TEMATICĂ

- Modificări fiscale și declarative 2023

- Modificări facilități fiscale aplicabile în sectorul construcții/agricultură/industrie alimentară

- Plafoane aplicabile în stabilirea indemnizatiei de delegare/detașare neimpozabile

- Îndemnizația de delegare în situația delegațiilor mai mari de 120 zile

- Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie

- Termen păstrare ștate salarii

- Modificări Codul Muncii

Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Deducere personală de bază + deducere suplimentară - în limita venitului impozabil

-la unitatea unde salariatul are funcția de bază

A. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, deducerea personală de bază (sumă ce diminuează baza de calcul a
impozitului pe salarii la unitatea unde salariatul are funcția de bază) se acordă pentru persoanele fizice care
au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului (in prezent plafonul este
de 3600 lei).

În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Persoana în întretinere - soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei
acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (în prezent suma fixă 510 lei, independent de nivelul salariului
minim pe economie)

Nu se includ în acest plafon următoarele venituri:

-bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru
instituționalizat;

-premiile, primele și indemnizațiile prevăzute la art. 62 lit w din Codul Fiscal (sportivi, antrenori,tehnicieni, etc)

-premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în
cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor
desfășurate în România;

-prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap,

Atenție!!! Diferența între persoana în intreținere și coasigurat.

Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
B. Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26
de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de
bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a
venitului

b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de
învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. ATENȚIE!!! De
această deducere suplimentară beneficiază doar unul dintre părinți.

Este necesar sa existe:

- declarația salariatului că nu beneficiază de această deducere și celălalt părinte.

- document care să ateste încadrarea copilului într-o unitate de învatamant

Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
C. Începând cu 1 ianuarie 2023, anumite venituri obținute de salariați sunt supuse plafonării în cascadă, pentru
încadrarea finală a acestora ca fiind impozabile, neimpozabile sau parțial impozabile/neimpozabile, astfel:

1. Se stabilesc plafoanele individuale pe categoriile de venituri stabilite de Codul Fiscal - PLAFON 1;

2. Suma de plafoane individuale este supusă unui nou plafon (33% din salariul de încadrare), care apoi va
trebui împărțit pe categoriile de venit aferente – PLAFON 2.

MIN ( Σ venituri în PLAFON 1 ; 33% *Salariul tarifar de incadrare) = venit netaxabil

Daca Σ venituri în PLAFON 1 > 33% *Salariul tarifar de încadrare – diferența este venit taxabil la nivelul
salariatului
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Veniturile pentru care se aplică plafoanele în cascadă sunt următoarele (cu detalierea plafoanelor
individuale pe fiecare categorie de venit):

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele
primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de
muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (PLAFON 1 - în limita a 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților
și instituțiilor publice) ;
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Începând cu data de 01 ianuarie 2023 prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate acordate
salariaților se împart din punct de vedere fiscal în două categorii:
1)prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008–
tratamentul fiscal nu se modifică (min (2,5 x nivelul stabilit pentru instituții publice * nr zile și 3 x salariul de
bază de care beneficiază salariatul /numărulde zile lucrătoared în lunaîncare are loc deplasarea * nr zile).
2)prestațiile suplimentare acordate altor salariati decât cei prăvăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008–
plafonul lunar1 + 2 de 33% din salariul de bază împreună cu celelalte venituri stabilite de Codul fiscal.

Lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr 38 din 2008 sunt persoanele care realizează transport
rutier:
• de mărfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă, a căror masă maximă autorizată
depăşeşte 3 5 tone
sau
• de călători cu vehicule care sunt construite sau amenajate în mod permanent pentru a putea asigura
transportul a mai mult de nouă persoane, inclusiv conducătorul auto şi care sunt destinate acestui scop
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
• b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cea în care potrivit legislației în
materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității, astfel cum este prevăzut în contractul de
muncă sau în regulamentul intern, pentru situațiile în care salariații nu beneficiază de tichete de masă, în
conformitate cu legislația în vigoare (PLAFON 1 - în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de
masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului
lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în
regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se
înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate);
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la
dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate
salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în următoarele
condiții:

