MECANISMUL DE BĂTAIE AL CEASULUI DE PERETE

https://sinref.ru/000_uchebniki/05300_tehnika/004_remont_chasov_belakov_1964/077.htm
Schema mecanismului de bătaie este prezentată în fig. 195.

Mecanismul de bătaie dintr-un ceas are propria sa sursă de energie sub forma unui arc înfăşurat,
situat de obicei într-un tambur, sau primeşte energie dintr-o greutate ridicată.

 
Fig. 195. Mecanismul bătăliei ceasului de perete
1 - tambur; 2 - roata suplimentara; 3 - roată cu știft; 4 - roata de blocare; 5 - a doua roată de pornire

 
Fig. 196. Roată cu știfturi de ridicare și rolă de ciocan:
1 - tijă de ridicare; 2 - rola de ciocan; 3 - roată cu știfturi de ridicare

1
Fig. 197. Schema mecanismului de bătaie la începutul ridicării pârghiei de deblocare cu două brațe
și momentul ridicării pârghiei de închidere:
1 – pinionul minutului  2 - maneta de deblocare cu doua brate; 3 — roata pârghiei de închidere; 4 -
opriți prima roată de pornire și știftul de pe pârghia de închidere; 5 - bolțul primei roți de pornire; 6
– margine/pervaz; 7 - bolțul celei de-a doua roți de pornire
  Mecanismul de bătaie, care funcționează cu o roată de numărare, are următoarele detalii:
1 - un tambur, cuplat cu dinții săi la pinionul unei roți suplimentare, pe axa căreia este montat un
disc de numărare;
2 - roată suplimentară, care este angajată cu pinionul roții cu știft, purtând 9-10 știfturi de
ridicare sau o steluță/asterisc cu același număr de proeminențe;
3 - roată cu știft, care se angajează cu pinionul primului pornire - roată de blocare, purtând un
știft;
4 - roată de blocare cuplată cu pinionul celei de-a doua roți de pornire, care poartă și un știft;
5 - a doua roată de pornire, care este angajată cu pinioul regulatorului morii de vânt;
6 - rola 2 (Fig. 196), având o tijă de ridicare 1, în contact cu roata știfturilor 3, pe pătratul căreia
este fixat un ciocan;
7 - pârghia de închidere (Fig. 197), care este în contact prin bolțul 5 cu prima roată de pornire și
poartă pârghia de referință, care se află pe discul de numărare;
8— pârghie de eliberare cu două brațe 2, situată sub cadran;
9 - maneta de deblocare 2, in contact cu maneta de inchidere 4 si fixata pe arborele manetei de
inchidere.

Procesul de funcționare a mecanismului de bătaie constă în eliberarea mecanismului pentru

pornirea sistemului de roți, producția, loviturile și încetarea bătăii. Mecanismul de lovire
funcționează pentru o perioadă scurtă de timp, după deblocarea automată, care este efectuată de
mecanismul ceasului.

Pe axa roții centrale este fixat un pinion minut 1, pe care sunt două știfturi. Rotindu-se împreună
cu axa, la fiecare jumătate de oră ridică pârghia de deblocare cu două brațe 2, care, la rândul său,
sprijinindu-se pe pârghia de închidere 3, o ridică. Pe arborele pârghiei 4, pârghia-genunchi este
fixată strâns. Ridicându-se la o înălțime suficientă, pârghia eliberează știftul primei roți de
pornire, iar roata face o mișcare scurtă. Împreună cu aceasta, a doua roată de pornire face o
rulare de aproximativ jumătate de tură, iar știftul 1 situat pe ea cade pe proeminența 6 a pârghiei
de eliberare cu două brațe 2.

O scurtă cursă de roți cu 3-5 minute înainte de luptă se numește pregătire pentru bătaie. Abia
după 3-5 minute, când arătatorul minutelor se apropie de numerele 12 și 6, știftul pinionului

2
minutelor 1 se va mișca atât de mult încât va elibera pârghia de eliberare cu două brațe 2 aflată
pe el. Această pârghie, căzând, revine în poziția inițială, astfel pinul 7 al celei de-a doua roți de
pornire este eliberat, iar mecanismul de bătaie începe să se miște.
 
În timpul mișcării roților, fiecare știft al roții știft sau dintele pinionului, apropiindu-se de
proeminența arborelui ciocanului, îl ridică. De îndată ce proeminența ciocanului, fiind eliberată,
cade, ciocanul cade odată cu el, lovind arcul sau gongul.
 Pentru ca ceasul să bată ora corectă, mecanismul de bătaie are un disc de numărare (Fig. 198),
care este fixat pe capătul pătrat al axei roții suplimentare.

 
Fig. 198. Disc de numărare: Fig. 199. Regulator-moara de vant
1 - disc de numărare; 2 - pârghie de referință
Pe discul de numărare există proeminențe de dimensiuni inegale, ale căror dimensiuni sunt
determinate de numărul de curse necesare. Discul de numărare se deplasează dintr-o locașă în
alta cu fiecare acțiune a mecanismului de bătaie.

Pârghia de referință cu capătul său de lucru se află pe discul de numărare. Când ceasul bate o
dată, adică o jumătate de oră, atunci pârghia de referință nu iese din crestătura discului de
numărare. Dimpotrivă, când pârghia de numărare lovește proeminența discului de numărare,
atunci, fiind pe același arbore cu pârghia de închidere și ridicând-o, nu permite oprirea roților de
bătaie, iar ceasul bate de atâtea ori cât mâinile pe cadran arată. De îndată ce pârghia de numărare
ajunge la crestătura discului de numărare, se mișcă în jos datorită arc apăsând maneta de
închidere, care cade și ea, iar știftul primei roți de pornire se sprijină pe umărul manetei de
închidere. Mecanismul este adus în poziția inițială, iar ceasul nu mai bate.

 
 Fig. 200. Mecanism ceas pieptene: 1 - pieptene; 2 - roata pieptene; 3 - roata de ore; 4 - două
3
știfturi pe o șaibă în trepte; 5 - saiba trepte; 6 - maneta de deblocare cu doua brate; 7, 8 - maneta
de inchidere; 9 - prima roată de pornire; 10 - came de ridicare pieptene; 11 - a doua roată de
pornire
Regulatorul morii de vânt, care are rezistență la aer în timpul rotației, servește la încetinirea
mișcării roților mecanismului de bătaie în timpul bătaii. Moara de vânt este montată lejer pe ax și
este apăsată împotriva acesteia de un arc care trece printr-o adâncitură a axului (Fig. 199). Acest
lucru previne mișcarea longitudinală a morii de vânt (în sus sau în jos). Deși roțile de sacrificare
și axa morii de vânt se opresc instantaneu, acest lucru nu dăunează toroanelor osiilor și trenului
de viteză datorită faptului că moara de vânt continuă să se rotească liber pe axa sa prin inerție.
Mecanismul de bătaie al unui ceas cu pieptene (Fig. 200) constă dintr-o șaibă în trepte 5 situată
pe roata orelor și care înlocuiește discul de numărare, un pieptene 1, o roată 2 fixată pe pieptene,
o camă de ridicare a pieptenelor 10, o pârghia 7 montată pe același arbore cu pârghia de
închidere , întârzierea mișcării inverse a pieptenului.
Șaiba în trepte, ca și în primul caz, poartă doi știfturi 4, ridicând pârghia de eliberare cu două
brațe 6. Dar, în același timp, știftul, care este mai aproape de centrul tribului, ridică atât de mult
pârghia de eliberare 6. că pârghia 7 trece de pieptene doar de un dinte scurtat, prin care ceasul va
da o singură lovitură, adică o jumătate de oră. Celălalt știft al tribului minute, care este mai
departe de centrul tribului, ridică pârghia de eliberare cu două brațe 6 atât de mult încât permite
ca pârghia pieptenelui să cadă liber pe unul dintre marginile șaibei în trepte 5. pârghia cu
pieptene cade, cu atât mai multe lovituri elimină mecanismul de luptă.

