Tirică Ana Maria

Grupa 2301ETI

CS2 – Redresorul monofazat bialternanta

in punte comandata
1. Obiectul lucrarii
In cadrul lucrarii se studiaza un redresor monofazat bialternanta in punte cu tiristoare,
deci comandat. Schema sectiunii de forta a redresorului este prezentata in fig. 1.

Fig. 1 Schema de forta a redresorului monofazat bialternanta in punte comandata.

Schema continue tiristoarele T (k=1-4), sigurantele ultrarapide S, elementele de

protective impotriva supratensiunilor (RC, R1C1) si transformatoarele de impuls Tr1 si Tr2
care furnizeaza tensiunile de comanda ce determina amorsarea tiristoarelor. Fiecare
transformator de impuls are 2 secunde, deci sunt comandate simultan T 1 si T2, respective T3
si T4 la interval de 180 ° electrice. Diodele conectate in secundarele transformatoarelor de
impuls au rolul de a impiedica aplicarea semnalelor negative pe portile tiristoarelor.

In fiecare semiperioada a tensiunii de alimentare u2 conduc cate 2 tiristoare, si anume

cele aflate in bratele opuse ale puntii (T 1 cu T2, respective cu T3 cu T4). In fig. 2 este
prezentata forma de unda a tensiunii redresate ud la iesirea redresorului pentru valori mici ale
sarcinii resistive, respective rezistiv-inductive si un unghi de comanda α al tiristoarelor.
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

Intarzierea α a impulsurilor de comanda u c, este reglabila fata de trecerea prin zeroa

tensiunii de alimentare u2 intre 0 si 180 grade electrice, dar defazajul dintre impulsurile celor
2 ramuri se mentine mereu 180 grade electrice. Modificarea intarzierii impuslurilor de
comanda, deci a unghiului de comanda (reglaj) al redresorului de face dintr-un potentiometru
aflat pe panoul frontal al redresorului.

Tensiunea redresata in gol pentru unghiul de comanda α, se calculeaza cu relatiile:

Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

pentru sarcina rezistiva

pentru sarcina rezistiv-inductiva,

unde , U2 fiind valoarea effective a tensiunii de alimentare

(secundare).

Performantele redresorului se defines prin caracteristicile de reglaj

,

caracteristicile externe si caracteristicile pe partea de current

alternativ.

Caracteristicile pe partea de current alternativ sunt caracteristicile redresorului privit ca

sarcina alimentata la retea. Tensiunea de alimenatare a redresorului este sinusoidala, dar curentul
absorbit este nesinusoidal. Influenta redresorului asupra retelei si caracterizarea regimului
deformant care apare se face prin urmatorii parametri:

 Puterea aparenta absorbita de redresor: S=U1I1;

 Factorul de putere al redresorului: cosφ= P/S;
 Componenta activa a curentului absorbit: I 1a=P/U1;
 Partea furnizata pe partea de current continuu: Pd= UdId;
 Randamentul redresorului: =Pd/P;

Calitatea tensiunii redresate se apreciaza cu ajutorul factorului de ondulatie:

unde, este factorul de forma.

Blocul de comanda care furnizeaza tensiunile uc transformatoarelor de impuls Tr1 si Tr2

este realizat cu tranzistoare. Schema lui functionala este prezentata in fig. 3, iar formele de
unda inn diverse puncta ale schemei functionale in fig.4.
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

Fig. 3 Schema functionala a blocului de comanda

Blocul de comanda continue blocul surselor de tensiune continua (BSTC) cu sursele

SRC1 si STC2, un generator de tensiune linear variabila GTLV care produce la iesire o
tensiune linear crescatoare (fig. 4a) sincrona cu tensiunea alternativa de alimentare u2, un
comparator COMP, un separator si formator de impulsuri si doua circuite de derivare CD.

Modificarea unghiurilor de comanda α se face modificand valoarea tensiunii de referinta

Ur a comparatorului, tensiune furnizata de STC1. Potentiatorul respective se afla pe panoul
frontal al redresorului.
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

Fig.4. Forme de unda caracteristice functionarii blocului de comanda.

