeu. Cînd toţi mă hulesc,
Bătrînul a răspuns: îl slăvesc pe Domnul, ştiind că toa
— Eu n-am fost niciodată nefe te acestea sînt îngăduite de El. Ase
ricit! menea şi cu toate cîte le îngăduie
S-a mirat învăţătorul şi, gîndin- Dumnezeu - bune sau rele, dulci
du-se că, poate, bătrînul nu a auzit sau amare - toate le primesc din
66
mîna Bunului Părinte, şi astfel voiese numai ce voieşte şi Dumnezeu. Iar

voia lui Dumnezeu întotdeauna este desăvîrşită, bună şi dreaptă. Eu însă.
străduindu-mă în toată vremea să-mi plec voia mea înaintea divinei Voin
ţe, mă socotesc peste măsură de fericit.
S-a minunat învăţătorul de asemenea răspunsuri ale bătrînului şi a cuge
tat în sine că aceasta este, cu adevărat, calea cea mai scurtă spre Dumnezeu,
cînd oamenii îşi pleacă voia lor înaintea sfintei şi dumnezeieştii Voinţe.
învăţătorul l-a lăsat pe cerşetor şi, mergînd întru ale sale, lăuda pe
Domnul Dumnezeu Care a dat atîta înţelepciune bătrînului cel sărac,
încă I-a mulţumit Mîntuitorului că a împlinit rugăciunea sa şi i-a arătat
omul de la care să poată afla grabnic calea cea scurtă şi adevărată spre
împărăţia Cerurilor, calea de a fi m ulţum it întotdeauna de ceea
ce-ţi dă Tatăl Ceresc”.
■Ce L-a rugat învăţătorul pe Dumnezeu?
■Ce a învăţat el de la cerşetor?
3. Formulează concluzii.
4. Găseşte în text şi scrie propoziţia în care se arată
calea cea mai scurtă spre împărăţia lui Dumnezeu.
CUGETĂRI SMERITE
loan Hozevitul
Suflete al meu smerite,
Adu mai întîi de toate
Preamărire Celui Veşnic
Pentru orice bunătate.
De lucrezi ceva spre bine,
Nu te înălţa în gînd,
Căci nu este bunătate
Fără harul Lui Cel Sfînt.

A venit bucuria —m ulţum eşte-i lui D um nezeu, şi bu
năstarea va fi trainică. A so sit nenorocirea - m ultu- 3
m eşte-i lu i D um nezeu, şi nenorocirea se va opri.

67
Tema 31. Să ne îngrijim de trup şi suflet
V {/
I. Trup ♦ Suflet ♦ V eşnic
■ Invitatie la discuţie
i »
Cum trebuie să ne îngrijim de trup?
1. Citeşte textul.
9
Ce se cuvine să dăm trupului?

La ora de religie, un elev l-a întrebat pe profesor:
—Ce se cuvine să dăm trupului nostru?
Profesorul, voind să vadă care este părerea elevilor, nu i-a răspuns
imediat, ci, mai întîi, l-a întrebat pe fiecare. Unul a zis:
—Trupul este aducător de rele şi cu el facem păcate. Deci, trebuie să-l
dispreţuim şi să nu-i dăm nici o îngrijire.
—Nu este adevărat ce spui, zise profesorul. Trupul este locuinţa suf
letului nostru şi unealta cu care sufletul face fapte bune. Dumnezeu a zi
dit această casă pentru a pune în ea sufletul cel nemuritor. Deci, trebuie
s-o îngrijim ca să nu se ruineze. Dacă nu îngrijim trupul şi el se îmbolnă
veşte, atunci nu mai putem nici să postim, nici să ne rugăm, nici să mai
ajutăm pe cineva. Fiecare om trebuie să aibă grijă de casa sufletului său
pînă la moarte. în primul rînd, trebuie să ne îngrijim de suflet, căci el
este suflat de Dumnezeu şi este nemuritor. Sufletul este mai scump decît
lumea întreagă (desigur, decît lumea materială), decît tot aurul. Creşti
nul trebuie să se îngrijească de suflet şi de trup în aşa măsură, încît să
dobîndească Cerul.
2. Argumentează, de ce sufletul este mai important decît trupul?
3. Comentează fraza: Trupul este casa sufletului.