În timpul luptei, cama 10, întorcându-se, întoarce pieptenul 1. Pârghia 7, care ține pieptenul, nu îi
permite să cadă înapoi. În același timp, fiecare alunecare a unui dinte de pieptene este însoțită de
o lovitură de ciocan pe arc sau gong. Bătaia ceasului se termină când, într-un ceas cu opritor de
pârghie, pârghia care întârzie pieptene cade în poziția inițială. La ceasurile cu opritor-pieptene,
cama pieptenului se va sprijini de știftul situat la capătul acestuia (Fig. 201). În caz contrar,
designul mecanismului de luptă este același ca în cazul precedent.

 
 
Fig. 201. Mecanism cu un ac stop al bătăii: 1 - o pârghie care întârzie pieptene; 2 - cama de
ridicare pieptene; 3 - pieptene; 4 - știft de oprire
continut    ..  70   71 72 73 74 75 76 77 78 79 80   ..  

MECANISMUL BĂTAIE CEASULUI CU SFERTUL DE ORĂ

4
Ceasurile care bat un sfert de ora (fig. 202) au practic aceleasi detalii ca si ceasurile cu pieptene,
care bat doar ore si jumatate de ore. Acest mecanism are o șaibă mare în trepte cu patru știfturi 2
montate pe el, concepută pentru a ridica mai multe ciocane care sunt aproape unul de celălalt.

Mecanismul de sunet al ceasului care bate sferturile are urmatoarele detalii: o saiba mica treptata
fixata de saiba care numara orele pline - si cu roata orelor 3, tribul minutelor, roata care invarte
greva 4, conectata. la pârghia de deblocare 5, pârghia de deblocare 15, pârghia de eliberare 5,
pârghia de blocare 8,
ridicare 16, pârghie de pornire 7, pârghie de pieptene 14, came de ridicare 9, pieptene 12, prima
roată de pornire 10, a doua roată de pornire 11, ridicare bolț 17, bolț 6, situat în interiorul
mecanismului și deplasarea șaibei cu știfturi de ridicare.

Orele întregi sunt eliminate în același mod ca în mecanismele de luptă cu un pieptene, adică
orele întregi sunt numărate cu o șaibă în trepte 1, sferturile sunt numărate de o altă șaibă mică cu
trei margini (nu este vizibilă în figură) , situat sub şaiba mare 1.

Tribul minutelor, întorcându-se în cursul ceasului, ridică liftul 16, 13 cu ştifturi, în acelaşi timp
ştiftul 17 se ridică, situat pe lift, care, la rândul său, ridică pârghia de pornire 7, fixată pe aceeași
rolă cu aceasta, se ridică și pârghia de închidere 8. Astfel, pieptenele 12 și pârghia 14 sunt
eliberate simultan, care cad pe o mică margine a discului de probă și pe prima roată de pornire.

Ceasul de perete are propriile caracteristici de design ale ansamblului instalației.

Mecanismul de înfășurare a ceasului (Fig. 203) constă dintr-un capăt pătrat al arborelui
tamburului 2 care iese deasupra plăcii frontale, pe care este instalată strâns o roată cu clichet 1 cu
o gaură pătrată.
În timpul înfășurării ceasului cu o cheie, arborele și roata cu clichet se rotesc, iar clichetul 3
alunecă de-a lungul dinților săi, împiedicând mișcarea inversă a roții cu clichet din cauza arcului
4, care apasă pe clichetul 3, apăsând astfel clichetul. la roata cu clichet. Roata cu clichet este
ținută pe arbore de punți 5. Puntea, clichetul și arcul sunt atașate de platină cu șuruburi.

5
 
 Fig. 202. Mecanism de luptă cu sferturi 
 
 

6
  Fig. 203. Ansamblu bobinaj ceas:
1—roata cu clichet; 2—pătratul arborelui de bobinare; 3 - câine; 4 - arc cu clichete; 5 - pod; 6 -
șuruburi ale podului de clichete și arcuri
continut    ..  70   71 72 73 74 75 76 77 78 79 80   ..      

CEASUL CU ȘNUR ȘI CU GREUTATE

Alături de ceasurile de perete, unde arcul principal antrenează mecanismul de ceas, există ceasuri
de perete cu așa-numita șnur și greutate (atât cu luptă, cât și fără luptă) (Fig. 204). Acest sistem
de suspensie cu greutate se găsește acum rar în modelele de ceasuri învechite, precum și în
ceasurile electrice primare moderne. Snurul este plasat în șanțul spiralat al blocului 1 și este
atașat de acesta la un capăt, iar la celelalte capete de un cârlig înglobat în puntea mecanismului 2.
Greutatea este suspendată de bloc de pe cârlig. roata tamburului liber montat pe axa 3. Blocul 1
are la bază o roată cu clichet 4.

Pe roata tamburului este fixat un clichet, apăsat de un arc pe a doua roată cu clichet 5. Axa roții
tobei are o proeminență pătrată pentru bobinarea ceasului . În timpul plantării ore, cheia rotește
roata tobei, sfoara se înfășoară în jurul blocului și ridică greutatea.

Comoditatea acestui design constă în faptul că traseul greutății la coborâre este redus la jumătate,
iar durata ceasului este dublată, în comparație cu ceasurile, unde greutatea atârnă fără bloc.

Principiul luptei și partea săgeată a mecanismului sunt aceleași ca în ceasul de perete; mișcarea

în majoritatea cazurilor are o ancoră dintr-o singură bucată din oțel.
Cel mai comun design al ceasurilor de perete de casă sunt ceasurile de tip ChMS.
 
 

7
 
 Fig. 204. Părți ale unui ceas cu o instalație de prelucrare a greutății șirului
Acest ceas are o înfășurare de primăvară de două săptămâni; un arc este motorul mecanismului
ceasului, celălalt este mecanismul bătăliei.

Plăcile ceasului de formă pătrată sunt împerecheate cu coloanele și fixate cu un nit; platina

frontală, la asamblarea mecanismului, se fixează pe coloane cu piulițe.

