PEDOLOGIE

1. Care sunt principalele functii ale solurilor:

a) Energetica, ecologica, economica, industriala
b) Energetica, ecologica, economica, industriala, textura, structura
c) Energetica, ecologica, economica, industriala, informatica
2. Factorii pedogenetici care influenteaza formarea solurilor sunt:
a) Clima, roca, relieful, structura interna a planetei, timpul, apa
b) Clima, roca, relieful, solul, vegetatia, apa freatica si stagnata, timpul, omul
c) Clima, roca, relieful, vegetatia, apa freatica si stagnata, timpul, omul
3. Care sunt procesele prin care componentele organice sunt descompose:
a) Procese de dezagregare si alterare
b) Procese datoare factorilor climatici
c) Procese de oxido-reducere, hidroliza si mineralizare
4. Care sunt orizonturile rezultate in urma procesului de bioacumulare:
a) Orizonturile Am, Ao si au
b) Orizonturile Bv, Bt, Bhs
c) Orizonturile Am, Ao, Au, El, Ea
5. Ce reprezinta procesul de gleizare:
a) Influenta apei din precipitatii asupra solului
b) Influenta apei din precipitatii si apa freatica asupra solului
c) Influenta apei din panza freatica asupra solului
6. Cum influenteaza textura grosiera insusirile solului:
a) Solul are permeabilitate scazuta, se lucreaza greu, se incalzeste usor, retine usor apa
si elementele nutritive
b) Solul are permeabilitate scazuta, se lucreaza greu, se incalzeste repede, are
capacitatea redusa de retinere a apei si a elementelor nutritive
c) Solul are permeabilitate mijlocie, se lucreaza usor, se incalzeste repede, are capacitate
mare de retinere a apei si a elementelor nutritive
7. Ce reprezinta structura solului:
a) Gruparea particulelor de nisip, praf si argila in agregate structurale
b) Procentul de nisip, praf si argila din sol
c) Dimensiunea agregatelor structurale
8. Care este cel mai favorabil tip de strutura pentru soluri:
a) Glomerulara
b) Poliedrica
c) Prismatica
9. Ce tip de structura prezinta orizontul Btna:
a) Prismatica
b) Lamelara
c) Columnara
10. Cum se manifesta compactarea solurilor:
a) Creste continutul de apa si de aer din sol
b) Scade porozitatea solului si creste densitatea aparenta
c) Creste porozitatea solului si densitatea aparenta
11. Care sunt principalii indici hidrofizici ai solului:
a) Coeficient de hirgroscopicitate, coeficient de ofilire, capacitate pentru apa din camp,
capacitate totala pentru apa, echivalentul umiditatii, capacitate pentru apa capilara
b) Coeficient de higroscopicitate, permeabilitatea solului, regimul hidric al solului, coeficientul
de ofilire, capacitatea pentru apa in camp, capacitatea totala pentru apa, echivalentul
umiditatii, capacitate pentru apa capilara
c) Permeabilitatea solului, regimul hidric al solului, coeficientul de ofilire, capacitate pentru apa
in camp, capacitate totala pentru apa, echivalentul umiditatii
12. Ce orizont diagnostic prezinta la suprafata solurile din clasa cernisoluri:
a) Orizontul Bv,
b) Orizontul Am
c) Orizontul Bt
13. Care sunt principalele tipuri de sol din clasa Cernisoluri:
a) Kastanoziomul, Cernoziomul, Faeziomul, Rendzina,
b) Aluviosol, Cernoziomul, Regosolul, Faeziomul, Rendzina
c) Kastanoziomul, Cernoziomul, Faeziomul, Rendzina, Luvosol
14. Care este formula de calcul a poroziotatii totale a solului:
a) PT%= (1-Da/D) * 100
b) Pt%= Da/D * 100
c) Pt%= 1-Da/D * U
15. Care sunt solurile cu restrictii din punct de vedere al excesului de umiditate:
a) Gleiosolul si stagnosolul
b) Podzolul si andosolul
c) Solonetul si aluviosolul
16. Care sunt principalele tipuri de sol care au un continut ridicat de saruri solubile sau ioni de
Na:
a) Stagnosolul si vertosolul
b) Podzolul si gleiosolul
c) Solonceacul si solonetul
17. Care sunt principali factori restrictivi ai Vertosolului:
a) Continutul ridicat in argila si permeabilitatea scazuta
b) Textura grosiera si continutul ridicat in argila
c) Continutul scazut in humus si apa
18. Ce reprezinta bonitarea terenurilor:
a) Aprecierea cantitativa a principalelor conditii care determina cresterea plantelor si de
stabilire a gradului pentru fiecare folosinta si cultura
b) Inventarierea resurselor de sol si intocmirea hartilor pedologice
c) Stabilirea starii de aprovizionare a solurilor cu elemente nutritive
19. Cum se formeaza orizontul B argic:
a) Prin procese de argiloiluviere
b) Prin procese de argilizare
c) Prin procese de eluviere
20. Ce reprezinta gradul de saturatie in baze:
a) Suma cationilor bazei
b) Suma ionilor de hidrogen
c) Capacitatea de schimb cationic
21. Cum se calculeaza gradul de saturatie in baze (V%):
a) V%= SB/T x 100
b) V%= SB X T
c) V%= Ah + SB/T
22. Ce reprezinta capacitatea de schimb cationic:
a) Reprezinta suma ionilor de hidrogen
b) Capacitatea totala a cationilor adsorbiti de complexul coloidal
c) Suma cationilor bazici existenti in complexul coloidal
23. Ce reprezinta capacitatea de tamponare a solului:
a) Insusirea solului de a se opune tendintei de modificare a reactiei
b) Capacitatea solului de a avea o permeabilitate ridicata
c) Capacitatea solului de a avea un drenaj extern si intern bun
24. Care este succesiunea orizonturilor la Eutricambiosol:
a) Ao-Bt-R
b) Am-Bt-Cca
c) Ao-Bv-C sau R
25. Clasa a III a de calitate a terenurilor agricole este cuprinsa intre:
a) 41-60 puncte
b) 61-80 puncte
c) 81-100 puncte
26. Cand indicatorii de bonitare sunt in optim fata de cerintelor plantelor valoarea notei de
bonitare este:
a) 150 puncte
b) 100 puncte
c) 50 puncte
27. Stagnosolul se caracterizeaza prin:
a) Prezenta orizontului W in primii 50 cm
b) Prezenta orizontului Gr in primii 50 cm
c) Prezenta orizontului Btna in primii 50 cm
28. Prin ce orizont se caracterizeaza solonceacul:
a) Orizont salic in primii 50 cm
b) Orizont natric in primii 50 cm
c) Orizont hiponatric in primii 50 cm
29. Ce orizont diagnostic reprezinta vertosolurile:
a) Orizont vertic de la suprafata sau de cel mult 20 de cm care se continua pana la cel
putin 100 cm adancime
b) Orizont ventric de la peste 50 cm adancime
c) Orizont Bt de la suprafata pana la 100 cm adancime
30. Unde sunt raspandite regosolurile:
a) In zonele de munte sub vegetatie forestiera acida
b) Pe terenurile in panta unde exista procese de eroziune
c) In zonele de campie pe suprafete plane

AGROTEHNICA
31. Ce se intelege prin maturitatea fizica a solului:
a) Intervalul de umiditate al solului la care lucrarile se executa de cea mai buna calitate
cu minim de consum de uzura a masinilor agricole
b) Intervalul de timp in care se executa lucrarea de baza a solului
c) Intervalul de timp dintre recoltarea plantei premergatoare si semanatul culturii
32. Care sunt operatiile care se realizeaza prin lucrarea de arat:
a) Maruntirea, afanarea si nivelarea unui strat de sol
b) Intoarcerea, amestecarea si maruntirea unui strat de sol
c) Afanarea, amestecarea si nivelarea unui strat de sol
33. Aratura normala se executa la adancimea de:
a) 15-18 cm
b) 18-20 cm
c) 20-25cm
34. Cand se recomanda a se executa aratura:
a) Vara
b) Toamna
c) Indata ce s-a recoltat planta premergatoare
35. In ce scop sunt alcatuite agregatele de masini:
a) De a executa mai multe lucrari la o singura trecere
b) De a elimina lucrarea de baza a solului
c) De a afana solul in profunzime
36. Ce se intelege prin sistemul de lucrari ale solului:
a) Totalitatea operatiilor din tehnologia unei culturi
b) Totalitatea regulilor care trebuie sa respectate pentru realizarea unei araturi de buna
calitate
c) Totaliteatea lucrarilor aplicate solului, succesiunea lui si epoca de executie
37. Ce presupune sistemul minim de lucrari - „minimum tillage”:
a) Renuntarea la lucrarile mecanice ale solului
b) Renuntarea in tehnologia unei culturi la aratura si la o parte din lucrarile solului
c) Renuntarea la afanare
38. Ce presupune sistemul fara lucrari – „no tillage”:
a) Renuntarea la lucrarea de baza a solului, semanatul facandu-se dupa lucrarea cu
discul,
b) Renuntarea la lucrarea de arat, semanatul facandu-se dupa lucrarea de afanare a
solului
c) Renuntarea la lucrarile mecanice ale solului, semanatul facandu-se direct pe terenul
cu resturi vegetale
39. Din ce categorie fac parte buruienile Setaria spp si Echinochloua crus-gali:
a) Monocotiledonate anuale
b) Monocotiledonate perene
c) Dicotiledonate anuale
40. Din ce categorie fac parte buruienle Elymus repens si Cynodon dactilon:
a) Monocotiledonate anuale
b) Monocotiledonate perene
c) Dicotiledonate anuale
41. Sorghum halepense este o buruiana din categoria:
a) Monocotiledonata anuala cu inmultire prin seminte
b) Dicotiledonata perena cu inmultire prin drajoni
c) Monocotiledonata perena cu inmultire prin rizomi
42. Chenopodium album si Amaranthus retroflexus sunt buruieni din categoria:
a) Monocotiledonate anuale
b) Monocotiledonate perene
c) Dicotiledonate anuale
43. Din ce categorie fac parte buruienile Hibiscus trionum si Solanum nigrum:
a) Monocotiledonate anuale
b) Dicotiledonate anuale
c) Dicotiledonate perene
44. Din ce categorie fac parte buruienlie Cirsum arvense si Convolvulus arvensis:
a) Monocotiledonate perene
b) Dictoiledonate anuale
c) Dicotiledonate perene
45. Care buruiana este parazita pe tulpina:
a) Setaria media
b) Capsella bursa-pastoris
c) Cuscuta campestris
46. Care buruiana este parazinta pe radacina:
a) Lamium amplexicaule
b) Orobanche cumana
c) Matricaria inodora
47. Care dintre urmatoarele erbicide se aplica la cultura de grau:
a) Mistral (nicosulfuron), Titus (rimsulfuron)
b) DMA 6 (2,4 D), Rival 75 ( clorsulfuron)
c) Guardian (acetoclor), Dual Gold (s-metolacior)
48. Care dintre urmatoarele erbicide se aplica la cultura de floarea-soarelui:
a) DMA (2,4 D)
b) Dual Gold (s-metolaclor)
c) Roundup (glifosfat)
49. Erbicidul DMA 6 (2,4 D) se aplica la cultura de:
a) Floarea-soarelui
b) Soia
c) Porumb
50. Care din urmatoarele erbicide se aplica la cultura de soia:
a) DMA 6 (2,4 d)
b) Fusilade (fluazifop-p-butil)
c) Titus (rimsulfuron)
 51. Aratura superficiala se executa la:
a) 12-15 cm
b) 15-18
c) 18-20
52. Aratura la cormana presupune ca
a) agregatul sa intre in brazda pe partea dreapta a parcelei
b) agregatul sa intre in brazda pe mijlocul parcelei
c) agregatul sa intre in brazda pe partea stanga a parcelei
53. Aratura de primavara este recomandata:
a) pentru culturile de primavara
b) pentru culturile de toamna
c) nu este dorita si nu este recomandata
54. Aratura de primavara este recomandata
a) numai pe soluri nisipoase
b) numai pe soluri lutoase
c) numai pe soluri argiloase
55. Prin lucrarea de afanare adanca a solului se urmareste:
a) intoarcerea si maruntirea unui strat de sol subarabil
b) incorporarea resturilor organice in stratul de sol subarabil
c) permeabilizarea stratului de sol subarabil
56. Lucrarea cu tavalugul inainte de semanat se executa pentru:
a) tasarea solului ce urmeaza a fi semanat cu seminte mici
b) nivelarea solului ce urmeaza a fi semanat cu seminte mari
c) tasarea solului ce urmeaza a fi plantat
57. Buna dezvoltare a sistemului radicular se realizeaza la o densitate aparenta a solului
cuprinsa intre:
a) 0,8-1 g/cm3
b) 1-1,4 g/cm3
c) 1,5-1,7 g/cm3
58. Conditiile optime pentru plantele de cultura se realizeaza cand porozitatea totala a solului
se afla in limitele:
a) 35-47% din volumul solului
b) 48-58% din volumul solului
c) 59-65% din volumul solului
59. Epoca optima de aplicare a erbicidelor care contin saruri sau esteri ai acidului 2,4 D la
cultura de grau este:
a) in perioada rasarit-infratire
b) in perioada infratire-formarea primului internod
c) in faza de rozeta a buruienilor dicotiledonate
60. Pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) la cultura de porumb folosim erbicidul:
a) Targa Super (quizalofop-p-etil)
b) Fusilade forte (flazifop-p-butil)
c) Mistral (nicosulfuron)

AGROCHIMIE
61. Elementele cu ponderea cea mai mare in compozitia chimica a plantei sunt:
a) C, H, O, N, P, K
b) Mn, Zn, Cu, B, Co, Mo
c) Rb, Li, Be, Ni, Ti
62. Plantele absorb din sol in cantitatea cea mai mare elementele sub forma de:
A)Substante minerale disociate
b)Ioni (anioni si cationi)
c)Compusi organici (acizi humici si aminoacizi)
63. Azotul joaca rol in metabolismul plantelor in:
a) sinteza proteinelor
b) regleaza regimul hidric
c) sinteza auxinelor
64. Fosforul joaca rol in metabolismul plantelor in:
a) rezistenta la pastrare
b) cresterea masei vegetative
c) transportul si inmagazinarea energiei in planta
65. Potasiul rol in metabolismul plantelor in:
a) reglarea regimului hidric in planta
b) transmiterea informatiei genetice
c) intra in componenta acizilor nucleici
66. Sulful joaca rol in planta in:
a) sinteza lipidelor
b) sinteza unor aminoacizi esentiali
c) sinteza glucidelor
67. Rolul Zincului in planta este:
a) activeaza sinteza cisteinei
b) activeaza sinteza triptofanului
c) activeaza sinteza metioninei
68. Carenta in Azot la plante se manifesta prin:
a) decolorarea in forma V de la varful limbului foliar
b) aparitia culorii violacee pe limbul foliar
c) albirea marginilor limbului foliar
69. Carenta in Sulf la plante se manifesta prin:
a) grabirea maturarii la cereale
b) cresterea numarului de nodozitati la leguminoase
c) scaderea sintezei aminoacizilor la cereale
70. Carenta in fier la plante se manifesta prin:
a) cloroza ferica
b) acumularea pigmentilor antocianici
c) bronzarea frunzelor
71. Carenta in Bor la plante se manifesta prin:
a) caderea cerealelor
b) patarea galben cenusie (grey-speck)
c) putrezirea inimii sfeclei de zahar
72. Carentele in N, P, K apar intai pe:
a) frunzele de la baza plantei
b) frunzele tinere ale plantei
c) in varfurile de crestere ale plantei
73. Plantele absorb cu precadere K sub forma de:
a) ionica K+
b) elementara, K
c) sub forma de oxid, K2O
74. Plantele asimileaza cu precadere din sol fierul sub forma de:
a) Fe 2+
b) Fe 3+
c) Fe2O3
75. Starile de nutritie se ordoneza in functie de crestere concentratiei elementului in planta
astfel:
a) toxicitate, excess, abudenta, stare normala, insuficienta, carenta
b) carenta, insuficienta, starea normala, abudenta, excess, toxicitate
c) stare normala, insuficienta, carenta, abudenta, toxicitate
76. Cele mai solubile si usor levigabile ingrasaminte sunt:
a) Ingrasamintele cu N
b) Ingrasamintele cu P
c) Ingrasamintele cu K
77. Ingrasamantul expus fenomenului de retrogradare este:
a) superfosfatul
b) clorura de potasiu
c) azotatul de amoniu
78. Coeficientul de mediu de utilzare al N din ingrasaminte este:
a) 40-70%
b) 25-40%
c) 12-25%
79. Rolul materiei organice in sol este:
a. Cimentarea agregatelor stabile, regleaza permeabilitatea pentru apa si aer;
b. Favorizeaza levigarea elementelor nutritive;
c. Inhiba activitatea microorganismelor.
80. Materia organica ca agent de chelatare fixeaza:
a) apa din sol
b) dioxidul de carbon din sol
c) ionii metalici din sol cu formare de compusi complexi
81. Formele elementelor din sol accesibile pt plante sunt:
a. Forme totate;
b. Forme potential asimilabile;
c. Forme solubile si schimbabile.
82. Retrogradarea fosforului in sol prin formarea unor composi greu solubili are loc la pH:
a) >6 si <7
b) <5,5 si >7,3
c) >5,5 si <7,3
83. Primavara predomina in sol forma de azot:
a. Nitrica;
b. Amoniacala;
c. Amidica.
84. Pe scara de apreciere a valorii pH a solurilor, intervalul optim pentru majoritatea plantelor
este:
a. 5,01-5,80;
b. 6,80-7,20;
c. 8,01-8,40.
85. Aciditatea in sol este data de prezenta ionilor de:
a. Hidrogen si aluminiu;
b. Calciu si magneziu;
c. Sodiu si potasiu.
86. Surse de acidifiere in sol sunt:
a) ingrasaminte cu reactie acida, materie organica din sol si emisiile SO2 SI NO2
b) ingrasaminte cu hidroliza bazica
c) ingrasaminte cu actiune neutra
87. Amendamentele folosite pentru corectarea reactiei acide sunt:
a. CaCO3, CaO, Ca(OH)2, marne;
b. Gipsul;
c. Fosfogipsul.
88. Pentru culturile de primavara este indicat ca incorporarea gunoiului de grajd a se faca:
a. Toamna odata cu aratura;
b. Primavara inainte de semanat;
c. In cursul vegetatiei.
89. Pentru evitarea poluarii mediului, sortimentul de perspective al ingrasamintelor cu azot
este:
a. Ingrasaminte hidroscopice;
b. Ingrasaminte cu eliberare lenta;
c. Ingrasaminte sub forma lichida de saruri cristalizate.
90. Normele UE privitoare la Directiva nitratilor prevad ca dozele de ingrasaminte cu N sa fie in
cantitati de:
a. 50 kg/ha;
b. 170 kg/ha;
c. 800 kg/ha.

