CRONOLOGIE

SECOLUL XX – DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM. IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN EUROPA ȘI ÎN ROMÂNIA

1895 se introduce rotativa guvernamentală în România

1899 - 1907 Gheorghe Gr. Cantacuzino, preşedinte al Partidului Conservator
1909 Ion I.C. Brătianu devine preşedinte al Partidului Naţional Liberal
1914 - 1927 domnia lui Ferdinand I
februarie 1917 la Petrograd izbucneşte revoluţia burghezo-democratică condusă de Partidul Constituţional Democrat
16 februarie 1917 în Rusia se instalează un guvern provizoriu revoluţionar
2 martie 1917 abdicarea țarului Nicolae al II-lea
aprilie 1917 prin Tezele din Aprilie, Lenin stabileşte obiectivele strategice ale bolşevicilor
prin lovitura de stat bolşevică de la Petrograd, puterea este preluată de Consiliul Comisarilor Poporului condus de Lenin; pe ruinele
25 octombrie 1917
Imperiului Ţarist se constituie primul regim totalitar din Europa (cel sovietic)
decembrie 1917 se înfiinţează poliţia politică secretă de stat C.E.K.A./N.K.V.D./K.G.B.
 apogeul ideii naţionale în Europa, locul imperiilor multinaţionale fiind luat de state naţionale – Germania, Austria, Ungaria, Polonia,
1918
Cehoslovacia, Regatul sârbo-croato-sloven (Iugoslavia din anul 1929), Finlanda şi statele baltice
1918 se acordă dreptul de vot pentru femei în Anglia
1918 se înființează Liga Poporului, care își va lua ulterior denumirea de Partidul Poporului
1918 în România se introduce votul universal, pentru bărbaţii de peste 21 de ani, cu excepţia magistraţilor şi a ofiţerilor de carieră
1918 revoluţia spartakistă de la Berlin.
dec. 1918 se creează, la Bucureşti, sub conducerea învăţătorului Ion Mihalache, Partidul Ţărănesc
1918-1921 are loc războiul civil din Rusia, între partizanii vechiului regim (albii) şi susţinătorii bolşevicilor (roşii)
1919 România se afla în rândul celor 28 de ţări cu regim democratic
ianuarie-septembrie
înfăptuirea reformei agrare în Basarabia, Transilvania şi Bucovina
1919
1919 - 1937 regele a dizolvat de 8 ori Parlamentul prin decret regal, înainte de termenul legal de 4 ani, fapt ce a afectat regimul democratic
1919-1924 Partidul Ţărănesc se declară în favoarea luptei de clasă
martie 1919 este proclamată Republica Sovietică a Sfaturilor din Ungaria
11 august 1919 este adoptată Constituţia de la Weimar care organiza Germania ca o republică cu regim politic democratic
noiembrie 1919 primele alegeri parlamentare desfăşurate pe baza votului universal aleg primul Parlament al României Mari
1919 Blocul Național din Franța lansează un Apel către electorat
1919 apare Partidul Naţional-Socialist din Germania
1919 apare mişcarea fascistă din Italia
1919 instaurarea regimului ultranaţionalist condus de Horthy, în Ungaria.
1920 se acordă dreptul de vot pentru femei în SUA
 1920 Republicanii câștigă alegerile prezidențiale în SUA
1920 alegerile din Marea Britanie sunt câştigate de Lloyd George, care conduce un guvern de coaliţie alcătuit din conservatori şi liberali
1920 Constantin Stere aprecia că statul român nu poate fi decât un stat ţărănesc
1920 programul Partidului Naţional Socialist din Germania
8 mai 1921 se înfiinţează Partidul Comunist din România, ca o secţie a Internaţionalei a III-a Comuniste (Cominternul).