Sistemul de pârghie al mecanismului de luptă este plasat sub cadran, unde sunt plasate și
mecanismul de arătare și clichetul cu clichete ale arborilor tamburelor arcurilor de înfășurare.

În mecanismul CMS, se folosește un sistem de luptă cu un pieptene. Ciocanele lovesc gonguri -

tije sonore.

Mecanismul de cursă 1 nu diferă în nicio caracteristică. Ceasul are un sistem de pornire cu

suport.

Utilizarea straturilor de lac (tsapan-lac) pentru protecția împotriva coroziunii a platinei, tobelor și
a altor piese din alamă necesită o anumită grijă, deoarece este imposibil să curățați astfel de părți
cu o perie rigidă, cretă sau alcool; trebuie să le speli doar în benzină.

În caz de deteriorare a stratului de lac, se recomandă curățarea piesei cu șmirghel fin, respectând
8
 direcția anterioară a zgârieturilor decorative, după care „aplicați un strat subțire de zapon-lac pe
suprafața unei piese ușor încălzite cu un perie moale. Găurile din piesele după uscarea lacului
trebuie curățate temeinic.

Defectele tipice ale mecanismului luat în considerare sunt uzura orificiilor de sprijin ale plăcilor,
uzura trunions, precum și ruperea părții filetate a axei centrale, care apare cel mai adesea în
timpul translației mâinilor.

Cele mai complexe în design sunt ceasurile de podea produse de industria autohtonă, cu sferturi
de oră.

Mecanismul acestui ceas se distinge prin finisarea de înaltă calitate a pieselor: plăcile principale
sunt nichelate, triburile sunt realizate cu dinți frezați, scăparea de tip Graham este echipată cu
paleți din oțel sau rubin.

Din punct de vedere cinematic, mecanismul acestui ceas este format din trei grupe independente:
mecanismul, mișcarea, mecanismul de declanșare a sferturii și mecanismul de declanșare a
ceasului plin, cuplate prin pârghii care reglează momentele de pornire a acestor mecanisme.

Baterea ceasului se realizează prin lovirea gongurilor cu ciocanele. Sferturile sunt bătute de patru
ciocane care acționează separat; Ceasul este lovit de patru ciocane care acţionează simultan.

Include mecanisme de luptă pinion cu patru dinți montate pe axa centrală. Un dinte al pinionului,
corespunzător includerii loviturii celui de-al patrulea trimestru și a orelor întregi, este prelungit.

În ceasurile descrise, în mecanismele de luptă sunt utilizate regulatoare de viteză deosebite.

Aceste regulatoare sunt realizate sub formă de mori de vânt ale căror pale, în timpul rotației, pot
fi influențate de forța centrifugă să devieze radial de la axă, crescând astfel momentul de
inerție. Ca urmare, viteza lor de rotație este destul de constantă, deoarece momentul de inerție al
morii de vânt crește proporțional cu modificarea momentului dezvoltat de arcul principal.

Palele morilor de vânt revin la poziția inițială cu ajutorul unui arc fixat pe axa morii de vânt.

Construcția ceasurilor bunic le oferă o mai mare rezistență și fiabilitate în funcționare, iar aceste
ceasuri rareori dau greș. Un defect caracteristic este ruperea arcurilor suspensiei pendulului.
continut    ..  70   71 72 73 74 75 76 77 78 79 80   ..  

 DEMONTAREA CEASULUI DE PERETE

Demontarea mecanismului ceasului de perete incepe cu pendulul si arcul de suspensie.

Apoi scoateți mâinile și formați. Când scoateți mâinile, ar trebui să verificați fiabilitatea aterizării
acelui minutelor pe tribul minutelor. De asemenea, trebuie să verificați dacă poziția săgeții
corespunde cu momentul în care a fost pornită bătălia, adică dacă este pe numărul 12 sau 6. Dacă
mâneca din săgeată se rotește sau se așează foarte liber pe pătratul minut trib, atunci în acest caz
se folosesc trei metode de reparație: nituire, strângerea găurii, coaserea unei bucșe noi.

Dacă anunțul minutelor nu citește corect, rotiți cu atenție bucșa de mână. Pentru a face acest
lucru, tija pătrată este fixată într-un menghină și, după ce a pus bucșa săgeții pe tijă, întoarceți
săgeata, după care bucșa este fixată.

9
 Cu o potrivire slabă a acelui orei, este necesar să strângeți gaura. Dacă piciorul este ținut slab pe
cadran, cadranul trebuie îndepărtat de pe placa sub-cadrantă și piciorul trebuie nituit.

Continuând dezasamblarea ceasului, scoateți ciocanul și fixați-l dacă pârghia sau șurubul este
slăbit în el sau tija este slăbită în ax. Aceste deficiențe pot fi eliminate prin nituire, repararea
filetului, selectarea sau producerea unui șurub nou.

Înainte de a scoate roțile și pârghiile săgeți, acestea verifică mai întâi funcționarea acestora și
notează defectele care trebuie corectate.

În continuare, arcul este complet coborât, pentru care cheia este instalată pe arborele de
înfășurare și rotită ușor cu mâna dreaptă, iar clichetul este ridicat cu mâna stângă și roata cu
clichet este eliberată. Apoi cheia este rotită cu o tură spre stânga, clichetul este eliberat și
procedura descrisă se repetă din nou până când arcul este complet coborât. Înainte de a coborî
arcul, trebuie să examinați modul în care este asamblat mecanismul de luptă și să luați în
considerare toate deficiențele cursului și luptei. Acest lucru este valabil mai ales pentru ceasurile
cu sonerie complexe.

După ce ați coborât arcul, scoateți furca și știftul care întărește discul de numărare. Apoi se
demontează degalurile rămase sub cadran, pentru care, prin deșurubarea piulițelor sau scoțând
știfturile, scot platina. Cu o lovitură de ciocan pe axă, discul de numărare este îndepărtat.

După dezasamblarea ceasului, este necesar să inspectați toate detaliile mecanismului de mișcare
și lovire, roți, dinți, trunions etc. și să identificați defecțiunile acestora. Este necesar să lustruiți și
să aliniați știfturile, să le înlocuiți pe cele deteriorate cu altele noi, să aliniați roțile, să strângeți
găurile, să aliniați sau să introduceți dinții.

Ei macină și lustruiesc triburile cu o cală cu ulei strâns pe ea, luat dintr-o piatră de tocitură. Când
toate riscurile și urmele de coroziune sunt îndepărtate, triburile sunt curățate cu benzină și se
procedează la lustruirea finală în același mod folosind diamantină sau crocus, apoi se spală din
nou în benzină.

Dacă un dinte este rupt într-un trib solid și nu există nimic care să înlocuiască tribul, atunci în
locul dintelui rupt, este necesar să găuriți mai multe găuri cât mai adânc posibil, să tăiați fire în
ele, apoi să tăiați firele pe bucăți. de sârmă de oțel și, înșurubându-le în găuri, lipiți cu lipire de
argint. După aceea, știfturile trebuie curățate de sol, știfturile trebuie modelate în dinți adiacenți,
căliți, căliți până la albastru și lustruiți.