68
■ Memorează!
Trupul este Templul Duhului Sfînt (I Corinteni 6,18).
Sfîntul Apostol Pavel
Nemurirea sufletului
într-o şcoală, la ora de religie, nim lovindu-ne, tot aşa e necesar
profesorul le vorbea elevilor des să fim mereu atenţi ca nici sufletul
pre nemurirea sufletului. Văzînd nostru să nu se întineze de păcate
chipurile nedumerite ale micuţi sau să fie doborît de ispite şi ne
lor, domnul profesor luă un ceas putinţe. Sufletul trebuie să fie me
mare şi îl arătă tuturor: reu curat, fără răutate şi fără pă
— Vedeţi cum merge acest cat, dar aşa ceva este posibil doar
ceas? Rotiţele lui se învîrt şi cea atunci cînd sufletul e plin de dra
sul ticăie, tot aşa bate şi inima goste dumnezeiască şi omeneas
unui om. că. Doar astfel poate trăi în lumi
După aceea, a pus ceasul pe ca na dumnezeirii şi a comuniunii cu
tedră, i-a demontat cu grijă carca Creatorul.
sa de metal şi a scos mecanismul
plin de rotiţe mici, ce continuau să
se învîrtă.
— Deşi am scos mecanismul
din carcasă, el continuă să mear
gă. Tot aşa si sufletul. Cînd pără
seşte trupul, adică după moarte, el
continuă să trăiască.
Sufletul fiind nemuritor, trebu
ie să ne îngrijim în mod deosebit
de el. Aşa cum avem grijă să nu ne
murdărim hainele sau să nu ne ră
4. Scrie, în două propoziţii, cum trebuie să ne păstrăm sufletul curat.

1 9 »
Vei fi înţelept atunci cînd te vei îngriji de suflet aşa

cum te îngrijeşti acum de trup.
AvvaTalasie
69
EVALUARE
1. Citeşte textul.
9
Să închidem uşile
într-un sat, trăia o bătrînă căreia nepoţii îi spuneau „bunica-închi-

de-uşa”.
O numeau aşa pentru că, ori de cîte ori plecau în oraş, la şcoală sau la
cine ştie ce treabă, ea le spunea:
—Dumnezeu să-ţi ajute, nepoate, să poţi închide uşile bine.
Iar dacă vreunul o întreba:
—Ce uşi, bunico? ea îi răspundea:
— Pe unde vei merge, bagă bine de seamă să închizi, mai întîi, uşile
urechilor tale la toate vorbele urîte, glumele şi înjurăturile. Pe urmă să
închizi uşile ochilor tăi: să nu citeşti cărţi rele, pline de otravă şi să nu
te duci unde inima ta se poate otrăvi cu priveliştea ochilor. Tot aşa cu
uşa gurii. Adu-ţi aminte de vorba veche: „Pune, Doamne, strajă gurii
mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele”. (Psalmul 140, 3)
Şi mai adu-ţi aminte de ce-a spus Mîntuitorul: „Pentru orice cuvînt
deşert, pe care-1 vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii”.
(Matei 12,36) Dar, mai presus de toate, nepoate dragă, să închizi bine
uşa inimii tale împotriva ispitelor rele. Să laşi deschise uşile tale nu
mai pentru Dumnezeu. De vei face aşa, bucurie mare te va întîmpina
în viaţă.
■Să închidem uşa urechilor la toate

■Să închidem uşa ochilor la ______
■Să închidem uşa gurii la ______, _
70
3. Descrie, în două propo

ziţii, cum este un prieten
credincios.
4. Scrie cuvîntul potrivit.
■Slujba în care
preotul binecuvîn-
tează pîinea, grîul
şi untdelemnul se
numeşte_______.
■Sfînta împărtă
şanie este numită
Pîinea_______.
M10IT0AH f$HH
I 71
Capitolul IV. Jertfa Iubirii a Domnului lisus Hristos
I
Tema 32. Postul - mijloc de curăţare a sufletului
Ai fost în Postul Mare la biserică?

Ce atmosferă domneşte în biserică în Postul Mare? —
M
1. Citeşte textul. jjp
Probabil, mulţi dintre voi, dragi toate bunătăţile. Domnul le-a zis:
copii, aţi intrat în biserică în peri „Din toţi pomii din rai puteţi să
oada Postului Mare. Şi, poate, aţi mîncaţi, dar din pomul cunoştinţei
observat că ea este înveşmîntată în binelui şi răului să nu mîncaţi. Căci
negru, culoare a doliului, dar şi a în ziua în care veţi mînca, veţi muri
pocăinţei. Cîntările bisericeşti sînt negreşit.” Dar şarpele, prin vicleşug,
mai triste, mai umile. Auziţi adesea a îndemnat-o pe Eva să mănînce din
cuvintele: „Miluieşte-mă, Dumne pomul oprit, iar ea l-a îndemnat pe
zeule, miluieşte-mă...” Despre ce Adam. Astfel au încălcat primii oa
ne vorbesc aceste lucruri? în istoria meni porunca dată de Dumnezeu şi
omenirii s-a întîmplat o tragedie şi moartea a pus stăpînire pe ei.
despre ea ne vorbeşte biserica în Sfîntul Vasile cel Mare spune:
aceste zile. „Pentru că n-am postit, am pier
Adam şi Eva au fost aşezaţi în dut raiul. Ca să intrăm din nou
Grădina Raiului şi se bucurau de în rai, trebuie să postim .”
Postul Mare ne aminteşte că am fost creaţi pentru a trăi veşnic cu