MECANIZARE
91. Procesele termice care compun ciclul de functionare al unui motor cu ardere interna sunt:
a. Admisia, comprimarea, detenta si evacuarea;
b. Admisia, arderea, comprimarea, detenta si evacuarea;
c. Admisia, comprimarea, arderea, detenta si evacuarea.
92. Sistemul de supraalimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare asigura:
a. Cresterea cantitatii de aer introdusa in cilindrii;
b. Marirea debitului de motorina introdus in cilindrii;
c. Cresterea cantitatii de amestec carburant introdusa in cilindrii.
93. Mecanismul de distributie a gazelor al motoarelor cu ardere interna are rolul de a:
a. Introduce amestecul carburant in cilindrii motorului;
b. Distribuie motorina la cilindrii motorului in ordinea de functionare;
c. Deschide si inchide orificiile de intrare sau iesire a gazelor din cilindrii motorului la moment de
timp précis determinate de diagrama ciclului motor si in ordinea de functionare.
94. Schimbarea sensului de deplasare al tractorului se face de catre:
a. Ambreajul principal;
b. Reductorul planetar;
c. Cutia de viteza.
95. Transmisia mecanica a tractorului pe roti este formata din:
a. Ambreajul principal, redactor planetar, cutie de viteza, trasmisie centrala, diferential,
transmisii finale.
b. Ambreajul principal, cutie de viteza, redactor planetar, trasmisie centrala, ambreaje laterale,
transmisii finale;
c. Ambreajul principal, cutie de viteza, trasmisie central, redactor planetar, ambreaje laterale,
transmisii finale;
96. Turatia nominala a unui motor cu ardere interna este turatia la care:
a. Momentul motor este maxim;
b. Consumul specific este maxim;
c. Puterea efectiva este maxima.
97. Pentru o ferma Agricola vegetala din Campia Romana cea mai eficienta forma de energie
regenerabila este:
a. Energia eoliana;
b. Biomasa;
c. Biogazul.
98. Avantajul transmisiei hidraulice al unui utilaj agricol este:
a. Pretul de cost scazut;
b. Randamentul total (ridicat al transmisiei);
c. Numarul foarte mare de rapoarte de transmisie.
99. Pentru reducerea compactarii terenurilor agricole se recomanda:
a. Utilizarea anvelopelor cu presiune redusa;
b. Utilizarea anvelopelor cu presiune ridicata;
c. Montarea de greutati suplimentare pe rotile de tractiune.
100. La motoarele cu aprindere prin comprimare amestecul carburant se aprinde datorita:
a) tempereaturii si presiunii ridicate din cilindru
b) scanteii electrice
c) bujiei incandescente
101.Consumul de ulei al unui motor cu ardere interna este determinat de :
a. Uzura lagarelor paliere ale arborelui motor
b.Uzura lagarelor paliere ale arborelui cu cama
c.Uzura grupului pisto-segmenti-cilindru
102.Uleiul de rapita este un inlocuitor al :
a.Uleiului de motor
b.Motorinei
c.Benzinei
103.Lucrul mecanic se produce la un motor termic cu ardere interna in timpul cursei de :
a.Evacuare
b.Comprimare
c.Detenta
104.Capacitatea cilindrica a unui motor cu ardere interna reprezinta:
a. Volumul pe care il descrie pistonul motorului pe lungimea cursei
b. Volumul total al cilindrului
c. Volumul pe care il ocupa fluidul motor cand pistonul se afla la PME
105.Celulele fotovoltaice transforma energia solara in :
a.Energi termica
b.Energie mecanica
c.Energie electrica
106.Sistemele de lucrari de conservare a solului(conservation tillage) implica :
a.Succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional
intr-o zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura
b.Succesiunea de operatii(lucrari,manipulari) efectuate asupra solului, prin care se urmareste
obtinerea unei culturi profitabile, minimizand eroziunea solului.
c.Orice succesiune de operatii(lucrari,manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin
agresiva decat cea conventionala
107.Cormanele universale cu care sunt echipate unele pluguri agricole, realizeaza:
a.Un compromise acceptabil d.p.d.v. al maruntirii si rasturnarii brazdei de sol
b.O maruntire mai buna a brazdei de sol
c. O rasturnare mai buna a brazdei de sol
108. La lucrarea de arat cu pluguri reversibile, metoda optima de deplasare pe teren este :
a.Prin acoperire
b.Combinata
c.In suveica
109.Cizelele au rolul de a :
a.Inlocui lucrarea de arat acolo unde terenul permite
b.Marunti terenul dupa arat
c. Elimina buruienile in exces
110.Alegerea masinilor combinate pentru lucrarile solului si semanat implica :
a. Cresterea consumului de combustibil la hectar, la nicel de tehnologie de mecanizare
b.Reducere nr de treceri ale agregatelor agricole pe terenul agricol, cu efecte benefice privin
micsorarea tasarii solului
c.O manevrabilitate ridicata si o deservire usoara
111.Masinile de semanat, prin procesul de lucru pe care il executa, trebuie sa asigure :
a.Modificarea debitului de seminte in timpul procesului de semanat
b.Debitul de seminte constant, in functie de norma impusa la hectar
c.O manevrabilitate ridicata si o deservire usoara
112.Distanta traditionala in Romania, la semanatul culturilor in randuri dese, este de :
a.6cm
b.12,5 cm
c.18 cm
113.Semanatorile de precizie trebue sa asigure :
a. Distanta intre randuri constanta
b.Distanta intre boabe pe rand, conform normei impuse la hectar
c.Curgerea uniforma a semintelor
114.Cresterea sau scaderea vitezei de deplasare la masinile de fertilizat chimic tractate,
implica :
a.Neuniformitate la imprastierea ingrasamintelor chimice granulate
b. Latimi de lucru (imprastiere) inegal
c.Nu are influenta asupra cantitatii de ingrasamant distribuite pe unitatea de suprafata

115.Obtinerea de picaturi fine la echipamentele si masinile de stropit implica :

a.Marirea suprafetei acoperite (tratate), la acelasi volum de solutie
b.Cresterea uniformitatii de acoperie
c.Scadere vitezei de lucu a agregatului de stropit
116.O substanta chimica utilizata la aplicarea produselor pentru protectia plantelor, livrata in
ambalaj de plastic de 1L, care are inscrisa pe eticheta fraza « a se utiliza in solutie cu
concentratia de 1% » trebuie sa fie diluata in :
a.99L de apa
b.100 L de apa
c.Nu conteaza cantitatea de apa
117. Combinele de recoltat cu flux axial separa semintele din spice :
a.Preponderent prin batere
b.Preponderent prin frecare
c.Actiune combinata(50% batere si 50% prin frecare)
118.Cresterea turatiei batatorului unei combine clasice pentru recoltat cereal paioase duce la:
a.Scaderea procentului de boabe netreierate
b.Scaderea procentului de boabe sparte
c.NU are influenta asupra extrageri sem din spice
119.Aparatul clasic de taiere al plantelor, utilizat pe hederele combinelor de recoltat, are cursa
de :
a.76,2 mm(3 inch)
b.50,8 ,,(2 inch)
c.152,4(6 inch)
120.Viteza periferica a rabatorului combinelor de recoltat cereale paioase este :
a. Mai mica decat viteza de deplasare a combinei
b.Egala cu viteza de deplasare a combinei
c.Mai mare decat viteza de deplasare a combinei

FITOPATOLOGIE
121.Bolile infectioase ale plantelor sunt produse de :
a.Micoplasme
b.Ciuperci
c.Agenti patogeni
122.Dupa evolutie si durata, bolile infectioase pot fi :
a.Acute si cronice
b.Epidemice si endemice
c.Acute si enedemice
123.Raia neagra a cartofului este o boala :
a.Epifitica
b.Endemica
c.Acuta
124.Micozele sunt boli produse de:
a.Ciuperci
b.Bacterii
C.Micoplasme
125.Proprietatiile parazitare ale agentilor patogeni sunt :
a.Afinitatea, patogenitatea, virulenta, agresivitatea, capacitatea de a produce enzime si toxine
b.Afinitatea, virulenta, incubatia, agresivitatea, capacitatea de a produce enzime si toxine
c.Afinitatea, patogenitatea, infectia, agresivitatea, virulenta, capacitatea de a produce enzime si
toxine
126.Paogenitatea este premisa a :
a.Virulentei
b.Agresivitatii
c.Virulentei si agresivitatii
127.Virulenta constituie :
a.Frecventa atacului
b.Intensitatea atacului
c.Virulentei si agresivitatii
128.Susa este o subdiviziune a :
a.Rasei fiziologice
b.Formei speciale
c.Genului
129.Parazitii oxifili prefera solurile :
a.Acide
b.Alcaline
c.Sunt indiferenti la ph-ul solului
130.Perioada de incubatie la bacteriile fitopatogene variaza intre
a.40-60 zile
b.7-20 de zile
c.9-13 luni
131.Fazele patogene sunt :
a.infectia, incubatia, patogenitatea
b.incubattia, contaminarea, manifestarea bolii
c.Infectia, incubatia, manifestarea bolii
132.Ofilirile sunt produse de bacteriile din genurile:
a.Xanthomonas, Pseudomona, Corynebacterium
b.Pseudomonas,Erwinia, Agrobacterium
c.Xanthomonas, Pseudomonas, Sreptomyces
133.Gimnoplastul se dezvolta:
a.Intracelular
b. Intercelular
C.Intra si intercelular
134.Sifonoplastul este aparatul vegetativ al ciupercilor ce produce :
a.Manari
b.Fainari
c.rugini
135.Stroma reprezinta :
a.Organ de rezistenta al miceliului ciupercilor
b.Colonia de bacterii
c.Spor de rezistenta al ciupercilor
136.Ciupercile Deuteromycotina nu prezinta :
a.Inmultire asexuata
b.Inmultire sexuata
c.Miceliu si inmultire asexuata
137.Ciupercile din fam Tilletiaceae produc :
a.Maluri
b.Taciuni
c.Rugini
138.Ciupercile din fam Puccinniaceae produc :
a.Taciuni
b.Antracnoze
c.Rugini
139.Teleutosporii genului Uramyces sunt :
a.Bicelulari
b.Unicelulari
c.Multicelulari
140.Ciupercile din genul Colletotrichum formeaza :
a.Picnidii
b.Peritecii
c.Acervuli
141.Ciupercile Mastigomycotina paraziteaza in:
a.Haplofaza
b.Dikariofaza
c.Diplofaza
142.Ciupercile genului Gibberella prezinta forma conidiana:
a.Fusarium
b.Odium
c.Drechslera
143.Ciupercile genului Pyrenophora produc:
a.Peritecii cu peri pe toata suprafata
b.Peritecii lipsite de peri stromatice
c.Nu formeaza peritecii
144.Inlocuirea organelor se intalneste la :
a.Claviceps purpurea
b.Puccinia graminis
c.Plasmopara helianthi
145.Erysiphe graminis produce ascofructe de tip :
a.Apotecie
b.Peritecie
c.Cleistotecie
146.Propiconazolul este un compus eficace in combaterea :
a.Manarilor
b.Taciunilor
c.Fainarilor si ruginilor
147.Epoxiconazolul combate:
a.Boli foliare la grau si orz
b.Mana cartofului
c.Taciunii cerealelor
148.Produsul comercial Tilt 250 EC se aplica in doza de :
a. 0.5l/ha pentru grau
b.0.8l/ha pentru sfecla
c.0.3l/ha pt fls
149.Produsul Dithane NEOTEC 75 WG in doza de 2,5 l/t combate :
a.Malura graului
b.Bolile foliare la sfecla
c.Bolile foliare la soia
150.Fungicidul Allegro in doza de 1l/ha se recomanda pentru combaterea :
a.Bolilor foliare ale graului
b.Mana si alternorioza cartofului
c.Mana soiei
151. Ciupercile genului Mycospharella produc:
a. Peritecii si picnidii;
b. Apotecii si acervuli;
c. Sunt ciuperci neperfecte.
152. Sphacelotheca reiliana produce:
a. Taciunele cu pungi;
b. Taciunele inflorescentelor;
c. Rugina porumbului.
153. Ciupercile genului Pseudopeziza produc:
a. Apotecii nepedunculate;
b. Apotecii pedunculate;
c. Nu produc apotecii.
154. Ciupercle genului Claviceps:
a. Produc scleroti;
b. Ataca leguminoasele pentru boabe;
c. Nu produc scleroti;
155. Characteristic ciupercilor din familia Tuberculariaceae este formarea de:
a. Sporodichii;
b. Apotecii;
c. Peritecii;
156. Diseminarea prin intermediul vantului se numeste:
a. Pedochora
b. Anemochora;
c. Antropochora.
157. Ciupercile genului Melampsora produc teleutospori:
a. Nepedunculati;
b. Pedunculati;
c. Nu produc teleutospori.
158. Rezistenta oligogenica este transmisa de:
a. 1-3 gene majore;
b. Numeroase gene minore;
c. Este o rezistenta dobandita;
159. Rezistenta poligenica este transmisa de:
a. Numeroase gene majore;
b. Numeroase gene minore;
c. Este o rezistenta dobandita.
160. Rezistenta poligenica este denumita si:
a. Orizontala;
b. Verticala;
c. Castigata;
161. Rezistenta oligogenica este denumita si:
a. Orizontala;
b. Verticala;
c. Castigata.
162. Rezistenta poligenica (orizontala) este eficace pentru:
a. Toate rasele patogenului dar fara eficacitate totala;
b. Anumite rase ale patogenului dar cu eficacitate 100%
c. Nu are eficacitate.
163. Epibazidia ciupercilor din familia tilletiaceae este:
a. Continua;
b. Septata;
c. Nu formeaza epibazidie.
164. Clamidiosporii specie Ustilago hordei au suprafata:
a. Neteda;
b. Echimulata;
c. Reticulata.
165. Clamidiosporii specie Tilletia foetida au suprafata:
a. Reticulata;
b. Neteda;
c. Echimulata.

