Procesul care duce la boala

Vrem sa punem baza pe ceva care este absolut. Eu iubesc absolutul. Intotdeuna am urat
nesiguranta sau sa fie ceva acolo care sa nu pot eu sa pricep. Iubesc adevarul pentru ca este
intotdeauna absolut. Nu ai cum sa fi medic si sa ii spui pacientului „poate”. In intreaga fiinta
umana, daca totul este reglat de lege trebuie sa cunosti cum functioneaza si trebuie sa stii ca nu este
nimic fara o cauza sau la voia intamplarii.
Am vazut pana acuma ca totul este condus de o lege fundamentala. Am vazut care sunt
nevoile omenesti, cele fizice si spirituale. Am vazut ca este o nevoie primara care pune in functie
tot mecanismul. Totul porneste de la iubire. Daca dragostea este o nevoie, inseamna ca omul trebuie
sa aiba o parte spirituala in el.
Intr-o zi am vrut sa tai un pom cu drujba. Am pus doar benzina si am pornit drujba. A
functionat pe moment, dar dupa putin timp s-a oprit si nu a mai mers. M-am dus cu ea la magazin si
acolo m-au intrebat ce combustibil am pus. Le-am spus ca benzina. Au golit rezervorul, au pus
benzina amestecata cu ulei si drujba a pornit si a mers bine. Am invatat o lectie in ziua aceea. Nu
poti sa pui intr-o drujba care are nevoie de ulei si benzina doar benzina pentru ca nu iti va functiona
motorul, chiar s-ar putea strica. El a fost facut sa mearga stas numai cu combustibilul descris. Asa
suntem si noi. Avem toti combustibilii prescrisi. Nici unul nu este la alegere. Nu putem spune: azi
nu am benzina, pun motorina. Motorul nu poate astfel functiona si nici noi.
Cu toții stim ca trupul functioneaza cu mâncare, bautura, dar el este dependent de ganduri
care trebuie sa i se potriveasca lui. Daca nu ii dai ganduri care se potrivesc (combustibilul gresit), el
se strica, exact ca si drujba. Trupul nostru este fizic, functioneaza cu lucruri materiale. In fizica toti
combustibilii sunt fixati. Cand avem un gand care face un curent nepotrivit trupului, trupul nu mai
functioneaza bine. Vom vedea cum omul gandeste si cum gandurile lui ii strica viata si sanatatea.
Duhul ia deciziile care sunt iesire din duh, dar sunt intrare pentru trup. Ca duhul sa
dea o decizie la iesire, trebuie sa aiba si o intrare („priza” duhului) pe unde intra
combustibilul. Duhul ia combustibilul (informatia) din exterior, acesta se transforma in ganduri,
gandurile in decizii si prin deciziile duhului se genereaza curentul in trup (cap 8). Deci
combustibilul luat in duh ajunge in trup ca si curent, iar daca acel combustibil este potrivit trupului,
trupul va funcționa corespunzător. Care este combustibilul necesar duhului pentru a face curentul
potrivit trupului? Dragostea este combustibilul necesar vietii.
De unde stiu daca un om gandeste corespunzator? Ma uit la „pian”, ,,pianul” este obiectiv.
Ceea ce el arata este 100% corect pentru ca el este un robot, el nu poate sa aleaga ceva. El da afara
exact ceea ce intra in el (in duh). Cine este ,,masura” pentru gandirea noastra, duhul sau trupul?
Trupul, el este o masura obiectiva a modului nostru de gandire. Noi putem respira ce vrem, dar cine
ne va spune daca ce am respirat este corect? Trupul. Noi putem bea ce vrem, dar cine ne va spune
ca ceea ce am baut este corect? Trupul. Noi putem bea ce vrem, dar trupul ne va spune daca ce am
mancat a fost sau nu corespunzator. De aceea trupul ne spune daca impulsul electric facut de duh
prin decizia luata este corespunzator sau nu trupului. Astfel putem masura cu o unitate obiectiva
ceva ce nu vedem, gandurile.
Tot ce faceti a fost mai întâi un gand. Putem construi o casa fara sa nu gandim mai intai cum
se face? Din gand iese tot ceea ce vedem. Gandul daca nu il cunoastem, daca este corespunzator sau
nu trupului, nu vom stii ce aduce boala, dereglarea. Dupa trup trebuie sa ne dam seama care gand
este corespunzator si care nu. Trupul ne va arata prin starea sa.
Va voi explica primul caz in care am vazut modelul cum se face boala, cum functioneaza
gandul si cum aduce el un dezechilibru in trupul uman. Acest model se repeta in orice caz, deci
lucrurile devin simple!
  Exemplul 1
O femeie de 30 ani avea dureri de cap de doua săptămâni, care nu ii treceau cu nimic.
Medicamentele nu o ajutau. M-am uitat la sinusuri, nu avea nimic. Am trimis-o sa isi faca o
tomografie la cap, dar nu se vedea nicio problema. Acuma ce sa fac cu ea? Am citit in cartea Divina
vindecare ca trebuie sa cunosti cauza daca vrei sa fii medic.
Durerea este ceva fizic sau ceva spiritual? Durerea vine din trup sau din duh? Din trup.
Astazi avem posibilitati sa vedem durerea in creier. In cortex este acel loc unde duhul percepe
durerea. Intr-un RMN functional se poate vedea ca atunci cand omul are durere el are un
metabolism diferit in scoarta creierului sau. Asta ne arata ca durerea este fizica. Durerea este un
proces chimic perceput de duh ca si durere. Durerea este un semnal de alarma la care va trebui sa
stim cum reactionam. Este ca si setea, foamea, sau aoboseala. Durerea este un semnal de alarma
enorm de important care iti arata ca trupul nu functioneaza corect. Duhul percepe durerea si o sa
vedm imediat de ce vine ea.
Durerea este un proces care nu il putem tagadui pentru ca este chimie. Poate trupul sa isi
faca dureri? Poate un lemn sa se zgarie singur? Nu poate. Cineva trebuie sa il faca pe trup sa nu
functioneze bine. Am eliminat cauzele fizice: mancarea, bautura, loviturile, ereditatea. Ce mai
ramane? Gândul. Am intrebat-o pe femeie ce s-a intamplat acum doua saptamani, pentru ca de
atunci a venit durerea de cap si nu a mai trecut. Femeia mi-a spus ca in urma cu doua saptamani a
aflat ca a inselat-o prietenul ei. Dupa numai un an in care au trait impreuna, el a inselat-o. Femeia
avea aceasta problema, stresul acesta.
Dar de ce vin durerile de cap? Ca sa o ajute pe ea. De exemplu, daca noi ne dam cu ciocanul
in deget, de ce avem dureri? Ca sa stim sa nu mai dam cu ciocanul in deget, ca sa nu ne mai lovim.