Dumnezeu în împărăţia Sa, dar din cauza păcatelor, noi am pierdut şi
viaţa veşnică, şi pe Dumnezeu.
„Adu-ţi aminte de unde ai căzut, pocăieşte-te...”, aşa spune Domnul
(Apocalipsa 2 , 5). Iată această poruncă trebuie să şi-o amintească fieca
re creştin. Domnul şi pe noi ne îndeamnă: „Adu-ţi aminte de fericirea
primilor oameni în Rai, fericire mare şi cu neputinţă de povestit, fericire
care a fost pierdută prin cădere în păcat. Prin această amintire să trezeşti
în tine rîvna şi grija de a te ridica din noroiul păcatelor şi să redobîndeşti
ceea ce ai pierdut.”
72
Capitolul IV. Jertfa Iubirii a Domnului lisus Hristos
Vrăjmaşul sufletelor noastre nu doarme nici ziua, nici noaptea. De

aceea, în aceste zile de pocăinţă, biserica ne îndeamnă să priveghem ca
să nu cădem în cursa lui.
Postul Mare ne mai aminteşte şi de importanţa Jertfei de pe Cruce.
Chiar Domnul Hristos spunea că „nu există iubire mai mare decît aceea
de a-ţi pune viaţa ta pentru alţii” ([Ioan 15,13 ). Iisus S-a jertfit pe Cruce
luînd asupra Sa păcatele întregii omeniri şi astfel oamenii au fost elibe
raţi din robia diavolului.
Domnul Iisus S-a răstignit pentru noi, a pătimit, a fost îngropat, dar
a treia zi a înviat şi astfel moartea a fost învinsă!
Postul înseamnă renunţarea de bună voie la anumite mîncăruri şi bă
uturi, dar şi la faptele şi gîndurile rele, pentru a ne curăţa mai uşor su
fletul de păcate, prin apropierea, în acest mod, de Dumnezeu.
2. Răspunde la întrebări. ~ăm z r - fl
■ Despre ce ne vorbesc slujbele

din Postul Mare?
■ Pentru cine S-a jertfit Iisus

pe Cruce?
3. Găseşte în text propoziţiile din care

aflăm ce este postul.
Rugăciune:
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!

9 9 »
Porunca despre p ost are aceeaşi vechim e ca şi lum ea

în săşi.
Sfîntul Vasile cel Mare
1 73
Capitolul IV. Jertfa Iubirii a Domnului Iisus Hristos
Tema 33. Jertfa Iubirii
l Jertfa Iubirii ♦ Iertare ♦ Răscum părare
1. Citeşte textul.
A treia zi după Intrarea Dom Scuipînd asupra Lui, luau tres

nului în Ierusalim, arhiereii şi tia şi-L băteau peste cap. După ce
bătrînii poporului s-au adunat L-au batjocorit, I-au pus pe umeri
şi s-au sfătuit ca să-L prindă şi o cruce mare şi L-au dus să-L răs
să-L omoare. Ei i-au plătit 30 tignească.
de arginţi lui Iuda, unul din Cînd au ajuns pe muntele Gol-
tre apostoli, care L-a trădat şi gota, L-au întins pe cruce, I-au bă
L-a vîndut pe Iisus. în noaptea tut cuie mari în mîini şi picioare şi
de Joia Mare, pe cînd Iisus se L-au răstignit între doi tîlhari.
afla în Grădina Ghetsimani şi se Era în dimineaţa Vinerii Mari.
ruga, Iuda a venit însoţit de slugi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, nu i-a
ale căpeteniilor poporului şi de urît pe duşmanii Săi. Cu privirea
soldaţi înarmaţi cu săbii şi suli Lui iertătoare, Se ruga pentru ei,
ţe. Iuda s-a apropiat de Iisus şi, zicînd: „Părinte, iartă-i, că nu ştiu
printr-un sărut, L-a vîndut. Sol ce fac!”
daţii L-au prins pe Iisus, L-au le Lîngă crucea Lui sta adînc în
gat şi L-au dus să-L judece. Au durerată Fecioara Maria, Aposto
plătit martori mincinoşi, ca să lul Ioan şi alte femei care credeau
spună minciuni împotriva lui Ii- în El. Toţi plîngeau şi se tînguiau.
sus. Judecata L-a condamnat pe Creştinii cinstesc Patimile Dom
Iisus la moarte. nului, prin post şi rugăciune, în fi
L-au biciuit, L-au dezbrăcat de ecare an în Vinerea Mare.
hainele Lui şi L-au îmbrăcat într-o Domnul Iisus Hristos nu avea
mantie roşie. Pe cap I-au pus o cu păcate. El şi-a dat viaţa ca să ne
nună de spini şi o trestie în mîna elibereze pe noi de păcate.
dreaptă, în semn de batjocură.
‘7 4
* Ce s-au sfătuit să facă arhiereii şi bătrînii poporului cu Iisus?

