Itinerar Formativ (Vol 2, AP 2020-2021)

ITINERAR FORMATIV
AN PASTORAL 2020-2021
Tema anului: „Ridică-te! Te pun martor al celor pe care le-ai văzut!” (cf. Fap 26,16)
INTRODUCERE
Dragi lucrători pastorali,

Dragi tineri,
Un nou an pastoral ne oferă posibilitatea de a merge mai depar�e cu

parcursul catehetic început acum doi ani, având ca sprijin elemente pregătitoare
Sinodului Tinerilor, dar mai ales Exor�ația postsinodală Christ�s vivit, viziunea
act�alizată a Bisericii cu privire la Pastorația Tineret�lui.
Anul t�ecut, împreună cu o echipă de lucr�, am pus la dispoziție prima par�e din
cele t�ei itinerarii for�ative, care au ca scop facilitarea întâlnirii cu document�l
sinodal al t�t�ror celor implicați în pastorația tineret�lui. În prezentarea
materialului, menționăm că există 27 de teme, dist�ibuite în t�ei păr�i, prin care
putem parcurge aplicat mesajul pe care Biserica dorește să ni-l t�ansmită,
referitor la realitatea act�ală a tineret�lui creștin. Din nefericire, Pandemia cu
Covid 19 a oprit desfășurarea anului pastoral la jumătate. Chiar și așa, temele
neparcurse, rămân valabile.
În materialul de față propunem încă nouă teme (idei), sur�rinse din
document�l sinodal, prin care să aprof�ndăm în continuare mesajul pe care Biseri-
ca dorește să-l cunoaștem. Recomandăm și lect�ra propriu-zisă a
document�lui sinodal pent�� a ne crea o imagine de ansamblu. Ar fi indicat ca în
pregătirea momentelor de cateheză sau a altor activități propuse în acest material,
să fie implicați și tinerii; este mai interesant să organizezi activități pent�� tineri
împreună cu tineri. Putem învăța multe ascultându-i și obser�ând. De asemenea,
reamintesc că aplicațiile din material sunt sugestive și pot fi ur�ate întocmai sau
modificate după cum se consideră opor��n; la fel și temele, pot fi ur�ate în ordinea
stabilită la nivel parohial.
Mulț�mesc echipei de lucr� pent�� dăr�irea cu care s-a implicat în realizarea
acest�i material și împreună, vă dorim să vă fie cu folos!
Pr. Marian Blaj,

1
CUPRINS
1. TÂNĂRUL BIBLIC - OGLINDA TÂNĂRULUI DE ASTĂZI ............................. pg. 3
2. ÎMPREUNĂ CU TINERII, PENTRU O BISERICĂ TÂNĂRĂ ........................... pg. 6
3. TINERII ȘI BISERICA ÎNTR-UN DIALOG SINCER ............................................ pg. 9
4. AL DOILEA ADEVĂR: CRISTOS TE MÂNTUIEȘTE

ȘI AL TREILEA ADEVĂR: EL TRĂIEȘTE ................................................................. pg. 13
5. ALĂTURI DE CRISTOS, ÎNFLORIM ........................................................................... pg. 18
6. TÂNĂRUL, PUNTE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE TRECUT ȘI VIITOR ........................ pg. 20
7. PAPA DOREȘTE O TINEREȚE ANIMATĂ DE NOUTATE

(METODE NOI) ...................................................................................................................... pg. 23
8. FAMILIA, MUNCA ȘI IUBIREA, CĂI SPRE TINE ÎNSUȚI .............................. pg. 28
9. CHEMAREA PRIETENULUI .......................................................................................... pg. 31
2
1. TÂNĂRUL BIBLIC - OGLINDA TÂNĂRULUI DE ASTĂZI
Christus Vivit Paragrafe: 6, 14, 18;
Idee principală: modele de tineri în Biblie, ca oglindă pentru tinerii de azi;
Propunere 1: în sala de cateheză, fiecare tânăr așază pe o masă pusă în cent��, un

obiect semnificativ pent�� ceea ce îl face pe el fericit. Poate fi fotog�afia unei
persoane dragi, o amintire din par�ea cuiva, un obiect la care ţine etc. Fiecare
tânăr este invitat să ex�lice de ce acel lucr� / acea persoană îi aduce fericire şi ce
anume înseamnă pent�� el a fi fericit. La final, coordonator�l g��pului st�ânge
obiectele înt�-un coş şi le prezintă lui Dumnezeu înt�-o r�găciune spontană, în numele g��pului, care
să reflecte idealul de fericire adevărată, cea care vine numai de la Dumnezeu.
Propunere 2: discuția poate fi începută por�ind de la un subiect concret din Sfânta
Script�ră. Se poate alege frag�ent�l despre întâlnirea dint�e tânăr�l bogat şi
Cristos (cf. Mt 19,16-22 / Mc 10,17-31 / Lc 18,18-30). Se citește tex��l pent�� toți,
dar se răspunde personal și în par�icular la ur�ătoarele posibile înt�ebări:
- Ce înseamnă pent�� mine a fi desăvârşit? Unde caut această desăvârşire?
- Mă împiedică (încă) ceva/cineva să îl ur�ez pe Cristos cu toată liber�atea inimii? Cum depăşesc acest impas
interior?
- Cum mă rapor�ez la dorinţa lui Cristos de a avea o inimă eliberată de ceea ce aduce - în general - succes în lume:
bani, carieră, confor� material?
- În ce fel mă invită Dumnezeu să caut fericirea mai prof�nd?
- Gr�pul de tineri din parohie este pent�� mine un izvor de fericire? Când poate g��pul de la parohie să îmi
producă bucurie și când nu? Cum răspândesc eu fericirea în inimile celor din jur?
Dacă moderator�l consideră opor��n, se pot for�a g��puri mici și se pot împăr�ăși concluziile
reflecției.
Adoraţie
În biserică, pe coridor�l cent�al, se poate așeza în drept�l altar�lui, o măsuţă împodobită
fr�mos, pe care se pune Biblia, deschisă. În drept�l măsuţei, tot pe coridor�l cent�al, se
aşază în for�ă de cr�ce, câte o lumânare aprinsă, care să reprezinte pe fiecare tânăr din
g��p. Se poate cânta ceva la chitară, în tăcere, sau se pune un fond muzical.
Cântece pentru adoraţie:
1. Isuse, t� ne-ai chemat. 4. Tu nu uiţi să mă iubeşti.
2. Eu ţi-am dat inima mea. 5. Sunt fericit, o, Doamne.
3. Nu mai sunt cuvinte. 6. Noi suntem speranța lumii.
3
Iată câteva materiale unde pot fi găsite tex�e specifice tipului de adorație, legat de temă:
Michel Quoist - „Isus Cristos mi-a dat întâlnire” - Sapientia, Iaşi, 2012;
„Când viaţa devine r�găciune” - Sapientia, Iaşi, 2012;
„Cu inima deschisă” - Sapientia, Iaşi, 2013;
„Ex�uşi lui Cristos. Modele de adoraţii pent�� tineri”, Sapientia, Iași, 2018.
Propunem și câteva tex�e („Ex�uşi lui Cristos...”, pp. 220-221, 243-245)
Por�ind de la frag�ent�l evanghelic al întâlnirii lui Isus cu tânăr�l bogat:
„Isus, privindu-l, l-a îndrăgit!”
Suntem în miezul întâlnirii dint�e Isus și un tânăr. Isus privește un tânăr și îl îndrăgește. Cu sig�-
ranță îl știa foar�e bine dinainte; știa că nu este capabil să meargă până la capăt, știa că are limitele sale,
dar Isus îl privește și îl îndrăgește. Acesta este și cent��l vieții noast�e: întâlnirea cu Cristos și ex�erimen-
tarea admirației pe care ne-o poar�ă. Întâlnirea personală cu el este sing�ra capabilă să ne t�ansfor�e
și să ne reorienteze spre adevărata viață. Dacă nu 1-am întâlnit, dacă nu am ex�erimentat această
privire caldă a lui Isus, nu vom reuși să pășim pe adevărat�l dr�m spre fericire. În general, noi, tinerii,
suntem înclinați să vedem o faţă crispată a lui Dumnezeu, care ne privește răzbunător, din cauza
infidelităților noast�e. Dar nu aceasta este privirea lui Dumnezeu. Privirea lui e una caldă, primitoare,
chiar și at�nci când cădem. Chiar și at�nci, dacă vom privi spre el, vom descoperi o faţă primitoare,
caldă, gata să ne zâmbească și să ne spună: „Te ier�, mergi mai depar�e, dar pe alt dr�m”.
Isus este în fața noast�ă... El ne privește deja cu o astfel de faţă primitoare. Îl văd? Îl simt prezent
lângă mine? Doresc să-1 întâlnesc sau prefer să rămân sing�r? Să privim câteva momente în tăcere
taber�acolul! El este acolo... Simt că sunt lângă el? Îl simt lângă mine? Îl văd?
„Un sing�r lucr� îți lipsește: mergi, vinde tot ce ai şi împar�e săracilor!” Acel om nu era bogat doar
din punct de vedere material. Avea altă bogăție, o falsă bogăție, și mai ales la aceasta se referă Isus. El îi
cere renunțarea la egoismul lui. Bogăția pe care o avea tânăr�l este şi bogăția pe care o avem noi.
Tinerețea în sine este o bogăție, dar o bogăție pe care suntem chemați să o dăr�im, nu s-o ținem pent��
noi.
„Apoi vino și ur�ează-mă!”, încheie Isus. Doar fiind liberi, încercând să împlinim por�ncile și dăr�-
ind din bogăția noast�ă, îl putem ur�a pe Cristos. Altfel, nu vom reuși niciodată, pent�� că acestea sunt
condițiile pe care ni le pune el! Tânăr�l din Evanghelie s-a poticnit la ultimul pas: a fost incapabil de
dăr�ire: ținea mult prea mult la el însuși, era prea mândr�, nu a dorit să împar�ă nimic cu nimeni. „A
plecat t�ist pent�� că avea multe bogății...” A plecat t�ist, pent�� că ținea prea mult la el însuși, pent��
că se gândea numai la el, voia să adune doar pent�� el. Era incapabil să se gândească și la alții... Era
incapabil să iubească..
Tristețea tânăr�lui din Evanghelie este t�istețea noast�ă at�nci când nu alegem ce t�ebuie pent��
viața noast�ă, at�nci când continuăm să t�ăim doar pent�� noi, at�nci când continuăm să pășim pe
dr�muri care provoacă neliniște și t�istețe în suflet. Dacă vrem să fim pe dr�mul cel bun, at�nci t�ebuie
să alegem ceea ce ne invită Cristos astăzi: por�ncile și iubirea, care înseamnă dăr�ire, ieșire din propriul
eu pent�� a te „dizolva” în ceilalți.
Să ne concent�ăm asupra deciziei! Să încercăm fiecare în minte să reluăm scena, punându-ne noi în
locul acelui tânăr: îl opresc, îl înt�eb ce t�ebuie să fac pent�� a nu-mi irosi viața; el mă îndrăgește și îmi
cere să împlinesc por�ncile și să iubesc. Cum închei eu scena? Ca tânăr�l din Evanghelie? Plec t�ist
după această întâlnire, sau plec schimbat, t�ansfor�at? Ce aș vrea să-i spun în încheiere lui Isus?
Pași spre fericire
1. Folosește „ceilalți” în loc de „eu” cât mai DES posibil
2. Fii cât mai RAR posibil sensibil în ceea ce privește lucr�rile de mică impor�anță.
3. Fii plin de admirație și NU lăsa gelozia și invidia să-ți invadeze suflet�l.
4
4. Gândește-te cât mai mult la ALŢII și vorbește cât mai PUŢIN despre tine.
5. Lumea NU îţi e datoare, aşa că încearcă să te aștepți la cât mai PUŢINE lucr�ri g�atis.
6. Să NU te compor�i ca şi cum nu ai avea încredere în nimeni.
7. Să UIŢI de fiecare dată critica, dar nu înainte de te fi autoanalizat.
8. NU te aștepta să fii apreciat întotdeauna.
9. NU fi suspicios.
10. Ascultă CU DETAŞARE ce spun alții despre tine.
11. Întotdeauna caută CALITĂŢILE celorlalți.
12. Evită să-ţi îndeplinești îndatoririle cu SUPERFICIALITATE.
13. Fă cât mai MULT posibil pent�� ceilalți.
14. NU da NICIODATĂ vina pe altcineva dacă ceva nu merge cum t�ebuie.
15. NU fi NICIODATĂ morocănos dacă oamenii nu îţi sunt recunoscători pent�� favor�rile acordate.
16. NU insista pe respect și considerație (vor veni de la sine, dacă le meriți).
17. NU mai cere aprobare pent�� toate detaliile care privesc părerile tale personale.
18. NU căuta în primul rând să te dist�ezi.
19. Iubește-i mai întâi pe ceilalți.
20. NU fi niciodată egoist.
21. Nu fi păr�initor şi NU aștepta NICIODATĂ ca toți să fie prietenoși cu tine.
Doamne, unde ești? Tu vorbești și eu nu te aud, pășești alăt�ri de mine și eu nu te văd, te caut pret�tindeni. Dar t�,
Doamne, unde ești? Fă-mă să înțeleg de ce unele zile sunt neplăcute. Învață-mă să te simt aproape chiar și în momen-
tele care nu sunt atât de facile: în st�diul meu obositor de fiecare zi, în chipul prietenului aflat în dificultate, care îmi
cere ajutor�l, dar nu știu cum să îl/i-l acord... Fă-mă să zâmbesc chiar și at�nci când te simt depar�e și nimic nu are
sens fără tine. Învață-mă să îngenunchez înaintea ta pent�� a-ți cere ajutor�l. Să nu am pretenția de a face tot�l de
unul sing�r. Învață-mă să ascult glasul tău. Unde ești, Doamne? Am nevoie de tine!
Propunerea 1: Se poate propune o activitate comună cu tinerii dint�-un orfelinat sau tinerii
dint�-o altă parohie. Scopul acțiunii ar fi ca tinerii să vadă fr�musețea tinereții în ceilalți de
lângă ei.
Propunerea 2: Tinerii, împreună cu coordonator�l g��pului/cu unul dint�e preoţii care
activează în parohie/cu părintele paroh, se pot implica înt�-un proiect social promovat de
Caritasul parohial sau de Cong�egaţiile religioase din parohie, acolo unde sunt.
Propunerea 1: Se poate invita la ora de cateheză un g��p de tineri din altă parohie,
care să împăr�ășească celor prezenţi cum se poate t�ăi fericirea în viaţa de zi cu zi.
Întâlnirea se poate încheia cu un moment de agapă frăţească, de comuniune, în
care tinerii să se poată cunoaște mai bine, să lege event�al noi prietenii, înt�-un cuvânt, să t�ăias-
că un moment de frater�itate (şi frater�itatea este un izvor de fericire). În cadr�l aceleiași întâlniri, se
poate organiza un concurs de cult�ră generală, în cadr�l căr�ia tinerii să for�eze echipe pe parohii sau
intercalate.
Propunerea 2: Se poate viziona un film ar�istic care să reflecte căutarea fericirii de
căt�e tineri, acolo unde sunt ei, în contex��l lor concret de viaţă.
Filme recomandate:
„Coriştii” (Les Choristes, Franţa, 2004),
5 The g�eat debaters (SUA, 2007),
The Pursuit of Happy�ess (SUA, 2006).
2. ÎMPREUNĂ CU TINERII, PENTRU O BISERICĂ TÂNĂRĂ
Christus Vivit Paragrafe: 34, 37, 40, 41, 42;
Idee principală: Ce anume din Biserică îl atrage pe tânăr și ce îl determină să stea la
distanță?
Propunere 1: Tombola cu probleme în cercul soluțiilor (concurs)