Durerea este ceva neplacut. Durerea este un semnal de alarma prin care noi percepem ca ceva nu
este in ordine. Acuma, ce nu este in ordine la femeia aceasta? Nu e in ordine felul ei de a gandi si
trupul ii spune ,,nu mai da cu ciocanul”, adica sa nu mai gandeasca astfel. Cum da cu ciocanul? Hai
sa vedem ce ganduri are ea. Inainte de a fi inselata, ea avea ganduri bune, de iubire. Aceste ganduri
pozitive ne fac si noua bine. Orice gand liber, adica acela care il gandesc ca vreau sa il gandesc,
face in trup doar un curent bun. Exista doua feluri de ganduri cand te scoli noaptea. Ori este un
gand ca te preocupi cu ceva care iti place, dar sunt si ganduri cand ai o problema. La ganduri libere
dormim bine, la ganduri nelibere nu mai poti nici sa dormi bine. Tot ce ganditi liber va fi trupului
benefic. Ii va da trupului curentul corect. Un gand liber este un gand care vreau sa il gandesc, iar un
gand neliber este un gand care trebuie sa il gandesc desi nu as vrea sa il gandesc si nu pot scapa de
el.

Curentul electric (sagetile in jos) se duce din cortex in tot trupul. Din locul de unde se afla
durerea in trup vine un curent diferit care ajunge la scoarta si duhul il percepe ca fiind durere.
Aceasta femeie atata timp cat gandeste liber nu are dureri de cap. Apoi vine informatia cu privire la
prietenul ei. Ea trebuie sa evalueze informatia. Informatia care vine este impotriva nevoii ei. Ea
primeste o antinevoie si incepe sa gandeasca negativ. E dezamagita, ranita, suparata si se gandeste
cum sa se razbune. Fiecare din noi, automat, cand i se face ceva rau, se gandeste la razbunare.
Avem acea nevoie de drepatate si noi credem ca prin razbunare facem drepatate.
Am avut o data un pacient mai in varsta care spunea ca el nu se razbuna, dar tot el mi-a
povestit ca nevasta lui il pacalise si el i-a dat 4 ani de gratie sa o astepte, iar apoi pentru ca ea a
continuat, a divortat de ea si nu mai vorbeste cu ea. Asta e tot răzbunare, doar ca el nu o considera
ca fiind razbunare. Omul este atat de autoinselator.
Femeia aceasta mi-a povestit ca la servici i-au spus colegele sa se razbune pe sotul ei. Doar
au pus paie pe foc. S-au facut durerile de cap mai tari. Acuma i-a gandeste asa ca vrea sau nu are
incotro? Ea ar avea posibilitatea sa gandeasca diferit. Noi suntem asa inselati ca noi credem ca
atunci cand se intampla ceva care nu nimereste nevoia noastra, noi am avea posibilitate de alegere
asupra evenimentelor. Nu avem.
Cand ne supărăm, ne supărăm ca vrem sau pentru ca nu avem de ales? Eu niciodata nu am
ales sa ma supar, dar nu am incotro, ma supar cand am antinevoi si ca urmare primesc ameteala,
dureri de spate, etc. Vreau sa gandesc asa sau nu am alegere? Nu am alegere, este înnăscut. Nu
poti invata sa nu te mai enervezi. Va trebui sa vedem de ce ne enervam, de ce gandim cum
gandim. Unde intra informația, acolo va trebui analizata. Va trebui sa vedem de ce analizăm
gresit informația. Aceste ganduri nelibere sunt daunatoare trupului. Trupul o dovedește. Gândurile
nu ar fi daunatoare daca ele nu ar fi din prizonierat. Orice om care are dureri de cap care nu vin din
cauze fizice, el are acele dureri de cap pentru ca are ganduri nelibere. Le gândești fara sa vrei. Omul
nu se cunoaște. Omul crede ca el ar putea sa gandeasca totdeauna ce vrea, dar daca nu
analizăm corect informatia la intrare, vom avea ganduri nelibere si la iesire o vom dovedi.
Dezamagirea, ranirea sunt la iesire, sunt efecte ale informatiei preluate. Acea informatie care
a preluat-o nu a judecat-o corect pentru ca prin felul cum gandeste isi ia prizonier propriul
duh si trupul zice: au, te rog schimba gandirea, schimba ieșirea din tine care este intrare in scoarta.
Femeia a spus ca nu l-ar lăsa, dar l-ar face fidel. Poate face asta? Nu. E bine că nu îl poate
face fidel? Duhul nu poate fi obligat. Fidelitatea este un act voluntar. Nu poate fi nimeni obligat la
fidelitate. Noi am fost făcuți ca să nu putem fi controlați de nimeni. Omul se ia prizonier când vrea
ceva ce oricum nu poate.
Deci aceasta femeie are un creier care nu functioneaza corect. O doare capul. Creierul ii
transmite ca acolo sus ceva nu e in regula cu combustibilul. Ea va trebui sa isi dea seama. Cand o
doare capul, ce ii lipseste daca nu a fost lovita? Ii lipsea iubirea. De ce are ea prieten? Pentru ca are
nevoie de iubire. Astfel cand aude ca el este infidel, ea crede ca ii lipsește iubirea. In momentul
acela cand ea crede ca el nu o mai iubeste, începe sa gandeasca negativ, este dezamagita, ranita, are
gânduri de răzbunare. Supararea ei face un curent care nu este potrivit creierului. Acuma
creierul ,,striga dupa ajutor” si ea trebuie sa inteleaga ce face gresit. Pe el nu il doare capul. El nu
are nimic, doar ea. Intodeauna victima se imbolnaveste, nu vinovatul. Ce gandeste victima de se
îmbolnăvește? Gandurile ei nu sunt ganduri libere. Nu sunt ganduri pe care ea le alege sa le aiba
pentru ca nu o mai lasa sa doarmă, e tot timpul ocupata cu el. Tot timpul se invarte intr-un cerc si
nu are iesire. Creierul ei este intr-o problema, intr-o bucla infinita. Atunci cand noi nu avem iesire,
dam trupului nostru un curent electric care il distruge. Si atunci nu e de mirare ca intram in
depresie, ne ia ameteala, sau eu stiu ce se intampla. Noi credem ca celalalt ne-a facut un rau.
Cine are dreptate, gandirea femeii sau durerea ei de cap? Cine dovedeste ca ea nu
gandeste corect? Durerea ei de cap dovedește ca felul cum evaluează informația care a batut
la usa nu o evalueaza corect (orice informatie care ajunge la noi nu putem sa nu o evaluam).
Daca ai evalua-o corect cate ganduri de prizonier ar avea? Niciunul. Pentru ca evalueaza acel
eveniment incorect, ea se ia prizonier in duh si trupul se îmbolnăvește.
Cand am vazut acest proces, dupa aceea in cati oameni credeti ca l-am mai vazut? In
fiecare om! Daca veniti la mine la consiliere, veti avea acelasi tipar de gandire. Adica, aveti o
nevoie pe care nu aveti cum sa o dati la o parte: nevoia de dreptate, fidelitate, pace, bucurie, liniște,
siguranta, adevar. Toate acestea sunt nevoi care nu le puteti da la o parte. Acuma cineva va minte,
va fura, va face ceva si apoi a fugit si Dumneavoastra aveti dureri de cap, de exemplu. De ce?
Fiecare om cand altii fac o greșeală, evalueaza greseala aceea impotriva lor. In momentul in care
evalueaza acea greseala împotriva lor, trupul lor nu mai funcționeaza corect si aduce semnale de
alarma: dureri de cap, amețeală, tensiune, etc. Nu conteaza simptomul, efectul. Are acelasi tipar de
pornire. Important este ca cel care are simptomul sa il poata intelege. Daca noi nu intelegem
simptomul, cine sa ne ajute?
