Universitatea ”Vasile Alecsandri” Bacău

Facultatea de Științe Economice

Specializarea Marketing

PROIECT
la
Analiza datelor de marketing cu SPSS

Profesor: Studenți:
Lect. Univ. Dr. Oana-Ancuța Stângaciu Șarban Larisa Mariana

Unguru Larisa
Nuțu Georgiana Elena
Cobzaru Alin

Anul școlar
2022 – 2023
 Cerințele proiectului.

Alegeţi din „Anuarul Statistic al României” sau din baza de date TEMPO online
a I.N.S. de pe site www.insse.ro/2 variabile aflate într-o oarecare dependenţă
una de alta,pentru toate cele 41 de judeţe (fără municipiul Bucureşti). Folosind
SPSS, introduceţi datele şi analizaţi:
1. Indicatorii medii şi ai variaţiei pentru fiecare din cele două
variabile, folosind metode diferite de analiză;
2. Efectuaţi grafice specifice pentru cele 2 distribuţii şi pentru
indicatorii calculaţi;
3. Analizaţi legătura dintre cele 2 variabile şi stabiliţi care este cel mai
potrivit model de regresie.
 Analiza statistică se face având la bază 41 de județe din România și se are în
vedere suprafața cultivată și producția de cartofi din anul 2021.
 1. Indicatorii medii şi ai variaţiei pentru
fiecare din cele două variabile, folosind metode diferite
de analiză.

1.1. Determinarea indicatorilor prin prima metodă.

Pasul 1.
Pasul 2. Debifam Display cases, mutăm variabila in caseta Variables. Apăsăm
butonul Statistics apoi mutam indicatorii din fereastra Statisctics in Cell
Statisctics. Apăsăm butonul Continue apoi butonul OK.

Pasul 3. Rezultatul din fișierul Output.

În medie în fiecare județ se află o suprafață de 4147,93 (hectare) cultivate cu

cartofi.
Aproximativ 50% dintre județe au o suprafata cultivata cu cartofi sub 2866,00
(hectare) iar cealalta jumatate de 50% are o suprafata cultivata cu cartofi peste
aceasta cifra. Numărul totala al suprafetei cultivate cu cartofi in anul 2021 este
170.065.
Suprafata minima cultivata cu cartofi este de 81 (hectare) iar suprafața maxima
este de 21973 (hectare). Diferenta dintre cea mai mica suprafata cultivata cu
cartofi si cea mai mare suprafata cu cartofi este de 21892 (hectare).
Dispersia seriei este de 17123785,57. Seria este asimetrică, nu foarte înaltă.
În medie județele se abat de la media obținută cu 4138,090.
1.2. Determinarea indicatorilor prin a doua metodă.

Pasul 1.

Pasul 2. Debifăm Display frequency tables, mutăm variabila in caseta Variables.

Pasul 3. Apăsăm butonul Statistics apoi bifam indicatorii din fereastra Statistics.
Apăsăm butonul Continue apoi butonul OK.

Pasul 4. Rezultatele din fisierul Output.

În medie în fiecare județ producția de cartofi pe anul 2021 este de 64068,00

(tone).
Jumătate din aceste județe au avut o producție de cartofi sub 43895,00 (tone),
iar cealaltă jumătate din județe au avut peste.
În medie județele se abat de la media obținută cu 67285,746 (tone). Dispersia
seriei este de 4.527.371.625.
Diferența dintre cea mai mare producție și cea mai mică producție de cartofi
este de 275451(tone), cea mai mică producție de cartofi fiind de 1315 (tone) și
cea mai mare producție de cartofi 276.766 (tone).
Valoarea totală a producției de cartofi din cele 41 de județe este de 2.626.788
(tone).
- 25% dintre județe au o producție de cartofi sub 19316,00 (tone).
- 50% dintre județe au o producție de cartofi sub 43895,00 (tone).
- 75% dintre județe au o producție de cartofi sub 86278,00 (tone).
2. Efectuaţi grafice specifice pentru cele 2 distribuţii şi
pentru indicatorii calculaţi;

2.1. Graficul Bar pentru producție.

Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Simple și Values of induvidual cases.

Pasul 3. Mutăm variabilele în caseta.

Pasul 4. Cifre în grafic cu Show Data Labels.

Pasul 5. Micșorăm fontul județului pentru a fi vizualizate toate județele.

Pasul 6. Rezultatul din Output.

Analizând graficul Bar, putem observa că cea mai mare producție de cartofi s-a
înregistrat în județul Suceava mai exact 276,766 (tone) iar cea mai mică
producție de cartofi s-a înregistrat în județul Brăila 1.315 (tone).
2.2 Graficul Line pentru suprafață.

Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Simple și Values of induvidual cases.

Pasul 3. Mutăm variabilele în caseta.

Pasul 4. Graficul din fișierul de rezultate fără schimbările ulterioare.

Pasul 5. Punem cifre în tabel cu Show Data Labels.

Pasul 6. Repoziționăm cifrele din Text Layout și Bottom Up.

Pasul 7. Micșorăm fontul județelor pentru a se putea vizualiza toate județele.

Pasul 8. Tabelul care apare în output în urma modificărilor.

Privind la graficul Line, observăm județul cu cea mai mare suprafață cultivată
cu cartofi (Suceava, 21.973 hectare) și județul cu cea mai mică suprafață
cultivată cu cartofi ( Brăila, 81 hectare).
2.3. Graficul Area pentru producție.

Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Simple și Values of induvidual cases.

Pasul 3. Mutăm variabilele în casete.

Pasul 4. Punem cifre în tabel cu Show Data Labels.

Pasul 5. Micșorăm fondul județelor pentru a se putea vizualiza toate județele.

Pasul 6.Tabelul final care apare în output.

Graficul Area indică faptul că județul cu cea mai mare producție de cartofi este
Suceava mai exact 276,766 (tone) iar județul cu cea mai mică producție de
cartofi este Brăila 1.315 (tone).
2.4. Graficul Pie pentru suprafață.
Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Values of individual cases.

Pasul 3. Mutăm variabilele în casete.

Pasul 4. Graficul din output fără modificări.

Pasul 5. Punem cifre în grafic.

Pasul 6. Modificările s-au salvat în Output.

Din graficul Pie observăm că județului Suceava care are cea mai mare suprafață
cultivata cu cartofi i se atribuie procentajul de 12,92%, cel mai mare procentaj
de altfel.
Al doilea județ cu suprafața cea mai mare cultivata cu cartofi este Covasna cu
un procentaj de 7,01%.Al treilea județ cu suprafața cea mai mare cultivata cu
cartofi este Maramureș cu un procentaj de 5,79%.
2.5 Graficul Boxplot pentru producție.
Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Simple și Summaries of separate variables.

Pasul 3. Mutăm variabilele în casete.

Pasul 3. Rezultatul din Output.

Distribuția județelor este relativ omogenă cu o asimetrie spre stânga, județele

aglomerându-se către valorile mici ale scorului. Județele Suceava, Covasna și
Dâmbovița fac notă discordantă cu seria, situându-se spre valorile mari ale
scorului.
2.6. Graficul Histograma pentru suprafață.

Pasul 1.

Pasul 2. Mutăm variabila în casetă.

Pasul 3. Graficul din Output fără modificări.

Pasul 4. Cifre în grafic.

Pasul 5. Mărim fontul cifrelor.

Pasul 6. Micșorăm intervalul scalei

Pasul 7. Rezultatul din output.

Analizând graficul Histograma observăm că cele mai multe județe, 19 din 41, au
o suprafață cultivată cu cartofi între 0 și 2500 de hectare iar distribuția județelor
după scorul obținut prezintă o asimetrie spre stânga.
 4. Analizaţi legătura dintre cele 2 variabile
şi stabiliţi care este cel mai potrivit model de regresie.

1.1. Construim norul de puncte.

Pasul 1.

Pasul 2. Bifăm Simple Scatter.

Pasul 3. Mutăm variabilele în casete.

Pasul 4. Rezultatul din Output.

Legătura dintre productia de cartofi și suprafata de cartofi cultivată este

puternică, directă și liniară.
1.2. Stabilirea celui mai potrivit model de regresie.
Pasul 1.

Pasul 2. Mutăm variabilele în casete si bifam modelele pe care dorim sa le

testam. Click OK.
Pasul 3. Rezultatele din Output

Pasul 4. Reluăm comanda Curve Estimation si bifam Display ANOVA

tabel.
Pasul 5. Rezultatul din Output

Pasul 6. Rezultatul din Output

Pasul 7. Liniar.

Tabelul Model Summary cu valorile apropiate de 1 a lui R Squer=0,884 ne

arată că între suprafața cultivată cu cartofi și productia de cartofi exista o
legatura liniară directa si puterica.
Din tabelul ANOVA cu valoarea <0,001 deci mai mică decât 0,05,
confirmăm faptul că relația lineară dintre cele două variabile considerate este
semnificativă.
R Square =0, 884 şi gradul de semnificaţie al testelor F şi t sunt 0,000.
Deci, ecuaţia de regresie cea mai potrivită pentru cele două variabile este
cea liniară şi are următoarea formă:
y= a + bx => y=641.938+15.291x
adica:
productia=641.938+15.291*suprafața
Pasul 8. Quadratic.

Tabelul Model Summary cu valorile apropiate de 1 a lui R Square=0,904

ne arată că între suprafața cultivată cu cartofi și producția de cartofi, există o
legătură directă şi puternică.
Din tabelul ANOVA cu valoarea Sig. <0,001, deci mai mică decât 0,05,
confirmăm faptul că relaţia dintre cele două variabile considerate este
semnificativă.
Cu toate că valoarea Sig. <0,001 si R Square=0,904, acest model nu trece
testul t.
 Pasul 9. Cubic

Tabelul Model Summary cu valorile apropiate de 1 a lui şi R Square=0,936

ne arată că între suprafața cultivată și producția de cartofi, există o legătură de
tip parabolă de gradul 3, directă şi puternică.
Din tabelul ANOVA cu valoarea Sig. <0,001, deci mai mică decât 0,05,
confirmăm faptul că relaţia de tip parabolă de gradul 3 dintre cele două variabile
considerate este semnificativă.
Cu toate ca valoarea Sig. <0,001; R Squer=0,936 – acest model nu trece testul t.

CONCLUZIE
Dupa analiza datelor de mai sus s-a concluzionat ca ecuaţia de regresie cea
mai potrivită pentru cele două variabile este cea liniară.

Adica:
productia=641.938+15.291*suprafața sau productia=15.291*suprafata+641.938