■Cine L-a vîndut pe Iisus?
■Ce chinuri a îndurat Domnul Iisus?
■Cum cinstesc creştinii Patimile Domnului?
■Lîngă cruce sta adînc în d u re ra tă _______________ .

■Iisus a fost răstignit în ziua d e _______ .
■Iisus a fost răstignit pentru _______ noastre.
■Iisus se ruga pentru cei ce-L răstigneau, zicînd: „Părinte, __
________________________________________i ”
■Ai observat faptele

rele pe care le-ai fă
cut?
■Eşti întotdeauna
cinstit?
■S-a întîmplat să fii
făţarnic?
C------------------------------------------------------------- \
■ îndemn
Hristos pare să vor
bească de pe Cruce
fiecăruia dintre noi:
„Iată ce am făcut Eu
pentru tine! Dar ce
ai făcut tu pentru
Mine?!”
v ___________________________
% ■ învăţăturile
i
Sfinţilor
» Părinţi:
>
ii H ristos a m urit ca în n oi să m oară păcatul.

I
Tema 34. Patimile, M oartea şi Punerea în m orm înt a Domnului
Prohod ♦ E pitaf ♦ A m intire
1. Citeşte textul.
Răstignirea pe cruce era o pe zeu a fost Acesta!”

deapsă deosebit de grea, iar cel Trupurile celor răstigniţi trebu
pedepsit astfel trebuia să îndure ia să fie luate de pe cruce şi înmor-
chinuri groaznice. Sîngele îi cur mîntate chiar în acea zi, înainte de
gea întruna din mîini şi din picioa a se lăsa noaptea, deoarece a doua
re. Iar în bătaia razelor de soare, zi era sîmbătă şi iudeii sărbăto
setea îl chinuia cumplit. reau Paştile.
Şi cînd Iisus a zis: „Mi-e sete!”, Ca să vadă dacă Iisus a murit
un ostaş, punînd în vîrful unei cu adevărat, unul dintre soldaţi
trestii un burete înmuiat în oţet, L-a străpuns cu suliţa în coastă.
l-a dus la gura Lui. în batjocură, Şi îndată a curs sînge şi apă, semn
în loc de apă i-au dat să bea oţet. că murise.
Vineri, pe la ora trei după- Doi prieteni ai lui Iisus, Iosif
amiază, Iisus a strigat cu glas tare: din Arimateea şi Nicodim, au ce
„Părinte, în mîinile Tale încredin rut voie de la Pilat să pună trupul
ţez Duhul Meu!” Şi acestea zicînd, Domnului în mormînt. L-au dat
Şi-a dat duhul. jos de pe cruce, L-au spălat, L-au
în clipa aceea soarele s-a în înfăşurat într-un giulgiu şi L-au
tunecat, pămîntul s-a cutremu pus într-un mormînt nou, aflat
rat, pietrele s-au despicat şi mul aproape de locul unde a fost răs
ţi morţi au înviat. Iar perdeaua tignit. Apoi au pus o piatră mare la
Templului s-a rupt în două, de intrare. Soldaţii păzeau mormîn-
sus pînă jos. Văzînd toate aces tul lui Iisus.
tea, sutaşul care îl păzea pe Iisus Pentru pomenirea morţii şi a
s-a înfricoşat foarte tare şi a stri înmormîntării Domnului, în Vine
gat: „Cu adevărat, Fiul lui Dumne rea Mare, la ora trei după-amiază,
76
în biserică se oficiază slujba Pune mormîntul Domnului Iisus.

rii în mormînt a Domnului Iisus. Seara, se slujeşte Prohodul Dom
Pe o masă împodobită cu Sfîn- nului, pe care-1 cîntă toţi creştinii, şi
ta Cruce, lumînări şi flori, preo se face înconjurul bisericii cu lumî
tul aşază Epitaful, o icoană mai nări aprinse, ca la înmormîntare.
mare pe pînză, ceea ce înfăţişea Toţi cîntă: „Sfinte Dumnezeule,
ză înmormîntarea lui Iisus. Toţi Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte,
credincioşii vin pe rind, se închi miluieşte-ne pe noi.”
nă şi sărută Epitaful. Masa cu tot Astfel creştinii cinstesc înmor
ce este pe ea ne aduce aminte de mîntarea Domnului.
îndemn:
Să participăm la slujba P r o h o d u l D o m n u lu i .
Să-I m ulţum im D om nului pentru Jertfa Sa.
■în ce zi a fost răstignit Domnul Iisus?

