􀁇􀁇􀁅􀁅􀁏􀁏􀁇􀁇

􀁒􀁒􀁁􀁁􀁆􀁆􀁉􀁉
􀁁􀁁􀀠􀀠
􀁔􀁔􀁕􀁕􀁒􀁒􀁉􀁉
􀁓􀁓􀁍􀁍􀁕􀁕􀁌􀁌
􀁕􀁕􀁉􀁉
􀁅􀁅􀁤􀁤􀁩􀁩􀅣􀅣􀁩􀁩􀁡􀁡􀀠􀀠 􀁡􀁡􀀠􀀠
􀁉􀁉􀁉􀁉􀀭􀀭􀁡􀁡􀀠􀀠􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀁁􀁤􀁲􀁩􀁡􀁮􀀠 􀁎􀁥􀁤􀁥􀁬􀁣􀁵􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠 􀀠􀀠
Cuprins
1
GEOGRAFIA TURISMULUI
Adrian Nedelcu
2
Cuprins
3
ADRIAN NEDELCU
GEOGRAFIA TURISMULUI
Ediţia a II-a revizuit􀄆 şi ad􀄆ugit􀄆
EDITURA UNIVERSITAR􀄅
Bucureşti, 2015
Adrian Nedelcu
4
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, Universitatea din Bucureşti
Prof. univ. dr. Mihaela Dinu, Universitatea Româno-Americană din București
Tehnoredactare computerizată şi copertă: Ameluţa Vișan
Ilustraţia copertei:
Coperta 1 şi 4 – Parcul Național Teide, Tenerife, Insulele Canare (Foto: Adrian
Nedelcu)
Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi
inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
NEDELCU, ADRIAN
Geografia turismului / Nedelcu Adrian. - Ed. a 2-a,
rev. şi adăug. - Bucureşti : Editura Universitară, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-591-527-5
911.3:796.5(498)
DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065915275
© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului.
Copyright © 2015
Editura Universitară
Director: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro
Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE
comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti
www.editurauniversitara.ro
Cuprins
7
CUPRINS
Prefaţă ........................................................................................................................... 9
I Turismul – ramură a economiei mondiale .................................................... 11
1.1. Turismul – un fenomen socio-economic complex ................................. 11
1.2. Principii, metode, procedee şi mijloace de studiu şi cercetare ............ 17
1.3. Structura fenomenului turistic ................................................................. 18
II Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie ........................................................ 28
2.1. Fazele dezvoltării turismului ................................................................... 28
2.2. Trăsăturile turismului contemporan ...................................................... 39
III Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului .......................................... 41
3.1. Factorii de mediu înconjurător ................................................................ 41
3.2. Factorii demografici .................................................................................. 42
3.3. Factorii economici ..................................................................................... 44
3.4. Factorii politici ........................................................................................... 46
3.5. Factorii socio-culturali .............................................................................. 48
3.6. Factorii psihologici .................................................................................... 50
IV Potenţialul turistic ............................................................................................ 52
4.1. Potenţialul turistic natural ........................................................................ 53
4.1.1. Potenţialul turistic al reliefului .................................................... 54
4.1.2. Potenţialul turistic al climei ........................................................... 84
4.1.3. Potenţialul turistic hidrografic ................................................. 91
4.1.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei ................................................. 99
4.1.5. Potenţialul turistic legat de faună ................................................ 102
4.1.6. Potenţialul turistic al ariilor protejate ......................................... 104
4.2. Potenţialul turistic antropic ...................................................................... 107
4.2.1. Atractivitatea obiectivelor turistice antropice ............................ 108
4.2.2. Edificii şi elemente materiale cu funcţie turistică ....................... 114
4.2.3. Edificii economice cu funcţie turistică ........................................ 14147
4.2.4. Edificii cu funcţie turistică propriu-zisă ..................................... 152
4.2.5. Activităţi umane cu funcţie turistică ............................................ 155
V Infrastructura turistică ..................................................................................... 157
5.1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ............................ 157
5.2. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie .................... 178
5.3. ţăile şi mijloacele de transport turistic ................................................. 181
5.4. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement şi cură ....... 227
Adrian Nedelcu
8
VI Tipuri şi forme de turism ................................................................................. 232
6.1. Tipuri de turism ......................................................................................... 232
6.2. Forme de turism ........................................................................................ 234
VII Fluxurile turistice .............................................................................................. 237
VIII Regionarea turistică a teritoriului .................................................................. 245
Unităţile taxonomice turistice ........................................................................ 245
IX Regiuni turistice în România .............................................................................. 249
9.1. Regiunea turistică a ţarpaţilor Româneşti .............................................. 249
9.2. Regiunea turistică centrală intercarpatică ................................................ 253
9.3. Regiunea turistică de Vest .......................................................................... 256
9.4. Regiunea turistică de Sud ........................................................................... 258
9.5. Regiunea turistică de Est ............................................................................ 262
9.6. Regiunea turistică Dobrogea ...................................................................... 263
X Regiuni turistice pe glob ....................................................................................... 268
10.1.Europa .......................................................................................................... 268
10.1.1. Europa Sudică ................................................................................. 268
10.1.2. Europa Vestică ................................................................................ 309
10.1.3. Europa Nordică .............................................................................. 318
10.1.4. Europa ţentrală .............................................................................. 322
10.1.5. Europa de Est .................................................................................. 331
10.2. America de Nord ....................................................................................... 334
10.3. America de Sud .......................................................................................... 341
10.4. Asia ............................................................................................................ 345
10.5. Australia şi Oceania ................................................................................... 362
10.6. Africa............................................................................................................ 365
XI Dezvoltarea turismului şi schimbările climatice .......................................... 368
Bibliografie .................................................................................................................. 377
Cuprins
9
PREFAŢĂ
Turismul, fenomen economic și social caracteristic epocii contemporane, a
apărut şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii umane. Dinamismul
industriei turismului și a călătoriilor, considerată drept una dintre ramurile
economice cele mai internaţionalizate, se poate corela cu dezvoltarea susţinută a
economiei precum și a fenomenului de urbanizare la scară mondială, ale căror
efecte benefice se regăsesc în creșterea veniturilor populaţiei sau în prelungirea
duratei concediilor.
Perioada de după anul 1950 şi mai ales după 1990 (odată cu liberalizarea
circulaţiei în spaţiul european, apariţia curselor aeriene low-cost şi a trenurilor de
mare viteză) cunoaşte o intensificare şi diversificare în proporţii fără precedent a
industriei turismului și a călătoriilor. Astfel, oamenii au prins și prind în
continuare gustul călătoriilor în scop turistic și care devin mai dese şi pe distanţe
tot mai mari.
Prognozele O.M.T., chiar şi în condiţiile crizei actuale, sunt optimiste,
numărul turiştilor internaţionali urmând să atingă 1,6 miliarde de persoane în
anul 2020. În ultimele patru decenii, fenomenul turistic a cunoscut şi unele
fluctuaţii, mai mari sau mai mici, generate de unele evenimente economice,
naturale, politice sau sociale, precum criza energetică din anii ´70, criza financiară
din 2008-2010, cutremurul din Indonezia urmat de valul tsunami (25 decembrie
2004), erupţiile vulcanului islandez Evjafjallajökull cu importante consecinţe
asupra transporturilor aeriene (martie-aprilie 2010), cutremurul din Japonia (11
martie 2011), urmat de valul tsunami şi accidentul de la centrala nucleară
Fukushima, conflictele politice şi militare din ex-Iugoslavia în anii ´90, Irak
(perioada 2003-2008), Tunisia, Egipt şi Libia (ianuarie-iulie 2011), care au generat
modificări regionale în dinamismul şi greutatea fluxurilor turistice, a fluxurilor de
capital şi de informaţii, dar şi o reorientare, a marketingului turistic spre destinaţii
exotice, mai puţin cunoscute.
Totodată, fenomenul globalizării a contribuit la creşterea numărului de
călătorii în interes de serviciu, pentru socializare, recreere şi plăcere sau din spirit
de aventură şi peste graniţele naţionale. Progresele înregistrate în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au făcut posibilă integrarea virtuală a
omenirii. Procesele de liberalizare, reglementarea pieţelor şi deschiderea lor spre
exterior au contribuit la creşterea productivităţii, a standardului de viaţă,
stimulând totodată turismul şi călătoriile.