ENTOMOLOGIE
166. Ce este PRAGUL ECONOMIC DE DAUNARE(PED):
a. Numarul de exemplare ale unui daunator care impune sondaje in camp;
b. Numarul de exemplare ale unui daunator la care costurile tratamentelor de combatere sunt
mai mari decat pagubele produse de daunator;
c. Numarul de exemplare ale unui daunator la care costurile tratamentelor de combatere sunt
mai mici ca pagubele produse de daunator.
167. Ce este timpul de pauza:
a. Perioada de timp pana la urmatorul tratament;
b. Perioada de timp pana la recoltare;
c. Perioada de timp cand nu se intra in cultura pentru recoltare, comercializare sau prelucrare.
168. Care este agrodisponibilitatea in cazul in care se aplica un insecticid prin stropirea unei
culturi:
a. A-90-100%
b. B-10-15%
c. 0,1-1%
169. Ce metoda de combatere a daunatorilor tehnica de lansare a daunatorilor sterili este:
a. O metoda agrotehnica;
b. O metoda profilactica;
c. O metoda curative.
170. Entomofagii sunt:
a. Microorganism patogene;
b. Ciuperci patogene;
c. Animale ce se hranesc cu insecte.
171. De ce tratamente aminteste recomandarea din secolul XVI( a parohului Thibault din
Lorena) pentru distrugerea gargaritelor granelor:
a. Iradierea produselor;
b. Aplicarea tratamentelor de iarna in pomicultura;
c. Gazarea produselor.
172. Ce substanta contine scheletul extern(exoscheletul) al insectelor ce este reprezentat
printr-un tegument dur:
a. Chitina;
b. Calciu;
c. Os.
173. Stematele sunt prezente la:
a. Larvele de heterometabole;
b. Larvele de holometabole;
c. Insectele adulte;
174. Ocelii dau posibilitatea insectelor:
a. Sa se orienteze in directia luminii;
b. Dau senzatia pozitiei pe vertical in timpul zborului si saritului;
c. Sa se orienteze in directia luminii si dau senzatia pozitiei pe vertical in timpul zborului si
saritului.
175. Care este primul articul proximal al piciorului:
a. Coxa;
b. Trochanter;
c. Femur.
176. Unde se intalnesc picioarele prehensile in cadrul grupelor de insecte:
a. Fluturi;
b. Coropisnite;
c. La insect rapitoare.
177. Ce tip de abdomen au viespiile:
a. Sesil;
b. Suspendat;
c. Petiolat.
178. Ce sunt gonapofizele:
a. Sistem de decelare a mirosurilor;
b. Armatura genitala externa;
c. Aparat de sarit.
179. Care este stratul exterior al cuticulei:
a. Exocuticula;
b. Endocuticula;
c. Epicuticula.
180. Din cele trei straturi ale tegumentului la insect, care este un complex, necelular alacatuit
din straturi alternate de chitin si proteina:
a. Membrana bazala;
b. Hypoderm;
c. Cuticula.
181. Unde se afla situate celulele pericardice sau nefrocitele:
a. In imediata apropiere a inimii;
b. In hypoderm;
c. In apropierea sistemului nervos.
182. Care criteriu de avertizare a tratamentelor de combatere a daunatorilor consta in
stabilirea datei avertizarilor dupa unele particularitati cum ar fi durata dezvoltarii in zile,
suma de temperature efectiva, ciclul biologic, bioclimogramele si prognogramele:
a. Fenologic;
b. Ecolgic;
c. Biologic.
183. Care metoda agrotehnica de control a daunatorilor face ca recoltarea mecanizata, pe
suprafete mari, sa contribuie, in timp la reducerea populatiilor de plosnita cerealelor(
Eurygaster integriceps), care nu au terminat inca acumularea substantelor de rezerva,
necesare perioadei de hibernare:
a. Alegerea terenului;
b. Recoltarea la timp a culturilor;
c. Intretinerea culturilor.
184. Ce sunt plantele rezistente la atacul daunatorilor:
a. Plante care pot fi atacate de o singura specie de daunator;
b. Plante care nu sunt atacate de o anumita specie de daunator;
c. Plante care pot fi atacate de mai multe specii de daunator.
185. Viermele vestic al radacinilor de porumb este present in Romania in:
a. Estul tarii;
b. Nordul tarii;
c. Vestul tarii.
186. Athalia rosae L.- viespea rapitei este prezenta in Romania in:
a. Toata tara;
b. In Dobrogea;
c. Numai in sudul tarii.
187. Care este pragul economic de daunare pentru ratisoara porumbului( Tanymecus
dilaticollis):
a. 10 exemplare/m2;
b. 5 exemplare/m2
c. 20 exemplare/m2
188. Care este pragul economic de daunare pentru larvele de Leptinotarsa decemlineata-
gandacul din Colorado:
a. 1-2 larve/m2
b. 3-4 larve/m2
c. 5-10 larve/m2
189. Care este pragul economic de daunare pentru Anisoplia sp. – carabuseii cerealelor la
grau:
a. 5 exemplare/m2
b. 10 exemplare/m2
c. 20 exemplare/m2
190. Gnorimoschema operculella Zeller- molia cartofului este prezenta:
a. In Romania permanent;
b. Numai in vestul Europei;
c. Este daunator de carantina.

191. Care este pragul economic de daunare pentru afidele( paduchii de Frunze) cartofului:
a. 10 afide/100 frunze
b. 20 afide/100 frunze;
c. 100/afide/100 frunze.
192. Recunoasteti daunatorul: ,, Stadiul daunator este cel de larva si se hraneste cu diferite
graminee, iar dintre cerealele paioase prefera graul, orzul si numai exceptional secara si
ovazul, si se manifesta prin aceea ca la plantele infestate prezinta teaca frunzelor
superioare usor umflata. In cazul in care se indeparteaza teaca, se observa pe pai, in
dreptul umflaturii, numeroase gale in care se afla larve rosii in diferite stadia de
dezvoltare”,
a. Viermele rosu al paiului de grau ( Haplodiplosis marginata);
b. Musca neagra a cerealelor (oscinella frit);
c. Tripsul graului (haplothrips tritici).
193. Recunoasteti daunatorul de la porumb: ,, Cand plantele se gasesc intr-o faza initiala de
2-3 frunze, adultul reteaza plantele de la colet, provocand distrugerea in masa a culturii,
aspect care impune deseori, mai ales la porumb si floarea soarelui, intoarcerea si
reinsamantarea culturilor. Tot din cauza atacului de la baza plantei, frunzele surprinse in
faza de cornet, prezinta ulterior perforari circulare, dispuse transversal pe limb. Plantele
atacate in timpul rasaritului, pana in faza de 2-3 frunze, pot fi roase in zona coletului. In
mod obisnuit, in conditiile existentei unei perioade calduroase si uscate, plantele atacate
pier. Intr-o faza mai inaintata de dezvoltare a plantelor, insect ataca numai limbul foliat
pe partile laterale ( sub forma de trepte). In aceasta faza, plantele se refac inregistrandu-
se numai o intarziere in vegetatie si evident o reducere a productiei.”
a. Viermele vestic al radacinilor de porumb (Biabrotica virigifera virigifera)
b. Gargarita frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis);
c. Gandacul negru al porumbului( Pentodon idiota).
194. Recunoasteti daunatorul de la sfecla de zahar: ,, Specie considerate ca cel mai periculos
daunator al culturilor de sfecla. Dauneaza atat ca adult cat sic a larva, atacul adultilor
este foarte periculos in perioada rasaririi plantutelor de sfecla, pe care le reteaza de la
colet sau rod frunele cotiledonale, reducand astfel numarul de plante/m 2. De asemenea,
reteaza de la colet plantutele tinere si rod frunzele si a altor chenopodiaceae, putand
distruge 10-12 plante/zi. Dupa formarea celei de-a doua pereche de Frunze( chiar daca
adultii rod frunzele partial), atacul lor nu mai este importatnt. Larvele rod varfurile
radacinilor, sau produc cavitatai sau galerii in radacina. Frunzele plantelor atacate se
ofilesc, iar radacina pivotanta emite radacini laterale deasupra zonei atacate. Plantele
atacate sunt mai putin dezvoltate si dau productii scazute.”

a. Puricii sfeclei (Chaetocnema sp.);

b. Gandacul testos al sfeclei (Cassida nebulosa);
c. Gargarita sfeclei (bothynoderes punctiventris).
195. Recunoasteti daunatoru din cultura de rapita: ,, Specie care ataca diferite crucifere
spontane si cultivate. Adultii produc cavitati in tulpini, pedunculi si butoni florali, iar
larvele consuma semintele. O larva se hraneste pe intreaga ei perioada de dezvoltare cu
3-9 seminte. In ceea ce priveste atacul, se constata prin analiza silicvelor ca procentul
celor atacate de larve este cuprin intre 2,5% si 15,7%, atacul fiind mai putin vizibil la
inceputul perioadei analizate(mai-iunie). Asa cum este cunoscut, intr-o silicva atacata se
identifica o singura larva a daunatorului, eventualele alte larve apartin tantarului
silicvelor(Dasineura brassicae)”.
a. Grandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis);
b. Gragarita tulpinilor de rapita( Ceutorhynchus napi);
c. Gargarita semintelor (Ceuthorrynchus assimillis).
196. Recunoasteti daunatorul polifag: ,, Perioada pagubelor produse de daunator coincide cu
cea a rasaritului sau a primelor faze de dezvoltare a plantelor si atacul este cu atat mai
grav cu cat planta traverseaza o perioada critica in momentu reluarii activitatii. Cateva
zile dupa plantare, planta atacata se distinge usor prin aspectul ofilit. Dupa ce se smulge
din pamant planta, se constata ca tulpina este perforate sau germenele de crestere este
distrus. Larva patrunde aproape de radacina, in portiunea de tulpin ingropata si se
hraneste cu interiorul tulpinii, urcand apoi pana in partea aeriana. In solurile recent
defrisate si infestate de cartita s-au gasit plante atacate de trei sau patru larve deodata.
Plantele atacate sunt distruse iar cultura trebuie reinsamantata. Adultii nu produc
pagube, acestia se hranesc cu elementele florale din inflorescentele plantelor cultivate
sau spontane.”
a. Carabusul de mai (Melolontha melolontha)
b. Viermii sarma sau gandacii pocnitori (Agriotes sp.);
c. Buha semanaturilor (Agrotis segetum).
197. Recunoasteti daunatoru: ,, Daunator si al cerealelor este unul dintre cei mai periculosi
daunatori din depozite. Ataca in special boabele de grau, orz si secara. Produce daune si
la pastele fainoase, ciocolata, biscuit, castane ins ape aceste alimente nu se reproduce.
Adultii rog orificii neregulate la suprafata boabelor, iar larvele se dezvolta in interiorul
boabelor, consumand in primul rand embrionul. Faina rezulta din boabele infestate, este
impropie consumului, avamd un miros neplacut si gust amar.”
a. Molia graului (Nemapogon granellus)
b. Molia cerealelor (Sitotroga cerealella)
c. Gargarita graului (Sitophilus granaries)
198. Care acarian daunator, ierneaza sub forma de adult:
a. Paianjenul brun al pomilor (Bryobia rubrioculus);
b. Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi);
c. Paianjenul rosu comun (tetranychus urticae)
199. Porumbul in iunie-iulie are sistemul radicular distrus partial (atat radacinile secundare
cat si radacina principal), aceasta din cauza atacului de:
a. Ratisoara porumbului;
b. Gandacului vestic al radacinilor de porumb;
c. Viermilor sarma.
200. Care este daunatorul care la porumb, in perioada dinaintea infloririi acestuia, adultii se
hranesc la inceput cu Frunze, pe care apar dungi sub forma de rosaturi alungite,
albicioase, asemanatoare cu cele produse de gandacul balos al ovazului, dar rosaturile
sunt mai lente si mai lungi, aceste atacuri apar in cursul lunii iulie, chiar inceputul lunii
august, fiind mai tarzii decat cele produse de gandacul ovazului:
a. Ratisoara porumbului;
b. Gandacul vestic al radacinilor de porumb;
c. Omida capuselor de bumbac.
201. Care este specia de tripşi care predomină in fauna agrobiocenozelor de cereale păioase:
a) Haplorhrips tritici Kurd;
b) Limothrips denticornis Hal.;
c) Stenothrips graminum UZ.
202. Sub ce formă iernează specia Schizaphis gramimun Rond.:
a) Ca adult;
b) Ca ou de rezistenţă;
c) Ca fundatrix.
203. Care este, la ploşniţa cerealelor, pentru noua generație, FED-ul exprimat prin numărul de
larve în stadiul I şi II la culturile destinate producerii de sămânţă:
a) 1 exemplar/m2;
b) 5 exemplare/m2;
c) 7 exemplare/m2.
204. Care este, la gândacul bălos al ovăzului, pentru noua generatie, FED-ul exprimat prin
numărul de larve în vatra de atac:
a) 50 larve/m2;
b) 2 larve/m2;
c) 250 larve/m2.
205. Care este cantitatea de boabe de cereale pe care Cricetus cricetus L - hârciogul le
depozitează în pungile din cavitatea bucală”:
a) 450 g seminţe;
b) 5-10 g seminţe;
c) 40-50 g seminţe,
206. Cultivarea grâului nu se recomandă în sole unde este o rezervă biologică mai mare de
viermele roşu al paiului de:
a) 50 larve/m2;
b) l-5 larve/m7;
c) 10 larve/m2
207. Care este pragul economic de dăunare pentru Anisoplia sp. — cărăbuşeii cerealelor la grâu:
a) 5 exemplare/m2;
b) 10 exemplare/m2;
c) 20 exemplare/m2
208.Atacul ploşniţei cerealelor asupra boabelor de grâu, este datorat:
a) Generțtiei hibernante a dăunatorului;
b) Adulţilor noii generaţii;
c) Larvelor noii generaţii.
209. Care este pragul economic de dăunare pentru larvele de viermi sârmă (Agriotes spp,) la
porumb:
a) 1 larvă/m2;
b) 5-10 larve/m2;
c) 3-5 larve/m2,
210. În ce cultură Schizaphis graminun Rond (păduchele verde al cerealelor} produce cele mai
mari pagube fiind factor limitativ:
a) Grâu;
b) Porumb;
c) Sorg.