Ați avut vreodată o problema nerezolvabila? Atunci de ce ne mai stresăm să o facem? Orice
problema nerezolvabilă este așa doar pentru ca noi vrem ceva ce oricum nu putem. V-ați chinuit
vreodată să opriți zăpada, să opriți sa mai ningă? Ați încercat vreodată sa treceți prin perete? De ce
nu? Pentru ca știți ca nu puteți. Dorinta de a avea grija de copii, de a-i proteja este normala, dar poti
sa ii protejezi la distanta? Nu poti. Dar de ce nu stai linisit atunci? Grijile se duc la distanta, catre
copii. Orice problema umana apare pentru ca vrei sa rezolvi ceva ce nu este in capacitatea ta
de a rezolva.
 Exemplul 2
Un cuplu este maritat de 40 de ani. Ei sunt intr-o biserica crestina conservatoare si erau
consilieri de mariaj. Intr-o zi vine o tanara in biserica care se aseaza langa el si are cu 38 de ani mai
putin ca el. Cei doi au ajuns sa se indragosteasca. Omul uita 40 de ani de consiliere de mariaj,
divorteaza si traieste cu tanara aceasta. Daca esti barbat in varsta de 70 de ani si vine o femeie de 32
de ani si vrea ceva de la tine, ai fi ispitit sau nu? El este ispitit, divorteaza si se bucura de cea tanara.
Cine se imbolnaveste din cei 3? Fosta sotie devine pacienta mea dupa 4 ani dupa ce s-a intamplat
totul. Ce credeti, vine ca o persoana libera la mine in cabinet sau ca un prizonier? Prizonierul cui?
Al propriei gandiri pentru ca ea spune ca acela este barbatul ei.
Dumnezeu, in cazul ei a mai pus si putina sare pe rana. Cand au divortat s-a facut partajul.
La partaj, in Germania se injumatateste pensia. Fiecare da celuilalt din pensia lui cand divorteaza.
Cel care are pensia mica are un castig. Ea are pensia mai mare. Acuma ea, dupa 44 de ani de
crestinism imi spune mie cu tristete asa: ,,Eu acuma ii mai finantez si fericirea fostului sot.” Nu ar
trebui fiecare crestin sa fie fericit pentru ca ii finanteaza cuiva fericirea? ,,Este mai ferice sa dai
decat sa primesti” (Apostolilor 20:35). Femeia ar trebuie sa isi iubeasca fostul sot si sa gandeasca
asa: "Saracul de el, ii stiu damblaua, a fost bun 40 de ani, acuma sa se duca acolo unde e fericit si
ma bucur ca pot sa il si susțin". Daca ar gandi asa, femeia ar fi libera. Nu ar avea tiuit in ureche,
ameteli, nopti nedormite pentru ca ar gandi conform nevoilor trupului fara ganduri de prizonierat.
Dumneavoastra cum ati reactiona? Daca reactionati ca si ea, crestinismul cata valoare mai are?
Doar pana apare o astfel de situatie. Atunci cand aceasta femeie mi-a adus istoria ei, m-am intrebat:
dupa 40 de ani de mers la biserica sa nu iti poti iubi dusmanul? Te-ai dus degeaba din pacate.
Am intalnit pe cineva care avea 72 de ani si era in biserica din copilarie. Dumneaei imi
spunea ca nu are siguranta zilei de maine. Daca eu ajung la 72 de ani de credinta si de mers cu
Dumnezeu imi voi pune problema zilei de maine?! Evident ca nu. Cu cat avansez in credinta cu atat
grijile se micsoreaza. Dar la noi nu se intampla asta. In cabinet am observat ca nu conteaza ce
religie ai, cand te lasa barbatul sau femeia, reactionezi la fel, indiferent ce religie ai. Pentru ca te iei
singur prizonier, ai ameteli, dupa 4, 5, 7 ani ai cancer si mori pentru ca esti in prizonierat
involuntar.
 Testul dovedeste o situatie noua sau o situatie veche? Un test dovedeste numai o situatie
veche. In cine s-a increzut omul acesta in cei 40 de ani de consiliere mariala? In sotia lui. Fiecare
om va fi testat. La un barbat la 70 de ani este destul doar o femeie tanara ca sa il testeze. El va da pe
fata in cine este increderea lui, in Dumnezeu sau in om. Un test (o încercare) scoate la iveala
adevărul.
Noi ne luam singuri prizonieri fara alegere cand cineva face ceva care este o antinevoie.
Boala doar dovedeste incapacitatea de a te controla intr-o situatie neplacuta. Atunci primim dureri
de cap, de spate, ameteala, etc. Mecanismul este identic la orice om. Orice om se face singur
bolnav, se ia prizonier singur involuntar pentru ca cineva face ceva gresit. Nu el face greseala.
Bolnavii nu sunt aia care fac greseala, ci bolnavii sunt cei care se supara pe greseala altuia. Toți
oamenii se fac bolnavi prin aceea ca ei gândesc ceva care este greșit si vor ceva care este
greșit.
 Exemplul 3
Era un barbat care intr-o zi a venit cu multe boli la mine. A facut infarct la 50 de ani si i-au
facut 3 bypassuri. In 9 luni bypassurile au crescut la loc. I-au facut iara 3 bypassuri. Același lucru
se intampla in aceeasi perioada. I-au facut iarasi niste bypassuri ca sa nu moara. A treia oara boala
nu i-a mai inchis bypassurile, ci i-a inchis rinichii si acuma trebuie sa faca dializa. Boala a continuat
si pana la urma a primit si cancer de colon. Eu i-am luat toata istoria sa gasesc când și cine nu i-a
facut pe plac, unde ceva s-a intamplat in viata lui si i-a adus o nenorocire. Istoria lui parea
impecabila. Primul lucru care se intampla este la 60 de ani cand una din fiicele sale moare inecata,
dar el avea bolile si la 50 de ani.
Daca stii ca nu exista efect fara cauza si stii ca numai mintea poate sa faca infarctul, tu
trebuie sa gasesti o cauza. Dumnezeu mi-a dat un gand si a fost prima data cand am intrebat pe un
pacient acest lucru, si anume ,,Ati avut cumva o prietena inainte sa va casatoriti?” Mi-a spus ca da.
Mi-a spus ca avea o fata de un an de zile si pana sa se casatoresca cu ea a venit un american si i-a
furat-o, a dus-o in America in anii ‘60. Ea i-a scris doar o scrisoare de ramas bun si a plecat. Omul
prin anii ‘90 incepe sa o caute in America. O gaseste intr-un oras si isi dau intalnire. Intra autobuzul
in gara si o vede. Inca tinea la ea. Vi-ar fi convenit sa fiti nevasta lui? Mintea lui era inca la prima
lui iubire. Nu putem sti ce are altul in mintea lui. Nici nu conteaza.
Poate sotia mea sa ma faca fericit? Nu poate nimeni sa ne faca fericiti. Legea fundamentala
nu permite. Fericirea este un act unde iei (nevoia spirituala) ca sa o dai (faci fapte cu bucurie).
Actul este al nostru, nu al altuia.