La nivelul anului 2013, 15,52% din populaţia globului, adică 1.087 de
milioane de locuitori din 7,1 miliarde, formează un grup distinct, şi anume cel al
turiştilor, ceea ce reprezintă o creştere de 38 de ori în decurs de numai 50 de ani.
Călătoriile pentru agrement reprezintă doar puţin peste jumătate din totalul
sosirilor turistice internaţionale (52% sau 565 milioane din sosirile turistice
internaţionale), aproximativ 16% din numărul turiştilor internaţionali au călătorit
Adrian Nedelcu
10
din motive profesionale sau de afaceri, iar 28% pentru alte motive (vizite la rude şi
prieteni, religie sau pelerinaje, tratamente medicale etc.).
Importanţa şi actualitatea studierii fenomenului turistic reiese şi din
multiplele funcţii pe care acesta le îndeplineşte în domeniul economic şi social.
Ţunăoară, în economia Uniunii Europene, turismul a fost recunoscut ca având un
rol fundamental, el determinând un spor de producţie care se regăseşte ca aport la
crearea PIŢ. Datele statistice ale Organizaţiei Mondiale a Turismului sunt elocvente
în acest sens: veniturile obţinute din turismul internaţional în anul 2013 au fost de
1.159 mld. dolari faţă de 851 mld. dolari în 2009 sau 496 mld. dolari în anul 2000,
iar primele 15 cele mai vizitate state contribuie cu 2/3 din PIŢ-ul realizat la nivel
mondial. Turismul a devenit astfel o mega-afacere, generând o activitate
economică importantă în inter-relaţie cu alte industrii sau chiar sectoare ale
economiei, cu cel mai semnificativ potenţial de a genera noi locuri de muncă şi cu o
contribuţie semnificativă la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi la
diminuarea şomajului.
ţa domeniu de cercetare, turismul face obiectul unor investigaţii foarte
diferite, de la economie, medicină, sociologie, psihologie, socială, demografie,
arhitectură, geografie etc., iar de aici se ajunge, în final, la analiza, cunoaşterea şi
dezvoltarea fenomenului turistic ca un întreg, ca un sistem complex, funcţional şi
eficient într-un ansamblu teritorial.
Fenomenul turistic se desfăşoară în mediul geografic mai mult sau mai puţin
antropizat, sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai
acestuia, iar geografia, ca ştiinţă a spaţiului şi mediului înconjurător format la
suprafaţa terestră, îşi propune să contribuie prin mijloace proprii la investigarea şi
optimizarea acestui fenomen.
Geografia turismului este structurată pe 11 capitole: Turismul – ramură a
economiei mondiale, Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie, Factorii determinanţi
ai dezvoltării turismului, Potenţialul turistic, Infrastructura turistică, Tipuri şi
forme de turism, Fluxurile turistice, Regionarea turistică a teritoriului, Regiuni
turistice în România, Regiuni turistice pe glob, Dezvoltarea turismului şi
schimbările climatice.
Lucrarea se adresează deopotrivă studenţilor din învăţământul universitar,
masteranzilor în domeniul turismului, cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, dar şi managerilor şi specialiştilor din turism, precum şi marelui
public dornic să cunoască fenomenul turistic în ansamblul său.
Iunie 2015, Ploieşti, Prahova
AUTORUL
Adrian Nedelcu
11

1
TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI
MONDIALE
1.1. Turismul – un fenomen socio-economic complex
Fenomenul turistic reprezintă unul dintre segmentele cele mai eficiente din
economia mondială, caracterizat prin dinamica sa, motivaţiile multiple, precum şi
marea diversitate a formelor de manifestare. ţonform datelor Organizaţiei
Mondiale a Turismului (O.M.T.)1, în prezent, în turismul intern sunt antrenate
anual circa 4 mld. de persoane, iar în turismul internaţional 1035 mil. de persoane
(148 de persoane la 1000 de locuitori) - Tabelul 1.1.
Tabelul nr. 1.1. Dinamica fluxurilor turistice pe marile zone geografice (1995 – 2020)
Nr.
crt.
Continentul /
Zona geografică
Număr turişti (milioane)
1995
(%)
2020
(%)
Rata anuală
de creştere
(1995-2020)
%
1995 2010 2012 2020
TOTAL 565 1006 1035 1561 100 100 4,1
1 Europa 336 527 534 717 59,8 45,9 3,1
2 America 110 190 163 282 19,3 18,1 3,8
3 Asia de Est-Pacific 81 195 219 397 14,4 25,4 6,5
4 Africa 20 47 53 77 3,6 5,0 5,5
5 Orientul Mijlociu 14 36 52 69 2,2 4,4 6,7
6 Asia de Sud 4 11 14 19 0,7 1,2 6,2
Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2013.
Turismul contribuie semnificativ la realizarea venitului anual al unor ţări,
fiind una dintre cele mai importante ramuri economice pentru unele state, precum
Spania, Franţa, Italia, Turcia, Tunisia, Egipt, Malta, Iordania ş.a. Încasările obţinute
din activitatea turistică au cunoscut pe plan mondial, aşa cum se observă şi din
Tabelul 1.2., o creştere continuă de la 2,1 mld. US$ în anul 1950, la 18 mld. US$ în
anul 1970, 375 mld. US$ în 1996, 680 mld. US$ în anul 2005, ajungând la 930 mld.
US$ în 2010 şi la 1042 mld. US$ în 20112.
Organizaţia Mondială a Turismului a raportat pentru anul 2014 încasări de
circa 1400 mld. US$, iar pentru 2020 cifrele estimate ajung la 2000 mld. US$.
1O.M.T., organizaţie internaţională guvernamentală înfiinţată în anul 1970 pe structura Uniunii
Internaţionale a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T. fondată în 1925), cu sediul la Madrid, la
care România a devenit membru din anul 1974. Din anul 1977 este integrată O.N.U.
2
Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2014.

1
Turismul – ramură a economiei mondiale
12
Tabelul nr. 1.2. Dinamica încasărilor în turismul internaţional mondial,
în perioada 1980-2012
Nr. crt. Anul Încasări (mld. US$) Creştere faţă de
1970
1 1970 18,1 -
2 1980 103,1 5,69 ori
3 1985 117,6 6,49 ori
4 1990 266,2 14,70 ori
5 1995 401,0 22,15 ori
6 2000 475,8 26,28 ori
7 2005 680,0 37,56 ori
8 2010 927,0 51,21 ori
9 2013 1075,0 64,03 ori
Sursa: UNWTO – Tourism Highlights, Ed. 2014, Madrid.
În prezent, ţările membre ale Uniunii Europene realizează peste 40% din
volumul total al încasărilor din turism, continuând să rămână primul „focar
turistic” al lumii.
Deşi reprezintă una dintre cele mai importante ramuri economice şi creează
anual prin dinamica ei milioane de locuri de muncă, turismul nu poate fi acceptat
ca o industrie3, întrucât acesta nu produce bunuri materiale rezultate din
prelucrarea tehnologică a materiilor prime.
Apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare a
societăţii, turismul reflectă schimbările din interiorul acesteia, iar prin valorificarea
superioară a resurselor turistice (naturale şi antropice), ponderea în PIB, aportul
valutar şi echilibrarea balanţei de plăţi valutare, stimularea producţiei în alte
domenii economice, ocuparea forţei de muncă şi efectul de multiplicare a locurilor
de muncă şi nu numai, acesta devine o activitate prioritară de interes major pentru
tot mai multe ţări ale lumii.
Privit ca o activitate complexă şi eterogenă, turismul înglobează componente
variate şi ca atare se pretează la un studiu interdisciplinar. Acesta necesită o largă
cooperare între mai multe discipline (de la cele economice, sociale şi ale naturii
până la cele tehnice şi informatice), fiecare reflectând aspectele specifice
domeniului lor de cercetare. Fenomenul turistic se impune a fi privit ca un întreg,
un sistem complex, funcţional într-un ansamblu teritorial.
Prin esenţa lui, turismul este un fenomen geografic, desfăşurat sub toate
formele sale, în mediul geografic, mai mult sau mai puţin umanizat, fiind totodată
sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai acestuia.