■Cine L-au înmormîntat pe Iisus?
■Cînd cinstesc creştinii Patimile şi Punerea în mor
mînt a Domnului nostru Iisus Hristos?
3. Scrie în caiet ce s-a întîmplat în clipa cînd Domnul Iisus a murit.
4. Descrie, în trei propoziţii, chinurile pe care le-a îndurat Domnul Iisus.
5. Descrie durerea Maicii Domnului cînd L-a văzut pe Iisus răstignit. Foloseşte cuvintele:
îndurerată, milă, lacrimi, rugăciune, Fiul Meu.
■ Cuvinte noi:
■Sutaş - ofiţer roman; comandant peste o sută de soldaţi.
■Giulgiu - pînză de in în care era înfăşurat trupul celui mort înain
te de a fi înmormîntat.
■Prohod - slujbă de înmormîntare.
I
Tema 35. Biruinţa vieţii asupra morţii: învierea Domnului
t în vierea D om nului ♦ Paşti ♦ Bucurie

4
1. Citeşte textul.
Duminică dimineaţa, a treia zi Uimiţi de vestea neaşteptată,

de la punerea în mormînt a Dom Apostolii Petru şi Ioan au mers re
nului Iisus, cînd se lumina de ziuă, pede la mormînt. Găsindu-1 gol, ei
un mare cutremur a zguduit pă- au crezut în învierea lui Iisus.
mîntul. Şi Maria Magdalena s-a întors
îngerul Domnului s-a coborît din la mormînt. Acolo, Iisus i S-a ară
cer, a ridicat piatra de la intrarea în tat înviat şi i-a zis să meargă la
mormînt, a răsturnat-o şi s-a aşezat Apostoli să le spună că li se va ară
pe ea. înfăţişarea lui era ca fulge ta şi lor.
rul, iar îmbrăcămintea lui - albă Domnul Iisus Hristos S-a ară
ca zăpada. tat apoi şi celorlalte femei, cărora
De frică, soldaţii care păzeau le-a zis: „Bucuraţi-vă!”. Iar ele I
mormîntul au căzut la pămînt ca s-au închinat. Pline de bucurie, fe
morţi. Se petrecuse cea mai mare meile s-au întors în grabă la Apos
minune: Iisus biruise moartea şi toli, spunîndu-le că L-au văzut pe
înviase din morţi, iar mormîntul Domnul.
rămase gol. Dimineaţa, soldaţii care au păzit
în aceeaşi zi, cînd nu se lumina mormîntul lui Iisus au mers la ar
se de-a binelea, Maria Magdalena hierei şi le-au relatat ce s-a întîm-
şi alte femei credincioase, care-1 plat. Aceştia, adunîndu-se împre
urmară pe Domnul Iisus, au venit ună cu bătrînii poporului şi ţinînd
la mormînt ca să-I ungă trupul cu sfat, au dat bani mulţi soldaţilor
miresme. Mormîntul însă era gol, ca să spună că, pe cînd dormeau,
iar un înger le-a vestit că Iisus a în Apostolii au venit şi au furat tru
viat şi le-a poruncit să ducă aceas pul lui Iisus. Soldaţii, luînd banii,
tă veste ucenicilor Săi. au vorbit aşa cum au fost învăţaţi.
78 »
în decurs de patruzeci de zile, Domnul Cel înviat S-a arătat de mai mul
te ori Sfinţilor Apostoli şi altora dintre cei ce-L cunoscuseră.
Astfel, vestea învierii Domnului s-a răspîndit în tot Ierusalimul şi tot
mai mulţi au crezut în dumnezeirea Lui.
învierea Domnului o sărbătorim în fiecare primăvară, la o săptămînă
după Florii. Aceasta este cea mai mare sărbătoare creştină.
Prin înviera Sa, Domnul Iisus Hristos a biruit moartea pentru tot
deauna şi a dovedit că El este Fiul lui Dumnezeu.
Creştinii ortodocşi cinstesc Ziua femeilor mironosiţe în a treia dumi
nică după învierea Domnului.
2. Răspunde la întrebări:
■Ce au văzut femeile, cînd au

ajuns la mormînt?
■Cui au vestit ele că Hristos a
înviat?
■Cui S-a mai arătat Iisus cel învi
at din morţi?
■Ce au făcut soldaţii dimineaţa,
5 3 7
după învierea Domnului?

■Ce le-au poruncit arhiereii şi bă-
trînii poporului iudeu soldaţilor?
■Cînd sărbătoresc creştinii învie
rea Domnului?
3. Ce stare sufletească au creştinii în ziua de Paşti?

9 9
4. Povesteşte cum sărbătoreşti în familie învierea Domnului.