Se poate propune ur�ător�l concurs: g��pul poate fi împăr�i în 3 echipe, care vor primi
sarcini diferite. Aceste sarcini vor t�ece pe la fiecare g��pă, prin rotație. Iată g��pele și sarci-
nile fiecăreia:
Grupa 1: Provocatorii – ex��ag bilețelul, dacă este o remarcă pozitivă, câștigă un punct numai dacă adaugă încă
două caracteristici pozitive; dacă este o remarcă negativă, vor mai adăuga încă o caracteristică negativă și vor t�ans-
mite provocarea ur�ătoarei g��pe;
Grupa 2: Mediatorii – primesc doar biletele cu remarci negative și, la fiecare caracteristică negativă, t�ebuie să
aducă un cont�a-arg�ment, care, dacă este acceptat de provocatori, poate aduce g��pei câte un punct; dacă
cont�a-arg�ment�l este corect / logic / soluție bună t�ebuie acceptat de căt�e provocatori, altfel t�ebuie justificată
respingerea; provocarea este t�imisă căt�e ur�ătoarea g��pă.
Grupa 3: Soluționarii – sunt cei care, pe baza cont�a-arg�mentelor sau nu, t�ebuie să ofere soluții la problema
ex��asă. Fiecare soluție fiabilă poate aduce câte un punct. Pot fi oferite maxim t�ei.
Câștigă Echipa care adună mai multe puncte. Înainte de a începe jocul, pe bilete diferite, tinerii vor scrie ceea ce
le place și ceea ce nu le place în Biserică (se pot gândi la Biserică în asamblul ei, cateheți, preoți, surori, creștini, tineri
etc.). Acestea vor fi ex��ase pe rând, pent�� a fi dezbăt�te. Scopul jocului este multiplu: interactivitatea, colaborarea,
ex�eriorizarea cont�adicțiilor, soluționarea lor etc.
Propunere 2: Lectio Divina
1. Lectura textului (lectio)
Se poate propune ur�ător�l tex� (1In 2, 12-17.3-11) ce poate fi folosit împreună cu g��pul:
„Vă scriu vouă, copiilor, pent�� că păcatele voast�e au fost ier�ate datorită numelui
său. Vă scriu vouă, părinților, pent�� că l-ați cunoscut pe cel care este de la început.
Vă scriu vouă, tinerilor, pent�� că l-ați învins pe Cel Rău. V-am scris vouă, copiilor,
pent�� că l-ați cunoscut pe Tatăl. V-am scris vouă, părinților, pent�� că l-ați
cunoscut pe cel care este de la început. V-am scris vouă, tinerilor, pent�� că sunteți puter�ici și cuvân-
t�l lui Dumnezeu rămâne în voi și l-ați învins pe Cel Rău. Să nu iubiți lumea și nici cele ce sunt în
lume! Dacă cineva iubește lumea, iubirea Tatălui nu este în el. Pent�� că tot ce este în lume – poﬅa
t��pului, poﬅa ochilor și t��fia vieții – nu este de la Tatăl, ci de la lume. Dar lumea și poﬅa ei t�ec, însă
cel care împlinește voința lui Dumnezeu rămâne în veci. Din aceasta știm că îl cunoaștem: dacă păzim
por�ncile lui. Cine spune: „Eu îl cunosc”, dar nu păzește por�ncile lui, este mincinos și adevăr�l nu
este în el. Însă, dacă cineva păst�ează cuvânt�l lui, înt�-adevăr iubirea lui Dumnezeu în el este
desăvârșită. Din aceasta cunoaștem că suntem în el. Cel care spune că rămâne în el are datoria să
t�ăiască așa cum el a t�ăit.
Iubiților, nu vă scriu o por�ncă nouă, ci por�nca cea veche, pe care o aveți de la început; por�nca
veche este cuvânt�l pe care l-ați auzit. Tot�și vă scriu o por�ncă nouă, care este adevărată în el și în voi,
pent�� că înt�nericul t�ece, iar lumina cea adevărată st�ălucește deja. Cine spune că este în lumină,
dar îl urăște pe fratele său, este în înt�neric până acum. Cine îl iubește pe fratele
său rămâne în lumină și nu este [motiv de] scandal în el. Însă cine-l urăște pe
fratele său este în înt�neric, umblă în înt�neric și nu știe încot�o merge, pent�� că
înt�nericul i-a orbit ochii.”
6
2. Meditarea textului (meditatio)
Se păst�ează un moment de liniște și apoi se reflectează la tex��l biblic, pent�� a se lua din el ceea
ce Dumnezeu dorește să ofere. Se poate propune un moment de dezbatere/împăr�ășire pe marginea
tex��lui citit, t�ansmițând celorlalți ceea ce a rămas întipărit în mintea și inima proprie.
3. Timpul pentru rugăciune (oratio)
Se poate favoriza un moment în care i se per�ite inimii să vorbească cu
Dumnezeu. Rugăciunea t�ebuie să fie inspirată de meditarea Cuvânt�lui lui
Dumnezeu. Rugăciunile celor care par�icipă pot fi scrise pe bilețele mai mici
și oferite lui Dumnezeu la ur�ătoarea lit�rghie la care va par�icipa și g��pul.
4. Contemplarea (contemplatio)
Ultima t�eaptă a Lectio Divina este contemplarea, în care se realizează o
abandonare totală în cuvintele și gândurile sfinte. Este moment�l în care
par�icipanții se odihnesc pur și simplu în Cuvânt�l lui Dumnezeu și îl ascultă,
la nivelul cel mai prof�nd al existenței lor; vocea lui Dumnezeu t�ebuie lăsată să
vorbească în interior�l celor prezenți. La acest ultim moment, se poate cânta un
cântec meditativ sau se poate lăsa un sunet de f�ndal care să sprijine
interiorizarea mai intensă a Cuvânt�lui, care este Calea, Adevăr�l și Viața.
În cadr�l Sfintei Lit�rghii a tinerilor:

Cântec de început: Numai cu tine sau Isuse, Tu ne-ai chemat.
Rugăciunea credincioșilor:
Propunerea 1. Pot fi rostite r�găciunile scrise pe bilețele de la moment�l spirit�al Lectio Divina
Propunerea 2:
1. „Să-i cerem Domnului să elibereze Biserica de cei care vor s-o îmbăt�ânească, s-o fixeze în t�ecut, s-o
frâneze, s-o facă imobilă. Să-i cerem s-o elibereze de o altă ispită: aceea de a crede că este tânără pent�� că
acceptă tot ceea ce lumea îi oferă, considerând că este reînnoită pent�� că își dă deopar�e mesajul și se compor�ă
ca toți ceilalți.” (CV, 35)
2. Pent�� a fi credibilă în ochii tinerilor, uneori are nevoie să recupereze umilința și pur și simplu să asculte,
să recunoască în ceea ce spun alții o lumină care o poate ajuta să descopere mai bine Evanghelia. O Biserica în
apărare, care uită umilința, care încetează să asculte, care nu se lasă pusă în discuție, pierde tinerețea și se t�ans-
for�ă înt�-un muzeu. Dăr�iește, Doamne, Bisericii tale for�a și curajul să primească viziunea și chiar și criticile
tinerilor;
3. „Avem nevoie să creăm mai multe spații unde să răsune glasul tinerilor: „Ascultarea face posibil un schimb
de dar�ri, înt�-un contex� de empatie.[...] În același timp, pune condițiile pent�� ca o vestire a Evangheliei să
ajungă înt�-adevăr la inimă, în mod incisiv și rodnic” (CV, 38).
4. ... mai pot fi adăugate și alte intenții...
Oferirea Dar�rilor
Tinerii pot aduce ca dar�ri la moment�l ofer�oriului, diverse obiecte care să simbolizeze tinerețea lor și pot
for�ula, în f�ncție de obiect�l oferit, o scur�ă meditație/însemnătate a acelui obiect.
7
Por�ind de la ar�. 36 din Christ�s Vivit „este adevărat că noi, membri ai Bisericii, nu t�ebuie să fim
tipi st�anii. Toți t�ebuie să ne poată simți ca frați și vecini, precum apostolii, care se bucurau de
„t�ecere în fața înt�eg�lui popor” (Fap 2,47). Însă, în același timp, t�ebuie să avem curajul de a fi
diferiți, de a arăta alte visuri pe care această lume nu le oferă, de a măr��risi fr�musețea genero-
zității, a slujirii, a curăției, a tăriei, a ier�ării, a fidelității față de propria vocație, a r�găciunii, a luptei
pent�� dreptate și binele comun, a iubirii față de săraci, a prieteniei sociale”, propunem câteva activ-
ități cu caracter caritabil:
Propunerea 1: Pent�� că din tinerețe se naște viața, pot fi identificate în comunitate fami-
liile tinere, cu copii și defavorizate; față de acestea, se pot realiza mici gest�ri de genero-
zitate, care să le ajute să-și ducă viața înt�-un mod mai decent, mai uman.
Propunerea 2: Pent�� că tinerețea act�ală este rodul existenței înaintașilor, ar putea fi

opor��nă vizitarea vârst�icilor care nu se mai pot deplasa sing�ri, dint�-un cămin de
băt�âni, și care, de cele mai multe ori, sunt părăsiți de cei cărora le-au dat viață.
Propunerea 3: Pent�� că propria tinerețe poate să fie pusă la încercare în multe moduri
care rănesc demnitatea și capacitatea de discer�ământ, o altă sugestie ar fi vizitarea tiner-
ilor defavorizați (care se droghează sau locuiesc pe st�adă) și care au nevoie de un sfat bun,
de o masă caldă sau chiar de haine.
Propunerea 1: Vizionare de film - în g��pul deja for�at se pot invita și alte g��puri de
tineri pent�� o seară de film, în care se poate viziona una dint�e ur�ătoarele propuneri:
A question of faith (2017),
Though None Go with Me (2006),
To save a life (2009),
Silence (2016),
Preferisco il Paradiso (Giacomo Campiotti - 2010).
Propunerea 2: Se poate lua masa împreună, fiecare membr� al g��pului cont�ibuind cu
câte ceva, astfel încât să fie o t�ăire frățească și un moment de ar�onie și bucurie, care să
unească și să for�ifice g��pul.
Propunerea 3. Ieșire de g��p la munte, în dr�meție - organizare proprie (locație, masă și

t�anspor�).
8
3. TINERII ŞI BISERICA ÎNTR-UN DIALOG SINCER
Christus Vivit Paragrafe: (71-94) „Unele lucruri care li se întâmplă tinerilor” (sub.
„Tinerii dintr-o lume aflată în criză”, „Dorințe, răni și căutări”), „Mediul Digital” și „Mi-
granții ca paradigmă a timpului nostru”;
Idee principală: Provocările timpului și impactul asupra Bisericii și a tinerilor;
Propunerea 1: Tânăr�l și reacția sa la nevoile din jur�l său
Activitatea 1: Sinteză și mesaj

Gr�pul t�ebuie împăr�it 4 echipe, deoarece vor primi câte un material (tex�) ce vorbește despre o
realitate cu care se confr�ntă tinerii de astăzi. Fiecare g��pă t�ebuie să sintetizeze tex��l primit în
maxim 10 idei scur�e, pe care să le prezinte g��pului mare. Animator�l g��pului pregătește din timp
tex�ele pent�� fiecare g��pă, chiar și pent�� sine, înt��cât va avea de prezentat și el câteva idei. Scopul
exercițiului este de a-i provoca pe tineri la conștientizarea unor realități existente, sinteză și
împăr�ășire. Timp de lucr�: 15 min. După finalizarea timpului, fiecare g��p își alege câte un reprezen-
tant care va ex�une ideile descoperite și care t�ebuie împăr�ășite. La final, și Animator�l.
Grupa 1 – ar�. 71-74, 78-80: Realitățile dificile cu care se confr�ntă tinerii din lume
Grupa 2 – ar�. 81-85: Tânăr�l înt�e dorințe, răni și căutări
Grupa 3 – ar�. 86-90: Tânăr�l și lumea digitală
Grupa 4 – ar�. 91-94: Tânăr�l mig�ant
Animatorul – ar�. 75-77: Atit�dinea pot�ivită în fața realităților provocatoare cu care se confr�ntă tinerii;
Apoi, se poate continua cu o discuție de g��p, por�ind de la lucr�ri concrete, pe marginea ur�ătoare-
lor înt�ebări:
Am întâlnit tineri cu probleme?
Care a fost reacția mea?
M-am implicat să ajut? De ce?
Activitatea 2:
Se poate propune și o activitate practică prin care să se scoată în evidență că nu putem rezolva prob-
lemele t�t�ror tinerilor din
lume, dar putem deveni speranță pent�� cel de lângă noi. A alege să întinzi o mână pent�� a ajuta,
înseamnă că îți dorești să faci lumea în care exiști, un loc mai bun, prin oamenii care îl populează sau:
prin oamenii pe care îi conține. În această lume mai bună, te poți număra și t�.
Fiecare va prezenta, pe scur�, pe jumătate de foaie A4, o problemă cu care se confr�ntă și pent��
care i-ar prinde bine puțin ajutor.
Tot pe aceeași foaie, va lăsa propriul număr de telefon, fără nume. Foile se adună și prin t�agere la
sor�i, fiecare va ex��age câte o problemă. Dacă nu dorește să ajute, va neglija foaia și o va pune la coșul
de g�noi de acasă; dacă va dori să se implice, va suna la acel număr pent�� detalii.
9
Propunerea 2: Tânăr�l și lumea digitală în care t�ăiește
Activitatea 1: Prezentarea realității digitale din viața tânăr�lui, cu plusuri și minusuri