Eroarea
Toti oamenii au o eroare la intrarea in duhul lor, adica la usa de intrare a informației
(cap 8) si de aceea noi evaluam informatia in mod incorect. Aceasta evaluare incorectă ne face
sa nu avem solutie si cand nu ai solutie trupul se distruge, te imbolnavesti. Tiparul este identic
in fiecare om. Atunci am zis, daca fiecare om se îmbolnăvește pentru ca altii nu il iubesc, inseamna
ca altii sunt de vina, nu? Omul crede ca daca sunt iubit, imi merge bine. Ceea ce face celalalt chiar
va poate afecta sau nu? Noi credem ca da, dar de fapt nu ne poate afecta. Legea spune daca tu nu iei
(crezi) Daca tu evaluezi corect acel lucru, nu te afecteaza. Evaluezi informatia si zici: ,,săracul
barbat, a pacatuit, s-a dus cu alta femeie” si iti e mila de el. Daca iti e mila de el, mai ai dureri de
cap? Nu, sa știți ca durerea de cap vine doar din mila de sine.
Persoana cealalta nu este in gestiunea ta, este doar in gestiunea ei. Fiecare se poate gestiona
doar singur. Dansa ar vrea sa il gestioneze si pe el pentru beneficiul ei. Femeia aceasta crede ca îl
poate face fidel pe prietenul ei. De fapt nu poate. Ea se inseala crezand ca ceea ce face el ii
dauneaza ei. Asa gandeste toata lumea, toti gandim la fel. Cand prietenul o înșală pe prietena lui ii
face ei vreo pagubă? Asa am crede, dar vom vedea ca, conform legii fundamentale, nu este asa!
Poate prietena sa zica: tu imi datorezi fidelitate? Are omul un drept la ceea ce face altul? Ea se
imbolnaveste pentru ca vrea sa il forțeze sa fie fidel si nu poate. Ea crede ca fidelitatea lui ii da ei
un folos.
Eu cred, in eroarea mea, ca daca el e infidel, mi-a luat mie nevoia de fidelitate. Cred ca daca
ma minte, mi-a luat mie nevoia de adevar. Daca imi face nedreptate, mi-a luat mie nevoia de
dreptate. Cumplita eroare si toti gandim la fel! Eu nu as fi vazut niciodata ca noi toti gandim
eronat dacă nu as fi avut legea fundamentală, prizonieratul duhului si boala fizica. Ele toate
imi dovedesc ca omul se insala profund. Problemele lui nu sunt nimic altceva decat un rezultat al
autoinselarii. El evalueaza ceva ceea nu poate sa fie asa.
Orice om, in orice situatie, evalueaza evenimentul irațional, are o eroare care il face sa
gandeasca gresit. Nu as putea sa conving pe niciun pacient de al meu ca gandirea lui este
deficitara daca nu ar fi bolnav. Ceea ce distruge trupul nu poate fi normal, nu poate fi fiziologic.
Boala confirma ca gandul este incorect. Iti trebuie ratiunea ca sa pricepi acest lucru. Eroarea in om
este necunoscută omului si fara boala nu as fi vazut eroarea.

Eroarea aceasta este în fiecare om aceeași si îl face pe fiecare om să se ia singur prizonier

când intra într-o situație de criza. Deci toate deciziile le luam in subconstient si daca acolo avem o
eroare, toate deciziile noastre vor fi influentate negativ. Toti oamenii au aceeasi eroare care ii face
sa astepte ceva de la altii. E fain sa astepti ceva de la altii, sa fii la mana altuia? Eu tot ce pot sa fac
singur, fac singur. Rog pe cineva sa ma ajute numai daca ii fac o favoare ca ma ajuta. Trebuie sa fie
niste lucruri in care nu te pui nicioadata in dependenta celuilalt.
Daca boala nu ar veni am crede ca ceea ce gandim noi este corect. Vreau sa va spun ca
eroarea aceasta este descrisa in fiecare carte ca adevăr, numai in biblie este considerata ca
fiind eroare! Este atat de subtila eroarea încât nimeni nu o realizeaza. Daca nu as fi fost in
cabinet si nu as fi vazut-o la fiecare pacient nici eu nu mi-as fi dat seama. Aceasta eroare il
face pe duh sa se ia prizonier si astfel sa puna in trup un curent electric gresit.
La inceput, in cabinet, inainte sa descopar eroarea din om, am vazut efectele (iesirea din om,
faptele sale) si apoi incet, incet am ajuns la cauza, la eroare. Efectele erorii sunt urmatoarele:
 1. Eroarea ne sugereaza ca eu sunt dependent pentru dragoste de faptele si existenta
altora. Am gasit doua lucruri care il fac pe om spiritual confuz si fizic bolnav: fapta și
gândirea altora. El crede ca ce fac altii conteaza pentru el. Conteaza ce gandeste sotul despre
sotie? Toti cred ca conteaza, dar gandurile sunt doar ale aceluia care le gandeste. Conteaza ce
mananca sotia pentru mine? Evident ca nu, dar daca ea se ingrasa, atunci eu cred ca conteaza ce
mananca pentru ca mi se pare ca am un dezavantaj. Noi credem ca ce gandesc altii despre noi este
pentru noi important. Atunci daca ei gandesc vreo prostie noi suntem necajiti.
Mai intreaba cate odata sotia pe sot ce gandeste. Sotiile sunt curioase. Daca ii spui: ,,nu e
treaba ta, ma ocup si eu cu ceva”, va fi fericita femeia? Nu, pentru ca ea crede ca trebuie sa stie ce
gandeste sotul, altfel nu mai poate sa doarma.
Omul tot timpul vrea sa vada ce fac altii, sau ce se intampla cu altii. El nu se ocupa cu ce
face el, dar stie exact ce face vecinul, sotul/sotia, etc. De ce ne luam o sotie? De ce avem copii,
parinti, bunici, etc.?  Ca sa le dam iubire sau ca sa primim de la ei iubire? De ce s-a mutat acea
femeie impreuna cu prietenul ei? Ca sa dea (sa faca fapte iubitoare) sau sa primeasca iubire? Unii
zic ambele, dar asta inseamna ca poti sa mergi inainte si inapoi in acelasi timp. Deci nu se poate
deodata. Ori intri in relatie ca sa dai dragoste (sa faci fapte iubitoare) ori ca sa primesti. De aceea
toti oamenii datorita erorii intra in relatie ca sa primeasca pentru ca ei cred ca actiunea celuilalt ii
aduce lui un avantaj.
Noi credem ca fapta altuia ne aduce un beneficiu sau un dezavantaj ori existenta lui. Nu
vedem ca legea fundamentala spune ca trebuie sa iau ca sa dau. A primi nu este in lege, deci ceea
ce face altul este irelevant pentru fericirea noastră sau pentru satisfacerea nevoilor noastre.
Eroarea ne spune ca nu e asa. Eroarea spune asa: nevoile mele spirituale sunt satisfacute de
ceea ce fac altii.

Cand eu eram mai mic, nu stiam si mi-am facut ganduri ca voi fi fericit daca voi avea o
familie fericita. M-am gandit ca o femeie m-ar face fericit. Voiam o femeie sa ma intelegea, sa ma
asculte cand vorbesc si sa fie o femeie care dimineata cand se scoala sa zambeasca. Pe mine
zambetul totdeauna m-a atras. Am vrut mare lucru? Noi intram in casatorie ca sa ne inteleaga
celalalt si atunci ne strangem de gat. Eu m-am nascut ca si oricine cu aceasta eroare care mi-a
sugerat ca o femeie trebuie sa ma faca fericit.