După munca efectuată, este necesar să se verifice dacă angrenarea roții și a tribului corectat are
loc corect. Jocul axial al axelor roților ceasului de perete trebuie să fie cât mai mic posibil (nu
mai mult de 0,1 mm).

La examinarea ancorei, este necesar să fixați cu atenție paleții slab așezați, precum și să fixați o
ancoră slab așezată pe axă. Furca trebuie de asemenea fixată pe axă, astfel încât să se rotească cu
o oarecare frecare.
Dacă suprafețele de lucru ale paleților sau ale suportului de oțel sunt corodate sau prezintă urme,
acestea sunt șlefuite și lustruite pe sticlă crocus. Suprafața paleților după lustruire ar trebui să fie
ca o oglindă.
 
continut    ..  79   80 81 82 83 84 85 86   87 88 89 ..     

10
 TAMBUR CU ARCO CEAS DE PERETE

Inainte de a demonta tamburul, se recomanda sa se faca semne pe tambur si pe capac, astfel incat
capacul sa poata fi pus la locul vechi in timpul asamblarii.

Dacă este necesar, planurile pătratului arborelui tamburului trebuie corectate cu o pilă plată, iar
călcâiele acesteia trebuie lustruite. După îndepărtarea arcului, trebuie să lustruiți găurile din
tambur și să acoperiți. Scoateți arcul din tambur cu grijă, astfel încât arcul să nu devină în formă
de pâlnie, ceea ce va crește frecarea pe fundul și capacul tamburului, ceea ce va afecta negativ
mersul și acționarea ceasului. Arcul pâlniei trebuie să fie întotdeauna aliniat. Înainte de a
introduce arcul în tambur, ștergeți-l pe ambele părți cu o cârpă uleioasă, fără a lăsa urme de ulei
uscat.

După curățarea, introducerea și lubrifierea arcului și a arborelui, tamburul este asamblat. În

același timp, capacul se închide prin prinderea tamburului într-o menghină între două scânduri,
sau strâns înfășurat într-o cârpă curată, astfel încât fălcile menghinei să nu deterioreze tamburul
și dinții acestuia. După asamblarea tamburului, verificați angajarea corectă a arcului pe cârligul
arborelui tamburului și a tamburului în sine. Pentru a face acest lucru, înfășurați pătratul
arborelui cu o cârpă, prindeți-l într-o menghină de birou și întoarceți tamburul până la eșec.

Atunci când alegeți un nou arc, este necesar să asigurați un spațiu de 0,5 - 1 mm până la capătul
tamburului.

Repararea unui cârlig de tobă sau a unui cârlig de arbore, sau realizarea de cârlige noi și
repararea unui arc spart se face în același mod ca la un „ceas de mână sau de buzunar.

Pe pătratul arborelui de intrare, o roată cu clichet este instalată strâns, fără spațiu. Dacă decalajul
este mare, atunci este selectat un Koleco gata făcut sau se face unul nou. Când utilizați o roată cu
clichet veche, orificiul dezvoltat trebuie scos cu un pumn special (Fig. 205). Lățimea
poansonului trebuie să fie egală cu latura găurii pătrate a roții cu clichet.

Dinții lucrați ai roții cu clichet se corectează cu pilă triunghiulară, iar clichetul cu pile plate și
semicirculare.

 
 Fig. 205. Metoda de strângere a orificiului roții cu clichet cu un poanson:
1 - poanson pentru strângerea orificiului; 2 - gaura strânsă a roții cu clichet
 
continut    ..   80   81 82 83 84 85 86   87 88 89 ..                
 CURĂȚAREA ȘI MONTAREA CEASULUI DE PERETE

11
Curățarea ceasului de perete. Dacă mecanismul ceasului nu este foarte murdar, atunci este
suficient să îl curățați cu benzină, cretă și o perie. În caz de contaminare severă, trebuie utilizat
un compus special de curățare.

Găurile pentru trunions se curăță cu o cale; adânciturile și buzunarele de ulei trebuie să fie

absolut netede și curate. Cala îl macină sub formă de burghiu, învelesc vată cu crocus pe ea și
lustruiesc cuibul. Apoi, găurile sunt lustruite cu o cale ascuțită pe un con.

După curățarea ceasului, nu atingeți plăcile și roțile cu degetele. Piesele plate din oțel după
curățare trebuie să fie șlefuite, spălate și albastre dacă există coroziune pe planurile lor.

Asamblare ceasuri de perete . Asamblarea ceasurilor de perete începe cu faptul că acestea pun

platina cu picioare pe un suport special pregătit. Apoi se instalează roata centrală și ambele tobe,
se introduc rolele de luptă, roțile de progres și de luptă. După aceea, se aplică cu grijă o altă
platină. Arborele tobelor și roților sunt introduse în găurile platinei cu pensete. Asamblarea
trebuie făcută cu atenție pentru a nu îndoi șuruburile roților,

După asamblarea platinei, aceasta trebuie fixată cu toți știfturile^ și apoi verificați panta roților
prin rotirea tamburelor de mișcare și de luptă. Apoi ar trebui să verificați dacă roțile de luptă sunt
asamblate corect. După aceea, se introduc pârghii, arcuri ale pârghiei, un disc de numărare și se
verifică funcționarea mecanismului de luptă.

Asamblarea mecanismului de luptă. Pentru asamblarea corectă a mecanismului ciocanului este

necesar ca în timpul opririi ciocanului, proeminența de ridicare a ciocanului să nu atingă în
niciun caz știftul sau dintele pinionului. Știftul de ridicare trebuie așezat astfel încât să nu atingă
tija de ridicare a ciocanului atunci când acțiunea este oprită. Acest lucru ajută la ridicarea
ciocanului mai ușor, deoarece roata are timp să câștige o oarecare viteză înainte ca știftul de
ridicare să atingă urechea ciocanului. Proeminența ciocanului nu trebuie să atingă pereții roții cu
știfturi. Axul ciocanului trebuie să fie bine lustruit pentru a facilita funcționarea mecanismului
ciocanului. Tija de ridicare a ciocanului în arbore trebuie să fie bine fixată, iar arborele nu
trebuie să aibă un joc axial mare. Inserțiile din piele sau piele de căprioară pe ciocane sunt fixate
cu adeziv pentru lemn. Dacă inserția este uzată, atunci ar trebui să inserați unul nou pentru
atenuarea sunetului de luptă. Arcul de revenire al ciocanului trebuie să preseze elastic ciocanul.

Între momentul în care ciocanul cade și lupta se oprește, a doua roată de pornire poate face până
la 3/4 de tură. Când mecanismul de luptă încetează să funcționeze, știftul celei de-a doua roți de
pornire ar trebui să se oprească lângă sau lângă trib, moara de vânt sau la jumătate de tură de
capătul de lucru al pârghiei de eliberare cu două brațe. Aripile morii de vânt trebuie instalate
strâns pe axa tribului pentru a exclude posibilitatea de alunecare.

