REZOLVARE TEST - EXAMEN DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT 2020

BIOLOGIE
SUBIECTUL I
A.
1. F - Scifozoarele şi hidrozoarele sunt celenterate.
2. A
3. F - Microsporogeneza este procesul prin care se formează grăunciorul de polen, la angiosperme.
4. F - Sensibilitatea termică este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral.
5. A

B.
1.
a) Glanda care secretă hormonul somatotrop (STH): hipofiza prin lobul anterior - adenohipofiză;
Efectul acestui hormon asupra:
- metabolismului proteic: stimularea sintezei proteinelor prin transportul aminoacizilor în celulă,
stimularea transcripției în nucleu și producerea de ARN; scăderea catabolismului proteic.
- metabolismului glucidic: produce hiperglicemie prin: scăderea utilizării glucozei în scop energetic,
creșterea depozitelor de glicogen celular, diminuarea pătrunderii glucozei în celule.
b) schemă a reglării secreţiei de STH, în cazul scăderii concentraţiei acestuia din sânge

Material suplimentar pentru explicația reglării secreției de STH

Reglarea nervoasă – feed-back negativ
Secreția de STH este controlată de hipotalamusul mijlociu prin 2 neurohormoni: unul stimulează secreția,
iar celălalt o inhibă. Hormonul de creștere se secretă în tot cursul vieții.
Scăderea concentrației STH în sânge acționează fie asupra hipotalamusului mijlociu care va secreta un
hormon stimulator (STH-RH sau GRH – somatoliberina) pentru secreția de STH de adenohipofiză. În
situația în care concentrația de STH crește peste normal hipotalamusul va secreta un hormon inhibitor
(STH-IH sau GIH – somatostatina.
Mecanismul prin care o modificare a concentrației unei substanțe induce prin mecanisme reglatoare o
modificare în sens invers se numește feed-back negativ, de exemplu, creșterea concentrației STH-ului va
determina prin inhibarea adenohipofizei scăderea concentrației acestuia, respectiv scăderea concentrației
STH.
Reglarea prin factori metabolici
Stresul inaniția, hipoglicemia, creșterea concentrației aminoacizilor plasmatici, scăderea concentrației
STH-ului în sânge produc descărcări crescute de STH.
Reglarea umorală (prin mediatori și hormoni)
- stimulatori: dopamina și noradrenalina
- inhibitori: cortizolul

c) Explicația afirmației: „Afecţiuni la nivelul hipotalamusului pot avea drept consecinţă eliminarea unei
cantităţi mari de urină diluată.”
Cantitatea de urină eliminată din corp este reglată prin acțiunea hormonului antidiuretic – ADH (sau
vasopresină) produs de neuroni din nucleul supraoptic din hipotalamusul anterior, care ajunge prin tractul
hipotalamo-hipofizar în neurohipofiză, unde este depozitat. În cazul unor afecțiuni la nivelul
hipotalamusului, neuronii din hipotalamusul anterior nu mai produc ADH, se instalează diabetul insipid
caracterizat prin sete permanentă și eliminarea unei cantități mari de urină (20 l în 24 de ore), diluată.

2.
a) trei caracteristici ale epiteliilor de acoperire:
- sunt formate din celule alăturate, dispuse pe unul sau mai multe straturi, așezate pe o membrană
bazală fină, care le separă de țesuturile vecine;
- nu sunt vascularizate, hrănirea lor făcându-se prin difuzie din țesutul conjuctiv lax care le
însoțește;
- formează epiderma (acoperă suprafața externă a corpului, cu rol de protecție) sau căptușesc
cavitățile organelor interne, formând mucoase (cele unistratificate, de grosimi diferite, sunt
adesea traversate de unele substanțe).
b) O deosebire dintre ţesutul conjunctiv semidur şi ţesutul conjunctiv dur:
Țesutul conjunctiv semidur (țesutul cartilaginos): celulele cartilaginoase și fibrele conjunctive sunt
înconjurate de o substanță semidură alcătuită dintr-o substanță organică (condrină, produsă de condroblaste)
impregnate cu săruri de Na (sodiu) și P (fosfor). Țesutul conjunctiv dur (țesutul osos): celulele osoase și
fibrele conjunctive sunt înconjurate de o substanță dură alcătuită dintr-o altă substanță organică (oseina,
produsă de osteoblaste) impregnate cu săruri de Ca și fosfor.
c) Argument: ”Între structura și funcțiile neuronului există o strânsă corelație.”
O caracteristică structurală fundamental a neuronului este prezența unor prelungiri ale citoplasmei (dendrite
și axoni) care măsoară de la câțiva milimetri până la 1 m lungime, ceea ce permite formarea unei adevărate
rețele în organism, prin intermediul căreia sunt transmise impulsurile nervoase.