5. Desenează şi scrie o felicitare celor dragi cu ocazia învierii Domnului.
6. Alcătuieşte o felicitare de Ziua mironosiţelor.
I 9
■ Cuvinte noi:
M ir - ulei din flori, plăcut mirositor.
v ___________________________________________________
79
Tema 36. Datini de Paşti: ouăle roşii
Mare bucurie le fac copiilor de sfintele Paşti ouăle roşii, pe care le cioc
nesc unii cu alţii zicînd: „Hristos a înviat” şi „Adevărat a înviat”.
Datina aceasta o avem din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. Se spu
ne că în Vinerea Patimilor, cînd Domnul nostru Iisus Hristos era răstignit
pe cruce şi suferea pentru păcatele noastre, în cetatea Ierusalimului venise
Maria Magdalena cu un coş cu ouă. Pe cînd ea trecea prin oraş, a auzit că
Iisus Hristos a fost osîndit la moarte şi dus să fie răstignit pe dealul Gol-
gota. Cînd femeia a auzit această cutremurătoare veste, inima ei a fost cu
prinsă de o mare durere. Aşa cum era, purtînd coşul plin cu ouă, a alergat
într-un suflet la Golgota. Cînd a ajuns, L-a văzut pe Mîntuitorul răstignit şi
pe soldaţi păzindu-L. Din mîinile şi picioarele sfinte ale Domnului sîngele
curgea şiroi şi stropea ţărîna de sub cruce.
Femeia şi-a aşezat coşul cu ouă acolo jos, sub crucea Domnului şi, arun-
cîndu-se la pămînt, se ruga plîngînd de durere şi fringîndu-şi mîinile:
- Doamne Iisuse Hristoase, mîinile Tale care au făcut numai bine, pi
cioarele Tale care au umblat numai să mîntuiască, iată oamenii răi le-au
străpuns...! Binefăcătorul meu şi Izbăvitorul meu, cum se poate ca Tu să fii
răstignit? Tu, care ai făcut numai bine tuturor oamenilor... O, Dumnezeul
meu, Tu Te duci acum de la noi. Te rugăm, iartă-ne şi lasă-ne un semn, ca
să ne amintim întotdeauna de Patimile Tale pentru noi!
Cînd s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coş erau roşii de sîngele care
picurase peste ele din rănile Domnului.
Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în Ierusalim,
în dimineaţa învierii a mers şi ea, cu alte femei şi cu Apostolii, la mor
mîntul Domnului, pe care l-au găsit gol. Atunci şi-au spus cu bucurie unii
altora: „Hristos a înviat!”
Plină de lumina învierii, femeia arăta tuturor ouăle roşii din coşul ei,
semn al Patimilor pe care Domnul i-1 lăsase. Cu ochii strălucind de bucu
rie, ea împărţea tuturor cîte un ou roşu, spunîndu-le: „Hrstos a înviat!”.
De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, ea pregătea cîte un coş cu ouă
roşii, în amintirea Răstignirii şi învierii Domnului, apoi le împărţea copii
lor şi celor mai săraci, spunîndu-le despre Patimile Mîntuitorului, îndura
te pentru mîntuirea oamenilor.
80
■ Află mai mult!

în trecut, oul era simbolul Universului. Oul semnifică o viaţă nouă.
Precum din ou iese o viaţă nouă - puişorii, tot aşa şi din mormînt a ră
sărit Hristos - Viaţa cea nouă.
Paştile este sărbătoarea împăcării Cerului cu Pămîntul.
■De ce la Paşti vopsim ouă roşii?
■Ce rostesc creştinii cînd ciocnesc ouă roşii?
■Despre ce ne amintesc ouăle roşii?
Tema 37. Arborele familiei
} ' *
Fam ilie ♦ Părinţi ♦ N eam ♦ Străm oşi
i
1. Citeşte textul.
9
Cum se naşte o familie?
Fiecare dintre voi are o familie. Dumnezeu a binecuvîntat familia.

Tata, mama şi copiii formează o familie. în familie mai pot fi şi bunici.
Unii copii au chiar şi străbunici.
Prima familie a trăit în Rai. Primul bărbat a fost Adam şi prima fe
meie a fost Eva. Adam şi Eva sînt strămoşii neamului omenesc. Toţi oa
menii descind din ei.
Dumnezeu a rînduit ca bărbatul şi femeia să aibă copii pentru a-şi
perpetua neamul.
Neamul cuprinde toţi strămoşii noştri care au trăit pînă la noi. Ca să
afli mai mult despre strămoşii tăi, roagă părinţii să-ţi povestească şi ast
fel vei putea să alcătuieşti singur arborele neamului tău.
Este bine să-ţi cunoşti strămoşii şi să te rogi pentru ei. Biserica a rîn
duit zile speciale de pomenire a celor răposaţi. De Paştile Blajinilor toţi
se duc la mormintele rudelor şi le spun şi lor: „Hristos a înviat din morţi!
Bucuraţi-vă că noi toţi vom învia!”
Capitolul IV. Jertfa Iubirii a Domnului Iisus Hristos j
■Cine formează o familie?