Pentru a instala corect roata cu știft în timpul asamblarii, utilizați o punte situată pe platină;
deșurubandu-l, puteți rearanja roata pin în direcția dorită.

În mecanismul de lovire se găsesc următoarele defecte: pârghia de eliberare nu a coborât încă, iar
știftul celei de-a doua roți de pornire se rostogolește dincolo de capătul pârghiei de eliberare cu
două brațe, iar ceasul bate fără oprire; numărul de lovituri este inversat.

În aceste cazuri, este necesar să se acorde atenție dacă discul de numărare și pârghia de referință
conectată la acesta sunt instalate corect.

Dacă moara de vânt se așează slab pe axa sa sau este de dimensiuni mici, acest lucru provoacă o
12
 declanșare accelerată a ceasului. Pentru a elimina defectul, fie trebuie să fixați arcul de blocare
mai strâns, fie să măriți moara de vânt prin nituirea sau lipirea plăcilor suplimentare pe părțile
laterale ale morii de vânt, mărind suprafața acesteia, dar este mai bine să faceți lame noi.

Lupta lentă este cauzată de următoarele motive:

1) lubrifiere insuficientă a părților de lucru ale câmpului de luptă;
2) știfturile sunt îndoite într-una dintre roțile de luptă;
3) golul într-unul dintre detaliile bătăliei este mic sau ciocanul este lung;
4) un decalaj mic sau mare între una dintre roți și triburile de luptă;
5) pârghiile de luptă nu sunt reglate;
6) presiune puternică a arcului de retur pe arborele ciocanului.

Mișcarea și declanșarea ceasului se pot opri dacă știftul celei de-a doua roți de pornire se sprijină
pe pârghia de eliberare cu două brațe.

Asamblarea mecanismului de luptă cu un pieptene . Pentru asamblarea corectă a

mecanismului de sunet al ceasului cu un pieptene, trebuie să acordați atenție următoarelor.

1. Axele trebuie să fie strâns presate în pârghii.

2. Trebuie asigurat un spațiu liber adecvat pentru a deplasa pârghiile.
3. Înainte de a seta cadranul, trebuie să verificați de mai multe ori corectitudinea luptei pentru
toate cele 12 lovituri. Înainte de a depune sau îndoi oricare dintre detaliile bătăliei, trebuie să
verificați cu atenție întregul mecanism și să vă asigurați că aceste operațiuni sunt necesare.
4. Pinionul minut de pe axa roții centrale ar trebui să se rotească destul de strâns. Dacă este slab
fixat, atunci tubul tribului este stors cu un clește cu vârf rotund.
5. Dacă pinionul roții cambiei sau ambreiajul roții orelor se rotește, este necesară fixarea lor
trăgându-le împreună cu un pumn.
După instalarea finală a mecanismului de luptă, știfturile de platină sunt fixate strâns și
mecanismul de cursă este reglat. După ce înfășura puțin arc, setați cursa. Adâncimea de
deplasare cu paleți ar trebui să fie de aproximativ un sfert din grosimea paleților. În acest caz,
adâncimea de cădere a ambilor paleți trebuie să fie exact aceeași.

După asamblare, suprafețele de frecare ale pieselor mecanismului, inclusiv paleții, sunt lubrifiate
cu ulei. Apoi instalați cadranul și mâinile. În ceasurile de perete și de podea, știfturile sunt
utilizate în principal ca elemente de fixare și piese de instalare. Știfturile se întâlnesc cu știfturi
cilindrice, conice și pânze (Fig. 206). Știfturile sunt recomandate pentru fixarea diferitelor
pârghii în perete și alte ceasuri mari. Pentru alte scopuri, cum ar fi întărirea cadranului etc., se
recomandă montarea știfturilor cu o ușoară conicitate. Un știft cu un con mare nu se ține bine în
gaură.

Fig. 206. Tipuri de știfturi:

1 - bolț conic; 2 - știft cilindric neted, 3 - știft

continut    ..   80   81 82 83 84 85 86   87 88 89 ..           

PORNIȚI CEASUL DE PERETE

13
Pentru o mai bună reglare a mișcării și a bătăturii ceasului, este recomandat să instalați mișcarea
în carcasă înainte de a seta cadranul.

Când fixați mecanismul în carcasă, trebuie să setați corect mișcarea și lupta.

Tija pendulului, care intră în secțiunea furcii, nu trebuie să-și atingă rolele și ar trebui să fie
aproximativ în mijlocul golului.

Acolo unde arborele pendulului se întâlnește cu furca, pot exista lovituri pe arbore. Defectul se
corectează în două moduri: prin rotirea tijei în jurul axei cu 90°; prin ridicarea tijei şi coborând
discul pendulului cu aceeaşi distanţă.

Carcasa ceasului trebuie să atârne uniform pe perete, în timp ce mișcările trebuie să fie ritmice.

Cea mai bună amplitudine a oscilației pendulului va fi în cazul în care impulsul are loc în
momentul în care pendulul trece de poziția de echilibru.

Cârligul pendulului ar trebui să fie ușor de îndepărtat din suspensie, dar prea multă decupare a
cârligului poate determina mișcarea laterală a cârligului pendulului, ceea ce face ca ceasul să
funcționeze incorect. Cârligul trebuie să se potrivească perfect pe știft, pentru aceasta se pile în
mod corespunzător. Dacă spațiul din cârlig este prea mare, cârligul este comprimat în funcție de
grosimea suspensiei. Pendulul trebuie să atârne vertical. Lentila pendulului nu trebuie să atingă
peretele din spate al carcasei.

Dacă corpul atârnă strâmb, atunci, ținând ancora cu o mână, mutați furca cu cealaltă mână în
direcția în care este deplasat corpul. Dacă furca este din sârmă, este îndoită în aceeași direcție.

După instalare, ceasul de perete trebuie fixat astfel încât în timpul bobinării să nu se poată mișca
arbitrar dintr-o parte în alta. Pentru a face acest lucru, există șuruburi pe părțile laterale ale
carcasei care se sprijină pe perete.

Când setați ceasul, ar trebui să verificați din nou funcționarea corectă a mecanismului de
declanșare. Dacă lupta este amestecată, atunci lupta potrivită poate fi instalat fără a scoate
mecanismul din carcasă, prin apăsarea și eliberarea tijei pârghiei de închidere care iese în afară
pe partea dreaptă a cadranului până când numărul de curse corespunde indicației săgeților.

Cu volum și sonoritate insuficiente ale loviturilor de ciocan sau cu un zgomot, îndoiți ciocanul.
Dacă ciocanul, după ce a lovit arcul, îl atinge, trebuie să mutați ciocanul de-a lungul pârghiei mai
aproape sau mai departe de locul în care este fixat arcul. Dacă ciocanul cade dincolo de arcul de
sunet, trebuie să-l îndoiți în direcția corectă. În acest caz, ciocanul ar trebui să lovească arcul cu
partea centrală. Dacă ceasul scoate un zgomot în timpul unei lovituri, motivele pot fi
următoarele: spirele arcului sunt în contact unele cu altele; bobinele arcului sunt în contact cu
mașina, cu furca sau cu corpul; ciocanul este pus jos, chiar la primăvară, iar după ultima lovitură,
acesta, încă vibrând, continuă să atingă arcul (Fig. 207).

