BACÃU

1 DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICÃ
1.1 Relieful
Staţia meteorologicã Bacãu (altitudine: 174 m) este situatã în Culoarul Siretului, o arie
depresionarã care desparte douã unitãţi deluroase: Podişul Bârladului şi Subcarpaţii Moldovei.
Staţia este amplasatã în municipiul Bacãu, la aproximativ un kilometru şi jumatate spre sud-
vest faţa de centrul localitaţii. Culoarul Siretului este o subunitate de contact ce traverseazã
regiunea istoricã a Moldovei de la nord la sud, începând din punctul Gura Humorului pâna la
intrarea în Câmpia Siretului Inferior. Este consideratã de cãtre unii geografi ca fiind o
prelungire spre nord a Câmpiei Române, datorita altitudinilor şi reliefului specific, dar din
punct de vedere geologic face parte din Podişul Moldovei. Siretul desparte geografic Podişul
Moldovei – care se întinde atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Republicii Moldova
(între Nistru şi Siret), de Subcarpaţi – care s-au format prin cutarea sedimentelor depuse în
perioadele paleogen – neogen. Culoarul Siretului se caracterizeazã prin altitudini care nu
depãşesc 500 m (în extremitatea nordicã) şi o alternanţã de interfluvii plane, lunci şi terase.
Obstacolele de relief cele mai apropiate au altitudini de 300-400 m şi se aflã înspre vest, la
10-15 km distanţã. Din punct de vedere geologic, Podişul Moldovei s-a format în timpul
orogenezei caledoniene (sistemul silurian), iar fundamentul este cristalin. Cuvertura
sedimentarã este constituitã din depozite cuaternare şi sarmaţian – extracarpatice (pietrişuri,
nisipuri, gresii, marne, argile). În luncile râurilor întâlnim depozite holocene de aluviuni
actuale şi subactuale.

1.2 Solul şi subsolul

Staţia meteorologicã Bacãu este amplasatã în arealul geografic al acoperirii cu soluri aluviale
şi protosoluri aluviale (din clasa celor neevoluate), dar terasele apropiate ale Bistriţei şi
Siretului sunt acoperite cu cernoziomuri cambice, soluri cernoziomoide şi soluri cenuşii,
aparţinând clasei molisolurilor (conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor,
elaborat în 1980 de Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie). Subsolul este
bogat în pietrişuri şi nisipuri cuaternare (folosite în construcţii) şi izvoare sãrate (Sãrata-
Bacãu).

1.3 Reţeaua hidrograficã

Staţia meteorologicã Bacãu se aflã în bazinul hidrografic al râului Siret, pe malul drept al
unuia dintre cei mai importanţi afluenţi direcţi, Bistriţa. Râul Bistriţa îşi adunã izvoarele din
grupele Centralã şi Nordicã a Carpaţilor Orientali, creeazã un defileu de la Vatra Dornei pâna
la Bicaz (acolo unde este regularizat de marele lac de acumulare Izvorul Muntelui), apoi îşi
largeşte lunca şi se varsã în Siret imediat la sud de Bacãu (în dreptul satului Nicolae
Balcescu). Albia Vaii Bistriţei – amenajata ca lac de acumulare pentru agrement – se aflã la
aproximativ 2 km faţa de staţia meteorologicã. Cursul Bistriţei este regularizat şi are douã
acumulãri hidroenergetice: Bacãu I şi Bacãu II.

1.4 Vegetaţia spontanã şi cultivatã

Din punct de vedere al vegetaţiei, staţia meteorologicã Bacãu se aflã în zona de vegetaţie de
luncã formatã din salcie, plop şi anin roşu. În apropiere existã areale cu pãduri colinare de fag
şi gorun pe Culmea Pietricica, de gorun pe Colinele Tutovei, precum şi stejar în amestec.

1.5. Activitãţile antropice

Pe o razã de 2 km în jurul staţiei meteorologice Bacãu se practicã toate tipurile de activitãţi
umane, din cele trei sectoare ale economiei: primar, secundar şi terţiar. Gradul de edificare a
terenului pe aceasta razã este relativ ridicat, în special înspre est şi sud-est, mai mult de
jumãtate din oraşul Bacãu fiind constituit din blocuri de locuinţe. Municipiul Bacãu are o
suprafaţã de 43 de kilometri pãtraţi şi o populaţie stabilã (în 2011) de 172.000 de locuitori, la
care se adaugã studenţii şi angajaţii care fac naveta din localitãţile înconjurãtoare. Agricultura
include atât cultura plantelor (cereale, leguminoase, livezi, viţa de vie), cât şi creşterea
animalelor (ovine, bovine, porcine, caprine, pãsãri). Sectorul terţiar este cel mai bine
reprezentat în jurul staţiei meteorologice de cãile de comunicaţii. Din Bacãu pornesc drumuri
naţionale spre oraşele Piatra Neamţ, Roman, Vaslui, Adjud, Oneşti, şi Comaneşti. Totodatã,
Bacãul este nod feroviar amplasat pe magistrala 500 (Bucureşti – Bacãu – Suceava – Siret),
de unde se desprinde linia 509, spre Piatra Neamţ şi Bicaz.