C.
a) Șase enunțuri afirmative, utilizând conținuturile:
- Mecanismele de conducere a sevelor brută şi elaborată
- Urechea la reptile
- Revoluţia cardiacă.
1. Circulația sevei brute prin plantă se datorează a două forte: presiunea radiculară (celulele rădăcinii
pompează activ apa în sus prin vasele lemnoase; se face cu consum de energie) și forța de sucțiune a
frunzelor (se face în mod pasiv, fără consum de energie, datorită deficitului de apă creat prin transpirație).
2. Circulația sevei elaborate se realizează prin vasele liberiene, cu consum de energie, în ambele sensuri,
cu o viteză de circulație mai mică decât seva brută deoarece vasele liberiene conțin citoplasmă.
3. Urechea la reptile prezintă o parte internă (ureche internă), la nivelul căreia se găsesc receptorii auditivi
și o parte medie (ureche medie).
4. Urechea șerpilor nu prezintă timpan, urechea medie fiind acoperită de o membrană groasă, de aceea
șerpii nu pot detecta vibrațiile venite pe calea aerului ci detectează vibrațiile solului prin oasele craniului.
5. Revoluția cardiacă sau ciclul cardiac reprezintă șirul de evenimente electrice și mecanice legate de
trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole (contracție) și diastole (relaxare) cardiace.
6. Principalele etape ale revoluției cardiace sunt: sistola ventriculară (asigură ejecția sângelui din ventricule
– 0,3 secunde), diastola ventriculară (asigură umplerea ventriculelor – 0,5 secunde), sistola atrială –
presistola (se suprapune peste ultima etapă a diastolei ventriculare; asigură 20% din umplerea ventriculară
– 0,1 secunde) și diastola atrială (0,7 secunde - în timpul căreia sângele din venele cave pătrunde în atrii).

b) Minieseu: Mitoza
Ciclul mitotic cuprinde interfaza și diviziunea propriu-zisă sau mitoza, care se desfășoară prin cariochineză
(diviziunea nucleului) și citochineză (împărțirea citoplasmei între cele două celule-fiice). În interfază celula
crește, dublându-și volumul, respectiv cantitatea de ADN în urma sintezei acestuia prin replicație.
Cariochineza se desfășoară pe parcursul a patru faze succesive: profază, metafază, anafază și telofază. În
profază se dezorganizează nucleul, se formează fusul de diviziune și se individualizează cromozomii
bicromatidici care se atașează pe fusul de diviziune, în metafază fiind dispuși la jumătatea fusului de
diviziune în placa metafazică sau diada cromozomială. La sfârșitul metafazei cromatidele surori se despart
și migrează spre polii fusului de diviziune, în anafază găsindu-se la jumătatea distanței dintre ecuator și
polii fusului de diviziune, iar în telofază ajung la capetele fusului de diviziune, refac cromatina, se reface
nucleul, iar fusul de diviziune de dezorganizează.
10 noțiuni: citochineză, cariochineză, prometafază, metafază, anafază, telofază, fus de diviziune,
cromozomi bicromatidici, diada cromozomială, cromatina.

D.
a) AAbb – corcoduș cu fructe mari și galbene, homozigot pentru mărime
aaBb – corcoduș cu fructe mici și roșii, heterozigot pentru culoare
b) tipul de gameți produs de părintele cu fructele mari și galbene: Ab și Ab
c) procentul combinațiilor din F1 cu fructe mari: 100%
genotipul indivizilor din F1 cu fructe mari şi roşii: AaBb (dublu heterozigot)

Ab Ab x aB ab

AaBb Aabb AaBb Aabb

fructe mari, roșii fructe mari, galbene fructe mari, roșii fructe mari, galbene

d) Cerință: Stabiliți tipurile de gameți produși de corcodușul obținut în F1 cu fructe mari și roșii.
Rezolvarea cerinței: AB, Ab, aB și ab.