O idee despre instalarea corectă a ciocanului în raport cu gonguri este dată în Fig. 208.
 
 

14
 
continut    ..   80   81 82 83 84 85 86   87 88 89 ..  

UMBĂTORI ȘI REPARAȚIA LOR

Ceasurile, cele mai simple ca design, ceasurile, nu sunt aproape niciodată reparate, dar
ceasornicarul trebuie să le cunoască și designul. Acest ceas este pus în mișcare de greutatea
greutății în cădere, datorită căreia mecanismul acestui ceas se află sub acțiunea unei forțe
constante, egale ca mărime (cu excepția momentului în care greutățile sunt trase în
sus). Coborârea greutății este transformată într-o mișcare de rotație pe pinion, care transmite
rotația pinionului roții intermediare. Roata intermediară, la rândul ei, se cuplează cu pinionul
roții de drum. Roata de rulare are dinți aranjați în mod special care apasă
pe planul consolei care transmite impuls pendulului. Un fir curbat de oțel moale, așa-numita
furcă, este atașat de axa suportului, prin orificiul căruia trece tija unui pendul atârnat pe un
balansoar (Fig. 209).

Roțile ceasurilor, ca în toate mecanismele de ceas, sunt de alamă, iar osiile și triburile sunt de
oțel. Triburile sunt realizate dintr-o singură bucată - frezate și prefabricate, din știfturi de oțel
lustruit (așa-numita logodnă a lanternului).
 
 
 

15
Fig. 209. Mecanism ceas (vedere spate):
I - roata de bobinare; 2 - furculiță; 3— roată de rulare; 4 - suport; 5 - pod furca ancora; 6 - nuca care
intareste platina; 7 - roata intermediara; 8 - platină inferioară și superioară; 9 - balansoar 

Fig. 210. Mecanismul plimbărilor (vedere frontală și laterală):

1 - roată cambie; 2 - tribul roții cambiei; 3 - roata de ore; 4 - minut trib; 5 - un asterisc cu dinți pe
care este pus un lanț
 
 
 
16
 
 
Știfturile osiilor se rotesc în găuri găurite în platanii de alamă (Fig. 210).

Roata tamburului are o axă lungă, pe spatele căreia se montează liber un pinion rotativ cu șapte
proeminențe, situate la aceeași distanță unul de celălalt. Legăturile de lanț sunt puse pe margini.
De pinion este atașată o roată cu clichet, care apasă pe clichetul situat pe roata tamburului,
datorită căruia roata tamburului, rotindu-se singură, transmite mișcarea restului mecanismului.

În loc de un clichet, pe roata tamburului poate fi montat un arc de frecare care alunecă de-a
lungul roții, făcând aceeași muncă ca și clichetul.
 Mișcarea mâinilor este transmisă prin trei viteze plasate între placa inferioară și cadran. Unul
dintre ei - tribul minutelor - este strâns presat pe axa lungă exterioară a roții tamburului; alături,
pe tejghea este pusă o roată de factură, cuplată cu un trib minute. Pe axa roții tamburului este
pusă o roată de oră, care se împletește cu dinții tribului roții cambiei.

Mai jos sunt descrise doar acele reparații care sunt specifice plimbărilor.

Reparația plimbărilor ar trebui să înceapă cu o inspecție a tuturor componentelor și pieselor și cu

identificarea defectelor. Curățarea pieselor mecanismului este ultima operație.

Asigurați-vă că inspectați toate verigile lanțului, strângând fiecare inel nestrâns cu un clește,
astfel încât lanțul să nu rupă blocul; un bloc care se poate rupe din cauza unei defecțiuni a
câinelui; balansoar, iar dacă este uzat, pune unul nou, făcându-l dintr-un fir de aceeași grosime.

Dacă există zgârieturi adânci pe suporturile suportului, zgârieturi sau suportul este corodat astfel
încât să nu poată fi reparat, în acest caz ar trebui făcut un nou suport.

La fabricarea unui nou suport, ar trebui să introduceți ferm o placă alungită de oțel în canelurile
axei, să dați forma și dimensiunea necesară ambilor umeri ai suportului cu un clește și o pilă,
lustruiți cu atenție suprafețele de lucru ale suportului.

După instalarea finală și reglarea noului suport, îl puteți îndoi în direcția dorită, în timp ce între
umerii suportului nu trebuie să existe mai mult de 2,5 dinți ai roții de drum.

În prealabil, ar trebui să verificați roata de rulare și, dacă există dinți îndoiți, apoi să-i îndreptați
cu un clește cu fălci netede sau o pensetă tocită, apoi lustruiți planurile de lucru ale dinților.

Dacă tribul minut se sprijină pe placă din cauza jocului axial mic al roții blocului, este necesar să
mutați roata blocului de jos cu o lovitură ușoară de ciocan pe cleștele aplicat pe roată, astfel încât
să se formeze un spațiu suficient între placa și știftul.

În timpul montării mecanismului de mers, este necesar să se verifice defecțiunile pieselor și

ansamblurilor și să le elimine după cum este necesar.

După asamblarea mecanismului, este necesar să lubrifiați prizele trunion, suprafețele de frecare
ale suportului, locurile de lucru ale balansoarului și furcii.

Walker-urile după reparație sunt verificate fără cadran pentru a facilita identificarea și eliminarea
deficiențelor.

17
 După instalarea cadranului, este necesar să verificați dacă spațiul de la roata orelor este suficient
și dacă se freacă de cadran.
 
continut    ..   80   81 82 83 84 85 86   87 88 89 .. 

МЕХАНИЗМ БОЯ НАСТЕННЫХ ЧАСОВ

Схема механизма боя представлена на рис. 195.

Механизм боя в часах имеет собственный источник энергии в виде заведенной пружины,
обычно находящейся в барабане, или получает энергию от поднятой гири.
 