2 ISTORIC
2.1 Poziţia actualã şi dotarea
Latitudine N 46º 33`28”, longitudine E 26º 53` 48”, altitudine 174 m.

Din data de 02 octombrie 2002 este instalatã staţia meteorologicã automatã, care mãsoarã
urmãtorii parametri meteorologici: vânt (direcţie, vitezã, rafalã), presiune atmosfericã,
cantitatea precipitaţiilor atmosferice, temperatura şi umezeala aerului. Se mai efectueazã
mãsurãtori asupra: duratei de strãlucire a Soarelui, grosimii stratului de zãpadã, densitãţii
stratului de zãpadã, echivalentului în apã al stratului de zãpadã etc. Se efectueazã observaţii
meteorologice asupra: fenomenelor meteorologice, vizibilitãţii orizontale, nebulozitãţii totale
şi parţiale, genului de nori, depunerilor îngheţate etc. Staţia meteorologicã Bacãu efectueazã
program sinoptic, climatologic, agrometeorologic şi este inclusã în circuitul internaţional de
date meteorologice.

2.2 Repere – istoric poziţie platforma meteorologicã

- staţia meteorologicã de la Bacãu şi-a început activitatea din anul 1886, însã la acea vreme
observaţiile au fost efectuate în mod discontinuu şi sporadic;
- din anul 1896 pânã în anul 1953 staţia meteorologicã a funcţionat în oraş la diferite
amplasamente, cu întrerupere în observaţii;
-- din anul 1953 staţia meteorologicã a funcţionat în încinta Aeroportului Gheraieşti;
- în perioada 1960 – 2011 staţia meteorologicã a funcţionat la adresa din Strada Aeroportului,
nr. 1, Bacãu, judeţul Bacãu;
- din data de 08 mai 2011 staţia meteorologicã transmite din noua locaţie din Strada Timpului
nr. 3, Bacãu, judeţul Bacãu, având coordonatele: latitudine N 46º 33`28”, longitudine E 26º
53` 48”, altitudine 174 m.
2.3 Repere – efectuarea observaţiilor meteorologice
- din anul 1960 staţia meteorologicã efectueazã observaţii meteorologice continue, cu un
program complex: climatologic, sinoptic, aerologic;
- din 1961 observaţiile climatologice se fac la orele 00, 06, 12 şi 18 UTC;
- din anul 1978 staţia efectueazã şi program agrometeorologic;
- în anul 1998 înceteazã activitatea de aerologie;-
- în anul 2000 programele sinoptic şi climatologic au fost reunite.
2.4 Repere – istoricul aparaturii
De la înfiinţarea staţiei meteorologice şi pâna la dotarea acesteia cu aparaturã meteorologicã
automatã, mãsurãtorile au fost efectuate cu aparaturã clasicã: giruetã cu placã uşoarã, giruetã
cu placã grea, barometru cu Hg, termometre ordinare aer, termometre de minimã şi de
maximã aer, psihrometru, higrometru, pluviometru, densimetru de zãpadã, rigle de zãpadã,
heliograf, termograf, higrograf, barograf etc. Pe parcursul timpului, aparatura meteorologicã
clasicã a fost înlocuitã, pe mãsura ieşirii acesteia din funcţiune. Din data de 02.10.2002 este
instalatã staţia meteorologicã automatã. Staţia meteorologicã a fost retehnologizatã în data de
10.08.2019.

3. VIZIBILITATE ORIZONTALÃ
Condiţiile de vizibilitate orizontalã sunt bune.

4 Încadrarea în reţeaua naţionalã - Repere, distanţe

Cea mai apropiatã staţie S.N.C.F.R. este Gara Bacãu situatã la o distanţã de 1 km. Autogara
Bacãu e situatã la o distanţã de aproximativ 5 km. Staţia de autobuz cea mai apropiatã se aflã
la aproximativ 1 km distanţã. Distanţele liniare pânã la staţiile meteorologice învecinate sunt:

Târgu Ocna 40 km
Adjud 55 km
Vaslui 65 km
Roman41 km