(i) angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în
localitatea în care își desfășoară activitatea;

(ii) spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil
închiriat în acest scop de la o terță persoană, de către angajator;

(iii) contractul de închiriere dintre angajator și terță persoană este încheiat în condițiile legii
(PLAFON 1 - în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiții);
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe
perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora,
acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul
intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget (PLAFON 1
– în limita unui plafon neimpozabil egal cu nivelul unui câștig salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost
acordate – !!!ch sociale);

Nu intră aici voucherele de vacantă (6 salarii minime brute/an -la unitatea unde
salariatul are funcția de bază) – impozit/fără contribuții –deductibile integral
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Exemplu calcul plafon 1 – servicii turistice

Suma ce va intra în
Plafon anual 6095
Suma servicii SUMA PESTE calculul plafonului
(valoarea se va SUMA în PLAFON 1
turistice decontate PLAFON 1 globat de 33% din
modifica în 2023)
salariul de încadrare
Ianuarie 10000 6095 3905 6095
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006,
cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la
scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația
privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,
administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii
Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de
angajator pentru angajații proprii (PLAFON 1 – în limita a 400 euro anual
pentru fiecare persoană);
Modificari fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Exemplu ipotetic calcul plafon 1 – pensie facultativă – date din 2022, dar se aplică cu 2023
Suma ce va intra
în calculul
SUMA
Avantaj în CURS EURO CUMULAT SUMA în plafonului globat
CV EURO PESTE
RON BNR EURO PLAFON 1 de 33% din
PLAFON 1
salariul de
incadrare
Jan-22 250 4.9459 50.55 50.55 250 0 250
Feb-22 250 4.9479 50.53 101.07 250 0 250
Mar-22 250 4.947 50.54 151.61 250 0 250
Apr-22 250 4.948 50.53 202.13 250 0 250
May-22 250 4.9438 50.57 252.70 250 0 250
Jun-22 250 4.943 50.58 303.28 250 0 250
Jul-22 250 4.9351 50.66 353.94 250 0 250
Aug-22 250 4.8652 51.39 405.32 224 26 224
Sep-22 250 4.9486 50.52 455.84 0 250 0
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile
medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator
pentru angajații proprii (PLAFON 1 – în limita a 400 euro anual pentru
fiecare persoană);

Atenție! Nu intră aici alte asigurări (ex. asigurare viață, asigurare

călătorie) sau servicii medicale ocazionale – avantaje în natură –
valoare integrală
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de
telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în
care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate,
încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a
echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul
de muncă sau regulamentul intern (PLAFON 1 – în limita unui plafon
lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care
persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă);
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Exemplu calcul plafon 1 – telemuncă – plafon lunar 400 lei

Suma ce va intra
în calculul
Zile lucrate în
Suma telemuncă SUMA în SUMA PESTE plafonului globat
regim de
acordată PLAFON 1 PLAFON 1 de 33% din
telemuncă / lună
salariul de
incadrare
10 zile telemunca
200
Ian 500 din 20 zile 300 200
(400 lei * 10/20)
lucratoare
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
După stabilirea plafoanelor individuale, sumele încadrate în plafoane pentru
toate categoriile de venituri menționate mai sus se adună, iar suma totală
rezultată se compară cu un nou plafon egal cu 33% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat. Astfel, doar suma încadrată în acest nou
plafon rămâne neimpozabilă la salariat, depășirea devine suma taxabilă cu toate
taxele salariale.

Ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult
33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabilește de
angajator. Partea ce depășește acest plafon reprezintă venit impozabil care se
include de asemenea și în baza de calcul a contribuțiilor sociale.
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
Astfel, este necesar sa analizăm următoarele:

-care sunt categoriile de venituri din cele de mai sus de care beneficiază salariații
companiei;

-care este tratamentul fiscal al sumelor ce devin impozabile (daca sunt nete sau
brute);

-care este ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de
cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Cu alte
cuvinte, în cazul în care plafonul global este depășit, care este ordinea de alocare
veniturilor ce devin impozabile la salariat.
 Modificari fiscale și declarative 2023
Informatii necesare stabilire plafoane
- Ordonanța Guvernului nr. 16/2022