legile pentru definitivarea reformei agrare în Vechiul Regat, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş; finalizarea reformei agrare
30 iulie 1921
pe întreg teritoriul României Mari
1921 programul Partidului Naţional Fascist
1922 - 1926 marea guvernare liberală a lui Ionel Brătianu
1922 demisia lui David Lloyd George
15 octombrie 1922 încoronarea lui Ferdinand I la Alba Iulia ca rege al României Mari
octombrie 1922 fasciştii italieni organizează marşul asupra Romei
29 octombrie 1922 Mussolini este numit prim-ministru al Italiei de către regele Victor Emanuel al III-lea
noiembrie 1922 Parlamentul italian îi acordă puteri depline lui Mussolini
decembrie 1922 se constituie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
1923 Franţa ocupă zona demilitarizată a Ruhr-ului
1923 se constituie mişcări fasciste în Ungaria şi Bulgaria
Partidul Comunist Român îşi însuşeşte teza Buharin; comuniştii români au adoptat şi susţinut teza cominternistă privind dreptul
1923 popoarelor la autodeterminare, mergând până la despărţirea de stat. Astfel, România era considerată „stat multinaţional”, creaţie a
„imperialismului apusean” şi trebuia dezmembrată
4 martie 1923 A.C. Cuza fondează Liga Apărării Naţional Creştine
28 martie 1923 promulgarea Constituţiei României Mari
29 martie 1923 publicarea Constituţiei Unificării în Monitorul Oficial
1924-1953 Uniunea Sovietică este condusă de Iosif Visarionovici Stalin
1924 Partidul Comunist Român este scos în afara legii
1924 Partidul Ţărănesc renunţă la teza luptei de clasă în favoarea celei a apărării de clasă
6 aprilie 1924 în urma alegerilor parlamentare din Italia, Camera Deputaţilor devine majoritar fascistă
7 iunie 1924 adoptarea Legii pentru comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului
4 iulie 1924 adoptarea Legii minelor de către Parlamentul României Mari
11 iulie 1924 adoptarea Legii energiei
1925 în Italia se înfiinţează Tribunalul special fascist
17 iunie 1925 adoptarea Legii pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate
1925 legea cu privire la puterile lui Mussolini în stat.
1925 apare lucrarea lui Adolf Hitler, Mein Kampf.
decembrie 1925 se declanşează criza dinastică din România, prin renunţarea prinţului Carol la moştenirea tronului
31 decembrie 1925 Consiliul de Coroană acceptă hotărârea lui Carol de a renunţa la prerogativele de moştenitor
4 ianuarie 1926 legile prin care moştenitor al tronului este proclamat Mihai, fiul lui Carol
27 martie 1926 este adoptată Legea primei electorale care afectează egalitatea votului
1926 Legea asupra corporaţiilor în Italia
 constituirea Partidul Național Țărănesc prin fuziunea dintre Partidul Național Român, condus de Iulia Maniu, şi Partidul Ţărănesc,
10 octombrie 1926
condus de Ion Mihalache
1927 se pun bazele Legiunii Arhanghelului Mihail
20 iulie 1927 moartea regelui Ferdinand I; intră în funcţiune Regenţa
24 noiembrie 1927 moartea lui Ion I.C. Brătianu
noiembrie 1927 Vintilă Brătianu devine preşedintele Partidul Național Liberal
6 mai 1928 marea adunare de la Alba Iulia organizată de PNŢ
1928-1931 prima guvernare a Partidului Național Țărănesc
noiembrie 1928 în alegerile generale, Partidul Național Țărănesc obţine cea mai categorică victorie electorală din istoria democraţiei româneşti
1929 în Uniunea Sovietică debutează colectivizarea forţată a agriculturii
1929 - 1933 Marea criză economică
aprilie 1930 este înfiinţată Garda de Fier – secție politică a Mișcării Legionare
8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege pe Carol
8 iunie 1930 începutul Restauraţiei carliste
1931-1937 Garda de Fier devine mişcare de masă
1931 Partidul Național Țărănesc renunţă la doctrina porţilor deschise
1932 Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor din Germania, condus de Adolf Hitler, câştigă alegerile pentru Reichstag
1933 sfârșitul ultimei guvernări ţărăniste
30 ianuarie 1933 Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei
martie 1933 având majoritatea în Reichstag (Parlament), Hitler obţine puteri dictatoriale în stat; sfârșitul Republicii de la Weimar
29 decembrie 1933 este asasinat Ion Gh. Duca
august 1934 după moartea preşedintelui Hindenburg, Hitler preia şi atribuţiile acestuia, devenind Führer al Reichului german
1934 Constantin I.C. Brătianu devine preşedintele Partidul Național Liberal
ianuarie 1934 Gheorghe Tătărescu este numit premier
30 iunie 1934 Noaptea cuţitelor lungi – eliminarea liderilor SA
1934 se înfiinţează Partidul Totul pentru Ţară
septembrie 1935 este adoptată legislaţia antisemită de la Nürenberg - legea asupra protecţiei sângelui german şi legea privind cetăţenia germană