Gr�pul se împar�e în două echipe și fiecare va t�ebui, pe o planșă, să identifice:
Grupa 1: Avantajele tehnologiei (telefon, tabletă, computer) în viața tânăr�lui;
Grupa 2: Implicațiile negative ale tehnologiei în viața tânăr�lui;
Timp la dispoziție: 15 min. Fiecare g��pă își alege câte un reprezentant care va ex�une dezbaterile g��pei în fața
celeilalte g��pe.
Animator�l poate prezenta o sit�ație de fapt creată de prezența tehnologiei în lumea act�ală. Iată
câteva idei:
Criza lumii contemporane se regăsește, paradoxal, în lipsa apropierii unul de celălalt. Avem nevoie de apropiere,
nu atât fizică, cât mai ales socio-umană, nu atât teritorială, cât mai ales cordială.
„Cuf�ndarea în lumea vir��ală a favorizat un soi de mig�ațiune digitală, adică o distanțare față de familie, de
valorile cult�rale și religioase, ce conduc multe persoane spre o lume de sing�rătate și de autoinventare, ajungând
să ex�erimenteze o lipsă de rădăcini”. (CV 90).
Fără a da deopar�e cont�ibuția și beneficiul adus de media moder�ă, nu putem neglija dependența de IT și alte
materiale tehnologice, rapor�ată de psihiat�ii din înt�eaga lume ca un tip de t�lburare mintală. Există clinici ce
întâmpină cereri de ajutor din par�ea pacienților dependenți de inter�et, de rețelele de socializare sau de jocurile
video.
Nu t�ebuie să se cadă în ex��ema interzicerii accesului la Inter�et, deoarece lumea vir��ală a devenit un vector
puter�ic al definirii identității. Mass-media digitală compor�ă și avantaje, precum dezvoltarea aptit�dinilor
gândirii st�ategice și a creativității. Biserica este conștientă că aceste mijloace, bine înt�ebuințate, oferă persoanei
avantaje mari, înt��cât cont�ibuie mult la destinderea și îmbogățirea sufletelor și la răspândirea și întărirea
împărăției lui Dumnezeu (Inter mirifica 2).
Biserica propune, pent�� o mai bună folosire a acest�i mediu vir��al, cumpătare și bună discer�ere: „Receptorii,
mai ales cei tineri, t�ebuie să aibă g�ijă să se deprindă cu o utilizare moderată și disciplinată a acestor mijloace; să
se st�ăduiască să înțeleagă prof�nd cele văzute, auzite, citite; să discute despre ele cu educatorii lor și cu persoanele
competente, învățând astfel să emită asupra acestor lucr�ri o judecată dreaptă. (Inter mirifica 10).
10
Activitatea 2: Împăr�irea par�icipanților în g��pe de maxim 5, iar folosirea telefonului este obligatorie.
Verificarea dispozitivului por�abil (Smar��hone, Tabletă etc.)
Care este durata de folosire a dispozitivului în ziua respectivă? Dar media în ultima săptămână? Care sunt
aplicațiile cele mai des accesate? Ce aplicații, pagini sau canale am accesat în ultimele zile și care să mă fi ajutat să cresc
uman, dar mai ales spirit�al? Cunosc astfel de pagini și canale? Să le dăm Share!
Ce accesez frecvent şi-mi dau seama că îmi dăunează pe ter�en lung? Sau cred că e pierdere de vreme… .
În g��pul mare, să fie o discuţie legată de ce anume au descoperit tinerii în timpul discuțiilor. Există o disciplină a utiliză-
rii device-urilor? Ce idei aveţi pent�� a ne ajuta reciproc?
Activitatea 3: Discuții și împăr�ășiri asupra momentelor în care poate am fost bombardați de știri
false (fake news).
Cum le combatem noi? Am ex�erimentat sit�ații în care am dist�ibuit o știre falsă, dar mai apoi am realizat eroar-
ea? Cum am reparat-o?
Propunerea 1.
Se poate organiza un moment de r�găciune ecumenic: o întâlnire cu tineri de diferite
confesiuni/ religii, în care să se facă r�găciuni por�ind de la Cuvânt�l lui Dumnezeu.
După r�găciune, poate exista și un
moment de comuniune, de măr��rii.
Propunerea 2.
Se poate celebra Sfânta Lit�rghie – cu intenția de a ne r�ga pent�� toți tinerii din lume - în
care sunt încredințate lui Dumnezeu toate sit�ațiile dificile prin care t�ec tinerii și de care
papa Francisc vorbește în Crist�s Vivit (71-94): mig�ații, viol, t�afic de persoane, muncă la
neg��, drog�ri, lipsa educației, implicarea în g��puri dubioase... Rugăciunea credincioșilor va
fi făcută de tineri (de ex., cea din Lit�rghier Pent�� tineri, pag. 1664), iar la ofer�oriu, se vor
prezenta simboluri care îng�ădesc liber�atea acestor tineri(diferite dependențe: de telefon,
tabletă… alte vicii: alcool, drog�ri, jocuri pe calculator, jocuri de noroc ...)
Iată câteva propuneri de invocații:
1. Luminează, Doamne, mintea și inima t�t�ror tinerilor din lume, ca să-l recunoască pe Fiul tău ca unic mânt�itor,
calea, adevăr�l și viața;
2. Vindeca tinerii bolnavi, mângâie-i pe cei îndurerați, întoarce-i pe cei rătăciți și luminează-i pe cei ce șovăie în
înțelegerea chemării lor;
3. Dăr�iește tinerilor dragostea pent�� adevăr, dreptate și pace, ajută-i să cunoască voința ta și dă-le puterea să o
împlinească;
4. Dăr�iește for�ă, bunăvoință și înțelepciune, autorităților civile și religioase, ca să poată lua decizii prin care să
implementeze proiecte și legi care să susțină lupta împot�iva abuzurilor de orice nat�ră asupra tinerilor;
5. „Nu putem sa fim o Biserică ce nu plânge în fața dramelor fiilor săi tineri”. Dă-ne compasiune față de nevoile celor care
suferă în jur�l nost�� și curajul de a le veni în ajutor;
6. Mulți tineri t�ăiesc în contex�e de război și îndură violența înt�-o varietate de for�e. Animă binefăcători care să le vină
în ajutor și oameni inspirați de Duhul Sfânt care să încurajeze la protejarea lor.
11
Propunerea 1: Pe o perioadă stabilită în interior�l g��pului, timpul, pe care în mod obișnuit

îl pet�eceam în fața device-urilor, să fie investit în activități de voluntariat: (ex.) ajutorarea în
muncă a băt�ânilor din comunitate sau a familiilor dezechilibrate, “voluntariat la tine acasa”
- implicarea mai intensă în activitățile casnice împreună cu rest�l familiei, voluntariat la parohie.
Propunerea 2: Organizarea unei activități de st�ângere de haine / alimente /consumabile /
fonduri destinate unui cent�� de emig�anți, unui orfelinat care are în g�ijă copii / tineri, unui
azil de băt�âni sau persoanelor fără adăpost, în f�ncție de contex��l social în care se găsește
parohia. Ar fi util ca în prealabil, să se consulte nevoile exacte ale acestora.
Propunerea 3: Să se aleagă un inter�al de timp în care fiecare membr� al g��pului să încerce
să fie (mai) binevoitor cu persoanele vulnerabile din ant�rajul lor: victime ale bullying-ului
sau ale atacurilor lansate pe rețelele de socializare.
Pent�� a reuși să înțelegem durerile proprii și ale celorlalți, dezamăgirile, luptele interioare, lovit�rile primite din
diferitele medii, chiar și din interior�l Bisericii, pent�� a avea curaj să ex�rime ceea ce au în suflet�l lor, tinerii au nevoie
de un mediu sig�r, de un mediu de încredere, sincer și deschis la orice părere. Pent�� a realiza acest lucr�, propunem o
serie de activități care să ajute la int�oducerea g��pului înt�-un astfel de mediu - cerc al încrederii. De asemenea, pent��
a se încerca ameliorarea sau rezolvarea problemelor ex�use.
Propunerea 1: Cr�ciadele cu bune și rele. În int�oducere se pot menționa câteva cuvinte - cheie ce au
legăt�ră cu tema aleasă. Apoi se poate prezenta tinerilor realitatea Cr�ciadelor așa cum o consemnează
atât istoria, cât și Biserica. După prezentare se poate continua cu dezbatere (care este părere lor vis a vis
de acest subiect, ce au mai auzit, ce au aflat nou, etc). Cel care conduce activitatea încearcă să inter�ină cât
mai puțin pent�� a nu influenta sau corecta răspunsurile tinerilor. El veghează doar ca dialog�rile să nu
t�ansfor�e în cer��ri sau discuții dăunătoare. Poate fi utilă confr�ntarea ideilor, g��pul fiind ajutat să
obser�e fapt�l că fiecare e diferit și poate avea păreri diferite. La final, se poate scoate în evidență ideea de
respectare a părerilor și acceptare a diferențelor.
Materiale sugerate:
M. Remer�, Tweeting cu Dumnezeu, Sapentia, Iași, 2016, p. 178;
100 de puncte fierbinți din istoria Bisericii, Sapientia, Iași, 2011, p.161
Propunerea 2: Iată câteva materiale video de la Ted, pe diferite tematici, care, pot fi dezbăt�te:
Suflet�l nu poate fi photoshopat: htt�s://yout�.be/HI1pE_9-5VM;
Să nu facem fake news din viețile noast�e htt�s://yout�.be/Wy0VeuhUgZ0
Poveștile noast�e și comunicarea htt�s://yout�.be/BHlXv8XdHpg
Inter�et addiction htt�s://yout�.be/vOSYmLER664
Technolog� addiction htt�s://yout�.be/0adeZP6aDQw
Cell phone addiction htt�s://yout�.be/qBbEXJ-Uqi0
Social media addiction htt�s://yout�.be/JH5bC-SLvb4
12
4. AL DOILEA ADEVĂR: CRISTOS TE MÂNTUIEŞTE ŞI AL TREILEA ADEVĂR: EL TRĂIEŞTE
Christus Vivit Paragrafe: 118, 119, 122, 124, 126;
Idee principală: La fel ca Tatăl, Isus s-a jertfit pentru noi. Isus continuă și împlinește iubi-
rea Tatălui nu numai murind, ci și înviind și rămânând prezent cu noi;
(Obiective: ex�rimarea recunoștinței faţă de dar�l mânt�irii, adică faţă de Isus, care s-a dat pe sine pent�� noi,
și creşterea înţelegerii faţă de dar�l mânt�irii ca dar g�at�it)
Al doilea adevăr: „Cristos te mântuieşte”şi al treilea adevăr: „El trăieşte”
Se cere în prealabil fiecăr�i membr� al g��pului să aducă de acasă un cr�cifix preferat sau o
iconiţă/imagine cu Isus răstig�it. Cineva din g��p citeşte acest tex� cu atenţie:
„Acel Cristos care ne-a mânt�it pe cr�ce de păcatele noast�e, cu aceeaşi putere a totalei sale dăr�iri de sine
continuă să ne mânt�iască şi să ne răscumpere astăzi. Priveşte cr�cea sa, prinde-te de el, lasă-te mânt�it, pent�� că
„aceia care se lasă mânt�iţi de el sunt eliberaţi de păcat, de t�isteţe, de golul interior, de izolare”. Şi, dacă păcăt�ieşti
şi te îndepăr�ezi, el te ridică din nou cu puterea cr�cii sale. Nu uita niciodată că „el iar�ă de şaptezeci de ori câte şapte.
Ne ia iarăşi pe umerii săi de fiecare dată. Nimeni nu va putea să ne ia demnitatea pe care ne-o conferă această iubire
infinită şi neclintită. El ne per�ite să ne ridicăm capul şi să începem din nou, cu o duioşie care nu ne dezamăgeşte
niciodată şi care poate întotdeauna să ne redea bucuria”. (Christ�s Vivit nr. 119)
Se poate ur�ări/ învăța în g��p cântecul Taizé de pe yout�be „Cr�cem t�am”. Poate fi găsit pe
You Tube (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=FRrYRORosgo)
Traducere: „Cr�cea ta /Noi, o adorăm, Doamne/Învierea ta, o lăudăm, Doamne/ Te lăudăm și glorificăm/ Învierea ta, o lăudăm.”
În timp ce g��pul cântă acest cântec sau îl ascultă, fiecare tânăr priveşte cr�cifix�l în palmă sau
imaginea, aduse cu acest gând:
Mă las privit şi mânt�it de Isus. Mă las eliberat de El… Mă las luat de umeri de căt�e El. Mă prind de El si mă las
ridicat. Doamne, îţi mulţ�mesc!
(moment reflexie - 5 min.)
Apoi, g��pul mare se împar�e în perechi şi împăr�ășește fiecare cu perechea lui ce anume din acest
moment l-a atins, răspunzând şi la ur�ătoarele înt�ebări:
Ce înseamnă pent�� mine că Isus mă mânt�ieşte?
Prin ce sit�ație din viață am simțit că mânt�irea este un dar g�at�it?
Ce aș putea împăr�ăși din acea ex�eriență? (10 min)
Apoi, fiecare tânăr primeşte pe bileţel acest tex� şi este citit de înt�eg g��pul:
„Ier�area şi mânt�irea sa nu sunt ceva ce am cumpărat sau ce ar t�ebui să obţinem cu faptele noast�e sau cu
efor��rile noast�e. El ne iar�ă şi ne eliberează g�at�it. Dăr�irea sa pe cr�ce este ceva aşa de mare încât noi nu putem
şi nici nu t�ebuie să plătim, t�ebuie numai să primim cu recunoştinţă imensă şi cu bucuria că suntem iubiţi aşa de
mult mai înainte de a ne putea imagina: „El ne-a iubit mai întâi.” (1In 4,19) (CV, 121)
Se pregătesc foi, plicuri şi pix�ri în prealabil, fond muzical liniştit.
13
Propunere: Fiecare să scrie o scrisoare personală lui Dumnezeu, în care să ex�rime o
recunoştinţă puter�ică pent�� acest mare dar. Scopul este de a-i mulţ�mi pent�� toate
momentele în care ne-am lăsat îmbrăţişaţi de Dumnezeu după căderile noast�e, pent��
momentele când ne-am lăsat ajutaţi pent�� a fi ridicaţi, pent�� momentele când am crezut în adâncul
fiinţei noast�e că iubirea este mai mare decât păcat�l, pent�� momentele când am acceptat că iubirea
Domnului este mai mare decât toate fragilităţile şi cont�adicţiile noast�e. Desig�r, fiecare să-i scrie
Domnului ceea ce simte faţă de dar�l mânt�irii.
După finalizare, se pune în plic şi se păst�ează personal. (10 min.). Dacă este pot�ivit, tinerii se
g��pează câte t�ei şi împăr�ăşesc cum a fost acest moment (5 min.)
Dar Isus a înviat…
Dacă sala de cateheză este aproape de biserică, g��pul merge acolo, se aprinde o lumânare şi unul
dint�e tineri citeşte ur�ător�l tex�:
„Contemplă-l pe Isus fericit, plin de bucurie. Bucură-te cu Prietenul tău care a t�iumfat. L-au ucis pe cel sfânt, pe
cel drept, pe cel nevinovat, dar el a învins. Răul nu are ultimul cuvânt. Nici în viaţa ta răul nu va avea ultimul cuvânt,
pent�� că Prietenul tău care te iubeşte vrea să t�iumfe în tine. Mânt�itor�l tău t�ăieşte.” (CV, 126)
Se poate rămâne în biserică pent�� câteva momente de int�ospecție, în care să se stea cu acest adevăr în
inimă și cu bucuria că Mânt�itor�l t�iumfă în noi şi t�ăieşte plin de bucurie. Iată și o înt�ebare ajutătoare:
În ce cotloane ale vieţii mele este Isus viu? (5 min. reflecţie personală)
Se încheie cu un cântec de Paști: „Cristos a înviat din mor�i!”sau alt�l la alegere.
Adoraţie
Pent�� acest moment de r�găciune și int�ospecție, sunt propuse ur�ătoarele tex�e și cântece:
Cântec: Ubi caritas et amor, ubi caritas, Deus ibi est.
Lasă-l pe Dumnezeu să te iubească Asta e tot�l.