 
Рис. 195. Механизм боя настенных часов
1 — барабан; 2 — добавочное колесо; 3 — штифтовое колесо; 4 — стопорное колесо; 5 —
второе пусковое колесо
 
 

18
Рис. 196. Колесо с подъемными штифтами и валик молотка:
1 — подъемный стержень; 2 — валик молотка; 3 — колесо с подъемными штифтами

 
Рис. 197. Схема механизма боя в начале подъема двуплечего рычага отпирания и момент
подъема рычага замыкания:
1 — минутный триб; 2 — двуплечий рычаг отпирания; 3 — колесо рычага замыкания; 4 —
остановка первого пускового колеса и штифта на рычаге замыкания; 5 — штифт первого
пускового колеса; 6 — выступ; 7 — штифт второго пускового колеса
 
 Механизм боя, работающий со счетным колесом, имеет следующие детали:
1 — барабан, сопряженный своими зубьями с трибом добавочного колеса, на оси которого
насажен счетный диск;
2 — добавочное колесо, находящееся в зацеплении с трибом штифтового колеса,
несущего на себе 9—10 подъемных штифтов или звездочку с тем же количеством
выступов;
3 — штифтозое колесо, зацепляющееся с трибом первого пускового — стопорного колеса,
несущего на себе один штифт;
4 — стопорное колесо, зацепляющееся с трибом второго пуско- вого колеса, также
несущего на себе штифт;
19
5 — второе пусковое колесо, находящееся в зацеплении с трибом ветряка-регулятора;
6 — валик 2 (рис. 196), имеющий подъемный стержень 1, соприкасающийся в своей
работе со штифтовым колесом 3, на квадрате которого закрепляется молоток;
7 — рычаг замыкания (рис. 197), соприкасающийся через штифт 5 с первым пусковым
колесом и несущий на себе рычаг отсчета, который лежит на счетном диске;
8— двуплечий рычаг отпирания 2, находящийся под циферблатом;
9— рычаг отпирания 2, соприкасающийся с рычагом замыкания 4 и закрепленный на валу
рычага замыкания.
Процесс работы механизма боя заключается в. освобождении механизма для разбега
колесной системы, производства , ударов и прекращения боя. Механизм боя действует в
течение короткого промежутка времени, после автоматического отпирания, которое
производит стрелочный механизм часов.

На оси центрального колеса закреплен минутный триб 1, на котором находятся два

штифта. Вращаясь вместе с осью, каждые полчаса он поднимает двуплечий рычаг
отпирания 2, который, в свою очередь, упираясь в рычаг замыкания 3, поднимает его. На
валу рычага 4 плотно закреплен рычаг-колено. Поднимаясь на достаточную высоту, рычаг
освобождает штифт первого пускового колеса, и колесо совершает короткий пробег.
Вместе с ним совершает пробег примерно на полуоборота второе пусковое колесо, и
штифт 1 , находящийся на нем, падает на выступ 6 двуплечего рычага отпирания 2.

Короткий пробег колес за 3—5 мин перед боем называется подготовкой к бою. Только по
истечении 3—5 мин, когда минутная стрелка подойдет к цифрам 12 и 6, штифт минутного
триба 1 переместится настолько, что освободит лежащий на нем двуплечий рычаг
отпирания 2 Этот рычаг, падая, возвращается в свое первоначальное положение, тем
самым штифт 7 второго пускового колеса освобождается, и механизм боя приходит в
движение.
 
Во время движения колес каждый штифт штифтового колеса или зуб звездочки, подойдя к
выступу вала молоточка, поднимает его вверх. Как только выступ молотка, освобождаясь,
падает, вместе с ним падает и молоток, ударяя по пружине или гонгу.
 
Чтобы часы могли отбивать правильное время, в механизме боя имеется счетный диск
(рис. 198), который закреплен на квадратном конце оси добавочного колеса.
 

 
Рис. 198. Счетный диск:
1 — счетный диск; 2 — рычаг отсчета
 
На счетном диске имеются выступы неравной величины, размеры которых определяются
20
количеством требуемых удароъ. Счетный диск передвигается от одной выемки к другой
при каждом действии механизма боя.

Рычаг отсчета своим рабочим концом лежит на счетном диске. Когда часы отбивают один
раз, т. е. полчаса, тогда рычаг отсчета не выходит из выемки счетного диска. Наоборот,
когда рычаг отсчета попадает на выступ счетного диска, то он, находясь на одном валу с
рычагом замыкания и поднимая его, не дает возможности остановиться колесам боя, и
часы бьют столько раз, сколько показывают стрелки на циферблате. Как только рычаг
отсчета достигнет выемки в счетном диске, он опускается вниз благодаря
пружине, прижимающей рычаг замыкания, который также опускается, и на плечо рычага
замыкания ложится штифт первого пускового колеса. Механизм приводится в исходное
положение, и часы перестают бить.

 
Рис. 199. Регулятор-ветряк
 

 
Рис. 200. Механизм боя часов с гребенкой: 1 — гребенка; 2 — колесо гребенки; 3 —
часовое колесо; 4 — два штифта на ступенчатой шайбе; 5 — ступенчатая шайба; 6 —
двуплечий рычаг отпирания; 7, 8 — рычаг замыкания; 9 — первое пусковое колесо; 10 —
кулачок подъема гребенки; 11 — второе пусковое колесо
 Ветряк-регулятор, испытывающий при вращении сопротивление воздуха, служит для
того, чтобы во время боя замедлять движение колес механизма боя. Ветряк свободно
насажен на ось и прижимается к ней пружинкой, которая проходит через выточку в оси
(рис. 199). Это предохраняет ветряк от продольного перемещения (вверх или вниз). Хотя

21
 колеса боя и ось ветряка останавливаются мгновенно, это не ведет к повреждению цапф
осей и зубчатой передачи в связи с тем, что ветряк продолжает поворачиваться по
инерции свободно на своей оси.
Механизм боя часов с гребенкой (рис. 200) состоит из ступенчатой шайбы 5, находящейся
на часовом колесе и заменяющей счетный диск, гребенки 1, колеса 2, закрепленного на
гребенке, кулачка подъема гребенки 10, рычага 7, закрепленного на одном валу с рычагом
замыкания, задерживающего обратное движение гребенки.

Ступенчатая шайба, как и в первом случае, несет на себе два штифта 4, поднимающие
двуплечий рычаг отпирания 6. Но при этом штифт, стоящий ближе к центру триба,
поднимает рычаг отпирания 6 настолько, что рычаг 7 пропускает гребенку лишь на один
укороченный зуб, в силу чего часы пробьют только один удар, т. е. полчаса. Другой
штифт минутного триба, отстоящий дальше от центра триба, поднимает двуплечий рычаг
отпирания 6 настолько, что дает возможность свободно упасть рычагу гребенки на один
из выступов ступенчатой шайбы 5. Чем ниже
падает рычаг с гребенкой, тем большее число ударов выбивает механизм боя.

Во время боя кулачок 10, поворачиваясь, возвращает назад гребенку 1. Рычаг 7,

задерживающий гребенку, не дает ей упасть обратно. В то же время каждое проскакива-
ние на один зуб гребенки сопровождается одним ударом молотка по пружине или гонгу.
Бой часов кончается тогда, когда в часах с рычажным остановом рычаг, задерживающий
гребенку попадает в первоначальное положение. В часах со штиф-товьщ остановом боя
кулачок гребенки упрется в штифт, находящийся на ее конце (рис. 201). В остальном
конструкция механизма боя та же, что и в предыдущем случае.

 
Рис. 201. Механизм со штифтовым остановом боя: 1 — рычаг, задерживающий гребенку;
2 — кулачок подъема гребенки; 3 — гребенка; 4 — штифт останова боя
 
 
 содержание   ..  70  71  72  73  74  75  76  77  78  79  80  ..
 

Часы, отбивающие четверть часа (рис. 202), в основном имеют те же детали, что и часы с
гребенкой, отбивающие только часы и получасы. Этот механизм имеет большую
ступенчатую шайбу с насаженными на ней четырьмя штифтами 2, предназначенными для
подъема нескольких молотков, стоящих плотно друг к другу.