■Cine sînt strămoşii?
3. Găseşte fotografiile tatei şi mamei, bunicilor, străbunicilor, fraţilor, verişorilor şi ale

altor rude.
4. Alcătuieşte o povestire despre neamul tău.

5. Desenează arborele genealogic al familiei tale şi scrie numele rudelor (cu culoare albas
tră scrie numele rudelor de pe linia tatălui, iar cu roşie - rudele pe linia mamei).
Eu, fraţii mei şi surorile mele ( î ) (î)

Tata (2). Mama (3).
R udele pe lin ia tatălui: bunicul (4) şi bunica (5); străbunicul (ta

tăl bunicului) (8); străbunica (mama bunicului) (9); străbunicul (tatăl
bunicăi) (10); străbunica (mama bunicăi) (11).
R udele pe lin ia
m am ei: bunicul
(6); bunica (7);
străbunicul (tatăl
bunicului) (12);
străbunica (mama
bunicului) (13);
străbunicul (ta
tăl bunicăi) (14);
străbunica (mama
bunicăi) (15).
EVALUARE
1. Compiefează propoziţiile.
a) Slujba care se oficiază în seara Vinerii Mari se numeşte ... Domnului.

b) Tatălui bunicului îi spunem ....
c) Primele au venit la mormîntul Domnului femeile ....
d) Postul dinaintea Paştilui se numeşte Postul....
e) Iisus a fost răstignit pe dealul....
f) Iisus a fost răstignit în zi de ....
g) Iisus a înviat în zi de ....
2. Uneşte prin săgeţi îmbinările de cuvinte cu sens asemănător.
Pîine Cerească Botezul Sfîntului Ioan

Botezul Pocăinţei Apă sfinţită
Agheasmă Sfînta împărtăşanie
3. Scrie cîte două proverbe despre prietenie şi despre pîine.
4. Găseşte însuşiri pentru cuvîntul rugăciune:
5. Redă, în 4-5 propoziţii, cum îţi pregăteşti sufletul pentru a ajunge în împărăţia lui
Dumnezeu.
Cuprins
Tema 1. Biblia - Cuvîntul lui Dumnezeu adresat oamenilor......................................................... 4
Tema 2. Despre Sflnta Scriptură.......................................... ............................................6
Tema 3. Puterea cuvîntului biblic......................................................................................8
Tema 4. Dumnezeu - Creatorul unei lumi frumoase................................................................10
Tema 5. Omul - cununa creaţiei lui Dumnezeu................................................................... 12
Tema 6. Porunca Vieţii dată de Dumnezeu în Rai.................................................................. 14
Tema 7. Om bun, om rău. Cain şi Abel...............................................................................16
Tema 8. Rugăciunea Domnească.................................................................................... 18
Tema 9. Rugăciunea - convorbire cu Dumnezeu.................................................................. 20
Tema 10. Darul rugăciunii............................................................................................ 22
Tema 11. Ziua onomastică - Ziua Sfîntului ocrotitor ..............................................................24

Tema 12. Viaţa Maicii Domnului la Templu......................................................................... 30
Tema 13. Bunavestire-începutulmîntuiriinoastre .............................................................. 32
Tema 14. Maica Domnului îi ocroteşte pe copiii orfani.............................................................34
Tema 15. Dumnezeu S-a coborît pe pămînt ca pe oameni să-i ridice la ce r...................................... 36
Tema 16. Dumnezeu are grijă de Fiul S ă u .................................................. ........................ 38
Tema 17. Ucenicul Sfîntului loanScăraru este salvat de înger ................................................... 40
Tema 18. Copilăria Domnului. Iisus în Templu la 12 a n i ............................................................. 42
Tema 19. Naşterea Sfîntului loan Botezătorul....................................................................... 44
Tema 20. Sfîntul loan Botezătorul pregăteşte lumea pentru venirea Domnului Hristos.........................46
Tema 21. Adevărata pocăinţă......................................................................................... 48
Tema 22. Botezul Domnului ........................................................................................... 50
Tema 23. Agheasma M are..............................................................................................52
Capitolul III. Viaţa şi minunile Domnului Iisus Hristos

Tema 24. Despre milostenie........................................................................................... 56
Tema 25. Puterea milosteniei..........................................................................................57
Tema 26. înmulţirea pîinilor şi a peştilor. Copilul darnic........................................................... 58
Tema 27. Pîinea Cerească - Sfînta împărtăşanie ................................................................... 60
Tema 28. Prietenii adevăraţi.............................................. ............................................62
Tema 29. Vindecarea celor zece leproşi............................................................................... 64
Tema 30. Să-i mulţumim Domnului pentru toate................................................................... 66
Tema 31. Să ne îngrijim de trup şi suflet..............................................................................68