SUBIECTUL AL II-LEA
1. Fotosinteza la plante:
a) metoda didactică: modelarea
caracteristici:
1. are la bază analogia dintre model şi sistemul pe care îl reprezintă;
2. presupune investigarea indirectă a realităţii, obiectelor, fenomenelor cu ajutorul modelelor materiale sau
ideale.
b) activităti de învăţare care permit dezvoltarea la elevi a competenţei de explorare a sistemelor biologice:
1. activitatea 1 - studierea procesului de fotosinteză cu ajutorul unui film didactic: elevii vor avea ca sarcină
de lucru vizionarea unui film didactic cu tema “ Fotosinteza” şi găsirea de răpunsuri la întrebări de genul:
ce “manâncă” plantele, care sunt organele în care se realizează fotosinteza, unde se află clorofila în celule,
cine foloseşte gazul obţinut prin fotosinteză etc. (explorare virtuală)
2. activitatea 2 - studierea procesului de fotosinteză prin evidenţierea amidonului produs şi stocat în
frunzele unei plante verzi (explorare experimentală)
c) mijloc de învățământ: preparate microscopice
secvența didactică: organizarea şi dirijarea învăţării
modalitate de valorificare: prin observarea la microscop a secţiunilor realizate prin frunzele unei plante
verzi, elevii descoperă cloroplastele ce reprezintă sediul celular al procesului de fotosinteză
forma de organizare a activității: individuală sau pe grupe
avantaj: elevul este implicat direct în observarea celulelor vegetale, îşi formează capacitatea de a realiza
preparate microscopice şi de a le observa
2.
argumente în favoarea utilizării de către profesorul de biologie a observării sistematice şi a
comportamentului elevilor în scopul evaluării:
1. urmărirea însuşirii de către elevi a unor concepte şi capacităţi pe parcursul derularii activităților didactice
curente, lucru ce poate fi realizat în timp ca urmare a numărului mare de elevi dintr-o clasă
2. aprecierea atitudinii şi comportamentului elevului faţa de sarcina de lucru, lucru ce poate fi realizat
utilizând la clasă diverse activităţi de învăţare care să formeze şi să dezvolte la elevi diverse deprinderi şi
capacităţi
3.
a) Caracterizarea itemilor cu alegere multiplă
- reguli de proiectare - acest tip de item presupune:
1. existenţa unei premise şi a unei liste de variante cu soluţiile posibile ale itemului respectiv sub formă de
cuvinte, numere, simboluri, propoziţii sau fraze;
2. variantele incorecte dar plauzibile şi paralele se numesc distractori, elevul trebuind să aleagă răspunsul
corect
- avantaje ale utilizării acestora:
1. acoperă o arie largă a conţinuturilor într-un interval scurt de testare;
2. pot fi însoţiţi de material – stimul grafic etc.
- dezavantaje ale utilizării acestora:
1. necesită un timp îndelungat pentru elaborare
2. sunt ineficienţi în situațiile care au ca obiectiv relevarea abilităţii de a selecta şi organiza ideile sau a
deprinderilor de comunicare scrisă sau de rezolvare a problemelor
b) item de tip întrebare structurată:
În plantele verzi, hrana şi oxigenul sunt produse în timpul fotosintezei. Clorofila este unul dintre elementele
necesare fotosintezei. Numeşte încă doi factori necesari acestui proces:
1…………………………………………………..
2…………………………………………………..
item de tip pereche:
Coloana B cuprinde constituenţi aparţinând celulei vegetale, iar coloana A, rolul acestora. Înscrieti în spaţiul
liber din dreptul cifrelor coloanei A litera corespunzătoare din coloana B.
A B
___ 1. rol energetic a. cloroplast
___ 2. rol în fotosinteză b. ribozomi
___ 3. rol în sinteza proteinelor c. mitocondrie
___ 4. rol de protecţie d. dictiozomi
e. perete celular
item de completare:
Completează cu noţiunile corespunzătoare spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie
corectă.
Nutriţia autotrofă se poate realiza prin…………….şi………………..