Omul vrea sa stapaneasca pentru ca crede ca nevoia lui este împlinită de existenta celuilalt si
de ce face celalalt. Aceasta este radacina tuturor problemelor in relatiile omenești. Si cu animalele
este la fel. Daca iti moare animalul tu te imbolnavesti. Mi-a dispărut pisica chiar de Crăciun. Sotia
mea si pisica sunt de nedespartit. Sotia mea plangea dupa pisica si eu nu stiam ce sa fac.  Ma
gandeam la ea sau la mine? La mine ma gandeam. Eu nu suportam sa o vad suparata si atunci
voiam cumva sa o ajut pentru ca de fapt, ma ajut pe mine. Pisica a venit acasa pana la urma. Dupa
18 zile, pisica intra pe gaura ei. Era murdara si slaba, nemancata. A ramas inchisa in pivnita
vecinilor. Ei au plecat in concediu pana dupa Craciun si cand ei s-au întors acasa pisica a putut iesi
din pivnita.
2. Dacă noi credem ca oamenii trebuie sa ne satisfaca nevoile noastre atunci ei trebuie sa
fie in viata ca sa faca acest lucru. Daca ei mor, ce se intampla cu noi? Este dezastru. Am avut un
caz al unei paciente care din 2001 de cand i-a murit sotul merge la cimitir de doua ori pe zi. Merge
libera sau prizoniera? Prizoniera, pentru ca sursa ei de iubire este acolo. Daca ar putea l-ar invia,
dar pentru ea. Ce cauta ea la un mort? Ce cautam noi la morti? Sa nu ne pese? Nu e vorba de
nepasare, e vorba doar pe cine plangi cand esti in problema. Mergem la cimitir sa ii dam mortului
ceva? Nu, mergem pentru noi. Credem ca mortul ne mai poate da ceva. Daca am sti ca mortii nu ne
datoreaza nimic, i-am lasa sa se odihneasca linistiti.
Nimeni nu plange pe morti. Fiecare se plange doar pe sine, de aceea devine bolnav. Daca ai
plange mortul, ai fi bine. Tie nu iti pasa ca el a murit, ci zici: m-a lasat singura... Tristetea ei de
unde vine? Il plange pe el sau se plange pe sine? Fiecare se plange pe sine pentru ca vrea ceva de la
mort. Daca nu ai vrea nimic de la mort l-ai lasa sa se odihneasca in pace si ai trece mai departe. Dar
pentru ca tu crezi ca mortul trebuie sa fie acolo prezent pentru tine tu te duci la mormant. Asa s-a
dezvoltat cultul mortilor. Sunt multi oameni care vor sa vorbeasca cu mortii. Ce vrem de la morti?
3. Trebuie sa fim iubiti? Toti oamenii cred ca trebuie sa fie iubiti, respectati, laudati.
Cand am vazut ca fiecare om se imbolnaveste pentru ca crede ca nu este iubit, am zis ca ideea ca
trebuie sa fii iubit nu poate sa fie corecta. Ceva care te distruge nu poate fi corect. Omul nu e iubit
pentru ca i-a murit copilul, sotul/sotia, mama, etc. Pana la urma omul ajunge la ideea ca nu mai e
iubit si astfel se imbolnaveste.
De ce se supara o mamă, pe fiul ei adolescent, care dupa ce a mâncat bine, a lasat vasele
nespălate? Pentru ca nu a spalat vasele? Nu e obisnuita mama sa spele vasele? Oricum mamele
deobicei spala vasele, in loc sa ii puna pe copii sa le spele. De ce e supărată? Ce gandeste? Ea zice:
nu ma iubeste copilul, daca m-ar iubi ar spala vasele ca sa nu ma mai inpovareze si pe mine. E pura
mila de sine. Ea are dreptate ca copilul ar trebui sa spele vasele, dar ar fi trebuit sa il educe bine de
la început. Mamele cand e timpul sa ii puna pe copii la lucru, nu ii pun. Si atunci cand ei s-au
obisnuit sa faca mama totul, mama ar vrea sa schimbe ceva, dar l-a obisnuit rau deja pe copil.
Noi am obisnuit rau copiii pe care i-am adoptat. Am angajat o femeie in casa care sa stea
mereu cu copiii. L-am pus pe cel de 13 ani sa stearga si el masa. A zis: pai ea e platita. Nu-i istet
asta mic? Daca femeia e plătită sa stearga masa, el sta ca domnul la masa. Asa de rau i-am educat
ca nu sunt in stare nici sa duca farfuria de la masa in masina de spalat vasele.
4. Mai rau, credem că altii nu au voie sa ne greseasca (sa ne minta, sa ne fure, etc.). Am
avut o femeie care spunea ca e asa suparata pe sotul ei pentru ca nu fost sincer cu ea. Datoreaza
sotul, sotiei sinceritate? Poate sotia sa pretinde sinceritate de la sot? Este pretentia justa? Toate
probleme omului vin dintr-o pretentie fata de altul. Oricine pretinde ceva de la celalalt este mai
mare ca celalalt. Fiecare problema a omului vine din supraestimarea lui. Cine esti tu ca celalalt
trebuie sa fie sincer cu tine? Cine te face pe tine sa ai aceasta pretentie ca el trebuie sa iti fie
credincios, sau ca trebuie sa te iubeasca, sau ca nu are voie sa te minta,...?
5. Eu ii judec pe altii si ii condamn cand fac lucrurile gresit. Vine din eroare sau din
adevar? Din eroare. Va plac copiii care mint? De ce mint copiii? Am o intamplare cu o doua surori,
una de 17 și una de 15 ani. Părinții le-au luat telefoane noi (cu huse de protecție) cu condiția ca
seara când merg la culcare sa dea telefonul mamei ca să nu stea pe telefon, sa se culce. Fata de 17
ani a cumpărat un telefon fals de plastic, de jucărie, care arata ca telefonul real. Seara scotea
telefonul din husa, il baga pe cel fals în husa și îl dădea mamei. Și mama zicea: ce fata cuminte.
Intr-o dimineața, din întâmplare a mers mama în dormitor când fata era în baie. A deschis sertarul
noptierei, cauta ceva și a vazut mirata telefonul. A zis: asta de unde a aparut ca eu l-am luat aseara?.
Atunci a ieșit la iveala adevărul. Mama s-a supărat pe fata. Pe drept sau pe nedrept? Niciodata nu ne
suparam pe drept. Fata avea nevoie de libertate. Prin constrângere, prin aceea ca vrem sa îl fortam
pe om la bine, nu o sa facem niciodată binele. Va ieși mereu inversul. Trebuie sa îl ajutam pe copil
sa își controleze propria purtare. Cand face ceva sa facă din convingerea ca acel lucru este bun, nu
din constrângere.