Fitotehnie III

211. Dintre speciile de grâu menţionate mai jos, precizați care este specia cea mai extinsă în
cultură, pe plan mondial şi în Romania:
a) Triticum aestivum subsp. vulgare (grâu “comun“);
b) Triticum monococcum subsp. monococcum (“alac“);
c) Triticurm turgidum subsp. turgidum conv. durum (grâu “durum“).
212. În compoziția chimică foarte complexă a bobului de grâu, 62-75% reprezintă ponderea:
a) Proteinelor;
b) Glucidelor;
c) Lipidelor.
2l3. Conţinutul în proteine al bobului de grâu este influențat de următorii factori:
a) Specia de grâu, soiul de grâu şi condiţiile climatice;
b) Fertilitatea naturală a solului şi dozele de îngrăşăminte cu azot;
c) Toţi factorii menţionaţi mai sus.
214. În condiţiile din ţara noastră, perioada de vegetație a grâului de toamnă durează:
a) 6 1uni (l80 - 200 zile);
b) 11 luni (3l0 - 330 zile);
c) 9 luni (270 - 290 zile),
2l5, Care din următoarele faze fenologice aparţin etapei vegetative a grâului de toamnă?
a) Înrădăcinare, înfrățire, alungirea paiului;
b) Germinare (răsărire), înrădăcinare, înfrățire;
c) Germinare (răsărire), înfrăţire, înspicare,
216. Trecerea din etapa vegetativă în etapa generativă la grâu, este marcată în stadiul:
a) Alungirea paiului;
b) „Spic la 1 cm”;
c) Înfrăţirea plantelor.
217. Germinarea seminţelor de grâu semănate se declanşează numai dacă acestea au parcurs
perioada de:
a) Repaus seminal;
b) Vernalizare;
c) Supracoacere
218. Precizaţi care dintre condiţiile menționate mai jos, favorizează acumularea unei cantităţi
mai mari de proteine în bobul de grâu:
a) Climatele umede si răcoroase;
b) Climatele secetoase şi calde;
c) Condiţiile de irigare.
219, Procesul de înfrățire la grâul de toamnă este favorizat de:
a) Zilele însorite şi temperaturile de 8-10 *C;
b) Zilele însorite, nopţile răcoroase şi temperaturile de l2 - l6 *C;
c) Umiditate, zile lungi şi însorite.
220. Dintre diferitele grupe de substanţe proteice, în compoziţia boabelor de grâu predomină:
a) Amilopectinele şi amiloza;
b) Hordeina şi avenina;
c) Prolaminele şi glutelinele.
22l . Proteinele din boabele de grâu au o valoare nutritivă ridicată (conferită de prezenţa celor
20 aminoacizi esentiali), dar acestea au un conţinut redus în doi aminoacizi esențiali, ceea ce
trebuie avut în vedere pentru o alimentație corectă, aceştia fiind:
a) Lizină şi triptofan;
b) Leucină şi izoleucină;
c) Valină şi leucină.
222. Precizaţi in ce grupă sunt încadrate grânele româneşti în domeniul producerii,
comercializării şi industrializării grânelor la nivel internaţional:
a) “Grâne moi”;
b) “Grâne semitari” (“Grâne pentru panificaţie”);
c) “Grâne tari de primăvară”.
223. Pentru codificarea vegetaţiei grâului operaţiune utilă pentru stabilirea momentului
potrivit pentru diferite intervenţii tehnologice, precum şi pentru identificarea stadiilor critice
din ciclul vegetativ, scara mai frecvent folosită este:
a) Jonard şi Feekcs;
b) Keller-Baggiolini;
c) BBCH (preluată după Zadocks).
224. În prezent, în Romania, în zonele de bază de cultivare a grâului, cele mai importante plante
premergătoare pentru grâul de toamnă sunt:
a) Rapiţa, porumbul, floarea-soarelui;
b) Mazărea, fasolea, soia;
c) Cartoful, sfecla pentru zahăr, trifoiul.
225. Practicarea rotaţiei porumb - grâu, poate avea o serie de consecinţe negative, printre care
amplificarea atacului de:
a) Tilletia;
b) Fusarium;
c) Tanymecus.
226. Ce efecte negative are cultivarea repetată a grâului după grâu?
a) Scăderea recoltelor;
b) Îmburuienarea terenului, înmulţirea bolilor si dăunatorilor specifici, acumularea unei flore
rizosferice specifice;
c) Ambele afirmaţii sunt corecte
227. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească porumbul pentru a fi o bună premergătoare
pentru grâul de toamnă sunt următoarele:
a) Trebuie cultivaţi hibrizi cu perioadă ceva mai scurtă de vegetaţie şi semănaţi în epoca optimă;
b) Este necesară administrarea îngrăşămintelor organice si minerale şi combaterea foarte bună
a buruienilor;
c) Toate condiţiile enumerate sunt corecte.
228. În rotația porumb - grâu, pentru diminuarea contaminării cu micotoxine (DON -
deoxinivalenol) se recomandă:
a) Semănatul direct, în teren nelucrat;
b) Mărunţirea şi încorporarea resturilor vegetale;
c) Resturile vegetale nemărunţite şi neîncorporate.
229. În ciuda unor beneficii evidente ale aratului, sistemele clasice de lucrări ale solului au o
serie de dezavantaje, printre care:
a) Măresc dependenţa faţă de aplicarea erbicidelor, conduc la amplificarea atacului de boli şi
dăunatori, reduc cantitatea de azot furnizată prin mineralizarea materiei organice;
b) Contribuie la tasarea şi deteriorarea structurii solului, la pierderea umidității şi favorizează
pierderea prin levigare a azotului din sol;
c) Nu pot fi identificate diferenţe evidente între sistemele clasice şi sistemele mai noi de lucrări
ale solului.
230. Calcularea dozelor de îngrăşăminte cu azot se efectuează ţinând cont de:
a) Talia soiului cultivat, temperatura medie anuală, cultura premergătoare;
b) Consumul specific, recolta scontată, aportul soiuiui în azot total, un coeficient de corecție în
funcţie de planta premergătoare;
c) Lucrările de îngrijire, regimul pluviornetric, raportul boabe/paie (indicele de recoltă).
231. Pe toate tipurile de sol din ţara noastră, este obligatorie administrarea îngrășămintelor
cu:
a) Azot, fosfor şi potasiu;
b) Azot şi potasiu;
c) Azot şi fosfor.
232. În culturile de grâu de toamnă din Romania, este recomandată administrarea
îngrășămintelor cu azot în perioada de:
a) Vară sau toamnă, sub arătură;
b) Toamnă (înainte sau concomitent cu semănatul) şi la începutul vegetației în primăvară;
c) Formare a boabelor şi de coacere, pentru a influenţa calitatea recoltei.
233. Ce produse chimice sunt recomandate pentru tratarea seminţelor de grâu, înainte de
semănat, în zonele cu o încărcătură mare de păioase:
a) Insectofungicide;
b) Fungicide;
c) Insecticide şi regulatori de creştere.
234. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sămânţa de grâu destinată semănatului sunt
următoarele:
a) Sământă dintr-un soi zonal, din categoria “bază”, cu puritatea fizică. min. 85%, germinaţia
min, 98% şi MMB mijlocie;
b) Sămânță dintr-un soi zonat, din generațiile I (Cl) şi a II-a (C2), cu puritatea fizică min. 98%;
germinația min. 85% şi MMB cât mai mare;
c) Sămânță hibridă din F1, cu valoare culturală corespunzătoare.
235. Criteriile pentru stabilirea epocii de semănat a grâului de toamnă sunt următoarele:
a) De la semănat până la venirea iernii să rămână 40 - 50 zile şi să se acumuleze 450-500 *C
temperaturi pozitive;
b) De la semănat şi până la venirea iernii să cadă cel puţin 250 mm precipitaţii;
c) Nici una dintre afirmaţii nu este corectă.
236. Cei mai periculoşi dăunători ai culturilor de grâu al căror atac are implicații grave asupra
calităţii recoltei sunt:
a) Gandacul ghebos;
b) Ploşniţele;
c) Viermii sârmă.
237. Combaterea chimică a buruienilor din genurile Matricaria, Agrostemma, Sonchus,
Polygonum se poate realiza prin administrarea preparatelor:
a) CERLIT sau LAREN;
b) DICOPUR D sau ESTERON EXTRA 600 EC;
c) GRANSTAR 75 DF sau LONTREL 300.
238. Ce dăunători pot ataca în anumite condiţii, plantele de grâu în toamnă:
a) Haplodiplozis marginata, Eurygaster ssp., Oscinella frit;
b) Lema melanopa, Aelia ssp., Mayetiola destrucfor;
c) Zabrus tenebrioides, Schizaphis graminun, Macrosiphum avenae.
239. Care sunt principalele boli care atacă plantele de grâu de toamna:
a) Blumeria (Erysiphe) graminis, Fusarium graminearum, Haplodiplozis marginata
Mycosphaerella graminicola (Septoria tritici);
b) Blumeria (Erysiphe) graminis, Fusarium graminearum, Mycosphaerella graminicola (Septoria
tritici);
c) Blumeria (Erysiphe) graminis, Fusarium graminearum, Avena fatua, Eurygaster ssp.
240. Efectuarea cu mijloace terestre, a unor lucrări de îngrijire la grâu, în mod foarte precis şi
până în faze de vegetație mai avansate, este facilitată prin:
a) Semănatul în cărări;
b) Semănatul la 25 cm între rânduri;
c) Semănatul la 12,5 - 25 cm între rânduri,
241. În culturile de grâu din Romania, problema combaterii buruienilor monocotiledonate
specifice (odosul, iarba vântului) se pune doar în anumite zone, şi anume:
a) Câmpia Dunării;
b) Bărăgan şi Dobrogea;
c) Zonele colinare umede.
242. Recoltarea grâului cu combina trebuie să înceapă atunci când umiditatea boabelor scade
sub:
a) 14%;
b) l2%;
c) 18%,
243. Întârzierea recoltarii grâului şi trecerea în supracoacere are drept consecinţe:
a) Toate afirmaţiile de mai jos sunt corecte;
b) Lanurile se îmburuienează si se treieră greu;
c) Amplificarea pierderilor prin scuturare şi prin spargerea boabelor la treierat.
244. Recoltarea divizată (în două faze) a lanurilor de grâu este impusă de anumite situaţii
extreme:
a) Pe solurile extreme, nisipoase sau argiloase;
b) În lanurile dezvoltate neuniform, îmburuienate, căzute;
c) În verile secetoase.
245. Arderea miriştei (deci a materiei organice rămase după recoltarea grâului) este acceptată
numai în cazuri extreme, cum ar fi:
a) Îmburuienarea excesivă a terenului;
b) În anii cu veri foarte secetoase şi cu temperaturi ridicate;
c) În cazul unui atac puternic de viermele roşu al paiului.
246. Productivitatea ridicată a porumbului se explică şi prin suprafața foliară mare? care poate
ajunge în condiţii de irigare la:
a) ISF = 5 - 6;
b) ISF = 2 - 3;
c) ISF = 8 - 10
247. Consumul maxim de apă al porumbului se înregistrează în perioada:
a) Înainte de înspicare - coacere în ceară;
b) De răsărit - apariţia paniculului;
c) De maturitate.
248. Corespunzătoare pentru porumb sunt zonele în care:
a) Cad anual peste l.000 mm precipitatii;
b) Cad anual cel puţin 250 mm precipitaţii, din care l50 mm pe perioada de vegetaţie a
porumbului;
c) Cad anual peste 500 mm precipitații, din care 250 mm în lunile mai - august.
249. Cunoaşterea rezervei de apă a solului în primăvară are mare importanţă la porumb în:
a) Stabilirea densităţii de semănat;
b) Stabilirea dozelor de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu;
c) Stabilirea epocii optime de semănat.
250. Dintre convarietăţile de porumb enumerate mai jos, precizaţi convarietatea care este
cultivată predominant în lume:
a) Zea Mays L. Conv. Identata (sin. Dentiformis)
b) Zea Mays L. Conv . indurata
c) Zea Mays L. Conv. Saccharata
251. Dintre cele 9 grupe FAO de clasificare a hibrizilor de porumb, pentru România prezintă
interes:
a) Grupele de la 300-399 la 900
b) Grupele de la 100-199 la >600
c) Grupele de la 100-199 la 300-399
252. În cadrul sortimentului de hibrizi de porumb zonaţi în România ( în total circa 250 hibrizi),
predomină
a) Hibrizii dubli
b) Hibrizii simpli
c) Hibrizii triliniari
253. Alegerea sortimentului de hibrizi de porumb pentru o anumita zona cultivata este
esentiala pentru reusita culturii. In acest sens, pentru zona de sud a Romaniei se recomanda:
a) 75% hibrizi timpurii, diferenta revenind hibrizilor mijlocii;
b) 75-80% hibrizi tardivi si 20-25% hibrizi mijlocii;
c) 50-60% hibrizi mijlocii, 20% hibrizi timpurii si 20% hibrizi tardivi.
254. Prin transferul genelor Opaue-2 si Flory-2 s-au obtinut hibrizi de porumb de porumb cu un
continut corespunzator de:
a) Saruri minerale si lipide ;
b) Lizina si triptofan;
c) Acizi grasi Omega-3 Omega-6.
255. Prolamina specifica si predominanta in compozitia substantelor proteice din boabele de
porumb este:
a) Hordeina;
b) Zeina;
c) Avenina.
256. Aprecierea favorabilitatii zonelor de cultura pentru porumb in tara noastra se face pe baza
potentialului termic al zonei, care reprezinta:
a) Suma gradelor de temperatura mai mari de 10˚C pe intreaga perioada de vegetatie;
b) Insumarea temperaturilor pozitive pe intreaga perioada de vegetatie;
c) Durata vegetatiei, exprimata prin numarul de zile de la semanat si pana la maturitate.
257. Se recomanda ca porumbul sa nu fie cultivat dupa:
a) Leguminoase anuale si perene;
b) In, canepa, cartof, sfecla;
c) Sorg si iarba de Sudan.
258. Monocultura indelungata a porumbului are o serie de consecinte asupra insusirilor solului,
prin:
a) Cresterea valorilor pH, a porozitatii solului si a continutului in argila
b) Reducerea continutului in humus, deteriorarea structurii, acidifierea solului;
c) Compactarea solului si modificarea texturii.
259. Frangerea si caderea tulpinilor de porumb, procese care impiedica recoltarea mecanizata
si reduc recoltele, sunt determinate de:
a) Densitatea exagerata si nutritia abundenta cu azot;
b) Atacul de Ostrinia nubilalis si de fuzarioza
c) Toate cauzele mentionate anterior sunt corecte.
260. Dintre culturile agricole mentionate mai jos, fertilizarea organica da cele mai bune
rezultate la:
a) Cultura graului;
b) Cultura soiei;
c) Cultura porumbului.
261. Prin fertilizare „starter” la cultura porumbului se intelege:
a) Imprastierea ingrasamintelor chimice inainte de semanat, cu incorporare;
b) Fractionarea dozelor de ingrasaminte la pregatirea patului germinativ si la prasila a II a;
c) Administrearea ingrasamintelor concomitent cu semanatul.
262. Simtomele carentei de zinc pot aparea la porumb in anumite situatii speciale:
a) La administrarea unor doze prea mari de ingrasaminte cu potasiu;
b) La administrarea unor doze prea mari de ingrasaminte organice;
c) Pe solurile cu pH ridicat si in conditiile unei fertilizari cu cantitati mari de fosfor.
263. Sistemul de lucrari minime ale solului („minimum tillage”) se practica pe suprafete mici in
tara noastra deoarece:
a) Nu este un sistem care corespunde conditiilor naturale de la noi ( conditiile de sol si de clima);
b) Nu este agreat de agricultori si specialisti;
c) Lipsesc, in general, utilajele specifice.
264. In privinta lucrarilor solului, pe terenurile in panta, se recomanda:
a) Araturi de-a lungul curbelor de nivel, pentru a favoriza infiltrarea apei in sol si a impiedica
scurgerea ei la suprafata.
b) Araturi din deal in vale, pentru a favoriza scurgerea apei la suprafata;
c) Sensul de executare a araturii nu are nicio importanta.
265. Dintre daunatorii care ataca culturile de porumb la inceputul vegetatiei, deosebit de
periculosi sunt:
a) Ratisoara ( Tanymecus Dilaticollis ) si viermii sarma ( Agriotes spp.);
b) Sfredelitorul porumbului ( Ostrinia nubilalis);
c) Viermele vestic al radacinilor de porumb ( Diabrotica virgifera virgifera ).
266. Tratarea semintelor de porumb intainte de semanat urmareste si controlul urmatorilor
agenti patogeni:
a) Fusarium, Pythium, Penicillium;
b) Blumeria ( Eysiphe ) si Mycosphaerella ( Septoria );
c) Perenospora si Sclerotinia.
267. Sub aspect calendaristic, pe teritoriul Romaniei semanatul porumbului trebuie sa se
incadreze intre:
a) 20 martie si 10 aprilie;
b) 1 si 30 aprilie;
c) 15 aprilie si 15 mai.
268. Semanatul prea timpuriu al porumbului are drept consecinte:
a) „ Clocirea” unui procent de seminte, rasarirea celorlalte intarzie, tinerele plante au un ritm
redus de crestere;
b) Semintele imbibate cu apa nu pot germina, crapa tegumentul seminal, care expune
endospermul si embrionul proceselor de degradare;
c) Toate consecintele mentionate sunt corecte.
269. Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina cont la stabilirea densitatii culturilor de
porumb sunt:
a) Regimul termic din zona de cultivare;
b) Hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului
c) Recolta prevazuta a se obtine si calitatea recoltei.
270. Care este principala lucrare de ingrijire la cultura de porumb?
a) Combaterea daunatorilor;
b) Combaterea buruienilor;
c) Combaterea bolilor si daunatorilor.
271. Erbicidele pe baza acidului 2,4-D (SDMA,SDMA SUPER, DICOPUR) sunt recomandate la
cultura porumbului pentru combaterea buruienilor:
a) Monocotiledonate perene;
b) Monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate;
c) Dicotiledonate.
272. Recolatarea mecanizata in stiuleti a porumbului se realizeaza corespunzator la umiditati
de:
a) Sub 24 %;
b) Intre 25 si 30 %;
c) Peste 32%.
273. Recoltarea mecanizata in boabe a porumbului cu umiditati cuprinse intre 20 si 25 % are
drept consecinte:
a) O fragilitate ridicata a boabelor, care crapa si se sparg usor;
b) Nu se asigura o detasare completa a boabelor de pe ciocalai, inregistrandu-se pierderi;
c) O recoltare corespunzatoare, cu pierderi sub 2,5% si boabe sparte sub 3 %.
274. Semintele de soia se caracterizeaza, in medie, prin urmatoarea compozitie chimica:
a) 36-50% proteine, 13-27% lipide, 14-24% glucide, 3,6-6,9% celuloza;
b) 13-27% proteine, 40% lipide, 36-50 % glucide, 14-24% celuloza;
c) 14-24% proteine, 3,6-6,9% lipide, 36-50% glucide, 13-27% celuloza.
275. Importanta soiei este conferita in mare masura de continutul ridicat in ulei semisicativ (
75-85 % acizi grasi nesaturati), care o plaseaza ca productie mondiala pe locul :
a) 5, dupa maslin, sofranel, susan si bumbac;
b) Primul loc, cu 30% din productia totala de ulei;
c) 4, dupa rapita, floarea soarelui si palmier de ulei.
276. Dintre culturile agricole mentionate mai jos, o specie are germinatie epigeica si sistem
radicular pivotant, caracteristici de care se tine cont la aplicarea anumitor masuri tehnologice:
a) Porumb;
b) Soia;
c) Grau.
277. Fenomenul de avortare a florilor la soia se manifesta in conditii de :
a) In conditii de seceta a solului si/sau a aerului;
b) Pe terenurile cu aport freatic si in zonele umede;
c) In culturile irigate.
278. Soiurile de soia foarte timpurii si timpurii sunt recomandate pentru cultivarea in :
a) Campia Transilvaniei;
b) Partea de sud a Campiei Romane si Dobrogea;
c) Campia de vest si sudul Moldovei.
279. Precizati in care dintre urmatoarele situatii, grupa de precocitate a soiurilor de soia nu
corespunde cu cerintele termice;
a) Soiuri tardive- grupa aIIa ( peste 1450˚C );
b) Soiurile semitimpurii – grupa 000 ( 1350-1450˚C );
c) Soiuri timpurii - grupa 00 ( 1150-1250˚C ).
280. Pentru culturile de soia, ca premergatoare sunt recomandate cu prioritate;
a) Floarea soarelui si rapita;
b) Leguminoasele anuale sau perene;
c) Cerealele paioase, gramineele furajere, unele prasitoare ( Sfecla pentru zahar, cartof,
porumb).
281. Stabilirea dozelor de ingrasaminte cu azot pentru nutritia plantelor de soia, se efectueaza
tinand cont de:
a) Fertilitatea solului si reusita bacterizarii semintelor;
b) Calitatea patului germinativ si adancimea de semanat;
c) Soiul cultivat si zona de cultura.
282. Doza de azot ce se va aplica in vegetatie la soia se stabileste in functie de:
a) Planta premergatoare si gradul de imburuienare a terenuluil;
b) Reusita bacterizarii ( nr de nodozitati si procentul de plante cu nodozitati );
c) Soiul cultivat si regimul precipitatiilor.
283. Cercetarile au demonstrat efectul pozitiv al microelementelor asupra soiei ( cresterea
suprafetei foliare si a intensitatii fotosintezei, s.a.); dintre microelemente, mai eficiente s-au
dovedit:
a) Molibdenul, borul, Cuprul;
b) Azotul, cobaltul, potasiul;
c) Calciul, fosforul, plumbul.
284. Tratamentele semintelor de soia cu preparate fitofarmaceutice sunt destinate controlului
urmatorilor agenti patogeni:
a) Mana ( Plasmopara Helianthi ); Putregai alb ( Sclerotinia sclerotiorum); Putregai cenusiu (
Botrytis Cinerea);
b) Taciune zburator ( Ustilago tritici); Fainare ( Blumeria(Erysiphe)graminis);
c) Caderea plantutelor ( Pythium debaryanum); Mana ( Perenospora viciae); Fuzarioza (
Fusarium oxysporum).
285. Dintre culturile agricole mentionate mai jos, cele mai mari exigente fata de calitatea
patului germinativ sunt:
a) Soia;
b) Graul;
c) Porumbul.
286. Ca buna premergatoare pentru majoritatea plantelor neleguminoase, soia prezinta o serie
de avantaje, si anume:
a) Dupa recoltarea soiei se poate renunta la aratura;
b) In sol lasa cantitati mari de azot;
c) Ambele afirmatii sunt corecte.
287. In conditiile din tara noastra, determinarea „Cold test” ( analizarea capacitatii de
germinatie la rece) este efectuata cu prioritate la :
a) Porumb;
b) Grau;
c) Soia.
288. Se recomanda ca semanatul soiei sa inceapa atunci cand temperatura solului la adancimea
de semanat a ajuns la:
a) 10-12˚C;
b) 14-15˚C;
c) 7-8˚C.
289. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos reflecta corect necesarul de apa pentru
germinare al speciilor respective:
a) Semintele de soia necesita 120-150% apa din greutatea uscata;
b) Semintele de grau necesita 80-100%, apa din masa uscata a boabelor;
c) Semintele de porumb cer 15-20 % apa din masa uscata.
290. Cand semintele de soia urmeaza sa fie tratate atat cu fungicide cat si cu preparate
bacteriene, suspensia de nitragin ( Bradyrhizobium japonicum) se va aplica:
a) Imediat inainte de tratamentul cu fungicide ;
b) Concomitent cu tratamentul de fungicide;
c) Direct in sol.
291. Dintre culturile agricole mentionate mai jos, cea mai mare flexibilitate in privinta
distantelor de semanat intre randuri ( in functie de mijloacele de combatere a buruienilor)
exista la:
a) Grau;
b) Soia;
c) Porumb.
292. Administrarea erbicidelor preemergente la soia prezinta unele avantaje:
a) Un avantaj este ca, dupa semanat pot surveni ploi si nu se mai poate intra pe teren pana la
rasarire;
b) Scuteste producatorii de erbicidatul inainte de semanat atunci cand se lucreaza sub presiunea
timpului;
c) Are avanatajul cunoasterii exacte a spectrului de buruieni existene.
293. Paianjenul rosu (Tetranycus urticae) este un daunator care poate produce pagube
insemnate, in special in anii secetosi culturilor de:
a) Porumb;
b) Grau de toamna;
c) Soia.
294. Denumirile de „planta de aur”, „planta minune” , „planta viitorului” sunt atribuite
urmatoarei plante cultivate:
a) Grau;
b) Rapita;
c) Soia.
295. Precizati in care dintre situatiile de mai jos, buruienile mentionate nu sunt caracteristice
pentru cultura respectiva:
a) Grau – Matricaria Chamomilla, Agrostemma githgo, Papaver Rhoeas;
b) Porumb – Apera spica venti, Avena fatua, Avena ludoviciana;
c) Soia – Solanum niglum, Xanthium spp, Abuthilon spp.
296. In parcelele de soia infestate cu buruieni monocotiledonate anuale si perene,
tratamentele cu erbicide se efectueaza:
a) In vegetatie ( Postemergent);
b) Inainte de semanat, cu incorporare;
c) Preemergent ( dupa semanat si inainte de rasarit).
297. Dintre particularitatile plantelor de soia, la recoltare creeaza dificultati in pierderi
importante de recolta:
a) Mentinerea frunzelor uscate pe planta la maturitate si brunificarea tulpinilor;
b) Insertia joasa a pastailor si dehiscenta pastailor;
c) Continutul ridicat in lipide si proteine al semintelor
298. O anumita de categorie de substante, care ocupa cea mai mare pondere in compozitia
semintelor de soia, confera aceasta valoare nutritiva ridicata:
a) Glucide;
b) Lipide;
c) Proteine ( Bogate in aminoacizi esentiali).
299. Factorii care determina cresterea continutului in proteine al semintelor de soia sunt
urmatorii:
a) Tratarea semintelor inainte de semanat cu nitragin ( preparate bacteriene pentru fixarea
azotului);
b) Administrarea ingrasamintelor azotate si a microelementelor;
c) Toti factorii enumerati au efect favorabil.
300. Glicinina, substanta complexa cu grad ridicat de digestibilitate si indice ridicat de
solubilitate in apa, reprezinta:
a) Proteina specifica florii soarelui;
b) Proteina specifica soiei;
c) Componentul principal al proteinelor din cartof.