Fii tăcut El te cunoaşte
Fii liniştit El te înţelege.
Sing�r, gata El te iubeşte
Înaintea Dumnezeului tău Cu o iubire enor�ă.
Nimic să nu spui El doreşte doar să te privească
Nimic să nu ceri Cu iubirea Sa.
Fii tăcut Tăcut,
Fii liniştit Liniştit
Lasă-l pe Dumnezeu Să fii.
Să te privească. Lasă-l pe Dumnezeu să te iubească
14
Evanghelia (Luca 15,17-32)
„At�nci, venindu-şi în fire, a spus: «Câţi zilieri ai tatălui meu au pâine din belşug, iar eu mor aici de foame! Mă
voi ridica, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: «Tată, am păcăt�it împot�iva cer�lui şi înaintea ta; nu mai sunt
vrednic să fiu numit fiul tău. Ia-mă ca pe un zilier al tău». Înt�-adevăr, s-a ridicat şi a mers la tatăl său. Pe când era
încă depar�e, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă şi, alergând, l-a îmbrăţişat şi l-a săr�tat. At�nci, fiul i-a spus: «Tată, am
păcăt�it împot�iva cer�lui şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău». Însă tatăl a spus căt�e ser�itorii
săi: «Aduceţi repede haina cea dintâi şi îmbrăcaţi-l! Daţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare. Aduceţi
viţelul cel îng�ăşat şi tăiaţi-l: să mâncăm şi să ne bucurăm, căci acest fiu al meu era mor� şi a revenit la viaţă, era
pierdut şi a fost găsit». Şi au început să sărbătorească. Însă fiul lui mai mare era la câmp. Când a venit şi s-a apropi-
at de casă, a auzit cântece şi jocuri. At�nci a chemat pe unul dint�e ser�itori şi l-a înt�ebat ce este aceasta. El i-a spus:
«Fratele tău a venit, iar tatăl tău, pent�� că l-a recăpătat sănătos, a tăiat viţelul cel îng�ăşat». Dar el s-a mâniat şi nu
voia să int�e. Însă tatăl său a ieşit şi-l r�ga stăr�itor. El i-a răspuns tatălui său: «Iată, de atâţia ani te slujesc şi nicio-
dată n-am călcat por�nca ta. Dar mie nu mi-ai dat niciodată măcar un ied ca să mă dist�ez cu prietenii mei. Însă,
când a venit acest fiu al tău care şi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai tăiat pent�� el viţelul cel îng�ăşat». At�nci,
el i-a spus: «Fiule, t� eşti cu mine totdeauna şi toate ale mele sunt ale tale. Dar t�ebuia să sărbătorim şi să ne
bucurăm pent�� că acest frate al tău era mor� şi a revenit la viaţă, era pierdut şi a fost găsit!»”
Acest frag�ent poate fi împăr�it şi citit de pat�� tineri: povestitor, tatăl, fiul mai mic, fiul
mai mare, dar este impor�ant ca toţi să aibă tex��l şi să repete un cuvânt sau o frază care
i-au atins mai mult. După ce tinerii repetă frazele de care au fost atinşi, vor rămâne câteva
momente în tăcere.
(Moment de tăcere - 5 min)
Cântec: Misericordias Domini in aeternum cantabo/Milostivirea Domnului în veci o voi cânta
„Noi am fost mânt�iţi de Isus: pent�� că ne iubeşte şi nu poate să renunţe la asta. Putem să-i facem orice lucr�,
dar el ne iubeşte şi ne mânt�ieşte. Pent�� că numai ceea ce se iubeşte poate să fie mânt�it. Numai ceea ce se
îmbrăţişează poate să fie t�ansfor�at. Iubirea Domnului este mai mare decât toate cont�adicţiile noast�e, decât
toate fragilităţile noast�e şi decât toate meschinăriile noast�e. Însă tocmai prin cont�adicţiile, fragilităţile şi
meschinăriile noast�e el vrea să scrie această istorie de iubire. L-a îmbrăţişat pe fiul risipitor, l-a îmbrăţişat pe apos-
tolul Pet�� după renegările sale şi ne îmbrăţişează mereu, mereu, mereu după căderile noast�e, ajutându-ne să ne
ridicăm şi să stăm din nou în picioare. Pent�� că adevărata cădere – atenţie la asta – adevărata cădere, aceea care
poate să ne r�ineze viaţa, este să rămânem la pământ şi să nu ne lăsăm ajutaţi”. (CV, 120)
Înt�ebări de reflecţie:
În ce sit�aţii am simţit că Dumnezeu ne îmbrăţişează mereu, mereu după căderile noast�e?
Ce ne împiedică uneori să simţim că iubirea Domnului este mai mare decât fragilităţile noast�e?
În ce fel mă las t�ansfor�at de îmbrăţişarea iubitoare a lui Dumnezeu?
(Moment de tăcere 9 min)
Cântec: Nu-ţi fie teamă, Domnu-i cu tine,
În încercare sing�r nu eşti.
Nu-ţi fie teamă, domnu-i cu tine;
Tot ce îţi cere e să iubeşti.
Nada te t�rbe, nada te espante;
quien a Dios tiene nada le falta.
Nada te t�rbe, nada te espante:
solo Dios, basta.
15
Există însă un al t�eilea adevăr, care este inseparabil de cel precedent: El t�ăieşte! Trebuie amintit mereu asta,
pent�� că riscăm să-l luăm pe Isus Cristos numai ca un bun exemplu din t�ecut, ca o amintire, ca unul care ne-a
mânt�it în ur�ă cu două mii de ani. Asta nu ne-ar folosi la nimic, ne-ar lăsa la fel ca înainte, nu ne-ar elibera. Cel
care ne umple cu har�l său, Cel care ne eliberează, Cel care ne t�ansfor�ă, Cel care ne vindecă şi ne întăreşte este
Unul care t�ăieşte. Este Cristos înviat, plin de vitalitate supranat�rală, îmbrăcat în lumină infinită. Pent�� aceasta
sfânt�l Paul afir�a: „Dacă Cristos nu a înviat, zadar�ică este credinţa voast�ă” (1Cor 15,17), (CV, 124)
(Moment de tăcere 5 min)
Rugăciunea tinerilor
Pent�� ca acest moment de adoraţie să elibereze inima noast�ă de orice teamă şi să ne facă mai recunoscători
faţă de dar�l mânt�irii, să ne r�găm: R. Te rugăm, ascultă-ne!
Pent�� ca toate persoanele care suferă din cauza conflictelor sau a războaielor din diferite ţări să primească
sprijin şi susţinere din par�ea celor care pot inter�eni în favoarea lor, să ne r�găm: R.
Pent�� ca toţi păstorii comunităţilor noast�e să fie modele de duioşie pent�� t�r�a lor şi să primească har�ri
prin r�găciunea noast�ă susţinută, să ne r�găm: R.
Pent�� ca tinerii care nu-l cunosc pe Dumnezeu să-l găsească prin măr��ria noast�ă sinceră de credinţă şi iubire
necondiţionată, să ne r�găm: R.
Pent�� ca toţi conducătorii noşt�i să-şi îndeplinească îndatoririle spre binele popor�lui nost�� şi să susţină
persoanele pent�� dezvoltarea economiei ţării noast�e, să ne r�găm: R.
Pent�� ca persoanele care au fost afectate de pandemie din punct de vedere social şi material, să găsească în
mijlocul oamenilor sprijin şi vindecare, să ne r�găm: R.
Pent�� ca familiile noast�e să educe tinerii în spirit�l solidarităţii şi al generozităţii faţă de cei aflaţi în nevoie,
să ne r�găm: R.
Tatăl nostru...
Rugăciune de final: Cristos în mintea mea
Cristos în mintea mea ca să pot vedea ce este adevărat;

Cristos în g�ra mea ca să pot vorbi cu putere;
Cristos în inima mea ca să pot învăţa să mă las atins;
Cristos în mâinile mele ca să pot lucra cu tandreţe;
Cristos în suflet�l meu ca să pot şti ce îmi doresc;
Cristos în braţele mele ca să pot îmbrăţişa fără teamă;
Cristos pe chipul meu ca să pot st�ăluci de Dumnezeu. ( Janet Morley)
„Dacă el t�ăieşte, at�nci cu adevărat va putea să fie prezent în viaţa ta, în fiecare moment, pent�� a-l umple de
lumină. Astfel nu vor mai exista sing�rătatea şi abandonarea. Chiar dacă toţi ar pleca, el va fi acolo, aşa cum a
promis: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşit�l lumii” (Mt 28,20). El umple tot�l cu prezenţa sa invizibilă şi,
oriunde ai merge t�, el te va aştepta. Pent�� că nu numai că a venit, ci vine şi va continua să vină în fiecare zi pent��
a te invita să mergi spre un orizont mereu nou.” (CV, 125)
16
Propunerea 1: se poate face o vizită la un cent�� pent�� persoanele în vârstă, sau pent��
copiii cu handicap, cu acest gând: „oriunde ai merge t�, el te va aştepta”, cu intenţia de a
consola sing�rătatea, t�isteţea şi suferinţa lor.
Propunerea 2: Coordonator�l le prezintă tinerilor tema și îi provoacă să propună activi-

tăți cu specific caritabil, care să susțină ideile temei.
Propunerea 1: Cum arată cr�cea mea răscumpărată?
„Răscumpărare” este un ter�en care are nevoie să fie clarificat, înțeles mai bine. Pent�� că de foar�e mulți creștini
este pronunțat, dar nu asimilat. El ar putea fi înlocuit print�-un alt cuvânt, care ar putea însemna cr�cea mea
împăr�ășită, luminată, reconciliată. Ne reamintim: El ne iar�ă şi ne eliberează g�at�it; mânt�irea nu am obţinut-o cu
efor��rile sau faptele noast�e.
„Există însă un al t�eilea adevăr, care este inseparabil de cel precedent: El t�ăieşte! Trebuie amintit mereu asta,
pent�� că riscăm să-l luăm pe Isus Cristos numai ca un bun exemplu din t�ecut, ca o amintire, ca unul care ne-a
mânt�it în ur�ă cu două mii de ani. Asta nu ne-ar folosi la nimic, ne-ar lăsa la fel ca înainte, nu ne-ar elibera (…)”
(CV, 124)
Se pun la dispozitie foarfeci si car�oane A4, culori, carioci, foi colorate, câteva căr�i de N.T.
Fiecare se gândeşte la cr�cea personală, mai mare sau mai mică, mai colorată sau mai puţin. Isus ne-a
răscumpărat şi poar�ă cr�cea de toate zilele cu noi. Noi nu mai suntem sing�ri. El merge cu noi pe căile vieţii noast�e.
Cr�cea noast�ă nu mai este atât de apăsătoare, pent�� că El poar�ă cr�cea cu noi şi continuă să ne elibereze. Este
alegerea noast�ă dacă ne dorim să o pur�ăm împreună cu El sau nu. Fond muzical liniştit. Fiecare îşi desenează
cr�cea, o cr�ce răscumpărată, adică cu/pur�ând un semn de speranţă, de eliberare, al lui Isus sau al lui Isus Înviat,
după care scrie un mesaj încurajator personal. Care ar fi mesajul lui Isus în legăt�ră cu răscumpărarea? Sau poate
fi găsit un mesaj de speranţă din Noul Testament?
După ce fiecare cr�ce personală este concepută în mod creativ, se decupează şi se lipeşte pe un car�on mai mare
în for�ă de cr�ce. Adică toate aceste simboluri ale membrilor g��pului, în for�ă de cr�ce, for�ează o cr�ce mai
mare a lui Isus Mânt�itor, în sensul că cr�cea răscumpărată a lui Isus conţine toate cr�cile noast�e de fiecare zi.
La final, g��pul se aşază în cerc, priveşte cr�cea mare şi pe rând, fiecare citeşte mesajul de pe cr�cea proprie
inclusă în cea mare. Pe rând, fiecare este invitat să împăr�ăşească mesajul care l-a atins mai mult şi de ce.
Propunerea 2: Vizită la o un obiectiv cu o cr�ce semnificativă (ex. biserică, monument,
cimitir, Cr�cea Caraiman...) Se pot prezenta semnificația/simbolistica, infor�ații despre
autor, continuându-se, event�al, cu un dialog despre cr�cea persoanlă etc.
17
5. ALĂTURI DE CRISTOS, ÎNFLORIM
Christus Vivit Paragrafe: 155, 159, 162, 165;
Idee principală: Alături de Cristos, devenim cea mai bună variantă a noastră;
(*schema: eu + (r�găciune, reconciliere, prietenie cu Isus)= EU - așa cum mă vede Dumnezeu)