La vârsta de 18 ani, fata a ieșit pe geamul din dormitorul părinților când ei dormeau și a luat
și telefonul cu ea. Acuma părinții sunt disperați. Am vorbit cu ei. Am încercat sa le explic ca
problema este la ei. În timpul conversației, tata nu zicea nimic, dar mama nu a vrut sa înțeleagă ca
dacă ea nu știe cum sa îl ajute, sa îl ghideze pe copil sa se controleze, ea face exact inversul binelui
care ar vrea sa îl facă. I-am spus ca dacă ea s-ar întoarce în inima ei sa zică copilul are voie sa îmi
greșească, ar câștiga copilul, pentru ca oricui copil ii place libertatea. Copiii fug la liberate sau la
prizonierat? Ei cred ca găsesc libertate, dar se duc exact în prizonierat, pentru ca dau de un băiat, de
un loc unde iar sunt puși în cătușe. Dacă nu înțelegem ființă noastră, în loc sa ii ajutam pe copii, pe
parteneri, in loc sa fim o raza de lumina pentru ceilalti noi suntem exact inversul. Nimeni nu o sa se
duca unde nu e bine. De ce sa nu fie locul caminului nostru centrul libertatii? De ce sa nu fiu eu
acea persoana care da libertate celuilalt si ii da voie si sa greșească. Imi ia mie ceva daca ma minte
sau nu e sincer fata de mine? De ce nu putem pretinde de la altii? Cine pretinde de la celalalt se
consider mai mare decat el. Il considera pe celalalt inferior, acest lucru vine din eroare.
6. Noi vrem sa controlam timpul si banii. Vi-a furat vreodata cineva timpul? Da, asa
credem, dar este o minciuna. Timpul nu este al nostru. Este al lui Dumnezeu. Nu se poate fura ceva
ce nu este al nostru. Este o eroare sa crezi ca cineva iti fura timpul. Noi vrem sa controlam ceea ce
este imposibil sa controlam.
Ati incercat vreodata sa controlati banii? Ati incercat vreodata sa controlati partenerul? In
familie unul e cheltuitor si celalalt strangator. Cel strangator vrea sa controleze pe cel cheltuitor. Eu
am facut cu sotia mea tot felul de aranjamente. Am zis ca ne consfatuim de fiecare data cand vrem
sa cunparam ceva peste 100 de euro. Sotia mea a acceptat si de acum incolo cumpara doar lucruri
cu 99 de euro. Am rezolvat problema? Nu. Daca reducem asta la 10 euro, rezolvam ceva? Nu. Pana
i-am dat-o Domnului. Am zis: ,,Doamne, este sotia ta, banii tai, Tu trebuie sa ingrijesti de aceasta
problema pentru ca eu nu pot.” -> cap 5
7. Cu cat avem mai multa putere asupra altora, cu atat credem ca nevoile noastre sunt
mai implinite. Poate stiti acel experiment care s-a facut in New York. O grupa de studenti au fost
prizonieri si o grupa de studenti paznicii inchisorii. Li s-a dat paznicilor putere deplinina asupra
prizonierilor. S-au comportat nornal sau anormal? Toti au devenit ca niste fiare salbatice. Se
dovedeste ca in momentul in care ii dai unui om puterea, el se schimba pentru ca puterea este cea
mai mare idee a fiintei noastre. Credem ca cu cat avem mai multa putere ne merge mai bine. Daca
esti milionar, nu iti ajunge, trebuie sa devii presedinte. Trebuie sa ajungi la putere. Omului ii place
puterea. De exemplu Arnold Schwarzenegger, el voia sa devina președintele Americii, dar nu a
putut pentru ca nu era nascut in America. Oricum a devenit guvernatorul statului California.
Este imposibil ceea ce noi vrem. Nu se poate ca cineva sa manance pentru noi, sa gandeasca
pentru noi, etc. Totul trebuie sa facem noi insine printr-o simpla exercitare a legii fundamentale (iau
ca sa dau). Ideea sa primesti iubire este înafara legii si totusi cu toții vrem acest lucru. Cu totii
credem ca nu merge altfel. Ideea sa fiu iubit si sa primesc ceva de la altii este actul altuia si nu
se afla in lege. Actul altuia nu poate sa imi dea nimic si nu poate sa imi ia nimic. De aceea ce
ne face bolnavi este înafara legii.
Acestea sunt efectele erorii. Care este eroarea omului? Deocamdata putem trage doar o
concluzie superficiala: eroarea trebuie sa fie aceea ca fiecare om se considera superior celorlalti.
Toate problemele umane de relatie, toate incercarile imposibile vin pentru ca omul crede ca este
superior fata de ceilalti. Eroare este adanca in noi. Eroare nu este constienta (cap 5). Daca nu o
vedeam la pacienti, eu nu o vedeam niciodata. Pacinetii mi-au facut clar de ce omul este singurul
sau distrugator si de ce nu poate fi ajutat. Pentru ca nu vede eroarea. El crede ca la el totul este in
ordine. Daca ii spun pacientei mele: sotul tau nu are nicio datorie fata de tine sa fie fidel, ea ce va
zice? Ma va aprecia ca si doctor?
Omul crede ca ceea ce cere si pretinde de la altul este legal si posibil. Este absolut impotriva
legilor naturii pe care le-a pus Dumnezeu. In urmatorul capitol vom vedea exact ce este eroarea. Ea
sta chiar la intrarea duhului si daca este acolo ne influenteaza toate deciziile.
Împlinirea legii fundamentale
Trupul nostru este o unitate de masura absoluta pentru ca functioneaza dupa legi
neschimbabile. Daca pui in el chimia gresita va reactiona? Da. Daca pui in el electricitatea gresita
va reactiona? Da. Trupul are nevoie de hrana. Duhul are nevoie de iubire, dreptate, etc. Sunt trei
intrebari la care trebuie sa raspundem corect si am fi sanatosi. Cine? Cum? De unde?

 Cine este raspunzator pentru ca in stomacul meu sa intre hrana? Eu. Ati spus vreodata
partenerului „mananca pentru mine prajitura asta ca sa ma simt eu bine”? Nu. Sau ,,bea un pahar de
apa si pentru mine ca mor de sete”? Ati considera acel om intelept? Nu, pentru ca ratiunea va
interzice prostia. Deci hrana si tot ce intra in stomac noi trebuie sa o facem singuri.
Cum e in cazul dragostei? Cine e raspunzator ca duhul sa aiba dragoste? Fiecare personal.
Cum apare lipsa de dragoste la om? Omul crede ca din cauza celorlalți, pentru ca ei nu ne iubesc.
Dar ratiunea ne ajuta sa ne dam seama ca e mai bine ca noi sa ne umplem duhul cu iubire si sa nu
fim dependenti ca altii sa ne bage vreo ,,perfuzie de iubire”. Deci cine este raspunzator ca eu sa am
dragoste in duh? Eu singur, nu am nevoie de altcineva (sot/sotie, partener, parinti, prieteni, etc.).
Noi involuntar credem ca altii sunt raspunzatori. Cum ar fi mai bine, eu sau altii? Eu, pentru ca
altfel nu as avea control, as depinde de altii.