22
Механизм боя часов, отбивающих четверти, имеет следующие детали: малую
ступенчатую шайбу, скрепленную с шайбой, отсчитывающей полные часы — и с часовым
колесом 3, минутный триб, колесо, включающее бой 4, связанное с рычагом отпирания
боя 5, рычаг отбивания четверти 15, рычаг отпирания 5, рычаг замыкания 8,
подъемник 16, пусковой рычаг 7, рычаг гребенки 14, подъемный кулачок 9, гребенку 12,
первое пусковое колесо 10, второе пусковое колесо 11, штифт подъемника 17, штифт
6, .находящийся внутри механизма и передвигающий шайбу с подъемными Штифтами.

Отбивание полных часов производится так же, как и в механизмах боя с гребенкой, т. е.
отсчет полных часов ведет ступенчатая шайба 1, отсчет четвертей производит другая
малая шайба с тремя уступами (на рис. не видна), находящаяся под большой шайбой 1.

Минутный триб, поворачиваясь по ходу часов, штифтами поднимает подъемник 16, 13,
одновременно поднимается и штифт 17,

находящийся на подъемнике, который, в свою очередь, поднимает вверх пусковой рычаг

7, скрепленный на одном валике с ним рычаг замыкания 8 также поднимается. Таким
образам, одновременно освобождаются гребенка 12 и рычаг 14, которые падают на малый
уступ диска отсчетов и первое пусковое колесо.

В настенных часах есть свои особенности конструкции узла завода.

Механизм заводки часов (рис. 203) состоит из выступающего над передней платиной
квадратного конца вала барабана 2, на котором плотно установлено храповое колесо 1 с
квадратным отверстием.

Во время заводки часов ключом вал и храповое колесо вращаются, а собачка 3 скользит
по его зубьям, препятствуя обратному движению храпового колеса благодаря пружинке 4,
которая давит на собачку 3, тем самым прижимая собачку к храповому колесу. Храповое
колесо удерживается на валу мостам 5. Мост, собачка и пружина крепятся к платине
винтами.
 
 
 

23
 
Рис. 202. Механизм боя с четвертями
 
 
 

24
 Рис. 203. Узел завода часов:
1—храповое колесо; 2—квадрат заводного вала; 3 — собачка; 4 — пружина собачки; 5 —
мост; 6 — винты моста собачки и пружины
 
 
 
 
 

Наряду с настенными часами, где заводная пружина приводит в действие часовой

механизм, существуют настенные часы с так называемым струнно-гиревым заводом (как с
боем, так и без боя) (рис. 204). Эта система подвеса гири в настоящее время встречается
редко —в часах устаревших конструкций, а также в современных первичных
электрических часах. Струна уложена в спиральный желоб блока 1 и одним концом
прикреплена к нему, а другим концам — к крючку, вделанному в мост механизма 2. Гиря
подвешена к блоку на крючке. Барабанное колесо свободно
установлено .на оси 3. Блок 1 у своего основания имеет храповое колесо 4.

На барабанном колесе укреплена собачка, прижимаемая пружинкой ко второму

храповому колесу 5. Ось барабанного колеса имеет квадратный выступ для заводки часов.
Во время заводки
часов ключ вращает барабанное колесо, струна навивается на блок и поднимает гирю.

Удобство такой конструкции заключается в том, что путь гири при опускании
сокращается наполовину, а продолжительность хода часов увеличивается вдвое, по
сравнению с ходиками, где гиря висит без блока.

Принцип осуществления боя и стрелочная часть механизма такие же, как и в настенных
часах; ход в большинстве случаев имеет стальной цельный якорь.

Наиболее распространенной конструкцией настенных часов отечественного производства

являются часы типа ЧМС.
 
 
 
 

25
 
Рис. 204. Детали часов со струнно-гиревым заводом
 
 
 
 
 
Эти часы имеют двухнедельный пружинный завод; одна пружина является двигателем
механизма хода часов, другая — механизма боя.

Платины часов квадратной формы сопряжены с колонками и закреплены заклепкой;

передняя платина при сборке механизма закрепляется на колонках гайками.

Рычажная система механизма боя вынесена под циферблат, где также размещены
стрелочный механизм и храповики с собачками валов барабанов заводных пружин.

В механизме ЧМС применена система боя с гребенкой. Молотки боя ударяют по гонгам
— звуковым стержням.

Механизм хода 1не отличается .какими-либо особенностями. В часах применена

скобочная система пуска.

26
Применение лаковых покрытий (цапан-лак) для коррозионной защиты платины,
барабанов и некоторых других латунных деталей требует некоторой осторожности, так
как чистить подобные детали жесткой щеткой, мелом, спиртом невозможно; промывать
их нужно только в бензине.

При повреждениях лакового покрытия рекомендуется очистить деталь мелкой наждачной

бумагой, соблюдая прежнее направление декоративных рисок, после чего «на поверхность
слегка подогретой детали мягкой кистью нанести тонкий слой цапон-лака. Отверстия в
деталях после просушки лака необходимо тщательно очистить.

Типичными дефектами рассматриваемого механизма является износ опорных отверстий

платин, износ цапф, а также поломка резьбовой части центральной оси, наиболее часто
происходящая при переводе стрелок.

Наиболее сложны по конструкции напольные часы, выпускаемые отечественной

промышленностью, с боем четвертей часа.

Механизм этих часов отличается высоким качеством отделки деталей: платины имеют
никелевое покрытие, трибы делают

с фрезерованными зубьями, спуск типа Грахама снабжен стальными или рубиновыми

палетами.

Кинематически механизм этих часов состоит из трех самостоятельных групп: механизма,

хода, механизма боя четвертей и механизма боя полных часов, сопряженных через
рычаги, регулирующие моменты включения этих механизмов.

Бой часов осуществляется ударами молотков по гонгам. Четверти отбивают четыре

раздельно действующих молотка; бой часов производится четырьмя одновременно
действующими молотками.

Включает механизмы боя четырехзубая звездочка, установленная на центральной оси.

Один зуб звездочки, соответствующий включению боя четвертой четверти и целых часов,
удлинен.

В описываемых часах применены своеобразные регуляторы скорости в механизмах боя.

Эти регуляторы выполнены в виде ветряков, лопасти которых при вращении могут под
воздействием
центробежной силы радиально отклоняться от оси, увеличивая тем тамым момент
инерции. В результате скорость вращения их достаточно постоянна, поскольку момент
инерции ветряка пропорционально увеличивается изменению момента, развиваемого
заводной пружиной.

В исходное положение лопасти ветряков возвращаются с помощью пружины,

закрепленной «а оси ветряка.

Конструкция напольных часов обеспечивает им большую прочность и надежность в

работе, и эти часы редко выходят из строя. Характерным дефектом является поломка
пружин маятникового подвеса.
 

27
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
содержание   ..  70  71  72  73  74  75  76  77  78  79  80  ..
 
 
 
 

28