Rugăciunea de început: Tatăl Nostru...
La început�l întâlnirii, tinerii sunt invitați, înt�-un moment de sinceritate, gândindu-se
în ce punct al vieții se găsesc, să scrie pe foaie cum se văd ei. Descrierile se pot prezenta
g��pului, ori nu, după caz.
Cum credeți ca ne vede Dumnezeu? E diferită perspectiva Lui de a mea?
„Însă îți amintesc că nu vei fi sfânt și realizat copiindu-i pe alții. Și nici a-i imita pe sfinți nu înseamnă a copia
modul lor de a fi și de a t�ăi sfințenia: „Există atâtea măr��rii care sunt utile pent�� a ne stimula și a ne motiva, dar
nu pent�� ca să încercăm să le copiem, deoarece asta ar putea chiar să ne îndepăr�eze de calea unică și specifică pe
care Domnul o rezer�ă pent�� noi”. Tu t�ebuie să descoperi cine ești și să dezvolți modul tău personal de a fi sfânt,
independent de ceea ce spun și gândesc alții. A deveni sfânt înseamnă a deveni mai pe deplin t� însuți, ceea ce
Dumnezeu a voit să viseze și să creeze, nu o fotocopie. Viața ta t�ebuie să fie un stimulent profetic, care să fie o inspi-
rație pent�� alții, care să lase o amprentă în această lume, acea amprentă unică pe care numai t� vei putea s-o lași. În
schimb, dacă t� copiezi, vei priva acest pământ, și chiar cer�l, de ceea ce nimeni altcineva nu va putea să ofere în locul
tău. Amintesc că sfânt�l Ioan al Cr�cii, în Cântarea spirit�ală, scria că fiecare t�ebuia să profite de sfat�rile sale spiri-
t�ale „în modul propriu”, pent�� că Dumnezeu însuși a voit să manifeste har�l său „unora înt�-un mod și altora în
alt mod” . (CV,162)
Dumnezeu NE VEDE pe fiecare în par�e și ne vede SFINȚI
Por�ind de la parag�af�l de mai sus, se poate face o discuție liberă, scoțând în evidență ce înseamnă că Dumnezeu
mă vede: adică știe de mine, se interesează de mine, are un plan pent�� mine. Eu sunt impor�ant pent�� Dumnezeu.
Apoi, că Dumnezeu mă vede SFÂNT: planul lui Dumnezeu pent�� mine este unul mânt�itor.
Acest cuvânt nu ar t�ebui să ne sperie. Sfințenia nu este o stare ex��aordinară, rezer�ată unui număr rest�âns de
persoane. Ci este un stil de viață la care suntem chemați cu toții. Fiecare clipă va naște pent�� noi mânt�irea, dacă
reușim sa o t�ăim în Domnul*. Mai mult, îl avem alăt�ri pe însuși Isus Cristos care ne-a oferit prietenia Sa.** În sacra-
ment�l Spovezii ne corectează defectele, ne întărește în slăbiciunile noast�e, iar în sfânta Euharistie împăr�ășește cu
noi dumnezeirea Sa. Și apoi, dacă toate (ne st�ăduim să) le facem în Domnul, nu avem alt rezultat decât creșterea
noast�ă pe toate planurile. Când Domnul e cu noi, cine e împot�iva noast�ă?
În acest punct, se poate face un exercițiu de imaginație: tinerilor le sunt prezentate sit�ații concrete în care se pot
afla la un moment dat. Se pot lua secvențe din filme, ori frag�ente din povești/romane cunoscute. La un moment dat
se pune stop, se adresează ur�ătoarele înt�ebări - cum credeți că va proceda personajul respectiv în continuare? cum
ar proceda ei în acea sit�ație? Respectiv, cum cred că ar proceda Isus dacă s-ar găsi în aceeași ipostază? după care se
continuă secvența.
Cum este prietenul Isus? Fiecare tânăr este invitat să scrie, pe o foaie deja pregătită, calitățile pe care le apreciază
la prietenii săi. După ce toți au ter�inat de scris, se citesc pe rând calitățile. Obser�ăm că toate aceste lucr�ri le găsim
cu prisosință și la Isus Cristos.
La r�găciunea de final, membrii g��pului sunt invitați să ex�rime un gând de recunoștință adresat lui Isus.
Slavă Tatălui... 18
5. ALĂTURI DE CRISTOS, ÎNFLORIM
Moment de întâlnire cu Isus

Propunere 1: Pent�� a da o mai mare impor�anță moment�lui, se poate invita un preot
st�ăin care să țină o reculegere pe tema „Alăt�ri de Isus, înflorim”, aprof�ndând Sf.
Spovadă și/sau Sf. Împăr�ășanie – sacramente care ne modelează, ne t�ansfor�ă înt�-un
sine mai bun.
Propunere 2: La sf. Lit�rghie, se poate invita o persoană care să dea măr��rie despre
fr�musețea t�ăirii în Domnul. Cum a ajutat-o credința în viața de zi cu zi.
Propunere 1: așa cum Isus este mereu alăt�ri de noi pent�� a ne face să creștem în toate
domeniile în care activăm, să fim și noi un sprijin în dezvoltarea celorlalți. Fiecare tânăr
este invitat să își aleagă o persoană asupra căreia să își îndrepte atenția în mod deosebit.
Ex: poate fi un frate mai mic pe care să îl ajute la școală, în deciziile de zi cu zi, un coleg de
la școală pe care să îl îndr�me spre mai bine, un tânăr din g��p care are nevoie de a fi
încurajat, poate părinții au nevoie de un imbold spirit�al.. etc.
Propunere 2: acolo unde este posibil: vizitarea unui orfelinat, voluntariat la un aﬅerschool,
organizarea unei „Zile împreuna ”, cu activități pent�� copiii nevoiași din comunitate.
Propunere 3: se poate alege, în f�ncție de posibilitățile locului, una dint�e cele 14 fapte de
caritate sufletească și t��pească, pe care să le pună în practică, individual sau colectiv.
Propunere 1: Dr�meție pe munte. Cu gândul că at�nci când îl avem pe Isus cu noi, putem
ajunge cât mai depar�e/ cât mai sus. Pe dr�m, putem obser�a cât de fr�mos cresc și t�ăiesc,
ajutate de Creator, florile câmpului, copacii pădurilor, păsările cer�lui. Asemenea lor, să ne
lăsăm și noi în mâinile Domnului, pent�� ca El să ne poar�e și pe noi spre culmile existenței
noast�e.
Gând de scos la plimbare: Mt 6, 26-34
Propunere 2: „Com Jesus e festa!” (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=YZr�iWhzFrM) să ne
bucurăm și să ne veselim împreună cu Isus. Se poate organiza o mică pet�ecere. Să le propu-
nem tinerilor o modalitate de a se dist�a fr�mos: cântece, dansuri, concursuri, bancuri. Pent��
că at�nci când înțelegem că Isus e alăt�ri de noi și ne ajută în toate planurile noast�e bune și
fr�moase, viața va deveni o sărbătoare, în ciuda g�eutăților și a problemelor.
19
6. TÂNĂRUL, PUNTE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE TRECUT ŞI VIITOR
Christus Vivit Paragrafe: 187, 193, 194, 197;
Idee principală: Cei de ieri și cei de astăzi împreună pentru viitor;
Propunere 1: Cateheză
Rugăciune pent�� început:

Rugăciune pentru a dobândi înţelepciune
„Dumnezeule al părinţilor şi Doamne al îndurării, care ai creat toate prin cuvânt�l tău, care cu înţelepciune l-ai
constit�it pe om ca să stăpânească toate creat�rile făcute de tine, să rânduiască lumea în sfinţenie şi dreptate şi să
facă judecată cu suflet drept, dă-mi înţelepciunea care şade alăt�ri de tine pe t�on şi nu mă exclude dint�e copiii tăi!
Căci chiar dacă ar fi cineva desăvârşit înt�e fiii oamenilor, fiind lipsit de înţelepciunea de la tine, ar fi considerat de
nimic. Cu tine este înţelepciunea care cunoaşte lucrările tale, era prezentă când ai făcut lumea; ea ştie ce este plăcut
în ochii tăi şi ce este confor� cu por�ncile tale. Fă-o să vină din cer�rile tale sfinte şi, de la t�onul gloriei tale, t�imite-o
ca să t��dească fiind alăt�ri de mine şi eu să cunosc ce este plăcut înaintea ta! Ea ştie toate şi înţelege; mă va călăuzi
cu chibzuință în toate acţiunile mele şi mă va păzi cu gloria ei. (Înț 9,1-4.6.9-11)
Pent�� început, se poate propune un clip motivațional susținut de Ar�old Schwarzenegger, în anul
2018, la 71 de ani, despre cele 6 reg�li care i-au adus succesul. Scop: Persoanele în vârstă pot împăr�ăși
din ex�eriența lor de viață, care ne poate fi de folos.
Iată aici link-ul: htt�s://yout�.be/7ckRt�gBoZ0
Pent�� a fi sig�r că tinerii au rămas și cu câteva idei, cei prezenți pot fi provocați să prezinte câte o
idee care le-a plăcut. La cateheză pot fi invitați și câțiva vârst�ici. După ce au fost prezentați, pot
împăr�ăși din ceea ce i-a sur�rins la clipul ur�ărit.
Apoi, se pot face ur�ătoarele două activități împreună:
Vârst�icii pot fi provocați cu ur�ătoarea înt�ebare: Dacă ar t�ebui să lăsați testament doar t�ei sfat�ri, după viața
pe care ați t�ăit-o, care ar fi acestea? Apoi, tinerii pot fi invitați la un exercițiu de imaginație: au peste 50 de ani și
t�ebuie să lase același testament; care ar fi cele t�ei sfat�ri.
Apoi, moderator�l int�oduce în discuție ideile sugerate de document�l Christ�s vivit, despre
această temă, pe care le poate dezvolta în stilul propriu, fără a crea un monolog prea lung:
Art. 187: Sinodul sugerează ca tinerii să fie ajutați să folosească bogăția vie a t�ecut�lui pent�� propriile alegeri
și posibilități – adevărat act de iubire;
Art. 193: „Dacă tinerii se înrădăcinează în visurile băt�ânilor, reușesc să vadă viitor�l, reușesc să aibă viziuni care
să le deschidă orizont�l.”
Art. 194: Visul fiecăr�i bunic este plin de iubire și speranță și constă înt�-o viață mai bună pent�� ur�ași.
Art.197: Băt�ânii îi pot încuraja pe tineri că: „o viață fără iubire este sterilă” și că „neliniștea pent�� viitor poate fi depășită.”)
În continuare, se pot crea două g��pe: g��pa tinerilor și g��pa vârstnicilor. Timp de 5 minute, se pot gândi
la 3 înt�ebări la care ar dori să afle răspunsuri din culisele vieții de tânăr/vârst�ic. Fiecare tabără t�ebuie să
răspundă cu sinceritate.
20
Rugăciune pentru final:
Îți mulț�mesc, Doamne, Părinte milostive, că mi-ai dat părinți și bunici creștini, și așa am ajuns la cunoașterea învățăt�rilor
tale. Răsplătește-i, Doamne, însutit în viața aceasta și în cealaltă pent�� toate câte mi le-au făcut și mi le fac necontenit cu o
dragoste neobosită. Ajută-mă, Doamne, să-i ascult în tot ceea ce vor ei spre binele meu cel veșnic și vremelnic, să nu-i înt�istez
prin nerecunoștință și neascultare sau în orice alt chip; iar prin îndeplinirea credincioasă a por�ncilor tale, să dobândesc
dumnezeiasca ta binecuvântare pent�� toate zilele vieții mele pământești. Milostivirea ta dumnezeiască să fie asupra lor și să-i
apere în timpul unui lung șir de ani; iar pe mine ajută-mă să fiu sprijin la băt�ânețe și să le înapoiez cu iubire filială ceea ce ei fac
acum pent�� mine cu g�ijă atât de mare. De aceea te rog, pent�� dragostea dumnezeiască, care îmi por�ncește să îi cinstesc pe
părinții mei; pent�� ca în persoana lor să te slujesc pe tine, nevăzut�l meu Tată ceresc, care împreună cu Fiul tău unul-născut și
cu Duhul Sfânt, vieț�iești și domnești în vecii vecilor. Amin
Propunere 2: Lectio divina