FITOTEHNIE IV
301. Uleiul acumulat in semintele de floarea-soarelui contine in proportie ridicata:
a) acid linoleic
b) acid oleic
c) acid linolenic
302. Procentul de ulei in semintele de floarea soarelui creste pe masura ce:
a) creste umiditatea solului, densitate mai mica de plante, este administrat fosfor
b) creste umiditatea solului, densitate mai mare de plante, se administreaza cantitati mari de
azot
c) creste umidiatea solului, densitate mai mare de plante, este administrat fosfor si potasiu
303. Un continut ridicat de substante proteice se acumuleaza in semintele hibrizilor:
a) timpurii
b) semi-timpurii
c) tardivi
304. Sistemul radicular cel mai profund il formeaza:
A) porumbul
b) floarea soarelui
c) sorghul
305. Ce fel de planta este considerata floarea soarelui sub aspectul cerintelor fata de cultura:
a) termofila
b) microterma
c) mezoterma
306. De la semanat la maturitate florii soarelui ii sunt necesare sumele de temperature cuprinse
intre
a) 1200-1400 C ( temperature mai mari de 10)
b) 1600-2800 ( temperature mai mari de 7)
c) 1600-1800 ( temperature mai mari 5)
307. Productia de seminte la floarea soarelui este puternic influentata negativ de:
a) seceta care survine cu 20 de zile inainte si dupa formarea fructelor
b) seceta care survine cu 20 de zile inainte si dupa inflorire
c) seceta care survine cu 20 de zile si dupa aparitia butonului florar
308. In conditiile zonei de stepa un rol insemnat pentru stabilirea densitatii de semanat la
floarea soarelui il au:
a) precipitatiile cazute in primavera, inainte de semanat
b) precipitatiile acumulate ca rezerva de apa in sol in perioada sept-aprilie
c) precipitatiile prognozate pentru perioada de vegetatie
309. Din punct de vedere fotosintetic floarea sl este o planta de tip:
a) C2
B) C3
c) C4
310. Floarea soarelui prefera soluri:
a) cu textura nisipoasa, netasate, profunde
b) cu textura lutoasa, profunde, cu capacitate mare de retinere a apei
c) cu textura argiloasa, profunde, bogate in elemente nutritive
311. Pentru floarea soarelui plante bune premergatoare sunt:
a) cereale paioase de toamna , porumb, soia, rapita
b) cereale paioase de toamna, porumb, mazare
c) cereale paioase, porumb, canepa, tutun
312. Excesul de azot la floarea soarelui in prima parte a vegetatiei conduce la:
a) dezvoltarea plantelor
b) piticirea plantelor
c) grabirea infloririi
313. Pe toate tipurile de sol excesul de azot in a 2 a parte a vegetatiei la floarea soarelui
provoaca:
a) scaderea continutului de proteine in seminte
b) scaderea continutului de lipide in seminte
c) scaderea productiei de seminte
314. Cantitatea cea mai mare de fosfor este acumulata de plantele de floarea soarelui in
perioada:
a) diferentierea primordiilor inflorescentei si pana la inflorirea maxima
b) rasarirea plantelor si pana la aparitia calatidiului
c) aparitia calatidiului si pana la inceputul infloririi
315. In general, dozele de azot la floarea soarelui oscileaza in functie de:
a) indicele de azot si fertilizarea plantei premergatoare
b) fertilizarea plantei premergatoare si productia scontata
c) productia scontata si indicele de azot
316. Mai frecvent in culturile de fls se combate carenta de:
a) bor si mangan
b) molibden si bor
c) molibden si zinc
317. Administrarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu este bine sa se faca:
a) sub aratura
b) la pregatirea patului germinativ
c) odata cu semanatul
318. Pentru hibrizii de fls ce fel de samanta trebuie folosita la semanat:
a) din F1
b) din F2 sau F3
c) nu prezinta o importanta generatia
319. Semanatul fl-s incepe atunci cand in sol se realizeaza pragul minim de:
a) 7 ℃
b) 6C
c) 8C
320. Pentru realizarea unei anumite densitati a plantelor la recoltare, la semanarea florii
soarelui se va:
a) majora semintele germinabile cu 10-15%
b) majora semintele germinabile cu 20-25%
c) asigura acelasi numar de seminte germinabile
321. Adancimea de semanat la floarea soarelui se stabileste in functie de:
a) umiditatea solului, textura si temperatura solului
b) textura, umiditatea solului si calitatea patului germinativ
c) temperatura solului, textura si calitatea patului germinativ
322. La prasitul mecanic la floarea soarelui zona de protectie fata de randul de plante:
a) este aceeasi la toate prasilele
b) se reduce la prima la ultima prasila
c) creste de la prima la ultima prasila
323. Atacul de Sclerotinia, Botritys si Phomopsis este favorizat de:
a) o densitate mai mica a plantelor si exces de potasiu
b) o densitate mai mare a plantelor si exces de fosfor
c) o densitate mai mare a plantelor si exces de azot
324. Cel mai important mijloc de reducere a atacului de Orobanche ramane in continuare:
a) material biologic rezistent
b) lucrarile solului
c) rotatia culturilor
325. Recoltarea mecanizata a plalntelor de floarea soarelui se poate incepe de la:
a) 18% umiditate
b) 15% umiditate
c) 12% umiditate
326. Rapita este o planta a zonelor temperate caracterizate prin:
a) veri calde si umede, ierni blande
b) veri racoroase si umede, ierni blande
c) veri calde si secetoase, ierni blande
327. Rezistenta la iernare a plantelor de rapita creste in conditiile :
a) fertilizare rationala cu N si strat de zapada
b) fertilizare rationala cu P si strat de zapada
c) fertilizare rationala cu K si strat de zapada
328. In iarna, rapita chiar si fara strat de zapada poate rezista la temperaturi de pana la:
a) -15 -18 C
b) -12 -14 C
c) -20 -22 C
329. Perioadele critice pentru apa la rapita sunt:
a) rasarit-formarea rozetei si inflorire-fructificare
b) formarea rozetei-initierea florala si fructificarea
c) semanat – rasarit si fructificare
330. Dupa reluarea vegetatiei in primavara si pana la inflorit rapita este o planta:
a) mezoterma
b) microterma
c) termofila
331. Pentru rapita, bune plante premergatoare sunt:
a) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, soia
b) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, borceagul de toamna
c) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, floarea soarelui
332. In cazul atacului de Sclerotinia rapita poate reveni pe acealasi teren dupa:
a) 6-8 ani
b) 4-6 ani
c) 3 ani
333. Pentru 100kg seminte si productia de biomasa aferenta consumul specific la rapita este
de:
a) 2-3kg N, 1,5-3kg P, 8-10kg K
b) 3-7kg N, 2,5-5kg P, 6-10kg K
c) 4-5kg N, 5-6kg P, 4-5kg K
334. Ingrasamintele pe baza de azot este bine sa fie administrate la rapita astfel:
a) ½ la reluarea vegetatiei si ½ inflorit
b) 1/3 inainte de aratura si 2/3 la imbobocit
c) 1/3 inainte de aratura si 2/3 la desprimavarare
335. Aratura care se efectueaza prin infiintarea unei culturi de rapita in principal trebuie sa fie:
a) adanca
b) fara bulgari
c) nivelata
336. Pentru infiintarea culturilor de rapita de toamna este bine sa se foloseasca samanta
produsa:
a) In acelasi an
b) cu 2 sau mai multi ani inainte
c) nu prezinta importanta cand a fost produsa
337. La noi in tara perioada optima de semanat la rapita este:
a) in sudul tarii 1 sept-20 sept, iar in E-V-N tarii 20 aug-5 Septembrie
b) in sudul tarii 5-15 sept, iar in E-V-N tarii 10aug – 1 Septembrie
c) in sudul tarii 5-15 sept, iar in E-V-N tarii 1-10 septembrie
338. In sudul tarii irigarea rapitei este necesara toamna pentru:
a) stimularea rasaririi, primavara la inceputul legarii primelor silicve si la umplerea boabelor
B) stimularea rasaririi primavara la aparitia bobocilor florari si la inflorire
c) stimularea rasaririi si formarii rozetei, primavara, la inceputul legarii primelor silicve si la
sfarsitul infloririi
339. Atunci cand se cultiva un hibrid de ultima generatie la rapita, densitatea plantelor la
recoltare este bine sa fie de:
a) 70-90 mp2
b) 40-70 mp2
c) 100-110 mp2
340. Pentru o combatere eficienta a buruienilor in cultura de rapita, hotaratoare sunt:
a) Lucrarile de prasit
b) lucrarile solului
c) lucrarile de erbicidat