Triunghiului motivaţional al turismului (recreaţie-cunoaştere-refacere) i s-a mai
adăugat în ultimele decenii şi o a patra dimensiune, cea educaţională, relevată prin
cultivarea respectului fiecărei generaţii faţă de mediu, privit atât din perspectiva sa
naturală (învelişul natural al diferitelor teritorii), cât şi din cea antropică (creaţiile
geniului uman din felurite domenii).
3În unele ţări, precum Franţa, Elveţia, Malta, Austria se discută uzual despre „industria turismului”,
„industria hotelieră” sau „industria turismului şi a călătoriilor”.
Bibliografie
377
BIBLIOGRAFIE
Akşit, Ilhan (2009), Pamukkale – Hierapolis, Akşit Kültür ve Turizm Yayincilik, Istanbul.
Alastair, Fuad-Luke (2009), ţălătorii eco, Ed. Vellant, Ţucureşti.
Allix, Pierre, J.; Dacier Gérard (1970), Géographie générale, Ed. Masson&ţie, Paris.
Alecu, Ioan, Niculae; ţonstantin, Marian (2006), Agroturism şi marketingagroturistic, Ed.
ţeres, Ţucureşti.
Antonescu, Daniela (2011), Dezvoltarea regională: tendin􀄦e,mecanisme,institu􀄦ii, Ed. Top Form,
Ţucureşti.
Ţailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler-Fran􀄦a, Ed. Adevărul Holding,
Ţucureşti.
Ţaker, P. ţristopher (2010), National Geographic Traveler-ţuba, Ed. Adevărul Holding,
Ţucureşti.
Ţarbier, Ţ. (1978), Ski et stations de sports d’hiver dans le monde, „Wiener Geographische
Schriften“, nr. 51-52, Theil, Wien.
Ţasancenot, J.P. (1990), ţlimat et tourisme, Ed. Masson, Paris.
Ţassaud, M. (1968), Sociologie des loisires et de tourism, UIOOT.
Ţăltăreţu, Andreea, Mihaela (2012), Economia turismului, Ed. Pro Universitaria, Ţucureşti.
Ţăltăreţu, Andreea, Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universitară,
Ţucureşti.
Ţerbecaru, I., Ţotez, M. (1977), Teoria şi practica amenajării turistice, EdituraSport-Turism,
Ţucureşti.
Ţerlescu, E. (1982), Dic􀄦ionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, EdituraŞtiinţifică şi
Enciclopedică, Ţucureşti.
Ţoyer, M. (1996), L’invention du tourisme, Ed. Gallimard, Paris.
Ţoyer, M. (1999), Histoire du tourisme de masse, PUF, Paris.
Ţoniface, G. Ţrian; ţooper ţhris (2007), Worldwide destination. Thegeographyof travel and
tourism, Ed. Elsevier Ţutterworth Heinemann, Oxford.
Ţonnet, J. (1994), Les grandes métropoles mondiale, Editura Nathan, Paris.
Ţran, F., Istrate, I. (1996), Turismul ecologic, „Tribuna Economică“, nr.1-34, Ţucureşti.
Ţran, F., Simon, T., Nistoreanu, P. (2000), Ecoturismul, EdituraEconomică, Ţucureşti.
Ţrida, J.G.;Aguirre, S.Z. (2008), The Impact of the ţruise Industry on tourismDestinations,
Sustainable tourism as a factor of local development, Monza, Italy.
Ţrigand, L. (1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule du Plan Ţleu, Ed.Economica, Paris.
Ţull, A. (1991), The economics of travel and tourism, Ed. Pitman.
ţazes, G. (1989), Le tourisme international: mirage ou strategie de’avenir?, Ed. Hatier, Paris.
ţazes, G. (1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Ed. Economica,
Paris.
ţeballos, L.; Lascurain, H. (1990), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, Perth.
ţiangă, Nicolae (1995), Evolu􀄦ia şi tendin􀄦ele cercetării de geografia turismului în România,
„Studia Universitatis Ţabeş-Ţolyai“, ţluj-Napoca.
ţiangă, Nicolae (1997), Turismul din ţarpa􀄦ii Orientali, Editura Presa Universitară ţlujană,
ţluj-Napoca.
ţiangă, Nicolae (2002), România - Geografia turismului, Ed. Presa Universitară ţlujană, ţluj-
Napoca.
Adrian Nedelcu
378
ţioban, L., Gabriela (2003), Globalizarea, Uniunea Europeană şi turismul,Revista de Turism, nr.
3, Suceava.
ţlawson, M.; Knetsch, J. (1966), The Economics of Outdoor Recreation,John Hopkins University
Press, Ţaltimore.
ţocean, Pompei (1988), ţhei şi defilee din Mun􀄦ii Apuseni, Ed. Academiei, R.S. România,
Ţucureşti.
ţocean, Pompei (1993), Geografia turismului, ţurs litografiat, UŢŢ, ţluj-Napoca.
ţocean, Pompei (1995), Peşterile României. Poten􀄦ial turistic, Ed. Dacia, ţluj-Napoca.
ţocean, Pompei (1996), Geografia turismului, Ed. ţarro, Ţucureşti.
ţocean, Pompei (1997), Geografia turismului românesc, Ed. Focul Viu, ţluj-Napoca.
ţocean, Pompei (2005), Geografia Europei, Ed. Presa Universitară ţlujeană, ţluj-Napoca.
ţocean, Pompei; Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Ţebe (2005), Geografia generală a
turismului, Ed. Meteor Press, Ţucureşti.
ţohen, Erik (1972), Toward a Sociology of International Tourism, Social Research, Political
Economics, vol. 39, no.1, Arien Mack Editor.
ţojocariu, Steliana (2010), Strategii în turism şi servicii, Ed. Universitară,Ţucureşti.
ţonstantinescu, T. (1987), Peşterile Terrei, Ed. Albatros, Ţucureşti.
ţonţiu, Hadrian, V. (2012), Ţazele geografice ale fenomenului turistic, Ed. Presa Universitară
ţlujeană, ţluj-Napoca.
ţosmescu, I. (1998), Turismul, Ed. Economică, Ţucureşti.
ţristureanu, ţristina (1992), Economia şi politica turismului intrna􀄦ional, Ed.Abeona, Ţucureşti.
ţristureanu, ţristiana, colab. (1999), Turism interna􀄦ional, Ed. Oscar Print,Ţucureşti.
ţuvelier, P. (1998), Anciennes et nouvelles formes de tourisme, Ed.L’Harmatton, Paris.
Dacharry, M. (1990), Tourisme méditerranéen, Ed. SEDES, Paris.
Davidson, R. (1995), Tourisme en Europe, Ed. Economica, Paris.
Defert, P. (1972), Les ressources et les activités touristiques, ţahier ţET, vol. 19,Paris.
Delobez, A. (1998), Tourisme. Images économiquedu monde, Ed. SEDES, Paris.
Dinu, Mihaela (2002), Geografia turismului, Ed. Didactica şi Pedagogică,Ţucureşti.
Dinu, Mihaela (2005), Ecoturism – coduri etice şi norme de conduită, Ed. ţD Press, Ţucureşti.
Dinu, Mihaela; Adrian ţioacă (2008), Thematic Routes – Tourist Destinations in Romania,
Journal of Tourism ţhallenges&Trends, vol. I, No. 2, Ed. Universitară, Ţucureşti.
Dombay, Ştefan; Hadnagy László (2011), Geoheritage and Geotourism Potential in Yellowstone
National Park, The Role of Tourism in Territorial Development, Gheorgheni, Ed.
Presa Universitară ţlujeană, pag. 61-68, ţluj-Napoca.
Dombay, Ştefan; Magyari, Sáska, Zsolt; ţohen, Nathan; Seer, Mihai (2015),
Spatourismandecotourismopportunitiestodiversifytourismservicesandterritorialdevelopment
in Remetea, Harghita ţounty, Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga,
Prahova, Academica Ţrancuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Dumitrescu, Sterian; Ţal, Ana (2002), Economie mondială, Ed. Economică,Ţucureşti.
Dunlop, Fiona, (2010), National Geographic Traveler – Spania, Ed. Adevărul Holding,
Ţucureşti.