Textul propus (Fap 2, 17-21):
„At�nci, în zilele de pe ur�ă, spune Dumnezeu, voi revărsa din Duhul meu peste orice om.
Și vor profeți fiii și fiicele voast�e, tinerii voșt�i vor avea viziuni, iar băt�ânii voșt�i vor visa
visuri. Chiar și peste ser�itorii și ser�itoarele mele, în zilele acelea, voi revărsa din Duhul
meu, iar ei vor profeți. Și voi face minuni sus, în cer, și semne jos, pe pământ: sânge și foc
și nor de f�m. Soarele se va schimba în înt�neric și luna în sânge înainte de a veni ziua
Domnului, zi mare și st�ălucitoare. At�nci, oricine va invoca numele Domnului va fi mânt�it”
După câteva momente de reflexie personală, moderator�l poate prezenta contex��l tex��lui,
vvvvvvvvvvvvvvvvvv după care, propune un timp de liniște, în care fiecare își poate alege un cuvânt sau g��p de
cuvinte. Plecând de la alegerea fiecăr�ia, ur�ează un timp de împăr�ășire personală sau
de dezbatere.
Ur�ează moment�l de r�găciune, în care inima poate fi pusă în conexiune cu Dumnezeu.
Prin ur�are, por�ind de la tex��l ales, fiecare poate compune o r�găciune pe un bilet de
hâr�ie; apoi, toate r�găciunile sunt adunate. Prin t�agere la sor�i, se poate alege o r�găciune
cu care să se încheie întâlnirea, iar cele rămase pot fi împăr�ite și deveni o r�găciune a
tânăr�lui care a primit bilet�l pent�� tânăr�l care l-a scris.
Ultima t�eaptă a Lectio Divina, contemplarea, constă în a interioriza cuvânt�l ales pent��
ca el să devină acțiune. De aceea, pe un f�ndal muzical, fiecare își poate lua o hotărâre cum
ar putea t�ăi mai depar�e cuvânt�l/cuvintele alese.)
Propunere 1: Adorație
Texte biblice propuse: VT - Ps 71(70); 128(127); 148; Prov 4,1-9; Prov 23,15-25; Qoh 11, 7-10; Sir 3, 1-16,
Sir, 6,18-37; Sir 25, 3-6; NT - Fap 2, 17-21; Rom 12, 9-21; Col 3, 18-25;
Sugestii de materiale și r�găciuni:
You Cat. Carte de rugăciuni pentru tineri: „Mă primesc din mâna ta” (pag. 21), „Doamne, Dumnezeul meu, mă
bucur” (p. 26), „O, Dumnezeule, te ador” (p. 33), „Știi ce este cel mai bine pent�� mine” (p. 48), „Pe dr�mul vieții” (p. 115),
„Pent�� părinții mei” (p. 131) etc.
Benedictus: r�găciunile părinților (p. 109), „Dumnezeule bun” (p. 112), r�găciunile copiilor (p. 113), r�găciuni
pent�� vocația proprie (p. 117), r�găciune pent�� propria comunitate (p. 127);
21
Pot fi consultate și alte materiale de specialitate, cum ar fi:
G. Fer�ini, Adorație euharistică, Sapientia, Iași, 2015;
C. Bîr�at, Ex�uși iubirii lui Cristos. Modele de adorație euharistică pent�� tineri, Sapientia, Iași, 2018;
Sugestii de cântece: Mag�ificat. Colecție de cântece bisericești
Doamne sfinte, îți mulț�mim (nr.262)
Voi, tineri buni, cucer�ici (nr. 277)
Creștini, să ne dăm mâna (nr. 315)
Te așteptăm, Isuse (nr. 331)
Propunere 2: Lit�rghie specifică

Liturghierul Roman
Lit�rghii pent�� diferite t�ebuințe: pent�� familie (pag.1178), pent�� ar�onie (pag. 1184), pent�� r�de și prieteni (pag.1226);
Rugăciunea credincioșilor: pent�� lume (pag. 1663) sau tineri (pag.1664);
Prefața și Rugăciunea euharistică „pent�� diferite necesități” – model IV – Isus, model de iubire;(p. 708)
Binecuvântarea finală/r�găciuni asupra popor�lui: for�ele 3, 9, 11, 23, 24 etc. (pp. 660-665)
Propunere 1: Se poate vizita un azil de băt�âni, iar împreună cu moderatorii săi de

prog�am, se poate gândi o acțiune împreună, în vederea unor activități interactive.
Propunere 2: Se pot crea echipe de câte doi pent�� a merge în vizită la vârst�icii parohiei. Se
poate pregăti și un pachet cu câteva alimente spre a fi dus ca dar. E de preferat să se gândeas-
că dinainte prog�amul din cadr�l acestor vizite.
Propunere 1: Atelier de Handmade. Se poate facilita un timp pet�ecut împreună înt�e tineri
și vârst�ici. Activitatea poate consta înt�-un schimb de ex�eriență. Se poate lucra manual:
vârsnicii îi pot învăța pe tineri din ceea ce se lucra manual în timpul lor (ex. să croșeteze), iar
tinerii îi pot învăța să creeze lucr�ri utile din materiale reciclabile.
Propunere 2: Jocuri de societate. Pot fi jucate împreună (pe cont propriu sau în echipe)
jocuri ca: Remi, Dixit, Activit�, Jenga etc.
Propunere 3: Scrisoarea sur�riză! Tineri și vârst�ici se pot întâlni la parohie pent�� a crea
împreună o scrisoare în imagini. Pozele pot fi cele personale, care pot fi prinse pe o foaie A4 /
A3, al cărei f�ndal să fie cât mai colorat. La finalul prog�amului, fiecare prezintă capodopera
proprie, iar ur�ător�l pas va fi de a t�imite scrisoarea căt�e un membr� de familie, la alegere,
dar aflat la distanță (alt oraș /altă țară).
22
7. PAPA DOREŞTE O TINEREȚE ANIMATĂ DE NOUTATE (METODE NOI)
Christus Vivit Paragrafe: 224, 225, 226, 227, 228, 229;
Idee principală: Papa Francisc și importanța celor patru planuri pastorale;
Ur�ând exemplul dat de Sfânt�l Părinte Papa Francisc, dorim să promovăm cele 4 planuri în care sunt împăr�ite
ariile de dezvoltare ale unui tânăr. Se cunoaște fapt�l că un tânăr, ca să crească ar�onios, t�ebuie să se dezvolte pe toate
planurile. Papa, propune în acest capitol o serie de activități din diferite domenii pent�� a stimula o dezvoltare sănătoasă
atât din punct de vedere spirit�al, cât și uman. Ca să poată fi un creştin autentic, un tânăr t�ebuie îndr�mat, mentorat
pent�� a şti să aleagă chiar şi când vine vorba de dist�acție. Cine a zis că un tânăr creştin nu poate să se şi dist�eze, dar
să fie şi un exemplu creştin în acelaşi timp? Por�ind de la acestea, recomandăm ur�ătoarele activități:
Zile de formare cu grupul

Se poate realiza o ieșire de 2 zile, unde pregătim un prog�am legat de planurile pastorale și impor-
tanța dată lor de Papa Francisc. Ar fi indicat ca această activitate să se realizeze la început�l anului
pastoral. Propunem un model de prog�am:
Ziua 1
Cuvânt�l Papei Francisc - impor�anța tinerilor în biserică - parag�af�l 202, Christ�s Vivit;
Papa Francisc şi impor�anța pe care o dă planurilor pastorale - idei principale asupra viziunii papei şi a impor�anței pe
care el o acordă diversității activităților;
Ce este pastorația tineret�lui? - ce e un plan, de ce e necesară o organizare în g��p;
Cele 4 planuri - ce conține fiecare plan, ce e un animator, munca în echipă, exemple de activități;
Material ajutător poate fi găsit aici: www.cdpt.ro / planuri generale
Jocuri de cunoaștere - jocuri de echipă, coordonare
Ziua 2
Prezentarea a 5 domenii de dezvoltare pe care le modelăm at�nci când lucrăm pe cele 4 planuri - spirit�al, social, fizic,
psihic, afectiv;
Prezentarea fiecăr�i domeniu în par�e pent�� g��pa de vârstă a g��pului - cel care ține sesiunea t�ebuie să cunoască
profilul tânăr�lui, nevoile acest�ia. Pe baza acestora se pot face diverse activități pent�� a descoperi nevoile g��pului,
acestea devenind un punct cheie pent�� viitoarele activități;
Cum pot fi şi un creştin bun, dar şi un tânăr "nor�al"? - brainstor�ing, care sunt obstacolele, cum pot să mă dist�ez
“creştineşte”;
Viitoare planuri - se pune accent pe ideea de implicare a fiecăr�i membr� al g��pului, se cont�rează o listă cu activități
propuse de g��p.
Recomandare: la acest punct, se pot stabili animatori pent�� fiecare plan pastoral, care să pregătească
activitățile g��pului împreună cu tânăr�l reprezentant și lucrător�l pastoral.
Jocuri de g��p – se pot gândi jocuri interactive de g��p, care se pot juca fie în g��p mare, fie pe echipe.
23
Cateheză
Putem începe cu imnul vizitei Papei Francisc în România (31 mai 2019), în timp se tinerii se aşază în cerc.
După ce imnul s-a ter�inat, citim ur�ător�l tex�, luat din Document�l pregătitor pent�� Sinodul din
2018 despe tineri, capitolul 3:
„Însoțirea tinerilor presupune ieșirea din propriile scheme preconcepute, întâlnindu-i pe tineri acolo unde sunt,
adaptându-se la timpurile și rit�urile lor; înseamnă și ai lua în serios în efor��l pe care îl fac pent�� a descifra realitatea
în care t�ăiesc și a t�ansfor�a vestea primită în gest�ri și cuvinte, în efor��l zilnic de a const��i propria istorie și în
căutarea, mai mult sau mai puțin conștientă, a unui sens pent�� viața lor.”
Deschidem discuția prin a rezuma ceea ce tocmai am citit:
Papa Francisc ne spune că orice tânăr are drept�l la îndr�mare și ascultare. Niciun tânăr nu t�ebuie să fie exclus. Tot
el afir�ă fapt�l că Biserica este responsabilă de educarea viitoarelor generații.
Vedem ce au înțeles tinerii din cele citate de mai sus apoi, îndreptăm discuția căt�e semnificația
pastorației tinerilor si a celor 4 planuri. Se pregătesc bilețele cu citate din parag�afele sugerate din Chris-
t�s Vivit la început, din care să reiasă cele 4 planuri. Se împar�e g��pul în pat�� echipe, fiecare primind
câte un citat. Trebuie să îl discute, să spună despre ce plan cred ei că este vorba, ce activități își amintesc
că au făcut și se încadrează la acel plan, dar și sugestii de viitoare activități pe planul descoperit. După
ce au răspuns toate echipele, revenim în g��pul mare și discutăm ce am descoperit. Punem împreună
ideile și recapit�lăm pent�� a ne asig�ra că este înțeles subiect�l.
Pent�� par�ea a doua a catehezei, o să lucrăm pe broșura ”10 cuvinte pe care Papa Francisc le spune
tinerilor”. Timp de 10 zile, tinerii or să primească print�-un mesaj, un citat care să rezume conținut�l unui
”cuvânt”. Pe baza acest�ia, t�ebuie să găsească în ziua respectivă minim o activitate făcută de ei în acea zi,
care să se încadreze în sfat�l din citat. Dacă nu dețineți broșura, citatele sunt redate în continuare.
Pent�� încheiere, tinerii primesc primul citat. Împăr�ășesc dacă au ex�eriențe legate de citat. Apoi
se poate face o r�găciune spontană. Cel care conduce cateheza începe, iar ceilalți, pe rând, continuă
r�găciunea.
1. Pune-l pe Cristos în viața ta - lasă-te iubit de Isus, e un prieten care nu dezamăgește!
2. Ur�ează nebunia Dumnezeului nost�� - schimbă canapeaua cu o pereche de teniși care să te ajute să mergi pe
dr�muri niciodată visate.
3. Nu te mulț�mi cu o viață superficială - e liber cel care alege binele, cel care caută ce îi place lui Dumnezeu, chiar dacă
e obositor.
4. Și t� poți face lucr�ri mari - Biserica are o lungă t�adiție t�ansmisă din generație în generație, îmbogățind-se totodată
cu ex�eriența fiecărei persoane.
5. Ce-ți umple viața? - Hrănește-te cu credința ta, nu te umple cu lucr�ri.
6. Ant�enați să t�ăim cu Isus - înt�ebați-l pe Isus, vorbiți cu Isus. Nu vă fie frică de el!
7. Isus nu lasă pe nimeni sing�r - El ne vorbește mereu și prin faptele timpului nost��, ca și prin ex�eriența noast�ă.
8. Credința ta e revoluționară - când Dumnezeu este prezent în inima noast�ă, at�nci existența ni se t�ansfor�ă. Ești
dispus să int�i în acest val revoluționar al credinței?
9. Isus nu te va dezamăgi niciodată - ce lasă cr�cea lui Isus în fiecare dint�e noi? Lasă un bine pe care nimeni nu ni-l dă.
Cer�it�dinea iubirii lui pent�� noi.
10. Schimbarea începe cu tine - vă cer să fiți const��ctori ai lumii. Să vă puneți pe lucr� pent�� o lume mai bună!
24
Propunerea 1: Sfânta Lit�rghie