341. Recoltarea culturilor de rapita:

a) este mai usor de executat decat la alte culturi
b) este mai dificila decat la alte culturi
c) nu ridica problema deosebite
342. Tuberculul de cartof contine in medie:
a) ½ apa si ½ subst uscata
b) ¾ apa si ¼ subst uscata
c) 3/5 apa si 2/5 subst uscata
343. In medie din substanta uscata acumulata in tuberculul de cartof amidonul reprezinta:
a) 60%
b) 70%
c) 90%
344. Manifestarea unei vigori mari de crestere a plantelor si obtinerea unor productii ridicate
de cartof se realizeaza cand varsta fiziologica a cartofului de samanta este:
a) cu dominanta apicala
b) cu incoltire normala
c) batrana
345. Fenofaza plantare-rasarire la cartof este dependenta de:
a) temperatura solului, umiditatea acestuia si modul de pregatire al terenului
b) temperatura solului, umiditatea acestuia si modul de pregatire a cartofului de samanta
c) temperatura solului, umiditatea acestuia si fotoperioada
346.La cartof, consumul maxim de apa si elemente nutritive are loc in fenofaza:
a) rasarire-imbobocire
b) imbobocire-inflorire
c) inflorire-maturizare
347. Pentru planta de cartof se cunosc 2 tipuri de crestere, respectiv:
a) crestere limitata si tufa de cartof cu raport frunze/tulpina ridicat
b) tufa de cartof cu raport de frunze/tulpina ridicat si tufa de cartof cu raport frunze/tulpina mic
c) crestere limitata a tufei si crestere abundenta a tufei
348. Plecarea coltilor in vegetatie are loc la temperatura de:
a) 2-3 C
b) 5-7 C
c) 8-10 C
349. Tuberizarea cartofului este un proces fiziologic strans colerat cu:
a) fotoperioada si influentat de temperatura
b) umiditatea si influentat de temperatura
c) temperatura si influentat de intensitatea luminoasa
350. Pentru formarea si cresterea tubercurilor de cartof cele mai favorabile temperaturi sunt:
a) 10-12 C
b) 16-18 C
c) 20-22 C
351. In perioada de crestere a tubercurilor scaderea productiei este influentata mai mult de:
a) temperaturile ridicate din timpul zilei
b) temperaturile ridicate din timpul noptii
c) fotoperioada lunga
352. Suma temperaturilor medii zilnice la care cartoful destinat consumului timpuriu realizeaza
productii normale, oscileaza intre:
a) 800-100
b) 1000-1200
c) 1500-1700
353. Cartoful face parte dintre plantele:
a) cu cerinte mari fata de umiditate
b) cu cerinte moderate fata de umiditate
c) cu cerinte scazute fata de umiditate
354. Hotarator pentru productia de cartof este:
a) nivelul precipitatiilor din perioada de vegetatie
b) repartizarea precipitatiilor in anumtie de perioade de vegatie colerate cu cerintele plantei
c) nivelul precipitatiilor acumulate in sol ca rezerva de apa
355. Pe solurile nisipoase umiditatea optima a solului pentru cartof este de:
a) 40% din IUA
b) 60% din IUA
c) 80% din IUA
356. Excesul de umiditate este foarte daunator culturii cartofului deoarece duce la :
a) lipsa CO2
b) lipsa N
c) lipsa O
357. In ce conditii fotoperiodice se realizeaza tuberizarea, cresterea maxima a vrejilor si
cresterea tubercurilor:
a) pentru tuberizare fotoperioada medie, cresterea vrejilor fotoperioada lunga, cresterea
tubercurilor-fotoperioada scurta
b) pentru tuberizare fotoperioada scurta, cresterea vrejilor fotoperioada medie, cresterea
tubercurilor fotoperioada lunga
c) pentru tuberizare fotoperioada lunga, cresterea vrejilor fotoperioada medie, cresterea
tubercurilor fotoperioada scurta
358. Cele mai potrivite soluri pentru cartof sunt acelea cu textura:
a) nisipoasa
b) nisipo-lutoasa
c) luto-argiloasa
359. In conditiile unui regim pluviometric mai bogat si temperaturi mai scazute, pentru cultura
cartofului sunt mai indicate solurile cu textura:
a) usoara
b) mijlocie
c) grea
360. In conditiile in care regimul pluviometric scade, iar temperaturile cresc, pentru cartof cele
mai favorabile sunt solurile:
a) nisipoase
b) nisipo-lutoase
c) lutoase
361. Fata de principalele elemente nutritive cartoful are cerinte:
a) reduse
b) moderate
c) ridicate
362. Principalele elemnte fertilizante, cu rol determinant in formarea si acumularea productiei
la cartof sunt:
a) N si K
b) N si P
c) P si K
363. In perioada tuberizarii la cartof este preferabl ca in sol sa predomine:
a) fosforul
b) azotul
c) poasiul
364. In culturile de cartof cele mai bune rezultate se obtin atunci cand fertilizarea se face cu:
a) ingrasaminte organice
b) ingrasaminte organice si minerale
c) ingrasaminte minerale
365. In functie de pH solurilor, apar unele restricii la folosirea unor ingrasaminte cu:
a) N
b) P
c) K
366. Un ritm mai rapid de absorbtie al elementelor nutritive il au culturile de cartof:
a) timpurii
b) semi-timpurii
c) tardivi
367. Sub influenta P la cartof se realizeaza:
a) cresterea numarului de tuberculi in cuib, cresterea continutului de amidon, un periderm mai
gros si elastic
b) cresterea masei tubercului, formarea unui sistem radicular activ, periderm gros si elastic
c) cresterea numarului de tuberculi si a masei acestora, cresterea continutului de amidon si
marimea graunciorilor
368. Fata de planta premergatoare, cartoful este:
a) foarte pretentios
b) nu este pretentios
c) indiferent
369. Lucrarile mecanice care se fac la cultura cartofului de la desprimavarare pana la recoltare
vor avea in vedere:
a) afanarea adanca si nivelarea terenului
b) evitarea formarii bulgarilor si a tasarii solului
c) evitarea tasarii solului, afanarea si maruntirea solului
370. La baza organizarii sistemelor nationale de producere si inmultire a cartofului de samanta
sta:
a) degenerarea fiziologica
b) degenerarea virotica
c) degenerarea ecologica
371. Atunci cand tuberculii de cartofi sunt pusi la incoltit, incoltirea propriu-zisa este bina sa se
faca:
a) la intuneric in vrac
b) la intuneric in ladite
c) la lumina in ladite
372. La sfarsitul incoltirii, tuberculii trebuie sa aiba colti de:
a) 1-2 mm
b) 5-6 mm
c) 10-15 mm
373. Incoltirea tubercurilor de cartof este o metoda care:
a) grabeste rasarirea si tuberizarea cu 15-20 zile
b) grabeste inradacinarea si tuberizarea cu 30-35 zile
c) grabeste inradacinarea si tuberizarea cu 10-15 zile
374. Criteriile care stau la baza declansarii operatiunilor de plantare a cartofului tin de:
a) temperatura si umiditatea solului
b) temperatura optima si pregatirea solului
c) perioada favorabila calendarsitic si pregatirea soluui
375. Pentru obtinerea unor tuberculi cu masa mai mare la recoltare este de dorit:
a) un numar mai mare de tulpini principale/mp2
b) un numar mai mic de tulpini principale/mp2
c) nu conteaza numarul de tupni pe mp2
376. Din totalul costurilor de productie, pretul cartofului de samanta folosit la plantare
reprezinta:
a) 10-15%
b) 15-25%
c) 30-40%
377. Pentru culturile de cartof aplicarea erbicidelor se face:
a) la putin timp dupa plantare
b) cu 5-7 zile inainte de rasarirea plantelor
c) nu are importanta momentul in intervalul plantat-rasarit
378. Lucrarea de refacere a biloanelor la cartof este bine sa fie efectuata:
a) inaintea erbicidarii
b) dupa erbicidare
c) nu are importanta momentul
379. Recoltarea cartofului se face:
a) la maturitea tehnologica
b) in functie de scopul culturii
c) cand productia este maxima
380. Pentru o recoltare de buna calitate este important sa fie conditii favorabile, respectiv:
a) temperatura aerului de 8-10C si umiditate otpima
b) temperatura in sol peste 12C si umiditate optima
c) temperatura in sol de 8-10 C si umiditate optima
381. Temperatura optima de pastrare a cartofului destinat prelucrarii industriale sub forma de
amidon este:
a) 3-5C
b) 2-4C
c) 7-8C
Pajisti
382. La formarea stratului de telina pe pajisti, cea mai mare contributie o au:
a) gramineele perene
b) leguminoasele perene
c) speciile din alte familii botanice
383. Valoarea medie a raportului intre masa radacinilor si fito-masa aeriana la gramineele
perene este de:
a) 1,0
b) 1,6
c) 0,6
384. Intre adancimea sistemului radicular al gramineelor perene si talia plantelor exista o
coleratie:
a) negativa
b) pozitiva
c) nu exista coleratie
385. Infratirea gramineelor perene are loc cu cea mai mare intensitate in perioada de:
a) primavara-toamna
b) vara si toamna
c) nu exista periodicitate
386. Lollium perenne ( iarba de gazon) este o graminee cu ritm de dezvoltare rapid si vivacitate:
a) scurta, 2-4 ani
b) mijlocie 5-8 ani
c) mare, peste 10 ani
387. Care din urmtoarele graminee perene au nutrite nicotrofa:
a) Dactilys glomerata
b) Nardus stricta
c) Festuca rubra
388. Care din urmtoarele leguminoase din covorul vegetal al pajistilor au sistemul radicular
superficial:
a) Trifolium pratense
b) Trifolium repens
c) Onobrichis viciifolia
389. Care din grupele principale de plante din vegetatia pajistilor au vivacitate mai scurta:
a) gramineele
b) leugminoasele
c) amebele grupe au vivacitate asemanatoare
390. Precocitatea gramineelor se refera la perioada de timp de la:
a) pornirea in vegetatie pana la inspicare
b) inspicare pana la inflorire
c) inflorire pana la formarea semintelor
391. Comparativ cu gramineele perene, cerintele fata de lumina ale leguminoaselor din pajisti
sunt:
a) mai mari
b) mai mici
c) asemanatoare
392. Comparativ cu gramineele perene, otavirea leuguminoaselor este:
a) mai rapida
b) mai slaba
c) nu sunt deosebiri
393. Ingrasamintele cu azot pe pajisti determina:
a) cresterea procentului de leguminoase
b) cresterea procentului de graminee
c) cresterea procentului speciilor din alte familii botanice
394. Ingrasamintele cu P si K pe pajisti au ca efect:
a) cresterea leguminoaselor
b) cresterea gramineelor
c) cresterea speciilor din alte familii botanice
395. Continutul de azot nitric in plante poate deveni toxic pentru animale cand depaseste
valoarea de:
a) 10% din substanta uscata
b) 0-8% din substanta uscata
c) 0-4% din substanta uscata
396. Ce influenta are administrarea fractionata a azotului pe pajisti asupra acumularii azotului
neproteic in plante:
a) diminueaza acumularea
b) mareste acumularea
c) nu are nicio importanta
397. Care este durata de tarliire recomandata pe pajistile degradate, cele dominate de Nardus
stricta:
a) 2-3 nopti
b) 4-5 nopti
c) 6-7 ( 10) nopti
398. In ce conditii se recomanda folosirea amestecurilor simple de graminee si leguminoase
perene (2-3 specii) pentru infiintarea pajistilor temporare ( semanate):
a) sisteme de cultura intensive
b) sisteme de cultura extensive
c) in orice sistem de cultura
399. In ce conditii se recomanda folosirea amestecurilor complexe de graminee si leguminoase
perene ( 4-6 specii) pentru infiintarea pajistilor temporare (semanate):
a) sisteme de cultura intensive
b) sisteme de cultura extensive
c) in orice sitem de cultura
400. Folosirea pajistilor temporare (semanate) in anul insamantarii se realizeaza prin:
a) Cosit
b) Pasunat
c) Mixt
401. Care este durata medie de refacere a unei pasuni, in zone cu precipitatii corespunzatiare?
A) 10-15 zile
B) 25-30 zile
C) 40-50 zile
402 Care este epoca medie de recoltare a fanetelor?
A) Inspicare-inceputul infloririi la graminee, imbobocire la leguminoase
B) Inainte de inspicare la graminee si de imbobocire la leguminoase
C) In functie de tehnologia de preparare a fanului.
403 Care este umiditarea de pastrare a fanului?
A) 10-12%
B) 15-17%
C) 20-25%
404 Care este temperatura minima suportata de lucerna matura in timpul iernii?
A) -15°C pe sol fara zapada, -20°C pe sol cu zapada
B) -25°C pe sol fara zapada, -40°C pe sol cu zapada
C) –40°C in orice conditii.
405 care este continutul optim de fosfor in sol pentru cultura lucernei?
A) 5-6 mg P2O3/100g sol
B) 8-10 mg P2O3/100g sol
C) 15-20mg P2O3/100gsol
406 care dintre leguminoasele urmatoare se recomanada sa se semene cu planta protectoare?
A) Lucernta
B) Trifoi rosu
C) Ambele specii
407 care sunt cele mai indicate soluri pentru cultura lucernei?
A) Soluri cu reactie acida, argiloase, compacte cu exces de umiditate
B) Soluri cu reactie neutra sau alcalina, produnde, permeabile, fertile
C) Soluri cu reactie alcalina si soluri nisipoase
408 care este epoca de semanat a lucernei?
A) Primavara devreme iar in conditii de irigare, si la sfarsitul verii- inceputul toamnei
B) Numai primavara devreme
C) Numai toamna
409 sub actiunea ingrasamintelor cu azot, aplicate in mod rational, creste consumabilitatea si
digestibilitatea plantelor din pajisti, datorita;
A) Cresterii proportiei tesutului asimilator
B) Cresterii proportiei tesutului mecanic
C) Cresterii continutului plantei in celuloza
410 care este durata economica de exploatare a unei culturi de trifoi rosu?
A) 2 ani
B) 5ani
C) 8ani
411 Cerintele leguminoaselor fata de aerul din sol sunt mai mari in perioada:
A) Formarii lastarilor
B) Formarii semintelor
C) Infloritului
412 pajistile de agrostis capillaris (iarba vantului) ocupa cele mai mari suprafete in:
A) Regiunile de campie
B) Regiunile de deal
C) Regiunile de munte
413 majoritatea speciilor din familiile Cipereceae si juncaceae se caracterizeaza prin valoare
furajera:
A) Excelenta
B) Foarte buna
C) Scazuta sau fara valoare
414 in aprecierea unei pasuni cel mai important criteriu este:
A) Capacitatea de productie a pasunii
B) Specia de animale
C) Inaltimea plantelor
415 incetarea pasunatului trebuie sa se faca cel mai tarziu:
A) Cu 20-30 zile inainte de instalarea ingheturilor permanente
B) Cu o saptamana inaintea primului inghet
C) O data cu caderea primelor brume
 416 impartirea pasunii in tarlale depinde de:
A) Durata ciclului de pasunat si numarul de zile cat raman animalele pe tarla
B) De numarul de animale
C) De marimea tarlalei
417 capacitatea de pasunat reprezinta:
A) Cantitatea de masa verde ce o poate consuma o vaca intr-o zi
B) Productia unei pasuni
C) Numarul de animale atribuite unui ha de pasune
418 capacitatea de pasunat se exprima in:
A) Tone masa verde
B) Unitati vita mare(UMV)
C) Inaltimea plantelor

419 inaltimea de pasunat se refera la:

A) Inaltimea pe care o au plantele dupa ce s-au pasunat
B) Inaltimea pe care o au plantele inainte de pasunat
C) Atat inaltimea pe care o au plantele inainte cat si dupa pasunat
420 pajistile de Festuca rubra se gasesc in:
A) Zona de stepa
B) Etajul boreal
C) Etajul alpin
421 care este continutul optim de potasiu in sol pt cultura lucernei?
A) 10-12 mg K2O/100mg sol
B) 8-10 mg K2O/100mg sol
C) 18-19 mg K2O/100g sol
422 care este inaltimea de recoltare de la suprafata solului la trifoiul rosu?
A) 4-5 cm
B) 10-12 cm
C) Mai mare de 12cm
423 recoltarea lucernei pt samanta se face cand:
A) 20-25% din pastai sunt brunificate
B) 50-60% din pastai sunt brunificate
C) 75-80% din pastai sunt brunificate
424 intr-o pajiste semanata folosita pt pasunat, proportia gramineelor va fi:
A) Mai mica
B) Mai mare
C) Egala cu a leguminoaselor
425 valoarea pastorala este un indicator de apreciere a:
A) Cantitatii si calitatii pasunii
B) Productiei
C) Densitatii covorului vegetal