Erdeli, George, Istrate, I. (1996), Poten􀄦ialul turistic al României, Ed. Universităţii, Ţucureşti.
Erdeli, George, Istrate, I. (1997), Amenajări turistice, Ed. Universităţii,Ţucureşti.
Erdeli, George, ţândea, M., Ţraghină ţ., ţostache, S., Zamfir, D. (1999), Dic􀄦ionar de geografie
umană, Ed. ţorint, Ţucureşti.
Erdeli, George; ţândea, Melinda; Simon Tamara (2000), România – poten􀄦ial turistic şi turism,
Ed. Universităţii din Ţucureşti.
Bibliografie
379
Fennell, David (2008), Ecotourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.
Florea, Miron (2011), Geografia turismului, Ed. Universităţii Transilvania,Ţraşov.
Frank, G.; Pine, R. (1995), Globalization Strateegy in Hotel Industry, Ed. Routledge, London.
Garnier, Ţeaujeu, J.; ţhabot, G. (1971), Geografie urbană, Ed. Ştiinţifică,Ţucureşti.
Giotart, J.P.L. (1990), Géographie du tourisme, Ed. Masson, Paris
Glăvan, Vasile (1995), Geografia turismului în România, Ed. Fundaţiei «România de Mâine»,
Ţucureşti.
Glăvan, Vasile (2000), Resursele turistice pe Terra, Ed. Economică, Ţucureşti.
Glăvan, Vasile (2000), Turismul în România, Ed. Economică, Ţucureşti.
Glăvan, Vasile (2005), Geografia turismului, Ed. Fundaţiei «România deMâine»,Ţucureşti.
Glăvan, Vasile; Nicula, Virgil (2008), Agen􀄦ia de turism – tehnica opera􀄦iunilor de turism, Ed.
Fundaţiei «România de Mâine»,Ţucureşti.
Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Shipping Tourism on the Tourist Market from Romania,
Journal of tourism – studies and research in tourism, No 16, pp. 32-38.
Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Structural ţhanges in Touristic Traffic Evolution of in
Navigation Romania, Scientific bulletin of Naval Academy, pp.27-34, ţonstanţa.
Grigore, M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion în România, Ed. Ştiinţificăşi Enciclopedică,
Ţucureşti.
Guzmán, Tomás, López; ţañizares, Sandra, Sánchez (2012), Gastronomy, Tourismand
Destination Differentiation: A casStudy în Spain, Review of Economics&Finance- Ţetter
Advances Press, 1, p. 63-72.
Hall, ţ. Michael; Page, J. Stephen (2006), The Geography of Tourism andRecreation, Ed.
Routledge, Abingdon, Oxford.
Hall, Peter (2007), Urban land, housing and transportation: the global challenge, GUD, vol. III, nr.
1.
Harison, D. (1992), Tourism and theless developed countries, Ţelhaven, Paris.
Harper, Damian (2010), National GeographicTraveler: ţhina, Ed. Adevărul Holding, Ţucureşti.
Holden, Andrew (2007), Environment and Tourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.
Honey, Martha (2008), Ecoturism and Sustainable Development, Ed. IslandPress, Washington,
Dţ.
Hunziker, W. (1940), Individual und Sozial Tourism in WesteuropäischenRaum, Ţerna.
Ianoş, Ioan; Heller, Wilfried (2006), Spa􀄦iu, economie şi sisteme de aşezări,Ed. Tehnică,
Ţucureşti.
Ielenicz, Mihai; ţomănescu, Laura (2006), România: poten􀄦ialul turistic, Ed. Universitară,
Ţucureşti.
Ielenicz, Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), An appropiate and complete tourism lexicon,
Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and
Sustainable Development“ – II ndEdition, Azuga, Prahova, Academica Ţrancuşi
House Publisher, Târgu Jiu.
Ielenicz,Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), Romania. Landscape and Tourist Attractiveness –
Favourabilitty and Restrictiveness,în volumul International Scientific-Practical
ţonference „Sustainable Development of Tourism Market: International Practices
and Russian Experience“, Stavropol.
Ilinca, Nicolae (1999), Geografia urbană, Ed. Atlas Multimedia,Ţucureşti.
Ilinca, Nicolae (2001), Geografia popula􀄦iei şi a aşezărilor umane, Ed. ţorint,Ţucureşti.
Ilinca, Nicolae (2014), Turismul în Uniunea Europeană, Ed. ţD Press, Ţucureşti.
Ionescu, Ion (2000), Turismul, fenomen social-economic şi cultural, Ed. OscarPrint, Ţucureşti.
Adrian Nedelcu
380
Jamot, ţ. (1988), Thermalisme et villes thermales en France, Institut d’Etudes du Massif ţentral,
Université ţlermont-Ferrand.
Keevil, Susan (2010), Vinurile lumii, Ed. Litera, Ţucureşti.
Knafou, R. (1978), Les stations intégrées de sports d’hiver des Alpes françaises, Ed. Masson, Paris.
Knafou, R. (1992), L’invention du tourisme, în Enciclopédie de géographie,Ed. Economica,
Paris.
Knox, Dan (2011), Tourist cities, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.
Kripendorf, J. (1984), Die Ferienmenschen. Fur ein menes Vertandius von Freizeit und Reisen,
Zürich und Schwalisch Hall.
Leask, Ana; Fyall, Alan (2006), Managing World Heritage Sites, Ed. Elsevier Ţutterworth
Heinemann, Oxford.
Lupu, N. (2010), Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Ed. ţ.H. Ţeck, Ţucureşti.
Mac, Ioan (1992), Geografie turistică, UDţ, Sibiu.
Macţanell, D. (1999), The Tourist – A New Theory of Leisure ţlass, University of ţalifornia,
Ţerkley.
Manning, E., Dougherty D.T. (1995), Sustainable tourism, University ţornell,Montreal.
Marin, Ion (1999), Geografie regională: Europa, Asia, Ed. Fundaţiei«România de Mâine»,
Ţucureşti.
Marin, Ion; Nedelcu, Adrian (1995), Geografie mondială, Ed. Prahova, Ploieşti
Marin, Marian; Marin, Ion (2009), Medii şi regiuni geografice pe glob, Ed. Universitară,
Ţucureşti.
Matei, Elena (2011), Ecoturism, Ed. Universitară, Ţucureşti.
Mazilu, Mirela, Elena (2007), Turismul - o rela􀄦ie privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de
Marketing On-line, Nr.4, volumul1, pag.64-70, Ed. Uranus, Ţucureşti.
Mazilu, Mirela, Elena (2007), Geografie turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Ţucureşti.
Mazilu, Mirela; Mitroi, Sabina (2015), The Perception of Romania as a Tourist Destinationinto
Sustainable Development, în Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova,
Academica Ţrâncuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Mesplier, A. (1990), Le tourisme en France, Ed.Ţréal, Montreuil.
Michaud, J.L. (1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les Sociétés, Ed. PUF, Paris.
Mihai, Ţ.; Reynard, E.; Werren, G.; Savulescu, I.; Sandric, I.; ţhitu, Z. (2009), Impacts of
tourism on geomorphological processes in the Ţucegi Mountains (Romania), Geographica
Helvetica, p. 134-147.
Mihai, Ţogdan şi colect. (2015), Jude􀄦ul Prahova, Ed. Academiei Române, Ţucureşti.
Minciu, Rodica (1995), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, Ţucureşti.
Minciu Rodica (2000), Economia turismului, Ed. Uranus, Ţucureşti.
Minić, Natalija (2012), Development of „Dark“ Tourism in the ţontemporary Society, Journal of
the Geographical Institute „Jovan ţvijic“, 62 (3), Ţelgrad.
Muntele, Ionel; Iaţu, ţorneliu (2003), Geografia turismului: concepte, metode şiforme de
manifestare spa􀄦io-temporală, Ed. Sedcom Libris, Iaşi.
Naisbitt, John (1989), Megatendin􀄦e, Ed. Politică, Ţucureşti.
Naum, T.; Nianqiang, ţui; ţhivoiu, Nicolae (1998), 􀄥ara Marelui Dragon: ţhina-Geografie şi
Turism, Fundaţia Niphargus, Ed. Universal Dalsi.
Neacşu, N. (2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, Ţucureşti.
Neagu, Vasile (2000), Servicii şi turism, Editura Expert, Ţucureşti.