Încercăm să implicăm g��pul de tineri în tot ce se poate, at�nci când vine vorba de
animarea sfintei lit�rghii:
Cântecele - sunt alese împreună cu tinerii și sunt încurajați să se implice toți cei care pot cânta la un inst��ment;
Lect�rile şi psalmul – tinerii să fie cei care dau glas pasajelor biblice;
Predica – este indicat ca preot�l care celebrează această lit�rghie să își pregătească cuvintele pent�� credincioși în
f�ncție de tema menționată în int�oducere (cele 4 planuri pe care biserica le pune la baza pastorației tinerilor;
Rugăciunea credincioșilor - personalizată – cuvintele - cheie sugerate de noi sunt: disponibilitate, răbdare, ier�are,
curaj, înțelepciune; de asemenea, intențiile pot fi create de căt�e tineri și citite tot de căt�e aceștia. Exemplu:
- Doamne, te r�găm, mărește în tineri disponibilitatea de a se lăsa îndr�mați de Cuvintele Tale, pent�� a putea
crește în credință. R.
- Doamne, te r�găm, să oferi vir��tea răbdării t�t�ror celor care lucrează cu tinerii, pent�� a putea depăși toate
obstacolele şi pent�� a creşte împreună ca o sing�ră familie. R.
- Doamne, te r�găm, dă-le tinerilor curajul de a fi autentici, sinceri și de a-şi asuma riscul de a fi tânăr creştin
în timpurile noast�e. R.
- Doamne, te r�găm, dă-le har�l ier�ării t�t�ror tinerilor, dar şi celor care cont�ibuie la dezvoltarea lor pent��
a putea crea o legăt�ră bazată pe iubirea aproapelui. R.
- Doamne, te r�găm, oferă dar�l înțelepciunii t�t�ror tinerilor pent�� a putea înțelege că t�ebuie să se accepte
aşa cum sunt şi că doar muncind pot devenii mai buni şi mai apropiați de modelul sfinților. R.
Oferirea dar�rilor - obiectele alese pot fi în f�ncție de personalitatea fiecăr�i g��p parohial.
Pent�� exemplificare, propunem ur�ătoarele obiecte. Se poate crea și câte un scur� tex� ex�licativ.
Ulcior gol = oferirea de sine, cu defecte şi calități, în mâinile lui Dumnezeu;
Farf�rie cu semințe încolțite = dacă bobul de g�âu căzut în pământ nu moare, rămâne sing�r. Dar dacă
moare, aduce rod bogat (In 12,24)
Biblia pent�� tineri = cuvintele vieții veșnice, ghid pent�� tineri.
Rozariu cu numele tinerilor pe bobițe = uniți în r�găciune.
Propunere 2: Rugăciune comună la aceeași oră
Putem stabili o oră comună împreună cu g��pul de tineri, la care să poată par�icipa cât mai
mulți. Această activitate poate fi făcută atât față în față, cât şi online. Poate fi zilnică sau
săptămânală. Astfel, putem să avem ur�ătoarele variante de organizare:
Alegem împreună o r�găciune plăcută tinerilor - o decadă de rozariu, Înger�l Domnului etc. Apoi, pent�� fiecare zi, alegem
o intenție pent�� g��p ori pent�� cineva anume, sau pent�� o perioadă anume (examene, sănătate), ceva ce nu durează
foar�e mult, pent�� a putea exista o par�icipare constantă chiar şi din par�ea tinerilor mai puțin familiarizați cu astfel de
momente.
În perioada Post�lui Mare, putem să împăr�im r�găciunea Calea Sfintei Cr�ci în aşa fel încât să medităm în fiecare zi la
patimile Mânt�itor�lui.
În perioada Advent�lui, se poate medita în fiecare săptămână semnificația fiecărei lumânări din Coroana de Advent.
Rugăciunea zilei - se poate alege o temă şi fiecare tânăr face o r�găciune pe acea temă.
25
Propunere 1: Voluntariat cu moment de for�are
Alegem o categorie de beneficiari, o locație, stabilim ce putem face pent�� ceilalți, pregătim dinainte ce dorim să
facem, iar înainte de a pleca căt�e locația aleasă, putem face un moment de for�are de câteva minute, pe tema „Rede-
scoperirea vieții creştine”. Se poate citi parag�af�l 225 din Christ�s Vivit;
Se poate provoca g��pul, de data aceasta neștiind unde merg, li se dă o locație şi o oră. După activitatea de volun-
tariat, g��pul se adună în sala de cateheză sau oricare altă locație corespunzătoare pent�� un moment de for�are
(nat�ra, acasă la unul dint�e tineri etc). Moment�l de for�are poate să înceapă cu o melodie, un gest sau crearea
unui simbol ur�at de un debriefing bazat pe înt�ebări (Cum s-au simțit? Cum au reacționat? La ce se aşteptau? Ce
temeri au avut? Etc)
Propunere 2: Voluntariat la noi acasă
Plecând de la ideea că împreună creștem mai fr�mos, putem crea un jur�al vir��al, unde putem nota sub for�ă
de anunț�ri, diverse provocări/necesități. Exemplu: „se caută voluntari pent�� a da o mână de ajutor la un proiect la
facultate, data:15 mai 2021 Inter�al orar:12:00 - 15:00” sau „se caută voluntar pent�� a da lecții de gătit, data: 20 iunie”.
Fiecare anunț poate fi creat de oricine din g��p, folosindu-şi cât mai mult imaginația. Pot fi adăugate câte detalii
doresc, locație, dar şi fotog�afii. De asemenea, se pot adăuga şi rezultatele/rezolvarea provocărilor. Este un exercițiu
bun pent�� a dezvolta creativitatea, pent�� a creşte disponibilitatea şi de a stimula tinerii să răspundă la diverse
provocări, dar şi pent�� a spori sensibilizarea față de nevoile celor de lângă ei.
Propunere 1: O zi de provocări ar�istice
Organizăm o zi în sala de cateheză, în care pregătim un concurs pe perechi, cu t�ei probe:

1. Continuă versurile.
2. Ghiceşte melodia.
3. Karaoke.
Pent�� a face mai dinamică activitatea, perechile pot fi stabilite prin ex��agere. Cântecele pot fi variate, de la
cântece creștine la cântece decente comerciale. Este un exercițiu dinamic, ce oferă echipelor ocazia de a colabora, de
a se cunoaşte mai bine.
Eu sunt Picasso
- o zi în care organizăm un concurs pe perechi, ce are desenul în cent��, dar și coordonarea prin simț�ri. Concur-
sul are 3 probe:
26
1. Desenat pe spatele par�ener�lui - fiecare pereche stă unul în spatele celuilalt. Cel din spate primește un desen pe
care va t�ebui să îl deseneze cu deget�l pe spatele par�ener�lui din fața sa. Cel din față are o foaie şi un creion pe care
t�ebuie să deseneze ce simte pe spatele său. Câştigă 4 puncte perechea care a desenat cel mai aproape de desenul
primit.
2. Desenat cu mâinile legate - mâna dreaptă a unui membr� din perechea A este legată de mâna dreaptă a unui
membr� din echipa B. Toate perechile ajung să fie legate cu un adversar. Cei legați primesc o sing�ră foaie și câte un
creion fiecare. Membrii din par�ea stângă a celor legați primesc un desen, iar cei din dreapta, alt desen. Câştigă cei
care au reuşit să deseneze propriul desen primit. O pereche poate st�ânge 2 puncte pent�� această probă, 1 punct
pent�� fiecare membr�, dacă a câştigat.
3. Desenat cu picioarele - aceasta este o probă cont�a cronomet��. Timpul se stabilește în f�ncție de dificultatea
desenului ales. Sarcina e ca fiecare par�icipant să deseneze pe o foaie albă desenul propus de căt�e arbit��, ținând
pensula înt�e degetele de la picioare/pantofi. Câştigă cei care au reușit să facă cât mai mult din desen at�nci când a
ex�irat timpul. La această probă, se pot lua câte 3 puncte de fiecare membr� al unei perechi, dacă au reuşit să
deseneze.
Propunere 2: Jocuri de imaginație/rol
Mima biblică
- se fac două echipe. Fiecare membr�, când îi vine rândul, ex��age un bilețel cu un personaj din Biblie, cu un obiect
sau eveniment. Pot ghici din ambele echipe. Cuvânt�l ghicit aduce puncte echipei care a ghicit.
Eu sunt
- la început�l zilei, fiecare tânăr primește câte un bilețel cu câte un personaj cunoscut atât din Biblie, cât şi din căr�i,
vedete etc. Pe parcursul zilei, la toate celelalte activități, t�ebuie să se compor�e ca acel personaj, dar fără să zică cine
e. La sfârşit�l zilei, se va încerca să se ghicească cine a fost fiecare. Pe timpul zilei, se pot face diverse jocuri fizice,
ştafete, probe fizice etc.
De când sunt?
- fiecare primeşte pe fr�nte un bilețel cu un pasaj biblic. Are la dispoziție un timp limitat în care să descopere din ce
car�e sunt pasajul, eveniment�l, personajele. Fiecare are voie să pună câte înt�ebări vrea şi cui vrea. Sing�ra rest�icție
este să for�uleze înt�ebări închise (la care să se răspundă numai cu da sau nu).
Propunere 3: Jocuri de mişcare
Gioco Coop
- cu cât avansează, cu atât se poate ridica nivelul de dificultate. Se poate pune un şir mai lung de foi și mult mai întor-
tocheate. (A se viziona linkul: htt�s://www.yout�be.com/watch?v=4jEZb8aJpqY)
Tic tac toc uriaş
- a se viziona clipul până la capăt, pent�� a înțelege toate reg�lile. Grijă la remize. (htt�s://yout�.be/1-BsoLCEc34)
Propunere 4: Treasure hunt prin oraş
Se creează echipe de câte 4 persoane. Indiciile sunt legate de puncte cult�rale, mijloace de t�anspor� etc. Este o activi-
tate ce mereu ant�enează tinerii, lucr�l în echipă şi imaginația. Cu cât indiciile sunt mai amestecate și diverse, cu atât va
fi mai dist�activ. Puteți să folosiți ghicitori, glume ale g��pului, poezii, imagini, puzzle - uri, jocuri de cuvinte.
27
8. FAMILIA, MUNCA ŞI IUBIREA, CĂI SPRE TINE ÎNSUȚI
Christus Vivit Paragrafe: 261, 263, 269;
Idee principală: Familia este baza formării tânărului și munca poate deveni o vocație;
1. Rugăciune de început
PSALMUL 40 (39) - Rugăciune de mulţumire şi de cerere
2 Cu dor l-am aşteptat pe Domnul,
iar el s-a plecat spre mine şi mi-a ascultat st�igăt�l.
4 El a pus în g�ra mea un cântec nou,
un [imn de] laudă pent�� Dumnezeul nost��.
Mulţi vor vedea şi vor [ fi cuprinşi de] teamă
şi îşi vor pune încrederea în Domnul.
5 Fericit bărbat�l care şi-a pus încrederea în Domnul
şi nu-şi întoarce [ faţa] căt�e cei îngâmfaţi,
nici căt�e cei rătăciţi în minciună.
6 Multe sunt minunile pe care le-ai făcut
şi planurile tale pent�� noi, Doamne Dumnezeul meu!
Nimeni nu este asemenea ţie!
Aş vrea să le povestesc şi să vorbesc [despre ele],
dar ele se înmulţesc fără număr.
7 Jer�fă şi ofrandă t� nu doreşti, t� mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jer�fă pent�� păcat.
8 At�nci, am zis: „Iată, vin
– în sulul căr�ii este scris despre mine –
9 ca să fac voinţa ta!”.
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele.
10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele; t� ştii lucr�l acesta, Doamne!
11 Nu am tăinuit dreptatea ta în inima mea,
ci vorbesc despre fidelitatea şi mânt�irea ta.
Nu am ascuns îndurarea şi adevăr�l tău în adunarea cea mare.
12 Iar t�, Doamne, nu depăr�a îndurarea ta de la mine,
milostivirea şi adevăr�l tău să mă întărească pur�ri.
Îi invităm pe tineri să facă ”un ecou” al psalmului, repetând o frază, un cuvânt care i-a atins mai mult.
2. Dialog
Ne-am r�gat în Psalmul 40:
Multe sunt minunile pe care le-ai făcut
şi planurile tale pentru noi, Doamne Dumnezeul meu!
Aş vrea să le povestesc şi să vorbesc despre ele.
28
În aceasta întâlnire, vreau să vă invit să vorbim despre planurile lui Dumnezeu, ce dorește Dumnezeu pent�� noi.
El are un plan par�icular și deosebit pent�� toți și fiecare la rândul său, este chemat să descopere acest plan par�icular
al Său, care se ascunde sub cuvânt: „vocație”. Dar Dumnezeu are și o unică dorință pent�� noi toți: să fim fericiți. Este
vorba de o fericire prof�ndă, adevărată, descoperită și t�ăită înăunt��l nost��. Vom dialoga împreună asupra a două
realități care fac par�e din viața noast�ă cotidiană: FAMILIA ȘI MUNCA și vom încerca să descoperim în ce mod ele
pot deveni o cale spre mine însumi, calea mea de fericire.
a) În ce sens FAMILIA poate fi/este o cale pent�� a mă descoperi pe mine? Cum pot să mă
cunosc pe mine, cum pot să mă dezvolt t�ăind în familie? Trebuie să ai o vocație pent�� a
te căsători?
Discuție în g��p – dialog cu tineri
Să ascultăm vocea celor care au descoperit sensul casătoriei și al vieții în familie:
VOCILE VOCAȚIILOR 5 – Soții (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=Sch_DnmdFx4)
VOCIILE VOCAȚIILOR 2 – Soții (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=6njDhil2tPo)
Putem încheia acest moment de reflexie despre familie ascultând tex��l din enciclica Christ�s Vivit:
261. În acest contex�, amintesc că Dumnezeu ne-a creat sex�ați. El însuși „a creat sex�alitatea, care este un cadou
minunat pent�� creat�rile sale”. În cadr�l vocației la căsătorie, t�ebuie să recunoaștem și să fim recunoscători pent��
fapt�l că „sex�alitatea, sex�l, este un dar al lui Dumnezeu. Nu este deloc un tabu. Este un dar al lui Dumnezeu, un
dar pe care Domnul ni-l oferă. Are două scopuri: să iubim și să generăm viață. Este o pasiune, este iubirea pasionată.
Iubirea adevărată este pasionată. Iubirea dint�e un bărbat și o femeie, când este pasionată, te face să-ți dai viața
pent�� totdeauna. Mereu. Și să ți-o dai cu t��p și suflet”.
263. Aceste dificultăți întâlnite în familia de origine îi fac desig�r pe mulți tineri să se înt�ebe dacă merită să for�eze
o nouă familie, să fie fideli, să fie generoși. Vreau să vă spun că da, că merită pariat pe familie și că în ea veți găsi
stimulentele cele mai bune pent�� a vă mat�riza și bucuriile cele mai fr�moase de împăr�ășit. Nu lăsați să vi se f�re
posibilitatea de a iubi în mod serios. Nu vă lăsați înșelați de cei care propun o viață de dezmăț individualist care
ajunge să ducă la izolare și la sing�rătatea cea mai rea.
b) În ce sens MUNCA poate fi/este o cale pent�� a mă descoperi pe mine? Cum pot să mă
cunosc pe mine, cum pot să mă dezvolt muncind? Trebuie să ai o vocație pent�� a munci,
pent�� a alege o profesie?
Discuție în g��p – dialog cu tineri
Să ascultăm vocea celor care au descoperit sensul muncii
VOCILE VOCAȚIILOR 4 – Asistentă medicală (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=W9ASTISu1MU)
VOCILE VOCAȚIILOR 6 – Doctor (htt�s://www.yout�be.com/watch?v=zZtlYWQR5Ac)
Putem încheia acest moment de reflexie despre muncă ascultând tex��l din enciclica Christ�s Vivit:
269. Îi invit pe tineri să nu se aștepte să t�ăiască fără a munci, depinzând de ajutor�l altora. Asta nu este bine, pent�� că
„munca este o necesitate, este par�e a sensului vieții pe acest pământ, cale de mat�rizare, de dezvoltare umană și de
realizare personală.
3. Sinteză și rugăciune de încheiere
- „Şi eu vă voi arăta o cale şi mai minunată... dacă n-aş avea iubire, n-aş fi nimic”
Încercăm să sintetizăm tot ce am discutat până acum, înt�-un cuvânt. Să ne gândim la ur�ătoarele
înt�ebări (după fiecare înt�ebare, câteva secunde pent�� reflecție personală):
Care este calea spre noi înșine?
Ce ne face fericiți?
Ce face posibil să ne dăr�im celuilalt în căsătorie? în familie?
Ce face ca munca să devină o vocație?
Punem în mijlocul g��pului o foaie cu cuvânt�l IUBIRE. Înt�-un moment de tăcere, cu muzica pe
f�ndal, o persoană citește un frag�ent din Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul căt�e Corinteni (1Cor 13):
29
„Şi eu vă voi arăta o cale şi mai minunată. Dacă aş vorbi limbile oamenilor şi ale îngerilor, dar nu aş avea iubire, aş
deveni o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Şi dacă aş avea [dar�l] profeţiei, şi dacă aş cunoaşte toate
misterele şi toată ştiinţa, şi dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut munţii, dacă n-aş avea iubire, n-aş fi nimic.
Şi dacă tot ce am aş da ca hrană [săracilor], şi dacă mi-aş da t��pul ca să fie ars, dar n-aş avea iubire, nu mi-ar folosi
la nimic.
Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se umflă. Ea
nu se poar�ă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ţine cont de răul [primit]. Nu se bucură de nedreptate,
ci se bucură de adevăr. Toate le supor�ă, toate le crede, toate le speră, toate le îndură. Iubirea nu încetează niciodată”
La sfântă Lit�rghie cu tineri, se pot adăuga ur�ătoarele invocații pent�� r�găciunea credincioșilor:
1. Dăr�iește tinerilor dragoste pent�� adevăr, dreptate și pace, ajută-i să cunoască voința ta și dă-le puterea să o
împlinească. R. Te r�găm, ascultă-ne!
2. Ajută-i pe tineri să fie stator�ici în ur�area idealului lor, râvnici în împlinirea datoriei și plini de curaj în lupta
vieții. R.
3. Binecuvântează pe toți aceia care muncesc cu mâinile și cu mintea și fă ca roadele muncii lor să folosească
înt�-adevăr nu numai la zidirea cetății pământești, ci și la creșterea Împărăției tale. R.
4. Păst�ează familiile noast�e în sănătate, fericire și pace și dă-le har�l să fie pent�� cei tineri o școală de t�ăire a
credinței. R.
După posibilități, se poate organiza o zi (sau niște ore) de voluntariat, prin care tinerii pot vedea și
ex�erimenta dăr�irea și iubirea dezinteresată căt�e alții: vizita la bolnavi în spital, cămin pent�� copii,
cămin pent�� băt�âni, cent��l de zi pent�� persoane fără adăpost.
După această ex�eriență, este impor�ant să facem o scur�ă întâlnire în care tinerii pot împăr�ăși cum s-au simțit,
cum i-a îmbogățit voluntariat�l, ce a fost g�eu și ce le-a adus bucurie, ce au descoperit în ei înșiși datorită acestei
ex�eriențe?
Vizionarea filmului „Fireproof ” (Fur��na de foc)