AMELIORARE
426 potentialul de productie al unui soi sau hibrid reprezinta:
A) Productia realizata doar in lipsa bolilor si daunatorilor
B) Productia recoltata
C) Productia unui cultivar atunci cand se dezvolta in conditii de mediu cand este adaptat, cu
substante nutritive si apa nelimitate, si cu daunatori, boli, buruieni, cadere si alte stresuri
controlate in mod eficient
427 un element important care a contribuit la realizarea unui progres genetic semnificativ
in privinta productiei la grau a fost:
A) Introducerea genelor pt reducerea taliei
B) Cresterea taliei plantei
C) Cresterea procentului de azot acumulat in biomasa veg pana la inflorire
428 potentialul de productie al unui soi sau hibrid este rezultatul:
A) Influentei genotipului
B) Interactiunii dintre genotip si mediu
C) Influentei mediului
429 continutul in proteina la grau este corelat negativ cu:
A) Potentialul de productie si continutul in lizina
B) Insusirile de panificatie
C) Perioada de vegetatie
430 precocitatea la grau este corelata negativ cu:
A) Productia si rezistenta la ger
B) Rezistenta la boli
C) Calitatea
431 rezistenta verticala la boli este controlata de:
A) Gene majore
B) Gene minore
C) Citoplasmagene
432 pentru ameliorarea rezistentei la boli cea mai eficace metoda este:
A) Hibridarea dialela
B) Hibridarea ciclica
C) Backrossul
433 productia la toate speciile este determinata de :
A) Elementele de productie si este influentata de toti factorii limitativi (biotici si abiotici)
B) Numai de MMB
C) Numai de greutatea boabelor pe planta
434 Genele mutante recesive opaque 2 si floury 2 la porumb influenteaza:
A) pozitiv continutul in lizina si respectiv in triptofan si metionina
B) Negativ continutul in lizina si respectiv in triptofan si metionina
C) Rezistenta la daunatori.
435 o cale importanta in selectia porumbului pt precocitate o constituie:
A) Cresterea rezistentei la daunatori
B) Reducerea perioadei de umplere a bobului si o viteza ridicata de pierdere a apei din bob
C) Cresterea rezistentei la seceta
436 selectia geneologica sau pedigree se aplica la:
A) Plantele alogame
B) Plantele autogame
C) Plantele cu inmultire asexuata
437 calitatea este un caracter:
A) Complex cu determinism poligenic
B) Simplu cu determinism monogenic
C) Cu determinism poligenic si monogenic
438 lucrarile de ameliorare la floarea-soarelui sunt dirijate in directia obtinerii de LC cu un
continut mare in:
A) Acid linoleic
B) Acid oleic
C) Acizi saturati stearic si palmitic.
439 calitatea uleiului de floarea-soarelui se coteleaza pozitiv cu:
A) Indicele de iod mic, continutul redus de acizi grasi liberi, continutul scazut de acizi grasi
saturati.
B) Procentul de coji
C) MMB
440 androsterilitarea citoplasmatica este o metoda utilizata in:
A) ameliorarea graului
B) Ameliorarea fasolei
C) Ameliorarea florii-soarelui
441 mentinerea structurii genetice a soiurilor in producerea de samanata se realizeaza
printr-un proces de:
A) Selectie recurenta
B) Selectie conservativa
C) Selectie in masa
442 selectia conservativa este:
A) Procesul de alegere a plantelor elita
B) Procesul de eliminare a plantelor elita
C) Procesul de alegere din cadrul unui soi sau linii consagvinizate a plantelor tipice in vederea
mentinerii in procesul de producere de samanta a structurii genetice si biologice initiale a
acestora.
443 factorii care influenteaza structura genetica si puritatea varietala a populatiilor
vegetale sunt:
A) Selectia naturala, mutatiile naturale, migratia, driftul genetic, segregarile intarziate, si
conditiile ecologice.
B) Backrossul si selectia recurenta
C) Heteroziaul si androsterilitatea
444 impurificarile biologice se realizeaza prin intermediul:
A) Pricesului de segregare
B) Polenului respectiv a incrucisarilor naturale
C) Precipitatiilor in exces.
445 pericolul produs de impurificarile biologice face ca reinoirea semintelor sa se realizeze:
A) In fiecare an la plantele alogame
B) In fiecare an la plantele autogame
C) La interval de 2-3 ani la plantrle alogame.
446 . Driftul genetic – factor care are ca si consecinta restrangerea bazei genetice a
populatiei soiului ca urmare a pierderii unor gene sau, in cazuri mai grave, chiar a unor
genotipuri care intra in structura apei – apare:
A) Din cauza nerespectarii asolamentului
B) Ca o consecinta a nerespectarii metologiei producerii de samanta
C) Din cauza impurificarii mecanice
447 . Producerea de samanta la cerealele paioase cuprinde 3 etape succesive
A) Producerea semintei amelioratorului, producerea semintei baza, producerea semintei
certificate
B) Polenizarea SIB, inmultirea sub izolator, inmultirea izolata in spatiu
C) Inmultirea liniilor consangvinizate, producerea hibrizilor simpli, producerea hibrizilor dubli
448 . Categoriile biologice supuse controlului de catre inspectorii aprobatori in vederea
certificarii sunt:
A) Prebaza I- PBI
B) Samanta amelioratorului – SA
C) Prebaza II – PBII, BAZA –B , CERTIFICATA – (CI, CII)
449 . Purificarea biologica varietala la grau se realizeaza:
A) De la inspicat pana la maturitate
B) Pana la inflorit
C) La formarea primelor frunze
450. Liniile consangvinizate de porumb care vor fi încrucișate pentu obținerea hibrizilor sunt:
a. heterozigote;
b. homozigote;
c. homozigote și heterozigote
451. Polenizarea SIB se face cu scopul:
a. De a se obține o cantitate mai mare de sămânță
b. De a se obține autopolenizarea plantelor tipice
c. De a reface vitalitatea liniei care a fost redusă ca urmare a consangvinizării în cadrul
procesului de ameliorare de menținere a liniei.
452. Lucrările specifice producerii de sămânță în loturile de hibridare simplă la porumb sunt:
a. Copilitul, purificarea biologică, castratul
b. Cârnitul, combaterea bolilor și dăunătorilor
c. Aplicarea îngrășămintelor, combaterea buruienilor
453. Distanța de izolare la hibrizii simpli de porumb-forme parentale este de:
a. Min. 400m
b. Min. 200 m
c. Min 100 m
454. Producerea de sămânță la hibrizii dubli de porumb pe bază de androsterilitate și
restaurare a fertilității polenului se face face după următoarea formulă:
a. (Acms x Bnr) X (Acms x Dnr)
b. (Acms x Bnr) x Crf
c. (Acms xBnr) x (Crf x Drf)
455. Pentru a se obține un hibird simplu comercial de porumb pe bază de androsterilitate și
restaurare a fertilității polenului se folosește:
a. Ca formă mamă o linie androsterilă, iar ca formă tată o linie retauratoare de fertilitate a
polenului
b. Ca formă mamă o linie androsterilă, iar ca formă tată o linie androfertilă
c. Ca formă mamă o linie androsterilă, iar ca formă tată o linie androsterilă.

Management:
456. Ce este managementul:
a. Arta de a conduce
b. Activitate economică a societății
c. Întocmirea bilanțului de venituri și cheltuieli
457. Funcțiile managementului sunt:
a. Organizare, comandă, coordonare, control;
b. Previziune, organizare, comandă, coordonare, control
c. Previziune, organizare,comandă, control
458. Funcția de previziune se materializează în:
a. Prognoze, planuri, programe
b. Prognoze
c. Strategii
459. În funcție de caracteristicile ce definesc conceptul de istem economic, se poate aprecia că
exploatația agricolă constituie un sistem:
a. Tehnico-productiv, economico-social, dinamic, parțial deschis, probabilistic, autoreglabil,
autoorganizabil
b. Tehnico-productiv, economico-social, dinamic, parțial deschis, probabilistic, nereglabil,
neorganizabil
c. Neproductiv, economico-social, dinamic, parțial deschis, probabilistic, autoreglabil,
autoorganizabil
460. Factorii de management ce interrelaționează cu exploatația agricolă cuprind:
a. Ponderea populației active, mecanismele de control ale supasistemelor din care face parte
exploatație, asigurarea unor corelații între indicele prețurilor și cel al salariilor, rata natalității.
b. Metodele și tehnicile manageriale, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face
parte exploatația, asigurarea unor corelații intre indicele preturilor si cel al salariilor,
proiectarea unui sistem de proiectie social.
c. Metodele și tehnicile manageriale, precipitații, temperaturi, asigurarea unuor corelații între
indicele prețurilor și cel al salariilor.
461. În raport cu modelul de delegare a autorității, relațiile de autoritate pot fi:
a. Relații de consultare
b. Relații de autoritate funcțională
c. Relații de informare
462. Relațiile de autoritate din cadrul structurii de conducere sunt:
a. Relații de autoritate ierarhică, relații de autoritate funcțională
b. Relații de autoritate ierarhică, relații de reprezentare
c. Relații de autoritate funcțională, relații de furnizare
463. Care din grupele enumerate mai jos reprezintă în totalitate grupa de manageri eficienți:
a. Autocrat, organizator, participativ, demagog
b. Organizator, participativ, întreprinzător, realist
c. Organizator, participativ, oportunist, utopist modern
464. Care din grupele enumerate mai jos reprezintă în totalitate un manager ineficient:
a. Autocrat, organizator, participativ, demagog
b. Organizator, participativ, întreprinzător, realist
c. Birocratul, demagogul, autocratul de tip dictator, oportunistul, delăsătorul, utopistul
modern.
465. În elaborarea deciziilor se disting 3 etape principale, și anume:
a. De pregătire a deciziei, de alegere a soluției optme, de aplicare a deciziei
b. Analiza informațiilor, implicațiile deciziei, formularea scopului urmărit
c. De pregătire a deciziei, de analiză a informațiilor, de apreciere a situațiilor decizionale.
466. Cea mai importantă etapă a procesului decizional este:
a. Culegerea unui volum cât mai mare de informații
b. Transpunerea în practică a deciziei
c. Formulare unui număr redus de variante de decizie.
467. Scolile din domeniul managementului sunt:
a. Scoala clasică, școala relațiilor umane, școala sistemelor sociale
b. Școala clasică, școala sistemelor sociale, școala administrativă
c. Școala clasică, școla relațiilor umane, ș©oala administrativă.
468. După orizontul temporal și implicațiile deciziei, acestea pot fi:
a. Strategicie, colective, curente și operative
b. Strategice, tactice, curente sau operative
c. Tactice, colective, individuale, curente.
469. În funcție de sfera de cuprindere și de orizontul de timp, strategiile pot fi:
a. Organizaționale, concurențiale, funcționale
b. Organizaționale, strategice, de creștere
c. Organizaționale, strategice, de creștere, combinate.
470. Principalele tipuri de strategii organizaționale sunt:
a. De creștere, de stabilitate, de descreștere
b. De creștere, de stabilitate, de descreștere, combinate
c. De creștere, de descreștere, combinate.
471. Calitățile manageriale intelectuale se concretizează în:
a. Modestie, onestitate, cordialitate, perseverență
b. Inteligență, capacitatea de a învăța ușor și bine, capacitatea de a sintetiza și generaliza,
operativitatea și trăinicia memoriei
c. Realizarea unor contacte umane ușoare, respect și toleranță pentru alți oameni, capacitatea
de a câștiga încredere și respect
472. Care din metodele prezentate mai jos sunt metode generale de management:
a. Managementul prin obiective, managemntul prin excepții, managementul pe produs,
managementul prin bugete, managementul prin delegare de autoritate
b. Managemantul prin produs, brainstormingul
c. Managementul prin obiective, sedința, managementul pe produs, managementul prin
bugete, managementul prin delegare de autoritate.
473. Principalii factori care exercită influența asupra stilului de management sunt:
a. Calitățile, caracteristicile și structura psihică a managerilor, metodele și tehnicile de
management utilizate
b. Resursele umane
c. Mediul economic al înreprinderii
474. Care din metodele prezentate mai jos sunt metode specifice de management:
a. Brainstormingul
b. Managementul prin obiectve
c. Managementul prin produs
475. Care din următoarele caracteristici se referă la deciziile strategice:
a. Se integrează în planurile anuale și trimestriale
b. Necesită o temeinică fundamentare tehnico-economică și solicită o importantă bază
informațională
c. Se referă la perioade scurte de timp.
476. Funcția de control:
a. Se realizează numai pentru motivarea salariaților
b. Este ansamblul de activități prin care se verifică performanțele actuale ale unui sistem
c. Are puterea de a impune cuiva o anumită stare sau acțiune.
477. După poziția managerului față de actul de control în procesul managerial, controlul poate
fi:
a. Direct, tehnic, vizual, de pilotaj
b. Direct, indirect, autocontrol, de conformitate
c. Direct, indirect, preliminat, concomitent, prin excepție.
478. Formele de evaluare a managerilor sunt diferite și pot fi structurate după următoarele
criterii:
a. Scopul evaluării, sfera de cuprindere, orizontul de timp
b. Strategie, sfera de cuprindere, orizontul de timp
c. Prognoză sferă de cuprindere, orizontul de timp.
479. Factorii mediului ambiant ce influențează activitatea de producție dintr-o exploatație
agricolă sunt:
a. Politici, socio-culturali, naturali-ecologici, tehnici-tehnologici, economici, de
management,demografici, juridici
b. Tehnici-tehnologici, economici, de management, demografici, juridici
c. Politici, socio-culturali, naturali-ecologici.
Marketing
480. Din perspectiva marketingului, cea maiimportantă componentă a micromediului
întreprinderii o reprezintă:
a. Clienții
b. Furnizorii de mărfuri
c. Concurenții
481. Un canal direct este un canal care are:
a. Un singur intermediar
b. Niciun intermediar
c. Un număr mic de intermediar
482.Canalul de distribuție reprezintă:
a. Ansamblul operațiunilor de vânzare-cumpărare a unui produs
b. Un concept echivalent cu cel de distribuție a mărfurilor
c. Traseul pe care îl parcurg mărfurile pe piață până ajung la consumatori
483. Ca funcție a marketingului, maximizarea efcienței economice (aprofitului) reprezintă:
a. O funcție mijloc
b. O funcție obiectiv
c. O funcție implicită
484. Denigrarea concurenților întreprinderii reprezintă:
a. O formă de concurență neloială
b. O modalitate de promovare a produsului
c. O politică de comunicare a întreprinderii
485. Piața de consm este exprimată de:
a. Piața bunurilor de consum
b. Piața bunurilor de consum și cererea consumatorilor individuali.
c. Clienți persoane juridice
486. Marca reprezintă :
a. O componentă acorporală a produsului
b. O componentă a mediului cultural
c. O componentă a mediului tehnologic
487. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a. Interesului individual
b. Încercării
c. Promovării
488. Dimensiunile posibile ale pieței , limitele cele mai largi în cadrul cărora urmează să aibă
loc confruntarea cererii cu oferta reprezintă:
a. Piața efectivă
b. Piața marfurilor
c. Piața potențială
489. Funcțiile tehnice ale intermediarului sunt de:
a. Stabilirea condițiilor de livrare-prelucrare
b. Finanțarea pierderilor și stocurilor
c. Ambalare, transport, depozitare
490. Exigențele unei piețe sunt exprimate de:
a. Mediul natural
b. Mediu tehnologic
c. Mediu cultural
491. Oferta de produse agricole este:
a. Uniformă tot timpul anului
b. Independentă de nivelul stocurilor și efectul politicilor agricole
c. Dispersată și cantitativ neregulată
492. Ciclul de viață al unui produs reprezintă:
a. Lansarea și acceptarea de către piață
b. Perimarea unui produs agricol
c. Perioada între momentul lansării și cel al dispariției acestuia
493. Lungimea canalului de distribuție se referă la:
a. Apropierea de consumatorul final
b. Numărul nivelurilor intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător la consumator
c. Distanța spațială de la producător la consumator.

Fitotehnie Basa
Plantele oleaginoase din climatele temperate:

a. Sintetizează mai mult acizi grași nesaturați (uleiuri sicative).

b. Sintetizează mai mult acizi grași saturați (uleiuri nesicative).
c. Sintetizează în proporții egale acizi grași saturați și acizi grași nesaturați (uleiuri nesicative).

Rapița de tip ”00„ înseamnă:

a. 0 alcaloizi și 0 tocoferoli.
b. 0 acid erucic (max. 2%) și 0 glucozinolați (max. 30 μmol/g de şrot liber de ulei).
c. 0 acid erucic și 0 steroli.
Până la alungirea tulpinii la rapiță:

a. Nu trebuie să se aplice o doză de azot mai mare de 100 kg/ha (fracția din toamnă +
fracția din primăvară).
b. Trebuie să se aplice o doză de azot mai mare de 150 kg/ha (fracția din toamnă + fracția
din primăvară).
c. Nu trebuie să se aplice o doză de azot mai mare de 150 kg/ha (fracția din toamnă +
fracția din primăvară).

Prima sursă stabilă de androsterilitate citoplasmatică (CMS) este obținută de:

a. Vrânceanu în 1970, în România.

b. Leclercq în 1969, în Franța.
c. Kinman în 1970, în SUA.

Rapița care se cultivă în țara noastră este de tip:

a. Rapiță convențională și rapiță canola, fiind cultivate în proporții relativ egale atât
soiuri cât și hibrizi, atît de toamnă cât și de primăvară.

b. Rapiță convențională, predominând soiurile de toamnă.

c. Rapiță canola, predominând hibrizii de toamnă.

La efectuarea lucrărilor de prășit mecanic la floarea-soarelui:

a. Viteza de deplasare a agregatului de prășit și zona de protecție a plantelor sunt mai mici
la prima prașilă și mai mari la următoarele.
b. Viteza de deplasare a agregatului de prășit este mai mare la prima prașilă și mai mică la
următoarele, în timp ce zona de protecție a plantelor este mai mică la prima prașilă și mai
mare la următoarele.
c. Viteza de deplasare a agregatului de prășit este mai mică la prima prașilă și mai mare la
următoarele, în timp ce zona de protecție a plantelor este mai mare la prima prașilă și mai
mică la următoarele.

La rapiță, erbicidele pe bază de quizalofop-p-etil se aplică:

a. Postemergent, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate.

b. Postemergent, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.
c. Preemergent, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.

Adâncimea de semănat la floarea-soarelui este cuprinsă între:

a. 4 şi 6 cm, în funcţie de textură şi umiditatea solului.

b. 3 şi 5 cm, în funcţie de umiditatea solului și calitatea seminţei folosită.
c. 5 şi 8 cm, în funcţie de calitatea seminţei şi tratamentele efectuate.

La rapiță, erbicidele pe bază de clomazona se aplică:

a. Postemergent, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate.

b. Preemergent, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate.
c. Postemergent timpuriu, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.

La semințele de plante oleaginoase, conținutul de lipide + proteine reprezintă:

a. 30-50% din masa semințelor.

b. 60-80% din masa semințelor.
c. 20-60% din masa semințelor.

Aplicarea azotului în vegetație la floarea-soarelui se face:

a. În faza de 6-14 frunze.

b. În faza de 4-6 frunze.
c. În faza de 2-4 frunze.

Prevenirea atacului de lupoaie la floarea-soarelui se realizează prin:

a. Tratarea seminţelor şi cultivarea de hibrizi rezistenţi.

b. Respectarea rotaţiei şi cultivarea de hibrizi rezistenţi.
c. Respectarea rotaţiei şi tratarea seminţelor.
Uleiul de rapiţă convențională se caracterizează printr-un conținut ridicat de:

a. Acid gadoleic (cca. 65%).

b. Acid oleic (cca. 70%).
c. Acid erucic (cca. 50%).
După răsărire, plăntuţele tinere de rapiţă vegetează bine toamna la temperaturi de:

a. 1-3 °C.
b. 8-15 °C.
c. 20-25 °C.

Plantele de rapiță care au frunzele bazale iniţial de culoare verde-pal, după care se
îngălbenesc dinspre vârf spre bază semnifică:

a. Carență de P.
b. Carență de N.
c. Carență de S.

Uleiul de floarea-soarelui convențională conţine:

a. 48-74% acizi grași saturați și 14-40% acizi grași nesaturați.

b. 14-40% acizi grași saturați și 48-74% acizi grași nesaturați.
c. 8-12% acizi grași saturați și 88-92% acizi grași nesaturați.