Nedelcu, Adrian (2008), Arhipelagul ţanarelor-un paradis turistic, Ţuletinul S.G.R.-Filiala
Prahova,vol. I, nr. 1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.
Bibliografie
381
Nedelcu, Adrian (2009), Relieful vulcanic, Ţuletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. II, nr. 2, Ed.
Karta-Graphic, Ploieşti.
Nedelcu, Adrian (2010), A model for sustainable development of tourism in the ţanary Islands,
Spain, ŢIOATLAS, Transilvania University of Ţrasov, Ţraşov.
Nedelcu, A.; Marin, M.; Vijulie, I.; Stumbea, L.; Marin, I. (2010), Geografiemondială - natură,
om, economie, Ed. Universitară, Ţucureşti.
Nedelcu, Adrian (2011), The impacts of conflicts over the industry of travelingand tourism, în The
17th International ţonference The Knowledge-Ţased Organization, „Nicolae
Ţălcescu“ Land Forces Academy PublishingHouse, Sibiu.
Nedelcu, Adrian (2014), WineTourism in Romania ţase Study: Dealu Mare Vineyard,
International Journal of Sustainable Economies Management, Aprilie-June, vol. 3,
No. 2, 16-26.
Negoescu, Ţ.; Vlăsceanu, Gh. (2001), Geografie economică-resursele Terrei, Ed. Meteora Press,
Ţucureşti.
Neguţ, Silviu (2004), Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Ţucureşti.
Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2003), Enciclopedia superlativelor geografice, Ed. Meronia, Ţucureşti.
Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2005), Patrimoniul mondial cultural şi natural UNESţO: mică
enciclopedie, Ed. Meronia, Ţucureşti.
Nistoreanu, Puiu (2006), Ecoturism şi turism rural, Ed. ASE, Ţucureşti.
Nistoreanu, Puiu; Ţran, Florina; Roşu, Gabriela, Anca (1996), Economia turismului şi mediul
înconjurător, Ed. Economică, Ţucureşti.
Olaru, Martin (1996), Mun􀄦ii Ţanatului. Resursele turistice naturale şi antropice, Ed. Hestia,
Timişoara.
Olaru, Martin (2000), Mun􀄦ii Ţanatului. Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Ed. Hestia,
Timişoara.
Onstott, Jane (2010), National Geographic Traveler – Mexic, Ed. Adevărul Holding, Ţucureşti.
Panizza, M. (2001), Geomorphosites: concepts, methods and exemples of geomorphological survey,
ţhinese Science Ţulletin, Vol. 46, Issue 1 Supplement, pp.4-5.
Pavlović, T. (2007), ţlub Mediterranee – One of themost optimal formulas of club vacation
in sport and recreasion tourism, Journal of the Geographical Institute „Jovan ţvijic“,
SASA, 57, 203-2011, Ţelgrad.
Pearce, D. (1993), Géographie du tourisme, Ed. Nathan, Paris.
Pepy, G. (2006), 25 Years of the TGV, Modern Railways, Paris.
Petrea, R.; Petrea, D. (2000), Turism rural, Ed. Presa Universitară ţlujeană,ţluj-Napoca.
Petrescu, D. ţarmen (1978), Modelul turistic ţhamonix-Mont Ţlanc, Editura Sport-Turism,
Ţucureşti.
Petrović, M., Jovičić, A., Marković, J.J., Gagić, S. (2013), Territorial expansion of hotel chains in
countries of South-Eastern Europe, J. Geogr. Inst. ţvijic, 63 (4) (75-92), Ţelgrad.
Pivac, Tatjana (2012), Vinskiturizam Vojvodine, Monografija, Univerzitet u Novom Sadu,
Departman zaGeografiju, Turizam i Hotelijerstvo, Stojkov, Novom Sadu.
Pivac, Tatjana; Kosic, Kristina (2008),Importance of SzallasFarms in Rural Tourism of Vojvodina.
în: Richardson, Scott (Editor); Fredline, Liz (Editor); Patiar, Anoop (Editor); Ternel,
Megan (Editor). ţAUTHE 2008: Tourism and Hospitality Research, Training and
Practice; "Wherethe 'ŢloodyHell' Are We?". Gold ţoast,Qld.: Griffith University.
Pîrvu, Ramona (2012), Turism interna􀄦ional, Editura Universitaria, ţraiova.
Posea, Grigore (2008), Relieful de tip Meteora-ţiucaş, Ţuletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. I, nr.
1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.
Adrian Nedelcu
382
Posea, Grigore (2012), Relieful - resursă de bază a turismului: geomorfodiversitate şi
geomorfosituri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Universitatea Spiru Haret,
Ţucureşti, pag. 265-272.
Posea, Grigore, colab. (1982), Enciclopedia geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Ţucureşti.
Purton, Rowland, W. (1972), Ports and sea transport, Ţlanford Press Ltd.London.
Rădulescu, N. Al. (1946), Asupra geografiei turismului, Revista Geografică,II, Ţucureşti.
Reynard, E., ţoratza, P. &Giusti, ţh. (2011),GeomorpfositesandGeoturism, Geoheritage, Vol. 3,
No. 3., pag. 129.
Rusu, Eugen (2012), Geografia pădurilor, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan ţuza“, Iaşi.
Sanger, Andrew (2007), Tenerife. Ghid turistic, Ed. AD LIŢRI, Ţucureşti.
Šarčevicć, Nevenka, Jeftić; Karanović, Edita, Stojić (2012), DanubeStrategy – Strategic
Significance for Serbia, Institute of International Politics and Economics, Ţelgrade.
Sevinç, Nurten (2004), Troia, A Turizm Yayinlari, Istanbul.
Simon, Tamara (2009), Geografia aşezărilor umane pe Terra, Ed. Fundaţiei«România de Mâine»,
Ţucureşti.
Snak, Oscar; Ţaron, Petre; Neacşu, Nicolae (2003), Economia turismului,Ed. Expert, Ţucureşti.
Snak, Oscar; Stănescu, Denisa, Mihaela; Neagu, Vasile; Done, Ioan (2011),Mic tratat de
economia turismului, Ed. Performantica, Iaşi.
Stănciulescu, G.; Emilian, R.; 􀄥igu, G.; Nistoreanu, P.; Diaconescu, ţ.; Grofu, M. (2000),
Managementul turismului durabil în 􀄦ările riverane Mării Negre, Ed. All Ţeck, Ţucureşti.
Štetić, Snežana; Šimičević, Dario; Stevanović, Saša (2012), Valorization of Serbian Warerways
and Possibilities for Regional ţooperation in the Development of Danube Region Tourism, în
Danube Strategy – Strategic Significance for Serbia, pag. 290-303, Ţelgrade.
Štetić, Snežana; Šimičević, Dario (2015), Spa􀄦ial resources and sustainable development of
business in Serbia, în Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova,
Academica Ţrancuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Snorre, Evensberget (2008), Norvegia, Enciclopedia RAO, Ţucureşti.
Soare, I.; Man, O.; ţostachie, S.; Nedelcu, A. (2010), Viticultural potentialand vine tourism in
Romania, Revista de Turism, nr. 10, Suceava.
Soare, I.; Zugravu, A.; ţostachie, S. (2012), Rural Tourism in Romania – Evoluations and
Discontinuities, Revista de Turism, nr. 12, Suceava.
Somerville, ţristopher (2010), National Geographic Traveler-Mexic, Ed. Adevărul Holding,
Ţucureşti.
Smaranda, John, Samad (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed.
Risoprint, ţluj-Napoca.
Smith, Valance (1996), Tourism, ţrime and International Security Issues,Ed. John Wiley,
ţhirchester, UK.
Stabler, J.M.; Papatheodorou, A.; Sinclair M.T. (2009), The Economics of Tourism, Ed.
Routledge, Abingdon, Oxford.
Stăncioiu, Aurelia, Felicia (2004), Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, Ţucureşti.
Stănciulescu, Gabriela (2004), Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed.
Economică, Ţucureşti.
Stănescu, Denisa, Mihaela (2006), Strategii de dezvoltare în turism, Ed. Premier, Ploieşti.
Strahler, N. Arthur (1973), Geografia fizică, Ed. Ştiinţifică, Ţucureşti.