Locotenent�l Caleb Holt se confr�ntă cu vechea lege nescrisă a pompierilor: să nu-ți abandonezi niciodată
par�ener�l! Când se află în interior�l clădirilor în flăcări, se lasă întotdeauna ghidat de ex��aordinar�l său instinct.
Cu căsnicia sa, însă, e altă poveste. După un deceniu de căsătorie, Caleb și Catherine Holt s-au îndepăr�at atât de
mult unul de alt�l, că sunt gata să se despar�ă. Și în timp ce se pregătesc de divor�, tatăl lui Caleb îl roagă pe fiul său
să încerce un ex�eriment pe care-l numește "Provocarea dragostei". Deși speră că această nouă provocare nu are
nimic de-a face cu noua convingere religioasă a părinților, Caleb o acceptă. Va putea el să-și iubească soția, în timp
ce evită dragostea pe care i-o arată Dumnezeu? Va fi el în stare să-și demonst�eze din nou dragostea pent�� o
persoană care-i ref�ză sentimentele? Sau, pur și simplu, e vorba despre o altă căsnicie care se duce de râpă?
30
9. CHEMAREA PRIETENULUI
Christus Vivit Paragrafe: 279 - 298;
Idee principală: Răspunsul tinerilor la darul de prietenie din partea lui Isus.
Se pot amenaja în sala de întâlnire un tablou cu chipul lui Cristos și o cutie de cadouri.
Dinamică: Li se propune tinerilor din g��p să aducă un mic cadou unui membr� al g��pului. La început�l întâlnirii,
se va face schimbul de cadouri, apoi se va pur�a o mică discuție int�oductivă plecând de la dinamică:
V-au plăcut cadourile? V-a plăcut și de la cine le-ați primit? Dacă o altă persoană ( frate, coleg) v-ar fi dăr�it acel
cadou, v-ați fi bucurat la fel de mult? Ce ați dori să faceți pent�� a vă arăta recunoștința față de persoana de la care
ați primit cadoul? Ce v-a deter�inat să alegeți acel cadou și nu alt�l, pent�� persoana căreia i l-ați oferit?
Plecând de la această dinamică, îi punem să facă un exercițiu de imaginație și să-și imagineze că
Isus este în locul prietenului cel mai bun.
Ce dar�ri așteaptă de la Isus? Ce dar�ri ați primit deja de la Isus? Ce puteți face cu acele dar�ri astfel încât aceste
dar�ri să le puteți folosi?
Concluzie
Dumnezeu dăr�iește fiecăr�ia ceea ce are nevoie pent�� mânt�irea proprie și a celui de lângă noi, pent�� că ne
cunoaște bine pe fiecare. Însă Dumnezeu nu ne oferă doar un sing�r dar ci mai multe: dar�l vieții, dar�l sfințeniei,
dar�l prieteniei Sale și un dar specific fiecăr�ia. Ce facem cu aceste dar�ri?
Se poate citi din document�l Crist�s Vivit nr. 287-289. Apoi se discută pe marginea tex��lui. Int�odu-
cem și ter�enul de vocație precizând că vocațiile nu sunt numai cele la preoție și viața consacrată.
Invităm diferite persoane să vorbească despre dar�rile specifice pe care le-au primit ei. De recomandat
să vină medic, persoane cu diverse meserii, un preot, persoană consacrată, sau voluntar etc. care nu
au o legăt�ră directă cu membrii g��pului.
Propunerea 1: De organizat o Sfântă Lit�rghie în duminica ,,Bunului Păstor”.
Sugestii pent�� Sfânta Lit�rghie:

De aranjat un decor în fața altar�lui, cu un glob sau o biserică (reprezentând popor�l lui Dumnezeu) și două
mâini care țin un cadou, iar la predică, să se sublinieze ideea că fiecare dint�e noi am primit de la Dumnezeu un dar,
o vocație și acestea t�ebuie puse în slujba aproapelui, numai așa putând să răspundem afir�ativ la dar�l lui
Dumnezeu. La sfârșit�l Sfintei Lit�rghii, putem dist�ibui un bilet sub for�ă de cadou cu diferite mesaje:
- „In dar ați primit, în dar să dați”
- „M-ai chemat? Iată-mă!”
- „Doamne, ce vrei să fac?”
31
9. CHEMAREA PRIETENULUI
Propunerea 2: De organizat un moment de r�găciune cu g��pul de tineri.
Rugăciune de început: „Vino, Duhule Preasfânt!”

De citit un pasaj din Evanghelie (ex. In 15, 12-17)
Se poate crea o listă cu calități. Pe o coloană pot fi t�ecute cele pe care le avem deja, iar pe alta, cele pe care le
dorim. Dacă g��pul se află în biserică, coșul se aşază pe altar, iar tinerii își vor pune acolo listele personale.
Se poate scrie și o r�găciune personală de mulț�mire căt�e Dumnezeu, pent�� tot ce ne-a dăr�it și cerându-i
în același timp, curajul de a răspunde pozitiv la dar�rile sale. Aleatoriu, r�găciunile pot fi recitate cu voce tare.
Încheierea se face cu cântecul: „Isuse, t� ne-ai chemat...”
În ur�a unor discuții sau pe baza a ceea ce cunoaștem despre membrii g��pului, putem organiza
o ieșire la un cent�� de copii sau de băt�âni, pent�� a desfășura împreună cu aceștia diferite activități,
în f�ncție de vocația membrilor g��pului.
atelier de pict�ră
jocuri o după amiază în care membrii g��pului
mimică să-și pună în evidență talanții.
canto etc.
La sfârșit�l activității, putem sugera par�icipanților să ne împăr�ășească, în câteva cuvinte, din
ex�eriența lor sau să răspundă la înt�ebarea: Cum v-ați simțit oferind și celorlalți din dar�l primit de
la Cristos?
Propunerea 1: Gr�pul parohial poate pregăti o scenetă ilust�ând modul cum răspundem
la dar�l unei vocații sau un cântec pe aceeași temă, care pot fi ulterior prezentate în fața
comunității sau a alt�i g��p de tineri, cu int�oducerea în temă.
Propunerea 2: Vizionarea filmului : „The stor� of Ben Carson: Giﬅed Hands”.
Este vorba despre un băiat de culoare care a crescut fără tată și care, la şcoală era codașul clasei. Asta până în ziua în care
mama lui îl t�imite la bibliotecă, ca să citească în fiecare zi căr�i. Cu pași măr�nți dar sig�ri, băiat�l iese din tipar�l „codașului”
și începe să iubească st�diul... de aici și dorința de a învăța mai mult și de a ajunge medic. Iar astăzi chiar este cel mai cunoscut
medic neurochir�rg din lume. Dr. Ben Carson este inter�retat în film de renumit�l actor Cuba Gooding Jr.
Vizionarea este ur�ată de discuții pe baza filmului:
Ce calități are doctor�l Ben Carson? Cum și-a dat seama de dar�rile primite de la Dumnezeu? Cum a răspuns Ben
la aceste dar�ri? Care a fost relația lui Ben cu Dumnezeu? La rândul meu, conștientizând ce am primit în mod
g�at�it de la Dumnezeu, care este răspunsul pe care îl dau lui Dumnezeu?
32

Itinerar Formativ (Vol 2, AP 2020-2021)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Itinerar Formativ (Vol 2, AP 2020-2021)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ITINERAR FORMATIV

Dragi lucrători pastorali,

Un nou an pastoral ne oferă posibilitatea de a merge mai depar�e cu

Pr. Marian Blaj,

1. TÂNĂRUL BIBLIC - OGLINDA TÂNĂRULUI DE ASTĂZI ............................. pg. 3

2. ÎMPREUNĂ CU TINERII, PENTRU O BISERICĂ TÂNĂRĂ ........................... pg. 6

3. TINERII ȘI BISERICA ÎNTR-UN DIALOG SINCER ............................................ pg. 9

4. AL DOILEA ADEVĂR: CRISTOS TE MÂNTUIEȘTE

5. ALĂTURI DE CRISTOS, ÎNFLORIM ........................................................................... pg. 18

6. TÂNĂRUL, PUNTE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE TRECUT ȘI VIITOR ........................ pg. 20

7. PAPA DOREȘTE O TINEREȚE ANIMATĂ DE NOUTATE

8. FAMILIA, MUNCA ȘI IUBIREA, CĂI SPRE TINE ÎNSUȚI .............................. pg. 28

9. CHEMAREA PRIETENULUI .......................................................................................... pg. 31

Propunere 1: în sala de cateheză, ﬁecare tânăr așază pe o masă pusă în cent��, un

Propunere 1: Tombola cu probleme în cercul soluțiilor (concurs)

În cadr�l Sﬁntei Lit�rghii a tinerilor:

Propunerea 2: Pent�� că tinerețea act�ală este rodul existenței înaintașilor, ar putea ﬁ

Propunerea 3. Ieșire de g��p la munte, în dr�meție - organizare proprie (locație, masă și

Propunerea 1: Tânăr�l și reacția sa la nevoile din jur�l său

Activitatea 1: Sinteză și mesaj

Propunerea 2: Tânăr�l și lumea digitală în care t�ăiește

Activitatea 1: Prezentarea realității digitale din viața tânăr�lui, cu plusuri și minusuri

Grupa 1: Avantajele tehnologiei (telefon, tabletă, computer) în viața tânăr�lui;

Grupa 2: Implicațiile negative ale tehnologiei în viața tânăr�lui;

Propunerea 1: Pe o perioadă stabilită în interior�l g��pului, timpul, pe care în mod obișnuit

Cântec: Ubi caritas et amor, ubi caritas, Deus ibi est.

Lasă-l pe Dumnezeu să te iubească Asta e tot�l.

Rugăciune de final: Cristos în mintea mea

Cristos în mintea mea ca să pot vedea ce este adevărat;

Propunerea 2: Coordonator�l le prezintă tinerilor tema și îi provoacă să propună activi-

Propunerea 1: Cum arată cr�cea mea răscumpărată?

(*schema: eu + (r�găciune, reconciliere, prietenie cu Isus)= EU - așa cum mă vede Dumnezeu)

Moment de întâlnire cu Isus

Rugăciune pent�� început:

Propunere 2: Lectio divina

Propunere 2: Lit�rghie speciﬁcă

Propunere 1: Se poate vizita un azil de băt�âni, iar împreună cu moderatorii săi de

Zile de formare cu grupul

Propunerea 1: Sfânta Lit�rghie

Propunere 1: Voluntariat cu moment de for�are

Propunere 2: Voluntariat la noi acasă

Propunere 1: O zi de provocări ar�istice

Organizăm o zi în sala de cateheză, în care pregătim un concurs pe perechi, cu t�ei probe:

Propunere 2: Jocuri de imaginație/rol

Propunere 3: Jocuri de mişcare

Propunere 4: Treasure hunt prin oraş

Vizionarea ﬁlmului „Fireproof ” (Fur��na de foc)

Propunerea 1: De organizat o Sfântă Lit�rghie în duminica ,,Bunului Păstor”.

Sugestii pent�� Sfânta Lit�rghie:

Propunerea 2: De organizat un moment de r�găciune cu g��pul de tineri.

Rugăciune de început: „Vino, Duhule Preasfânt!”

Propunerea 2: Vizionarea ﬁlmului : „The stor� of Ben Carson: Giﬅed Hands”.

S-ar putea să vă placă și