Acizii graşi „esenţiali” sunt următorii:

a. Acidul oleic şi linolenic, aceştia determinând modul de utilizare a uleiului.

b. Acidul linoleic şi acidul linolenic, aceştia neputând fi sintetizaţi de către organismul uman.
c. Acidul oleic şi linoleic, aceştia regăsindu-se în cantitatea cea mai mare în compoziţia
uleiului.

Cea mai mare suprafață cultivată cu rapiță în țara noastră s-a înregistrat în:

a. 2002, aceasta fiind de 525 mii ha.

b. 2018, aceasta fiind de 632 mii ha.
c. 1990, aceasta fiind de 475 mii ha.

Cea de-a treia praşilă mecanică la floarea-soarelui se efectuează:

a. La înălţimea plantelor de floarea-soarelui de 40-50 cm.

b. Când plantele de floarea-soarelui sunt în faza de 4-6 frunze, aceasta corelându-se cu
aplicarea erbicidelor.
c. La înălţimea plantelor de floarea-soarelui de 80-100 cm.

Primele ţări din lume care au cultivat hibrizi de floarea-soarelui obţinuţi pe bază de
androsterilitate nucleară marcată genetic sunt:

a. Franța și România.
b. SUA și Canada.
c. Rusia și Ucraina.

Faţă de fosfor, floarea-soarelui:

a. Reacţionează moderat, pentru condiţiile din ţara noastră doza fiind cuprinsă între 50 şi 60
kg/ha P2O5.
b. Nu are pretenţii deosebite, pentru condiţiile din ţara noastră doza fiind cuprinsă între 35
şi 50 kg/ha P2O5.
c. Reacţionează pozitiv, pentru condiţiile din ţara noastră doza fiind cuprinsă între 60 şi 125
kg/ha P2O5.

Produsele fungicide care se aplică toamna, pentru combaterea Phoma lingam atunci
când rapiţa are 4-6 frunze, au şi efect:

a. Repelent asupra puricilor.

b. De prevenire a atacului de Sclerotinia sclerotiorum.
c. De regulator de creştere, mărind rezistenţa la iernare.

Tehnologia Clearfield la floarea-soarelui presupune:

a. Semănatul de hibrizi rezistenţi şi folosirea de erbicide imidazolinonice.

b. Controlul buruienilor înainte de răsărit şi după recoltare cu ajutorul erbicidelor cu acţiune
totală, pentru a avea câmpuri curate.
c. Semănatul de hibrizi rezistenţi şi folosirea de erbicide pe bază de tribenuron-metil.

Polenizarea suplimentară la floarea-soarelui:

a. Nu este necesară, floarea-soarelui fiind autofertilă.

b. Este necesară, pentru polenizarea saturată cu albine melifere fiind necesari cel puțin 5
stupi/ha, motiv pentru care fermierii nu apelează la această lucrare de îngrijire, fiind dificil de
satisfăcut această cerință.
c. Este necesară, pentru polenizarea saturată cu albine melifere fiind necesari 2 stupi/ha.

Privitor la floarea-soarelui, România:

a. Cultivă cea mai mare suprafață din bazinul Mării Negre și este cel de-al doilea exportator
mondial de semințe de floarea-soarelui.
b. Este cea de-a doua țară cultivatoare din UE ca suprafață, fiind pe locul 4 în exportul
mondial de semințe de floarea-soarelui.
c. Cultivă cea mai mare suprafață din UE și este cel mai mare exportator mondial de semințe
de floarea-soarelui.

Plantele oleaginoase perene cu ulei comestibil sunt următoarele:

a. Măslin, arborele de Tung, jatropha, jojoba.

b. Jatropha, pili, cocotier, arborele de Tung.
c. Măslin, palmier de ulei, pili, cocotier.

Produsul Signal 300 ES / Langis (cipermetrin 300 g/l) se folosește pentru tratarea
seminţelor de floarea-soarelui împotriva:

a. Manei, în doză de 3 l/t.

b. Putregaiului alb şi putregaiului cenuşiu, în doză de 2 l/t.
c. Viermilor sârmă, în doză de 2 l/t.

Floarea-soarelui începe să se răspândească ca plantă oleaginoasă:

a. În vestul Europei, după ce a fost adusă din America de Nord.

b. În America de Nord, la începutul sec. al XIX-lea.
c. În Rusia, după 1829.

Doza de sulf recomandată la rapiță pe parcelele unde apare deficitul de sulf este de:

a. 30-50 kg S s.a./ha (20-30 kg SO3/ha).

b. 50-75 kg S s.a./ha (20-30 kg SO3/ha).
c. 20-30 kg S s.a./ha (50-75 kg SO3/ha).
Pentru floarea-soareluim Câmpia Bărăganului se încadrează în:

a. Zona 1 de favorabilitate.
b. Zona 3 de favorabilitate.
c. Zona 2 de favorabilitate

PED-ul pentru combaterea gândacului lucios al rapiţei este de:

a. 1 gândac lucios/plantă în stadiul de muguri florali uniţi și 2-3 gândaci lucioşi/plantă în

stadiul de muguri galbeni separaţi.
b. 1 gândac lucios/plantă în stadiul de muguri galbeni separaţi și 2-3 gândaci lucioşi/plantă
la sfârșitul înfloritului.
c. 2-3 gândaci lucioși/plantă în stadiul de muguri florali verzi și 1 gândac lucios/plantă în
stadiul de muguri galbeni separaţi.

Termenului de rapiță ”canola” a fost înregistrat:

a. În China, în anul 1968.

b. În SUA, în anul 1985.
c. În Canada, în anul 1978.

Cea mai mare suprafață cultivată cu floarea-soarelui în România s-a înregistrat în:

a. 1989, când s-a cultivat o suprafață de 1,35 milioane ha.

b. 2019, când s-a cultivat o suprafață de 1,27 milioane ha.
c. 2003, când s-a cultivat o suprafață de 1,15 milioane ha

Rapiţa este considerată:

a. Pretenţioasă la excesul de sulf, acest element nutritiv neavând un impact important în

creșterea producţiei.
b. Foarte pretenţioasă la deficitul de sulf, sulful fiind considerat ca fiind cel mai important
element nutritiv.
c. Pretenţioasă la deficitul de sulf, sulful fiind considerat ca fiind cel de-al treilea element
nutritiv limitativ al producției, după azot și fosfor.
 Sămânţa de floarea-soarelui folosită la semănat trebuie să fie:

a. Fără spărturi şi fisuri, cât mai uniformă.

b. Cât mai mare, chiar dacă prezintă spărturi sau fisuri.
c. Fără spărturi, indiferent de uniformitate.

Faza cea mai critică pentru apă la floarea-soarelui o reprezintă:

a. Perioada maturităţii în lapte-ceară.

b. Perioda de 20 de zile înainte de înflorire.
c. Prima decadă după ofilirea petalelor.

Din calatidiile de floarea-soarelui se poate obține:

a. Concentrate proteice cu utilizare în industria mezelurilor.

b. Pectină cu utilizare în industria alimentară pentru obținerea de gelatină.
c. Făină care se poate amesteca cu făina de grâu pentru obținerea de pâine.

Norma de semănat la floarea soarelui se calculează după următoarea formulă:

Elementele productivității la floarea-soarelui sunt:

Nr. plante/mp și/sau Nr. calatidii/mp,
Nr. boabe/calatidiu,
MMB

Asociați elementele de mai jos

 Answer 1
Fructul la floarea-soarelui este denumit achena

Answer 2
La hibrizii de floarea-soarelui pericarpul (coaja) reprezintă 24 - 34% din greutatea fructului

Answer 3
MH la floarea-soarelui este cuprinsă între 30 si 50 kg

MMB la floarea-soarelui este cuprinsă cel mai frecvent Answer 4

între 40 si 60 g.

Calculați producția (Producția probabilă și Producția

STAS) la cultura de floarea-soarelui identificând
corect elementele de mai jos:
Producția probabilă Answer 1
(kg/ha) 3600 kg/ha

Answer 2
MMB (g) 60 g

Densitatea la recoltat Answer 3

(plante/ha) 50000 plante/ha

Answer 4
Umiditatea STAS (%) 9%

Answer 5
Umiditatea efectivă (%) 11,5%

Answer 6
Producția STAS (kg/ha) 3501 kg/ha

Nr. semințe/calatidiu Answer 7

(nr.) 1200

Conform scării de vegetație CETIOM la floarea-soarelui

Faza de maturitate → se caracterizează prin procese de translocare a substanțelor de rezervă și

de sinteză a lipidelor,
Faza vegetativă → este perioada în care este decisă vigoarea plantei prin dezvoltarea
sistemului radicular, se formează aparatul foliar și se diferențiază organele florale,
Faza de înflorire → este perioada în care se înregistrează o creștere însemnată a masei
calatidiului, iar la sfârșitul acestei perioade planta acumulează 70-85% din substanța uscată
totală,
Faza de buton floral → este perioada cu creșterea cea mai activă, se dezvoltă puternic aparatul
foliar, iar consumul de elemente nutritive este maxim,
Faza de germinare – răsărire → durează 7-20 zile, iar în această perioadă se stabilește
densitatea culturii

Asociați informațiile de mai jos

Hibrizii mai timpurii de floarea-soarelui → au înălțimea tulpinii mai mică.,
Tulpina la floarea-soarelui este → erectă, cilindrică, neramificată și prevăzută cu perișori scurți și
aspri.,
Hibrizii mai tardivi de floarea-soarelui → au înălțimea tulpinii mai mare.,
Tulpina în interior prezintă → măduvă, aceasta înmagazinând apă, particularitate care contribuie
la asigurarea rezistenței plantei la secetă.

Asociați informațiile de mai jos

Rădăcina are un ritm rapid de creștere → după răsărire,
Sistemul radicular la floarea-soarelui este format → dintr-o rădăcină principală pivotantă și o
rețea puternic ramificată de rădăcini secundare,
Rădăcina la floarea soarelui poate pătrunde în sol → până la 1,5-2,7 m adâncime,
Perișorii radiculari → au capacitate mare de absorbție a apei și a substanțelor nutritive,
Pivotul rădăcinii de floarea-soarelui se caracterizează printr-o → putere slabă de pătrundere în
sol,
Formarea sistemului radicular depinde de → gradul de aprovizionare cu apă și elemente
nutritive, precum și de textura solului,
Cea mai mare parte a rădăcinilor de floarea-soarelui se găsesc → până la adâncimea de 50-70
cm

Asociați codul BBCH cu faza de vegetație

Codul 1 → Dezvoltarea frunzelor,
Codul 4 → Nu este specific pentru floarea-soarelui,
Codul 2 → Nu este specific pentru floarea-soarelui,
Codul 5 → Apariţia inflorescenţei,
Codul 3 → Alungirea tulpinii,
Codul 0 → Germinare,
Codul 7 → Dezvoltarea fructului,
Codul 6 → Înflorirea,
Codul 8 → Maturitatea,
Codul 9 → Supracoacerea

Asociați informațiile de mai jos

Eliminarea unui singur cotiledon → nu afectează alungirea hipocotilului și dezvoltarea primelor
frunze, prin urmare este suficient pentru asigurarea dezvoltării plantulelor de floarea-
soarelui,
Prima pereche de frunze apare → imediat după răsărire (apariția cotiledoanelor).,
Primele 2-3 perechi de frunze de la baza plantei sunt dispuse → opus, următoarele frunze fiind
alterne, având o dispunere elicoidală pe tulpină.,
Cotiledoanele marchează → răsărirea plantelor de floarea-soarelui,
Pierderea sau reducerea suprafeței foliate → poate determina reducerea însemnată a
producției.,
Numărul de frunze pe plantă este cuprins între: → 25 şi 35, în funcţie de hibrid şi condiţiile de
mediu din timpul perioadei de iniţiere a primordiilor foliare.

Calculați norma de semănat la cultura de rapiță identificând corect elementele de mai jos:
Germinația seminței → 85%,
Densitatea la semănat (boabe germinabile/metru pătrat) → 50 boabe germinabile/metru pătrat,
Puritatea fizică (%) → 98%,
Norma de semănat (kg/ha) → 2,70 kg/ha,
MMB (g) → 4,5 g

Calculați norma de semănat la cultura de rapiță identificând corect elementele de mai

jos:

Germinația seminței → 85%,

Puritatea fizică (%) → 98%,

MMB (g) → 4,5 g,

Norma de semănat (kg/ha) → 2,70 kg/ha,

Densitatea la semănat (boabe germinabile/metru pătrat) → 50 boabe germinabile/metru

pătrat

Asociați codul BBCH cu faza de vegetație la rapiță

Codul 6 → Înflorire,
Codul 4 → Nu este specific pentru rapiță,

Codul 2 → Formarea lăstarilor,

Codul 3 → Alungirea tulpinii,

Codul 9 → Senescență,

Codul 8 → Maturarea boabelor,

Codul 1 → Formarea frunzelor,

Codul 5 → Apariţia inflorescenţei,

Codul 0 → Germinare,

Codul 7 → Formarea silicvelor

Asociați informații specifice fructului la rapiță

La maturitate fructul la rapiță este → dehiscent sau semidehiscent,

Într-o fructificație de rapiță se formează → între 10 şi 40 de seminţe (frecvent între 15 şi 25

de seminţe).,

Fructul la rapiță se numește → silicvă

Asociați informații despre sămânța la rapiță

MMB variază între → 3 şi 6 g,

Semințele la rapiță sunt → globuloase, mici, cu diametrul de 2-2,5 mm, cu suprafaţa

neregulat reticulată,

MH variază între → 61 şi 68 kg

Asociați informațiile specifice inflresecenței și florii la rapiță

La sfârşitul procesului de înflorire → încetează creşterea tulpinii, iar frunzele se îngălbenesc
şi se scutură,
Pe o plantă de rapiță înflorirea durează → 2-3 săptămâni,
Primele flori se deschid pe → tulpina principală, iar după 2-3 zile se deschid şi primele flori
pe ramificaţii,
În cadrul aceleiaşi inflorescenţe se pot afla în acelaşi timp:→ silicve formate line partea
superioară a racemului; flori deschise la baza racemului; butoni florali îl mijlocul racemului,
La nivelul culturii de rapiță înflorirea durează → până la 4-6 săptămâni
Asociați informațiile specifice coletului la rapiță
Coletul este cel mai important element al plantei → da si se aseamănă ca importantă cu
nodul de înfrățire de la cereale,

La nivelul coletului, la intrarea în iarnă → planta de rapiță are un mugure apical care va
determina creșterea în lungime a tulpinii şi formarea frunzelor de primăvară,

Coletul este → ușor îngroșat și acoperit de 5-20 de frunze în faza de rozetă.

Asociați informațiile specifice aparatului foliar la rapiță

Frunzele sunt acoperite → cu un strat de ceară şi au culoarea verde-albăstruie,

Frunzele sunt dispuse→ altern și prezintă diferite forme,

Primele frunze acoperă coletul → sub formă de rozetă

Elementele productivității la rapiță sunt:

The correct answers are:

Nr. plante/metru pătrat,
Nr. silicve/plantă, MMB, Nr. boabe/silicvă

Asociați fazele de vegetație cu etapa vegetativă sau generativă la cultura de rapiță

Faza de rozetă-repaus vegetativ de iarnă → Etapa vegetativă,

Fenofaza de înflorire → Etapa generativă,

Răsărit-faza de rozetă → Etapa vegetativă,

Faza de repaus vegetativ-debut înflorire → Etapa generativă,

Fenofaza semănat-răsărit → Etapa vegetativă,

Sfărșitul înfloririi-maturitate → Etapa generative

Calculați producția (Producția probabilă și Producția STAS) la cultura de rapiță identificând

corect elementele de mai jos:

Nr. silicve/plantă → 100,

Producția probabilă (kg/ha) → 4000 kg/ha,

Densitatea la recoltat (plante/ha) → 40 plante/ metru pătrat,

Producția STAS (kg/ha) → 3868 kg/ha, MMB (g) → 5 g,

Umiditatea efectivă (%) → 12%,

Nr. semințe/silicvă → 20 semințe/silicvă,

Umiditatea STAS (%) → 9 %

Asociați informațiile specifice tulpinii la rapiță

Capacitatea de ramificare este o caracteristică → genetică (soi/hibrid) şi este influențată de
condițiile climatice şi tehnologia aplicată,

Pe tulpină se formează → 5-12 ramificații din mugurii aflați la subsuoara frunzelor

superioare,

Tulpina este → erectă şi ramificată, acoperită cu un strat subțire de ceară ce imprimă o

culoare albăstruie, cu talia de 1,2-2 m, în interior prezintă măduvă,

În faza de înflorire, tulpina are un rol → foarte important în fotosinteză

Asociați informațiile specifice sistemului radicular la rapiță

Rădăcina are → capacitate redusă de solubilizare a compușilor mai greu solubili din sol, ceea
ce impune aplicarea unor cantități mari de îngrășăminte și amplasarea culturilor de rapiță pe
soluri cu fertilitate ridicată,

Rădăcina este → pivotantă și poate pătrunde în sol până la aproximativ 200 cm,

Sistemul radicular se dezvoltă mai profund în cazul → hibrizilor de rapiță