Susan, Aurelia (1980), Geografia turismului, Ed. Universităţii ţluj-Napoca.
Swizewschi, ţ., Oancea, D. (1984), Geografia turismului, Iaşi.
Bibliografie
383
Tălângă, ţristian (2000), Transporturile şi sistemele de aşezări din România, Ed.Tehnică,
Ţucureşti.
Teodoreanu, Elena (1984), Ţioclima sta􀄦iunilor balneoclimaterice din România,Ed. Sport-Turism,
Ţucureşti.
Teodoreanu, Elena (2002), Ţioclimatologie umană, Ed. Academiei, Ţucureşti.
Teodorescu, ţamelia (2009), Turism cultural, Ed. Transversal, Ţucureşti.
Turnock, David (1999), Sustainable Rural Tourism in the Romanian ţarpathians, The
Geographical Journal, vol. 165, No. 2, 192-199, published by: RGS with IŢG, London.
􀄥igu, Gabriela (2001), Turismul montan, Ed. Uranus, Ţucureşti.
􀄥igu, Gabriela, colab. (2011), Resurse şi destina􀄦ii turistice pe plan mondial,Ed. Uranus,
Ţucureşti.
Vellas, F. (1992), Le tourisme, Ed. Economica, Paris.
Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Ţebe (2004), Geografia transporturilor, Ed.Meteor Press,
Ţucureşti.
Vles, V. (1996), Les stations touristiques, Ed. Economia, Paris.
Voiculescu, M. (2002), Studiul poten􀄦ialului geoecologic al Masivului Făgăraş şi protec􀄦ia mediului
înconjurător, Editura Mirton, Timisoara.
Zaharia, M.; Gogonea, R.M. (2013), An analysis of the efficiency of accommodatio capacity in
operation on fluvial and maritime schips in Romania, Scientificbulletin of NavalAcademy,
pag. 44-51, ţonstanţa.
Wackermann, G. (1988), Le tourisme international, Ed. A. ţollin, Paris.
Wihtla, P.; Walters, P.G.P.; Howard, D. (2007), Global Strategies in the International Hotel
Industry, în Hospitality Management, 26, pag. 777-792, Elsevier.
Williams, Stephen (2009), Tourism Geography, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford, UK.
*** Liste des Parcs Nationaux et des Aires protegées, UIţN, Nations Unies.
*** (1987), The National Geographic Society – 100 years of adventure and discovery, National
Geographic, Washington, D.ţ.
*** (1987), Geografia României, vol. III, Ed. Academiei, Ţucureşti.
*** (1993), Sustainable Tourism Development: Guide for Local Planners. Madrid: WTO.
*** (2000), Global ţode of Ethics for Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2001), Tourisme: horizon 2020, Volume 4. Europa, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2003), ţlimate ţhangeand Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2003), Ghid complet Australia, Ed. Aquila’93, Oradea.
*** (2004), Rural Tourism in Europe: Experiences, Development and Perspectives,U.N.W.T.O.,
Madrid.
*** (2005), ţity Tourism and ţulture, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2005), Le tourism urbain et la culture-L’expérience européenne. Rapport de l’Organisation
mondiale du tourism et du Groupe derecherche de la ţommission européenne du tourism,
U.N.W.T.O.,Madrid.
*** (2008), Marileoraşe ale Europei, Ed. Meteor Press, Ţucureşti.
*** (2009), Organiza􀄦ia Interna􀄦ională a Avia􀄦iei ţivile (I.ţ.A.O.).
*** (2010), Eurostat (Tourism).
*** (2010), EU Energy and Transport in figures.
*** (2010), ţhâteaux et hôtelscollection, Guide, Paris.
*** (2010), ţruise Tourism-ţurrent Situation and Trends, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2010), ŢiroulInterna􀄦ional de Turism Social (Ţ.I.T.S.).
*** (2011), I.N.S. Anuarul statistic al României.
*** (2011), Hotels&Marketing.
Adrian Nedelcu
384
*** (2011), ţoach Omnium.
*** (2011), International Road Federation.
*** (2012), Policyand Practice for Global Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2012), ţomité de ţonstructeurs Français d’Automobiles (ţţFA).
*** (2012), World Airport Traffic Report, AţI.
*** (2012), Europe Senior Tourism.
*** (2014),Malaysia – travelguide, published by Tourism Malaysia. Ministry of Tourism and
ţulture, Malaysia.
*** (2014), ThematicTourism in a Global Environment: Advantages, ţhallengesand Future
Developments, Ţelgrad International Tourism ţonference, 27-29 March, ţollege of
Tourism, Ţelgrade.
*** (2015), ţruise Lines International Association-ţLIA, ţruise Market Overview. Statistical
ţruise Industry Data Trought 2013.
*** (2015), Florida ţaribbean ţruise Association-FţţA, ţruise Industry Overview 2013.
􀀹􀀷􀀸􀀶􀀰􀀶􀀵􀀹􀀱􀀵􀀲􀀷􀀵
􀀠 􀁉􀁓􀁂􀁎􀀠 􀀹􀀷􀀸􀀭􀀶􀀰􀀶􀀭􀀵􀀹􀀱􀀭􀀵􀀲􀀷􀀭􀀵
􀁁􀁤􀁲􀁩􀁡􀁮􀀠 􀁎􀁥􀁤􀁥􀁬􀁣􀁵􀀠
􀀠 􀁁􀁢􀁳􀁯􀁬􀁶􀁥􀁮􀁴􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁆􀁡􀁣􀁵􀁬􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁬􀁯􀁧􀁩􀁥􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁡􀀠
􀁕􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁂􀁵􀁣􀁵􀁲􀁥􀅟􀁴􀁩􀀬􀀠
􀁰􀁲􀁯􀁭􀁯􀅣􀁩􀁡􀀠 􀀱􀀹􀀸􀀰􀀬􀀠 􀁳􀁰􀁥􀁣􀁩􀁡􀁬􀁩􀁺􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁧􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀀠 􀁦􀁲􀁡􀁮􀁣􀁥􀁺􀄃􀀮
􀀠 􀁌􀁥􀁣􀁴􀁯􀁲􀀠 􀁵􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀁡􀁲􀀠 􀁡􀁳􀁯􀁣􀁩􀁡􀁴􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀀱􀀹􀀹􀀴􀀠 􀁬􀁡􀀠 􀁕􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀁡􀁴􀁥􀁡􀀠
􀁐􀁥􀁴􀁲􀁯􀁬􀀭􀁇􀁡􀁺􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁐􀁬􀁯􀁩􀁥􀅟􀁴􀁩􀀬􀀠 􀀠 􀅟􀁩􀀠
􀁤􀁯􀁣􀁴􀁯􀁲􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁤􀁯􀁭􀁥􀁮􀁩􀁵􀁬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀬􀀠 􀁣􀁵􀀠 􀁤􀁩􀁳􀁴􀁩􀁮􀁣􀅣􀁩􀁡􀀠 􀁃􀁵􀁭􀀠 􀁌􀁡􀁵􀁤􀁥􀀠
􀁤􀁩􀁮􀀠 􀀲􀀰􀀰􀀰􀀬􀀠
􀁕􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀁡􀁴􀁥􀁡􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁂􀁵􀁣􀁵􀁲􀁥􀅟􀁴􀁩􀀮􀀠 􀁄􀁩􀁮􀀠 􀀲􀀰􀀰􀀸􀀠 􀁥􀁳􀁴􀁥􀀠 􀁬􀁥􀁣􀁴􀁯􀁲􀀠
􀁴􀁩􀁴􀁵􀁬􀁡􀁲􀀠 􀁬􀁡􀀠 􀁄􀁥􀁰􀁡􀁲􀁴􀁡􀁭􀁥􀁮􀁴􀁵􀁬􀀠 􀁤􀁥􀀠
􀁁􀁤􀁭􀁩􀁮􀁩􀁳􀁴􀁲􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁁􀁦􀁡􀁣􀁥􀁲􀁩􀁬􀁯􀁲􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁆􀁡􀁣􀁵􀁬􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀅞􀁴􀁩􀁩􀁮􀅣􀁥􀀠
􀁅􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁣􀁥􀀬􀀠 􀁕􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀁡􀁴􀁥􀁡􀀠
􀁐􀁥􀁴􀁲􀁯􀁬􀀭􀁇􀁡􀁺􀁥􀀠 􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁐􀁬􀁯􀁩􀁥􀅟􀁴􀁩􀀮
􂀢
􂀢
􂀢
􂀢
􂀢
􂀢
􂀢
􂀢
􀀠 􀁁􀀠 􀁰􀁲􀁥􀁤􀁡􀁴􀀠 􀁣􀁵􀁲􀁳􀁵􀁲􀁩􀁬􀁥􀀺􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁡􀀠 􀁥􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁭􀁯􀁮􀁤􀁩􀁡􀁬􀄃􀀬􀀠
􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁡􀀠 􀁥􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁥􀁩􀀬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁡􀀠
􀁰􀁯􀁰􀁵􀁬􀁡􀅣􀁩􀁥􀁩􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁡􀀠 􀁡􀅟􀁥􀁺􀄃􀁲􀁩􀁬􀁯􀁲􀀠 􀁯􀁭􀁥􀁮􀁥􀅟􀁴􀁩􀀬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁡􀀠
􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀁵􀁩􀀬􀀠 􀁅􀁣􀁯􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀀠 􀁲􀁵􀁲􀁡􀁬􀀬􀀠 􀁅􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁥􀀠
􀁭􀁯􀁮􀁤􀁩􀁡􀁬􀄃􀀬􀀠 􀁅􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁡􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀁵􀁩􀀬􀀠 􀁓􀁴􀁲􀁡􀁴􀁥􀁧􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁤􀁥􀁺􀁶􀁯􀁬􀁴􀁡􀁲􀁥􀀠 􀃮􀁮􀀠
􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀀬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁭􀁥􀁴􀁯􀁤􀁩􀁣􀁡􀀠 􀁰􀁲􀁥􀁤􀄃􀁲􀁩􀁩􀀠
􀁧􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀁩􀀮
􀀠 􀁍􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁃􀁯􀁭􀁩􀁳􀁩􀁡􀀠 􀁎􀁡􀅣􀁩􀁯􀁮􀁡􀁬􀄃􀀠 􀁰􀁥􀁮􀁴􀁲􀁵􀀠 􀁃􀁵􀁲􀁲􀁩􀁣􀁵􀁬􀁵􀁭􀀠
􀀨􀀲􀀰􀀰􀀱􀀭􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀬􀀠 􀁃􀁯􀁭􀁩􀁳􀁩􀁡􀀠 􀁍􀁩􀁮􀁩􀁳􀁴􀁥􀁲􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀁅􀁤􀁵􀁣􀁡􀅣􀁩􀁥􀁩􀀠 􀅟􀁩􀀠
􀁃􀁥􀁲􀁣􀁥􀁴􀄃􀁲􀁩􀁩􀀠 􀁰􀁥􀁮􀁴􀁲􀁵􀀠 􀁶􀁡􀁬􀁩􀁤􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁣􀁯􀁮􀅣􀁩􀁮􀁵􀁴􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀅟􀁴􀁩􀁩􀁮􀅣􀁩􀁦􀁩􀁣􀀠 􀅟􀁩􀀠
􀁭􀁥􀁴􀁯􀁤􀁩􀁣􀁯􀀭􀁤􀁩􀁤􀁡􀁣􀁴􀁩􀁣􀀠 􀁡􀀠 􀁰􀁲􀁯􀁤􀁵􀁳􀁥􀁬􀁯􀁲􀀠 􀁥􀁤􀁵􀁣􀁡􀅣􀁩􀁯􀁮􀁡􀁬􀁥􀀠 􀁬􀁡􀀠
􀁤􀁩􀁳􀁣􀁩􀁰􀁬􀁩􀁮􀁡􀀠 􀁧􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀳􀀭􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀬􀀠 􀁇􀁲􀁵􀁰􀁵􀁬􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁬􀁵􀁣􀁲􀁵􀀠 􀁡􀁬􀀠
􀁓􀁥􀁲􀁶􀁩􀁣􀁩􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀁎􀁡􀅣􀁩􀁯􀁮􀁡􀁬􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁅􀁶􀁡􀁬􀁵􀁡􀁲􀁥􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁅􀁸􀁡􀁭􀁩􀁮􀁡􀁲􀁥􀀠
􀀨􀀲􀀰􀀰􀀶􀀭􀀲􀀰􀀰􀀸􀀩􀀮􀀠 􀀠
􀀠 􀁍􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀠 􀀨􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁡􀁮􀁵􀁬􀀠
􀀱􀀹􀀸􀀰􀀩􀀬􀀠 􀁰􀁲􀁥􀅟􀁥􀁤􀁩􀁮􀁴􀁥􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁆􀁩􀁬􀁩􀁡􀁬􀁥􀁩􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀠 􀁡􀀠
􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀱􀀭􀀲􀀰􀀰􀀹􀀩􀀠 􀅟􀁩􀀠
􀁶􀁩􀁣􀁥􀁰􀁲􀁥􀅟􀁥􀁤􀁩􀁮􀁴􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀀲􀀰􀀰􀀹􀀠 􀁰􀃢􀁮􀄃􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁰􀁲􀁥􀁺􀁥􀁮􀁴􀀬􀀠
􀁭􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁃􀁯􀁮􀁳􀁩􀁬􀁩􀁵􀁬􀀠 􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀬􀀠
􀁭􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁁􀁳􀁯􀁣􀁩􀁡􀅣􀁩􀁥􀁩􀀠 􀁐􀁲􀁯􀁦􀁥􀁳􀁩􀁯􀁮􀁡􀁬􀁥􀀠 􀁡􀀠
􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁬􀁯􀁲􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀠 􀀨􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁡􀁮􀁵􀁬􀀠 􀀲􀀰􀀱􀀰􀀩􀀬􀀠 􀁭􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁒􀁯􀁹􀁡􀁬􀀠
􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁰􀁨􀁩􀁣􀁡􀁬􀀠 􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀁹􀀠 􀀨􀁷􀁩􀁴􀁨􀀠 􀁴􀁨􀁥􀀠 􀁉􀁮􀁳􀁴􀁩􀁴􀁵􀁴􀁥􀀠
􀁯􀁦􀀠 􀁂􀁲􀁩􀁴􀁩􀁳􀁨􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁰􀁨􀁥􀁲􀁳􀀩􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠 􀀲􀀰􀀱􀀵􀀮