  Cum fac ca sa umplu stomacul? Mănânc, cate acțiuni sunt in a mânca? Iau ca sa dau. Cand
mananc, scopul este sa dau stomacului mancarea, dar pot sa o i-o dau inainte sa o iau? Nu. Cineva
poate sa iti aduca mancarea, dar nu ti-o baga cu forta in gura. Asta trebuie sa o faci tu. O bagi in
gura, gura o da mai departe in stomac. Stomacul nu tine pentru el, da mai departe ce poate in sange
si restul da la bacterii. Nu tine nimic pentru el. Trebuie sa iei (nevoile spirituale) ca sa dai (adica sa
ai ganduri si sa faci fapte conform nevoilor noastre bune), aceasta este legea fundamentală a
universului. Cand mancam, dam trupului, punem trupului ceva la dispozitie. Trebuie mai intai sa
iau mancarea din natura si apoi sa o dau trupului.
Cum fac sa am iubire? Cand avem ganduri iubitoare ne merge foarte bine. Dar pentru a
avea ganduri iubitoare trebuie sa luam de undeva informatia. De unde a luat femeia aceea
informatiile? Femeia lua din prietenul ei. De unde iei asa devii. El era infidel si ea a devenit apoi
infidela pentru ca se gandea la razbunare.
Legea ne spune cum trebuie sa fac, mai ales cand sotul ma insala, sau in alte situatii
neplăcute. Vine iubirea de la mine? Vom vedea ca omul nu are iubirea sa (cap 5). Într-adevăr, noi
credem ca iubirea vine de la noi, credem ca e iubirea noastra si atunci credem si ca altul ne poate
iubi, ne poate da iubire. Daca noi am stii ca nu putem face iubirea si sa o dam, atunci ne-am da
seama ca nici altii nu o pot face si nu am astepta de la nimeni sa ne dea iubirea. Nu poti intr-o
specie sa te alimentezi din aceeasi specie, ar fi canibalism. Nu poti lua oxigen, apa, hrana de la
cealalta persoana, nu poti lua nici dragoste de la cealalta persoana pentru ca si acea persoana este in
dependenta acelorasi nevoi ca si tine. Nu se poate sa mergem unul la altul sa ne satisfacem nevoia
de dragoste, este imposibil. De aceea eu trebuie sa iau de la o sursa dragostea ca sa o dau
celorlalti.
 Am o sursa de unde sa iau iubirea ca sa o dau? Da, care este sursa? Avem iubire in natura?
Singura sursa a tuturor lucrurilor fizice este natura. Iubirea nu o putem gasi in natura. In natura
gasesti apa, aer, bureti, lucrurile chimice. In natura nu exista iubire! Poti sa o cauti peste tot pe
pământ, ea nu exista. Dar noi avem nevoie de iubire, deci trebuie sa fie totusi o sursa, trebuie sa fie
un loc unde sa mergi sa iei iubire. Sursa este Creatorul nostru. El ne-a creat cu aceste nevoi si
tot El ne-a pus la dispoziție sursele nevoilor.
Daca trebuie sa luam iubirea, de unde trebuie sa o luam? Unde este singura sursa?
Dumnezeu este sursa iubirii. Eu iau iubirea si pot sa o dau oricui pentru ca nu este iubirea mea (cap
2). Pot sa ii dau ganduri iubitoare unui om care m-a inselat? Omul crede ca este iubirea lui care o da
(cap 5). Crezand ca iubirea este a ta, nu poti sa o dai (adica sa faci fapte iubitoare). Iubirea care o iei
din Sursa poti sa o dai (adica poti face fapte iubitoare) si iti va merge bine. Astfel femeia si-ar putea
ajuta prietenul sa devina fidel. Oare poate deveni acel barbat fidel prin constrangere? Nu. Trebuie
sa devina fidel pentru ca ii place fidelitatea.
De ce s-a suparat acea femeie? Crede ca ceea ce a facut iubitul, i-a adus ei o dauna. I-a adus
prietenul ei o dauna daca a înșelat-o? I-a facut un rau? Am zice ca da, dar trebuie sa vedem daca
dupa lege acest raspuns este corect. Daca el i-a facut o dauna, ce fel de dauna i-a facut? I-a furat
ceva? Nici nu a atins-o. El era departe. Atunci de ce se supara femeia? Ea crede ca ii lipsește iubirea
daca el a insealt-o. Dar dupa lege, daca tu iei dragostea din Sursa, iti mai poate lipsi iubirea? Nu!
Duhul omului a fost facut sa aiba o relatie cu Dumnezeu si a fost facut ca Dumnezeu sa fie
sursa nevoilor sale. Duhul vrea, Dumnezeu a pus in vointa fiecaruia din noi iubirea, libertatea,
neprihanirea. Duhul omului nu are iubire in el. El trebuie sa si-o ia, dar o ia pentru a o da. El nu are
libertate in el, dar ia libertate ca sa faca fapte libere. El nu are dreptate si neprihanire in el dar le ia
ca sa faca fapte drepte. Facand aceasta el traieste si arata dreptatea, libertatea si iubirea Celui din
care ia ca sa dea mai departe prin faptele care le face si gandurile care le are. Cu cat ia poate sa dea
mai mult si cu cat da mai mult e mai feiricit si mai implinit.
 Trebuie sa dati gânduri bune la ceilalti. Ati rezolvat problema cand va ganditi la acea
persoana si va simtiti bine. Atunci stii ca in inima ta nu mai vrei nimic de la celalalt. Atunci esti
slobod (in cap 10 vom vedea cum putem fi eliberati). Iti aduci aminte ce ti-a facut, dar intelegi ca
nu ti-a facut ție. In momentul in care nimeni nu ti-a facut nicio greseala, poti sa ai numai sentimente
placute fata de el, nu fata de fapta. Fapta nu ni s-a facut noua (cap 5).
Cand e vorba de o fapta nu putem fi neutri. Nu putem numi infidelitatea buna, dar trebuie sa
stim cui se adresează. Ea este rea. Raul e rau si binele e bine. Ele nu se schimba si nu exista teren
neutru. Dumnezeu spune clar ce este corect si ce nu. Noi trebuie sa fim in stare ca la orice om cu
care ne-am întâlnit si a facut fapte rele sa ne putem gandi cu bucurie. Cand ne gandim la acel om,
trupul nostru reacționează cu emotii (cap 8) si daca ne simtim bine atunci problema e rezolvata.
Daca mai simtim problema, atunci in trupul nostru nu intra curent electric bun si acela ne va
vatama. Dar si aceasta se intampla ca sa ne invete ca trebuie sa iubim. De aceea iubirea de dusmani
este buna pentru noi, pentru ca nu ne vom imbolnavi. Daca ne împotrivim celui care ne face raul
deja suntem pacaliti.
Eroarea spune ca trebuie sa fim iubiti. A fi iubit al cui act este? Nu este al meu, este fapta
altuia. Sa fii dependent de fapta altuia nu este bine. Legea fundamentală spune ca noi suntem
dependenti de o nevoie pe care trebuie sa o iau de undeva. Dumnezeu este dragoste infinita si
atunci voi avea tot timpul de unde sa imi iau iubirea. Nu voi avea lipsa sa dau iubire. Traim din
dat. Ne va merge intotdeauna bine. Noi stam si asteptam la altii. Boala vine pentru ca vrem sa fim
iubiti. Pretentia (asteptarea) sa fii iubit, face boala. Ceva care nu pare ca ceva gresit, este
profund gresit!
In concluzie: Cine? Eu. Cum? Iau ca sa dau (legea fundamentala a universului). De
unde? Din Dumnezeu.