2. Chestiuni de studiat
 Modul de fucntionare al schemei de comanda
 Caracteristicile de reglaj ale redresorului 𝑈̅𝑑𝛼 = 𝑓 (𝛼 )|𝐼̅ =𝑐𝑡. , pentru sarcina R si RL
𝑑
 ̅𝑑 = 𝑓 (𝐼𝑑̅ )|𝛼=𝑐𝑡. Pentru sarcina R si RL
Caracteristicile externe 𝑈
 Caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ si regimul deformant.

3. Simulare PSIM
Simularile se vor face in cazul unei sarcini rezistive R si rezistiv-inductive RL, variand
astfel coeficientul  si notand valorile in tabelul 1, dar si variand R pentru  constant si notand
valorile in tabelul 2.
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

 In sarcina rezistiva:

=50 ; R=190 =70 ; R=157

=60 ; R=175 =80 ; R=137

Similar se rocedeaza si pentru sarcina rezistiv inductiva:

 In sarcina rezistiv-inductiva:

=50 ; R=190; L=100mH =70 ; R=157; L=100mH

 Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

=60 ; R=175; L=100mH =80 ; R=137; L=100mH

Datele din simulari sunt trecute in Tabelul 1:

Marimi masurate Marimi calculate

 U2 R 𝑈𝑑𝛼 ̅𝑑𝛼
𝑈 Id ̅𝑑0
𝑈 cos ̅𝑑𝛼
𝑈 kf
° V  V V A3 V - V -
50 73 190 53.984 68.439 0.2841 65.72309 0.642788 53.98454 1.267765
60 73 173 49.286 65.472 0.2816 65.72309 0.5 49.29232 1.32841
Pentru R
70 73 155 44.099 61.657 0.208 65.72309 0.34202 44.10086 1.39815
80 73 135 38.561 57.007 0.28146 65.72309 0.173648 38.56789 1.478359
50 73 190 53.5441 68.475 0.2817 65.72309 0.642788 - 1.278852
Pentru 60 73 173 48.769 65.52 0.2786 65.72309 0.5 - 1.343476
RL 70 73 155 43.46 61.727 0.2767 65.72309 0.34202 - 1.420318
80 73 135 37.731 57.119 0.2753 65.72309 0.173648 - 1.513848

Se traseaza caracteristica de reglaj

Udα=f(α) | Id-constant
55
53
51
49
47
45
Ud

43
41
39
37
35
49 54 59 64 69 74 79
α
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

Se doreste trasarea caracteristicii externe, deci in sarcina rezistiva si in sarcina rezistiv

inductiva se vor rula simularile pentru diferite valori ale rezistentei pentru =50 constant.

 In sarcina rezistiva:

R=55 R=30

R=40 R=20

 In sarcina rezistiva:

R=55; L=100mH R=30; L=100mH

Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

R=40; L=100mH R=20; L=100mH

Datele obtinute se tren in Tabelul 2:

Ud Id Pd
V A W
53.984 0.9815 52.9853
53.9842 1.3496 72.85708
Pentru R
53.984 1.7994 97.13881
53.984 2.6992 145.7136
49.7 0.9035 44.90395
47.065 1.1764 55.36727
Pentru RL
43.897 1.463 64.22131
42.238 2.107 88.99547

Se creaza si curba caracteristicii externe:

Ud=f(Id) | α-constant
60

55

50
Ud

45

40

35

30
0.5 1 1.5 2 2.5 3
Id
Tirică Ana Maria
Grupa 2301ETI

Concluzii si observatii
 In ambele cazuri, atat cel pentru sarcina rezistiva dar si rezistiv-inductiva, tensiunea de
iesire este invers proportionala cu coeficientul .
 Caracteristica externa ramane oarecum constanta si la acelasi nivel pentru sarcina
rezistiva, dar in cazul sarcinii rezistiv- inductive se poate observa o descrestere datorata
fenomenului de descarcare a bobinei, ce altereaza mult forma de unda a tensiunii. La
valori mici ale rezistentei, bobina nu are timp sa se descarce complet, intensitatea minima
este de 0.5A, nu 0, circuitul nostru doar reusind sa inverseze polaritatea odata la 25Hz