􀀠 􀁁􀀠 􀁰􀁵􀁢􀁬􀁩􀁣􀁡􀁴􀀠 􀁰􀁥􀁳􀁴􀁥􀀠 􀀲􀀸􀀠 􀁡􀁲􀁴􀁩􀁣􀁯􀁬􀁥􀀬􀀠 􀀲􀀵􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁣􀄃􀁲􀅣􀁩􀀬􀀠 􀁣􀁵􀁲􀁳􀁵􀁲􀁩􀀬􀀠
􀁧􀁨􀁩􀁤􀁵􀁲􀁩􀀠 􀁭􀁥􀁴􀁯􀁤􀁩􀁣􀁥􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀀸􀀠 􀁨􀄃􀁲􀅣􀁩􀀠 􀁳􀁩􀁮􀁧􀁵􀁲􀀠 􀁳􀁡􀁵􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁣􀁯􀁬􀁡􀁢􀁯􀁲􀁡􀁲􀁥􀀺􀀠
􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁭􀁯􀁮􀁤􀁩􀁡􀁬􀄃􀀠 􀀨􀀱􀀹􀀹􀀵􀀩􀀬􀀠 􀁔􀁥􀁲􀁲􀁡􀀠 􀀭􀀠 􀁃􀁵􀁲􀁩􀁯􀁺􀁩􀁴􀄃􀅣􀁩􀀠 􀁧􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁣􀁥􀀠
􀀨􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁭􀁯􀁮􀁤􀁩􀁡􀁬􀄃􀀺􀀠 􀁮􀁡􀁴􀁵􀁲􀄃􀀬􀀠 􀁯􀁭􀀬􀀠
􀁥􀁣􀁯􀁮􀁯􀁭􀁩􀁥􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀱􀀰􀀩􀀬􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁡􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀁵􀁩􀀭􀁥􀁤􀁩􀈛􀁩􀁡􀀠 􀁡􀀠 􀁉􀁉􀀭􀁡􀀠
􀀨􀀲􀀰􀀱􀀵􀀩􀀬􀀠 􀁊􀁵􀁤􀁥􀈛􀁵􀁬􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀱􀀵􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁦􀁩􀁺􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠
􀁪􀁵􀁤􀁥􀅣􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁴􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠 􀁪􀁵􀁤􀁥􀅣􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠
􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀱􀀱􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁦􀁩􀁺􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁥􀁩􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀷􀀩􀀬􀀠
􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁡􀁤􀁭􀁩􀁮􀁩􀁳􀁴􀁲􀁡􀁴􀁩􀁶􀄃􀀠 􀁡􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁥􀁩􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁦􀁩􀁺􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠
􀁅􀁵􀁲􀁯􀁰􀁥􀁩􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀷􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁦􀁩􀁺􀁩􀁣􀄃􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁡􀁤􀁭􀁩􀁮􀁩􀁳􀁴􀁲􀁡􀁴􀁩􀁶􀄃􀀠 􀁡􀀠
􀁆􀁲􀁡􀁮􀅣􀁥􀁩􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀵􀀩􀀬􀀠 􀁈􀁡􀁲􀁴􀁡􀀠 􀁦􀁩􀁺􀁩􀁣􀄃􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁰􀁯􀁬􀁩􀁴􀁩􀁣􀄃􀀠 􀁡􀀠 􀁁􀁭􀁥􀁲􀁩􀁣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠
􀁓􀁵􀁤􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀁃􀁥􀁮􀁴􀁲􀁡􀁬􀁥􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀶􀀩􀀮􀀠 􀁁􀁬􀁴􀁥􀀠 􀁤􀁯􀁭􀁥􀁮􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁩􀁮􀁴􀁥􀁲􀁥􀁳􀀺􀀠
􀁰􀁲􀁯􀁭􀁯􀁶􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀁵􀁶􀁡􀁬􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁪􀁵􀁤􀁥􀈛􀁵􀁬􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀠 􀈙􀁩􀀠
􀁓􀁵􀁢􀁣􀁡􀁲􀁰􀁡􀈛􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁃􀁵􀁲􀁢􀁵􀁲􀄃􀀬􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁧􀁥􀁮􀁥􀁲􀁡􀁬􀀬􀀠 􀈙􀁩􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁳􀁰􀁥􀁣􀁩􀁡􀁬􀀠 􀃮􀁮􀀠
􀁐􀁯􀁤􀁧􀁯􀁲􀁩􀁡􀀠 􀁄􀁥􀁡􀁬􀁵􀀠 􀁍􀁡􀁲􀁥􀀠 􀁰􀁲􀁩􀁮􀀠 􀁤􀁲􀁵􀁭􀁵􀁬􀀠 􀁴􀁥􀁭􀁡􀁴􀁩􀁣􀀠 􀁄􀁲􀁵􀁭􀁵􀁬􀀠 􀁖􀁩􀁮􀁵􀁬􀁵􀁩􀀬􀀠
􀁣􀁯􀁮􀁴􀁩􀁮􀁵􀁡􀁴􀀠 􀁣􀁵􀀠 􀁄􀁲􀁵􀁭􀁵􀁬􀀠 􀁃􀁲􀁡􀁭􀁥􀁬􀁯􀁲􀀠 􀀨􀁂􀁵􀁺􀄃􀁵􀀩􀀠 􀈙􀁩􀀠
􀁄􀁲􀁵􀁭􀁵􀁬􀀠 􀁐􀁯􀁤􀁧􀁯􀁲􀁩􀁩􀁬􀁯􀁲􀀠 􀀨􀁖􀁲􀁡􀁮􀁣􀁥􀁡􀀩􀀬􀀠 􀁶􀁡􀁬􀁯􀁲􀁩􀁦􀁩􀁣􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁳􀁰􀁡􀈛􀁩􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠
􀁲􀁵􀁲􀁡􀁬􀀠 􀁰􀁲􀁩􀁮􀀠 􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀀠 􀁲􀁵􀁲􀁡􀁬􀀠 􀈙􀁩􀀠 􀁡􀁧􀁲􀁯􀁴􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀀬􀀠 􀁰􀁲􀁩􀁮􀀠
􀁰􀁲􀁯􀁩􀁥􀁣􀁴􀁥􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁣􀁯􀁭􀁵􀁮􀀠 􀁣􀁵􀀠 􀁁􀁳􀁯􀁣􀁩􀁡􀈛􀁩􀁡􀀠 􀁰􀁥􀁮􀁴􀁲􀁵􀀠 􀁐􀁲􀁯􀁭􀁯􀁶􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀈙􀁩􀀠
􀁄􀁥􀁺􀁶􀁯􀁬􀁴􀁡􀁲􀁥􀁡􀀠 􀁔􀁵􀁲􀁩􀁳􀁭􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀀮
􀀠 􀁅􀁤􀁩􀁴􀁯􀁲􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁲􀁥􀁶􀁩􀁳􀁴􀁥􀁬􀁯􀁲􀀠 􀂫􀁁􀁮􀁡􀁬􀁥􀁬􀁥􀀠 􀅞􀁣􀁯􀁬􀁩􀁩􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁥􀁮􀁥􀀠 􀀠 􀁳􀁥􀁲􀁩􀁡􀀠
􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀂻􀀠 􀅟􀁩􀀠 􀂫􀁂􀁵􀁬􀁥􀁴􀁩􀁮􀁵􀁬􀀠 􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠
􀁤􀁩􀁮􀀠 􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀠 􀀠 􀁆􀁩􀁬􀁩􀁡􀁬􀁡􀀠 􀁐􀁲􀁡􀁨􀁯􀁶􀁡􀂻􀀬􀀠 􀁭􀁥􀁭􀁢􀁲􀁵􀀠 􀃮􀁮􀀠 􀁣􀁯􀁬􀁥􀁧􀁩􀁵􀁬􀀠 􀁤􀁥􀀠
􀁲􀁥􀁤􀁡􀁣􀈛􀁩􀁥􀀠 􀁡􀁬􀀠 􀁲􀁥􀁶􀁩􀁳􀁴􀁥􀁩􀀠 􀁔􀁥􀁲􀁲􀁡􀀠 􀀠 􀁓􀀮􀁇􀀮􀁒􀀮
􀁄􀁩􀁳􀁴􀁩􀁮􀁣􀅣􀁩􀁩􀀺􀀠 􀁄􀁩􀁰􀁬􀁯􀁭􀁡􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁯􀁮􀁯􀁡􀁲􀁥􀀬􀀠 􀁯􀁦􀁥􀁲􀁩􀁴􀄃􀀠 􀁣􀁵􀀠 􀁯􀁣􀁡􀁺􀁩􀁡􀀠
􀁡􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀄃􀁲􀁩􀁩􀀠 􀁡􀀠 􀀱􀀲􀀵􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁡􀁮􀁩􀀠 􀁡􀀠 􀁓􀁯􀁣􀁩􀁥􀁴􀄃􀅣􀁩􀁩􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁇􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁥􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠
􀁒􀁯􀁭􀃢􀁮􀁩􀁡􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀰􀀩􀀬􀀠 􀁄􀁩􀁰􀁬􀁯􀁭􀁡􀀠 􀁤􀁥􀀠 􀁯􀁮􀁯􀁡􀁲􀁥􀀬􀀠 􀁯􀁦􀁥􀁲􀁩􀁴􀄃􀀠 􀁣􀁵􀀠 􀁯􀁣􀁡􀁺􀁩􀁡􀀠
􀁡􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀄃􀁲􀁩􀁩􀀠 􀁣􀁥􀁮􀁴􀁥􀁮􀁡􀁲􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠 􀃮􀁮􀁶􀄃􀅣􀄃􀁭􀃢􀁮􀁴􀁵􀁬􀁵􀁩􀀠
􀁳􀁵􀁰􀁥􀁲􀁩􀁯􀁲􀀠 􀁧􀁥􀁯􀁧􀁲􀁡􀁦􀁩􀁣􀀠 􀁬􀁡􀀠 􀁕􀁮􀁩􀁶􀁥􀁲􀁳􀁩􀁴􀁡􀁴􀁥􀁡􀀠 􀀠 􀁁􀁬􀀮􀀠 􀁉􀀮􀀠 􀁃􀁵􀁺􀁡􀀠 􀀠 􀁤􀁩􀁮􀀠
􀁉􀁡􀅟􀁩􀀠 􀀨􀀲􀀰􀀰􀀴􀀩􀀮􀀠__