Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
https://www.contributors.ro/de-ce-nu-are-romania-un-cod-electoral/
Ideea unui cod electoral poate suna nefamiliar publicului larg. Problemele procesului
electoral, de pildă dificultățile exercitării dreptului de vot în diaspora sau accesul la vot
pentru anumite categorii de cetățeni, sunt rareori aduse în dezbaterea televizată. Lumina
reflectoarelor este îndreptată către scenarii și speculații, cele mai multe, sterile, privind
candidații la alegeri. Câteva precizări se impun pentru a lămuri tema. Genul proxim pentru
un cod electoral este codul legislativ, respectiv un act normativ complex, ce reunește mai
multe legi primare în același document. Un cod legislativ are specificul unei viziuni unitare
și coerente, în contrast cu puzderia de legi și norme de ordin secundar, adesea lipsite de
coerență, ce reglementează un domeniu. Diferența specifică este dată de faptul că legile,
în cazul nostru, privesc fundația legitimității democratice – dreptul de a alege și de a fi
ales, precum și integritatea alegerilor prezidențiale, (euro)parlamentare și locale.
Așa cum avem, de pildă, un cod fiscal, o recomandare de bună practică electorală este să
avem un cod electoral, o singură lege care definește modul în care alegem președintele,
reprezentanții la primărie, consilii locale, Parlament și Parlamentul Uniunii Europene.
În absența unei astfel de viziuni unitare, vom fi martorii, ca în fiecare an electoral, ai unor
improvizații de ultim moment, sub forma unei avalanșe de ordonanțe de urgență și prin
decizii și interpretări ale administrației electorale. Aici se află motivul pentru care Curtea
Constituțională a României a recomandat autorității legislative ca întreaga legislație
electorală să fie „concentrată într-un Cod Electoral, ale cărui dispoziții comune și speciale
să asigure, în concordanță cu principiile constituționale, organizarea unui scrutin
democratic, corect și transparent”. Această celebră hotărâre din 2009 a CCR este și astăzi
ignorată, deși s-au scurs mai bine de 12 ani de la publicarea deciziei. Cine urmărește
jurisprudența CCR a remarcat că imperativul adoptării unui cod unitar este unul recurent.
Nu doar Curtea Constituțională a repetat acest deziderat, ci și Autoritatea Electorală
Permanentă sau Guvernul, prin avizele date proiectelor de lege ce au fost propuse de
puterea legiuitoare.
Această scurtă retrospectivă istorică se încheie cu apelul societății civile cunoscută sub
numele de Coaliția Cod Electoral Acum (CCEA), la care au aderat 20 de organizații
neguvernamentale. Apelul lor, din 2021, solicită „adoptarea prin lege a unui Cod Electoral
unificat, care să includă regulile de organizare și desfășurare a(le) tuturor scrutinurilor din
România”. Invitația CCEA a fost să profităm de intervalul 2021-2023 pentru a găsi un
compromis politic rezonabil și a ne asigura că organizarea celor patru scrutinuri din 2024
se va face după „un set coerent de reguli”. Acest apel nu a fost deloc singular, mai ales
după Decizia CCR amintită mai sus. Și în 2014, think-tank-ul EFOR a organizat o masă
rotundă cu tema reformei electorale și necesității unui Cod Electoral.