Tema 32. Postul - mijloc de curăţare a sufletului....... ........................................................... 72
Tema 33. jertfa Iubirii..................................................................................................74
Tema 34. Patimile, Moartea şi Punerea în mormînt a Domnului ...... ............................................76
Tema 35. Biruinţa vieţii asupra morţii: învierea Domnului......................................................... 78
Tema 36. Datini de Paşti: ouăle roşii .................................................................................. 80
Tema 37. Arborele familiei ............................................................... .................... .....81
84

Religie cl.2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Religie cl.2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liliana Cretu

SlitropoSityl Chişinăului şi aS întregii Moldove

Tema 1. Biblia - Cuvîntul lui Dumnezeu adresat oamenilor

■ Invitaţie la discuţie f -jf

Cînd un om ne-a făcut un bine, ţumim pentru purtarea de grijă.

B Află mai mult! '

□ învăţăturii© Sfinţilor Părinţi?

Tema 2. Despre Sfinta Scriptură

Testament Evanghelie ♦ Mîntmitor

Biblia sau Sfinta Scriptură se mai nu-

■ Mii mai mult!

DDin cîte părţi este

V ech iu l Testam ent vorb eşte despre

N oul Testam en t vo rb eşte despre

a învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Tema 3. Puterea cuvîntului biblic

> Testam ent ♦ Evanghelie ♦ M întuitor

□ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Tema 4. Dumnezeu - Creatorul unei lumi frumoase

Ţi s-a întîmplat, probabil, plimb- ul este pictat de un pictor, cartea -

despărţit apele prin tărie. mează una după alta).

■Cine a creat lumea?

Animalele au fost create în ziua a ______.

4. Alcătuieşte propoziţii utilizînd cuvintele:

Dumnezeu, iubire, frumos, bun.

Tema 5. Omul - cununa creaţiei lui Dumnezeu

t Trup ♦ Suflet ♦ M ăreţ ♦ R ecunoştinţă

Dumnezeu a creat lumea

Imn de slăvire a lui Dumnezeu

5 SLAVĂ DUMNEZEULUI PENTRU TOATE

% Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale:

Slavă Tie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii!

Slavă Tie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul

şi pămîntul ca pe o carte a înţelepciunii veşnice!

4. Alcătuieşte un imn de slăvire a lui Dumnezeu (trei propoziţii).

Tema 6. Porunca Vieţii dată de Dumnezeu în Rai

în Grădina Raiului, Adam şi Eva

ascuns de Dumnezeu în tufişuri. şarpe. Nici unul, nici celălalt nu

2. Răspunde la întrebări. 3. Găseşte cuvintele cu sens opus:

■Ce poruncă le-a dat Dumnezeu neascultare; mîndrie ; pedeapsă.

■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Păcatul îl desparte pe om de D um nezeu.

Tema 7. Om bun, om rău. Cain şi Abel

B lîndete ♦ M ilă ♦ Răbdare

2. Răspunde la întrebări. 3. înseamnă cu,,+ " calităţile lui Abel,

■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Invidia este rădăcina uciderii.

Tema 8. Rugăciunea Domnească

Prin rugăciune, creştinul vorbeşte cu Dumnezeu. într-o zi, Apostolii I-au

moştenitori ai împărăţiei cereşti,

■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

Nu este nim ic aşa de m are ca om ul cu Dum nezeu şi nu

Tema 9. Rugăciunea - convorbire cu Dumnezeu

\ Rugăciune ♦ Credinţă ♦ îm părăţie Cerească

Cu cine vorbim în rugăciune?

3. Scrie-i si tu o scrisoare lui Dumnezeu.

DUMNEZEU ESTE PRETUTINDENI

■ învăţăturile Sfinţilor Părinţi:

înainte de a face vreun lucru, întreabă-te: „îi va fi oare plă­

Tema 10. Darul rugăciunii

Băieţelul Bartolomeu nu putea nicidecum să înveţe să citească. Părin­

* Ce dorinţă avea Bartolomeu?

3. Povesteşte ce ţi-a plăcut mai mult în acest text.

înainte de a face vreun lucru, întreabă-te: „îi va fi oare plă

Băieţelul Bartolomeu nu putea nicidecum să înveţe să citească. Părin

Un vapor, încărcat cu oameni şi cu mărfuri, plutea pe ocean. Căpita

Dragi copii, vă amintiţi că în chinînd-o lui Dumnezeu. La Tem

de durere. Dar Dom

a) Iisus este Fiul lui Dum

Iisus, căci Hristos este Fiul lui Dumne

Fiul unui împă