Salariul minim pe economie 2550

Castigul salarial mediu brut 6095
Salariul tarifar de incadrare stabilit în contractul de munca 10000
Alocare suma
Suma Suma Suma impozabilă plafon 2 Suma impozabilă
Suma Suma impozabila
Denumire avantaj Explicații plafon 1 Plafon 1 neimpozabil impozabilă neimpozabila - pe tipuri de TOTALA- plafon
avantaj plafon 2
a plafon 1 plafon 1 plafon 2 venituri - DECIZIA 1+plafon 2
ANGAJATORULUI
Plafon anual - în limita
Servicii turistice 5000 6095 5000 0 1900 1900
castigului salarial mediu brut
Plafon anual -in limita a 400
eur/an. Astfel plafonul lunar se
Servicii medicale sub 200 (suma ramasa 3300 1900
detemina prin cumularea
forma de pana la atingerea
300 veniturilor acordate de la 200 100 0 100
abonament/asigurare plafonului de 400
inceputul anului pana la luna de
voluntara de sanatate eur)
calcul, și depasirea de plafon este
taxabila.

Având în vedere că ordinea de alocare a sumelor impozabile se face prin decizia angajatorului, aveți în vedere ca, în
cazul în care anumite sume sunt nete, iar altele brute, ordinea de alocare a sumelor impozabile poate conduce la
stabilirea unui net salarial diferit.
*În cazul sumelor nete, salariul net al salariatului nu este afectat, diferențele de taxe fiind suportate de angajator
*În cazul sumelor brute, taxele salariale aferente avantajului devenit impozabil se rețin din salariul angajatului,
diminuand astfel netul
Modificări fiscale și declarative 2023 - Ordonanța Guvernului nr. 16/2022
D. De asemenea, tot începând cu data de 1 ianuarie 2023, în declarația
lunară 112 se declară și următoarele informații detaliate pe angajați:

– valoarea indemnizației de delegare/detașare neimpozabile;

– valoarea indemnizației de delegare/detașare impozabile;

– avantajele neimpozabile sub forma dreptului la stock options plan, la

momentul acordării și la momentul exercitării acestora.
Informatii detaliate venituri declaratia 112 -2023
8TOTAL VENIT BRUT, DIN CARE:
8.1Prime,stimulente, alte sporuri
8.2Venituri asimilate salariilor, sin care:
8.2.1 Indemnizatii de delegare impozabile
8.2.2 Indemnizatii de detasare impozabile
8.2.3 Indemnizatii specifice detasarii transnationale impozabile
8.2.4 Prestatii suplimentare primite de salariati în baza clauzei de mobilitate impozabile
8.2.5 Indemnizatii de neconcurenta
8.3.Avantaje în bani și în natura, din care:
8.3.1 Contravaloarea tichetelor de masa, acordate potrivit legii
8.3.1.1 Contravaloarea tichetelor de cresa acordate potrivit legii
8.3.1.2 Contravaloarea tichetelor cadou, acordate potrivit legii
8.3.1.3 Contravaloarea tichetelor culturale, acordate potrivit legii
8.3.1.4 Contravaloarea voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii
8.3.2 Avantaje primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți
Prime de asigurare, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament plătite de către suportator pentru angajații proprii altele decât cele obligatorii și cele care
8.3.3 se incadreaza în conditiile prevazute la alin (4) lit t
8.3.4 Orice alte sume sau avataje în bani sauin natura
8.4.Venituri neimpozabile, din care:
8.4.1 Indemnizații de delegare neimpozabile
8.4.2 Indemnizații de detașare neimpozabile
8.4.3 Indemnizații specifice detașării transnaționale neimpozabile
8.4.4 Prestații suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate neimpozabile
8.4.5 Avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora

Contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum și contribuţiile la scheme de pensii facultative,
calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în
state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare
8.4.6 persoană
Primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la
8.4.7 nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană

Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de
Modificări fiscale și declarative 2023
Facilități fiscale aplicabile în sectorul construcțiilor / în sectorul agricol și industria alimentară
✓ Începând cu 1 ianuarie 2023, facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor/ sectorul agricol și
industria alimentară se aplică doar persoanelor încadrate în baza unui contract individual de munca (în
prezent, facilitățile se aplica tuturor persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate
salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul Fiscal)
Sectorul construcții/agricultură/industrie alimentară

Începând cu 01 august 2022 salariații pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii
administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator. Dacă salariatul depune această opţiune scrisă,
angajatorul reţine cota CAS în cuantum de 25% începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a
înregistrat opţiunea.
Începând cu 01 august 2022 plafonul venitului brut lunar pentru care se aplică facilitățile se stabilește
la 10.000 lei.
CAM construcții / industrie alimentară și agricultură-2,25% - nu se mai evidențiază distinct în declarație.
Începând cu 1 ianuarie 2023, facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor/sectorul agricol și industria
alimentară se aplică doar persoanelor încadrate în baza unui contract individual de muncă (în prezent,
facilitățile se aplică tuturor persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute
la art.76 alin.(1)-(3) din Codul Fiscal)
Plafonare dublă și în cazul indemnizației de delegare
Începând cu veniturile aferente lunii mai 2022, au intrat în vigoare prevederile art. II, pct. 1 din Legea nr. 72/2022
care a modificat prevederile art. 76, alin. (2), lit. k) din Codul fiscal
ESTE TAXABILĂ:
- indemnizaţia de delegare,
- indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale,
- prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate (PENTRU SALARIATII prevăzuți în
Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 – transportatori) ,
- precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare, primite de salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în
altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară - 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de
muncă ocupat;

(ii) în străinătate - 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul
român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii
de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin
raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu
numărul de zile din perioada de delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţară sau în
străinătate;
Plafonare dublă și în cazul indemnizației de delegare

Astfel, discutăm de o dublă plafonare (2,5 ori nivelul legal pentru personalul instituțiilor publice și 3 salarii de bază
corespunzătoare locului de muncă ocupat). Practic, din punct de vedere diurna neimpozabilă pentru salariații entităților
private se calculează potrivit următoarei formule:

Diurna neimpozabilă la intern = min[((2,5 * indemnizație stabilită prin HG pentru personalul din cadrul
autorităților/instituțiilor publice) x nr. zile delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţară sau în
străinătate)
Și

3 𝑥 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă
( 𝑋 𝑛𝑟. 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 delegare/detaşare/desfăşurare a
𝑛𝑟.𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎 î𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 î𝑛 𝒅𝒅𝒅

activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate))]

Indemnizația de delegare în situația delegațiilor mai mari de 120 zile

Atenție la delegări pe perioade mai mari de 120 zile - Decizie nr. 620/2018 din 08-mai-2018, Curtea de
Apel Bacău, anulare act administrativ (Contencios administrativ și fiscal)

• Potrivit art.43 din Legea 53/2003 :,, Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a
unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă. ”
• Potrivit aceluiaşi art.44 alin.1 - teza I- , însă în forma modificată pr în Legea 40/2011(în vigoare din 30.04.2011) , aplicabilă speţei
:,, Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade
succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului . "
• Deşi aparent, în redactarea dată prin Legea 40/2011, durata delegării ar putea depăşi 120 de zile anual, din care primele 60 de zile
fără acordul salariatului, iar diferenţa numai cu acordul salariatului, în realitate, întrucât delegarea este o măsură temporară (art.43
evocat) , durata acesteia nu poate depăşi 120 de zile anual nici după intrarea în vigoare a Legii 40/2011, altfel ar deveni o măsură
definitivă, o delegare dispusă la nesfârşit, eludându-se principiul stabilităţii în muncă al salariatului , iar modul de exprimare
defectuos al legiuitorului nu poate conduce la o altă concluzie.
• Pe cale de consecinţă, nelegal judecătorul fondului a interpretat dispoziţiile art.44 alin.1, citate, eroare care a determinat o dezlegare
greşită a cauzei deoarece sumei în litigiu nu-i este aplicabil art.55 alin.4 din Legea 571/2003, modificată , neavând regimul juridic al
diurnei de delegare, ci al unui venit salarial, impozabil.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie

• OG nr. 4/2017 – august 2017 (august 2017 - veniturile lunii decembrie 2019)
• OG nr. 16/2022 – veniturile aferente lunii august 2022
Decizia Curții Constituționale nr. 1394/2010 -neconstituționale dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza
finală din Legea nr. 95/2006 - obligația de a plăti contribuțiile sociale la o bază de calcul de cel puțin
salariu de bază minim brut pe țară.