 Exemplul 4
Eroarea din noi ne face sa credem ca pentru a fi duhul nostru plin de iubire trebuie sa fie
iubit de altii, adica sa primească iubire. Sa fii iubit este fapta altuia. Este ca si cum ar putea altul sa
manance pentru tine. Uitați-va atat in vocabularul dumneavoastră, cat si in vocabularul tuturor,
fiecare vorbește de a fi iubit si nu de a iubi.
Am avut o pacientă cu multe alergii. Ea a inteles ca e o problema de iubire. Ea mi-a spus: eu
am multe persoane care ma iubesc. I-am spus: sunt convins, dar problema nu vine ca nu va iubeste
cineva, problema alergiei vine pentru ca dumneavoastra nu puteti iubi pe cineva.
Si in religie, se spune: Dumnezeu te iubeste, esti iubit, iubit. Si nu ne dam seama in ce
eroare suntem. Nu exista niciun text in biblie care spune ca tu trebuie sa fii iubit. In biblie se spune
ca tu trebuie sa iubesti, biblia este conform legii fundamentale. Tu trebuie sa actionezi ca sa ai
hrana in stomac, tu trebuie sa actionezi ca sa ai iubire in duh. Numai persoana, individul insasi
poate prin actiunea lui personală, sa satisfaca totalitatea nevoilor sale. Este imposibil, conform
legilor naturii, ca altul sa poata sa doarmă pentru mine, sa poată sa gândească pentru mine, sau sa
iubeasca pentru mine. Ideea ca trebuie altul sa te iubeasca, sau ca tu trăiești din ce primesti de la
altul este pur si simplu datorita erorii profunde din duhul nostru. Ce face altul isi face lui. Dupa lege
este imposibil ca altul sa te faca fericit.
 Exemplul 5
La aniversarea noastra de 30 de ani de casnicie in drum spre servici ma rugam la
Dumnezeu, ce cadou sa ii cumpar sotiei. Mi-am amintit ca ei ii plac trandafirii. Ma gandeam ca un
trandafir e 4, 5 euro si 30 de trandafiri vreo 150 de euro... aoelu! La cabinet cand a ajuns prima
pacienta, avea 24 de ani, nu mai putea sa manance de 3 zile. I s-a dus apetitul, capacitatea sa
inghita. Am consultat-o, nu are niciun nod la spate, nimic. Ce problema are? Stiti deja! Ea crede ca
nu mai este iubita. Cand crezi ca nu mai esti iubit ti se strange gatul pentru ca eroarea iti spune ca
trebuie sa fii iubit. Mi-a povestit cum e sotul ei. Dupa nunta au mers intr-un voiaj de 7 zile. 3 zile a
luat un hotel la plaja si 4 zile in oras ca sa fie mai ieftin. A luat doar 2 mese pe zi ca sa fie mai
econom. Fata s-a imbracat frumos seara gandindu-se ca vor merge la masa in oras. Barbatul ei i-a
spus ca mergem sa luam de la magazin ceva paine, o ungem cu pateu si gata cina. Il iubiti pe
barbatul asta? Va e simpatic? L-ati lua de sot?
Cand fata aceasta mi-a povestit, pe cine am vazut eu? Pe mine m-am vazut. I-am promis lui
Dumnezeu ca voi cumpara acei trandafiri ori cat ar costa. Nu puteam rezista imaginii pe care am
vazut-o despre mine. Vedeti ce bun este Dumnezeu! Sotia mea m-a sunat la telefon chiar atunci.
Am stabilit cu sotia ca ori de cate ori ma suna ea, raspund. Asa am facut afacerea ca ea ma suna
doar la urgente. Mai tarziu am realizat ca notiunea de urgenta la barbat si la femeie sunt diferite.
Am raspuns si mi-a spus ca a gasit o tufa de trandafiri si m-a intrebat daca poate sa o cumpere de
ziua noastra. Nu am rezistat sa nu o intreb cat costa. Mi-a spus ca 39 de euro. Am zis ca e bine,
intra in buget. 150 era extrabugetar. Am luat o lectie in ziua aia care nu o sa o uit niciodata.
Acuma ce puteam sa fac cu fata aceea de 24 de ani? Cum sa o ajut sa inghita iarasi? I-am
spus ca barbatul ei o iubeste pentru ca a luat-o de sotie. Iubiste el si banii, siguranta, dar o iubeste si
pe ea. I-am spus ca noi barbatii suntem mai inceti cu invatatul iubirii. Eu aveam 30 de ani de
casnicie si inca nu iubesc pe sotie asa cum ar trebuie. Asta e baietas de 2 ani. I-am spus asa: ,,Dă-i
sansa sa invete iubirea. Pana cand el invata iubirea ajuta-l putin. Fa asa, ori de cate ori il vezi,
zambeste. Care barbat poate rezista la zambetul unei femei? I se lumineaza fata. Ori de cate ori il
vezi nu ii mai spui nicio problema pe care o ai tu. I le spui lui Dumnezeu si El te ajuta. Barbatii nu
sunt buni la rezolvat probleme. Barbatului tau ii spui doar de bine.”
Dupa 3 luni am intalnit-o iar si mi-a spus ca a functionat. A inceput iar sa manance. Ideea
sa fii iubit nu exista in lege. Este rezultatul cand toti iubesc, toti sunt iubiti. Daca unul
asteapta sa fie iubit, armonia dispare. In ceruri toti iubesc, nu asteapta nimeni sa fie iubit.
Rezultatul este ca toti sunt iubiti. Nu este nicio dizarmonie. Daca unul singur ar astepta sa fie
iubit, toata armonia ar disparea. De aceea in biblie nu este niciun text, nicio aluzie ca aproapele
iti datoreaza iubire. In biblie scrie noi sa ne iubim aproapele, actiunea noastra. Nu conteaza cine
este aproapele sau ca te-a mintit, inselat, furat, etc. Tu trebuie sa il iubesti. Daca il iubesti esti
sanatos, daca nu poti te imbolnavesti. A da iubire este aceeasi necesitate ca si a respira. Eu trebuie
sa iau iubirea si sa o dau. Nimic nu are voie sa ma impiedice. Daca este o fapta a altuia care ma
impiedica sa il iubesc, cine are handicapul? Eu.
Daca cineva il putea provoca pe Isus si sa il faca sa nu iubeasca pe o persoana, Isus nu mai
era iubire. Au incercat oamenii sa Il faca pe Isus sa nu mai iubeasca? L-au pus la testul cel mai
dificil. A venit la ai Lui si ai Lui l-au respins. L-au batut, scuipat in fata si rastignit. Iar El era
Creatorul lor! Ti-ar placea ca fiul tau sa te scuipe in fata? Ai putea rezista sa il iubesti? Aceasta este
putere Divina! Nimic nu L-a putut stopa pe Isus sa iubeasca pe omul pacatos. Trebuie sa intelegem
ca iubirea este o conditie de viata. Cine nu mai poate iubi trebuie sa moara.
Odată o doamna la sfarsitul predicii mi-a spus ca se duce acasa sa isi iubeasca sotul egoist.
I-am spus sa mearga sa il iubeasca pe saracul de el. Nu este nimic mai frumos decat sa fii in stare sa
iubesti si pe cei care nu sunt vrednici de iubire.