În ce situații se aplică?
• Cele două contribuții sociale (CAS și CASS) se calculează la salariu de bază minim brut pe țară doar în
cazul veniturilor realizate în baza contractelor individuale de muncă.
• Atât în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial cât și în cazul contractelor individuale de
muncă cu normă întreagă.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Cum stabilim baza minimă de calcul al contribuțiilor sociale?

Dacă salariatul nu se încadrează la excepții, baza de calcul CAS/CASS nu poate fi mai mică decât:

- Salariu minim brut pe ţară x numărul de zile în care contractul individual de muncă este activ/numărul de
zile lucrătoare din lună.

- Contractul de muncă este activ = nu este suspendat în baza dispozițiilor Codului muncii (Ordin
1855/2022).

- 2.550 x numărul de zile în care contractul individual de muncă a fost activ/numărul de zile lucrătoare din
lună.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Plafon contribuții
Ordin 1855/2022 + Codul fiscal = 2550 lei inclusiv în domeniul construcțiilor, agriculturii și industriei
alimentare.

Exemplu – salariat cu timp parțial 4 ore/zi – salariu tarifar de încadrare 2000 lei
• În luna august a anului 2022 un salariat este în concediu medical FNUASS 3 zile – indemnizație 300 lei.
• Salariu realizat zile lucrate 2000*19/22 = 1727 lei
• Prima – 200 lei
• TOTAL VENIT REALIZAT 300+1727+200 = 2227
• Plafon baza de calcul CAS/CASS se calculează astfel: 2550 x 19/22= 2202 lei

Baza calcul CASS – 1927 - sub plafonul de 2202 (nu intra în baza de calcul indemnizația de medical)
Baza calcul CAS - 2227 – peste plafonul de 2202 (intra în baza de calcul și indemnizația de medical)
În acest exemplu doar pentru CASS se datorează diferența de contribuție până la nivelul sumei de 2202. Diferența
CASS = (2202-1927) * 10/100 = 28 lei

Diferenţa dintre contribuţia de asigurări sociale/contribuţia la sistemul de asigurări sociale de sănătate calculată la
venitul brut şi contribuţia de asigurări sociale/contribuţia la sistemul de asigurări sociale de sănătate calculată la salariul
de bază minim brut pe ţară se suportă de angajator în numele salariatului.

Salariul net nu se modifică.

Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Contracte individuale de muncă cu normă întreagă
1) Sancționarea disciplinară a salariatului cu reducerea salariului de bază cu 5-10% pe o perioadă cuprinsă între
1 și 3 luni.
2) Recuperarea indemnizației acordată pentru concediu de odihnă necuvenit
3) Absențele nemotivate în situația în care angajatorul nu suspendă contractul individual de muncă
4) Absențe motivate de incapacitate temporară de muncă în lipsa stagiului de cotizare.
5) Reducerea programului de lucru - OUG 132/2020 – răspuns ANAF
6) Concediu îngrijitor

Concediu îngrijitor
• Legea nr. 283/2022 nu reglementează plata unei indemnizații.
• Mai mult, legea prevede că în perioada concediului de îngrijitor salariatul este asigurat în sistemul de sănătate
fără plata contribuţiei la acest sistem. Dacă salariatul ar fi beneficiat de indemnizaţie în această perioadă,
asupra indemnizaţiei se datora contribuţia la sistemul de sănătate.
• De asemenea, legea prevede că perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare în sistemul
pentru concedii şi indemnizaţii. Această reglementare nu ar fi fost necesară dacă salariatul ar fi fost remunerat
în perioada concediului de îngrijitor.
• Tot Legea 283/2022 prevede și următoarele : condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc
prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii. Astfel, asteptăm să se
publice și Ordinul menționat de Legea 283/2022 cu privire la condițiile de acordare a acestul concediu.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie

Excepții

1) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;
Excepția se aplică în cazul salariaților care nu au împlinit vârsta de 26 ani și prezintă adeverință de la
instituția de învățământ din care rezultă că are calitatea de elev sau student.
Începând cu data susținerii examenului de finalizare a studiilor salariatul nu mai are calitatea de student
(art. 142 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale).

2) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;

Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Excepții

3) sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;

Aceste persoane sunt cele care fac parte dintr-o categorie cu privire la care o reglementare
legală stabileşte că lucrează mai puţin de 8 ore pe zi.
Persoane cu dizabilități – certificat de încadrare în grad de handicap. Nu contează gradul de handicap.

Art. 83 alin. (1) lit. f) din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de următoarele drepturi:
f) posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care beneficiază de
recomandarea comisiei de evaluare în acest sens.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Exemple de alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai
puţin de 8 ore pe zi :

1. Pensionarii de invaliditate în sistemul public (art. 69 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice);
2. Pensionarii militari de invaliditate (art. 34 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat);
3. Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii (art. 3 alin. (3) din OG nr. 25/2014
privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România);
4. Tinerii în vârstă de până la 18 ani (art. 112 alin. (2) din Codul muncii).
5. Părinţii care se ocupă efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate (gravă sau accentuată) (art. 32
alin. (1) lit. a) din OUG nr. 111/2010).
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Nu sunt exceptați:
• salariații în concediu pentru creșterea copilului și care realizează venituri din salarii de la alt
angajator
Art. 16 alin. (3) din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor:
plata indemnizației nu se suspendă dacă beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic,
venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror
nivel net nu depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei (5 x 1314 lei).
• Kurzarbeit
OUG 132/2020 – angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80%
din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.
Salariații afectați de măsură nu fac parte dintr-o categorie.
Categorie conform DEX= Grup de ființe, de obiecte sau de fenomene de același fel sau asemănătoare între
ele.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Excepții pensionari

Codul fiscal: excepție pentru persoanele care au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul
public de pensii.
Sunt excluși:
- pensionarii pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute
speciale,
- pensionarii care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia
stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Excepții: persoane care cumulează două sau mai multe CIM

• Ordinul 1855/2022
• Declarația pe proprie răspundere lunar până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie
drepturile salariale.
• Fiecare angajator eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare
de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente
veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.
• Doar veniturile din salarii/asimilate salariilor realizate în baza CIM.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Exemplul 1

• Un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu

societatea B. Contractele sunt active toată luna.
• Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550
lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.
• Contractele inviduale de muncă sunt active întreaga lună.
• Salariatul depune la angajatorul B declarație pe proprie răspundere.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Exemplul 2

• O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de
muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

- de la angajatorul A, suma de 800 lei;
- de la angajatorul B, suma de 900 lei;
- de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

• Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii,
este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară
garantat în plată este de 2.550 lei.

• Salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
Exemplul 3

• O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un

contract cu timp parţial cu societatea B.
• În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună,
contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.
• Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la
angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.
• Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferente
zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în
plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile
lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).
• Persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B.
• Ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de
sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii,
respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.
Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
• Exemplul 4 – Contract part time - lucrează 10 zile lucrătoare din 20 la societatea A (1000 brut) și restul
de 10 la societatea B (tot 1000 brut – schimbă angajatorul în cursul lunii) .
La cate zile de „contract activ” mă raportez când stabilesc dacă a cumulat sau nu baza minimă de calcul?
Avand în vedere că cele două contracte nu se suprapun, în cazul expus pentru stabilirea plafonului ne vom
raporta la 20 de zile lucratoare.

Cumulat la cei doi angajatori realizeaza un venit mai mic decât 2550 lei.
Plafon angajator 1 – 2550 * 10/20 = 1225 lei – se platesc contribuții la diferența de 225 lei
Plafon angajator 2 – 2550 * 10/20 = 1225 lei – se platesc contribuții la diferența de 225 lei

Un exemplu pe o speță similară a fost dat în Ordinul 2343/2017

Suprataxarea veniturilor salariale mai mici decât salariul minim pe economie
• Exemplul 5 –angajatul lucrează lună întreaga la doi angajatori și are contractul suspendat doar la unul
dintre ei (concediu fără salariu)
• La societatea A lucreaza 20 de zile din 20, realizeaza 1913 lei
• La societatea B lucreaza 10 zile din 20, realizeaza 600 lei

• Când calculăm plafonul, ne raportăm la 20 de zile lucratoare având în vedere că salariatul a lucrat
toata luna la unul din angajatori. Astfel plafonul este 2550. în situația dată, salariatul realizează de la
cei doi angajatori 2519 lei (mai puțin decât salariul minim pe economie).
• Astfel, la angajatorul A, se vor calcula taxele la 2550 lei, având în vedere că a lucrat întreaga lună, iar
la angajatorul B se vor calcula taxele la 2550*10/20 = 1225 lei.
 Termen păstrare ștate salarii
Monitorul Oficial nr. 668 din 4 iulie 2022-Legea 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea
contabilităţii nr. 82/1991

Prin excepție de la regula generală care stabilește că ștatele de salarii se pastreaza 50 de ani, acest act
normativ aduce modificări Legii 82/1991 și stabileste ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, ștatele de
salarii pentru care angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari
de venit, conform prevederilor legale sau pentru care angajatorul are obligaţia legală de a depune
declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a
persoanelor asigurate, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se păstrează timp de 5 ani.
Modificări Codul Muncii
Legea 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

• Locul de muncă

o Pentru lucrătorii mobili, angajatorul are obligația de informare privind măsura în care deplasarea între locurile
de muncă este asigurată sau decontată de către angajator. Această informație trebuie să se regăsească și în
contractul individual de muncă, în cazul salariaților mobili.

• Timpul de muncă și programul de muncă

o În afara duratei normale a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână, se vor introduce în cuprinsul
contractului individual de muncă și prevederi referitoare la condiţiile de efectuare şi de compensare sau de
plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi.

• Perioada de probă

o Se introduce o nouă restricție legată de perioada de probă. Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă
în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru
aceeași funcție şi cu aceleași atribuţii.
Modificări Codul Muncii
Legea 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

• Cumulul de functii
Se introduce interdicția de suprapunere a programului de muncă pentru persoanele care au mai multe
contracte de muncă la angajatori diferiți sau la același angajator.
Dacă salariatul lucrează în baza mai multor contracte de muncă semnate cu angajatori diferiți, considerăm că
stabilirea programului de muncă, astfel încât să nu se suprapună, se va putea face pe baza unei declarații pe
propria răspundere a angajatului privind programul de muncă desfășurat. Menționăm însă că nu există o
prevedere legală în acest sens.
ATENȚIE LA PROGRAM FLEXIBIL

• Concediul de odihnă
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele
aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art.
1522 din Codul muncii se consideră perioade de activitate prestată. Astfel, se iau în considerare, în plus față de
cum se proceda până acum: concediul paternal, concediul de îngrijitor și absențele salariatului în caz de
urgență familială.
Modificări Codul Muncii
Legea 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

• Salariul și alte elemente constitutive ale veniturilor salariale

În cuprinsul contractului individual de muncă trebuie să se regăsească atât salariul de bază cât și alte
elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidențiate separat, periodicitatea plății salariului la care
salariatul are dreptul și metoda de plată.
CONSECINȚE SALARIAȚI EXISTENTI:
Art. II Pentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi,
informaţiile suplimentare privind condiţiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la
cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de
solicitări nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art. 35 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) lit.
j), art. 194 şi art. 2782 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.
CONSECINȚE SALARIAȚI NOI Art. IV
(1)În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se
stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, modelul-cadru al
contractului individual de muncă prevăzut la art. 17 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.
(2)La data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la alin. (1), Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.
64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
Modificări Codul Muncii
Legea 283/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată și cu privire la următoarele
elemente, care trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă:
- dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
- suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia
facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa
angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de
angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.