1935 Liga Apărării Naţional – Creştine fuzionează cu Partidul Naţional Agrar, constituindu-se Partidul Naţional Creştin.
aprilie 1935 programul Partidul Național Țărănesc privind formarea statului ţărănesc
1936-1939 are loc Războiul Civil din Spania, dintre naționaliștii conduși de Franco și republicani
1936-1939 în Uniunea Sovietică are loc Marea Teroare, desfășurată din ordinul lui Stalin
25 noiembrie 1937 Iuliu Maniu încheie un pact de neagresiune electorală cu legionarii
alegerile parlamentare care au marcat sfârşitul democraţiei; Mişcarea legionară s-a situat pe locul al treilea în alegerile
decembrie 1937
parlamentare, obţinând 15,58%
28 decembrie 1937 Carol II aduce la guvernare Partidul Naţional Creştin
10 februarie 1938 regele Carol al II-lea instaurează un regim autoritar
30 martie 1938 prin decret lege toate partidele politice sunt dizolvate
20 februarie 1938 este publicată Constituţia lui Carol II
27 februarie 1938 este abrogată Constituţia din 1923
 9 – 10 noiembrie 1938 Noaptea de cristal – atacuri asupra evreilor din Germania
30 noiembrie 1938 asasinarea lui C.Z. Codreanu şi a liderilor legionari
decembrie 1938 pentru a-şi asigura un suport politic regimului autoritar, regele Carol II fondează Frontul Renaşterii Naţionale
23 august 1939 se încheie Pactul Ribbentrop-Molotov
21 septembrie 1939 Armand Călinescu este asasinat de legionari
mai 1940 Frontul Renaşterii Naţionale devine Partidul Naţiunii
1940-1945; 1951 - 1955 Winston Churchill este premier al Marii Britanii
septembrie 1940 legionarii ajung la guvernare
noiembrie 1940 asasinarea lui Nicolae Iorga şi a altor personalităţi
1942 regimul hitlerist hotărăşte să aplice „soluţia finală” împotriva evreilor
iulie 1943 Mussolini este îndepărtat de la putere
prin lovituri de forţă şi prin fraudarea alegerilor se instalează regimuri comuniste în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România,
1944 - 1948
Ungaria şi estul Germaniei
Statele Unite ale Americii au iniţiat politica de containement (stăvilire) a expansiunii comunismului în Europa de Vest şi în restul
1947 lumii. Această politică a fost concepută de diplomatul american George F. Kennan şi iniţiată de preşedintele american Harry
Truman
10 dec. 1948 Declaraţia universală a drepturilor omului
1949 adoptarea Constituţiei Republicii Federale a Germaniei
1950 Consiliul Europei adoptă Convenţia europeană a drepturilor omului
1950-1953 războiul din Coreea
1953 mişcare antisovietică în Germania de Est.
în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S., secretarul general al partidului, Nikita S. Hruşciov, a condamnat cultul
februarie 1956
personalităţii lui Stalin şi a dezvăluit crimele comise de acesta
1956 mişcări antisovietice în Polonia şi Ungaria
1959-1969 Charles de Gaulle, preşedinte al Franţei
august 1961 este ridicat Zidul Berlinului de către autorităţile comuniste din Germania de Est, la presiunea Uniunii Sovietice
1961 mişcările de rezistenţă anticomunistă din România sunt lichidate oficial.
1962 reforma constituţională care stabilea ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal
mişcarea de reformare a sistemului comunist iniţiată în Cehoslovacia este înăbuşită de intervenţia militară a armatelor Uniunii
1968
Sovietice, Poloniei, Ungariei, Germaniei de Est şi Bulgariei
1979-1990 Margaret Thachter, prim-ministru al Marii Britanii
1979-1988 intervenţia militară a Uniunii Sovietice în Afganistan
1980 revolta muncitorilor polonezi şi crearea sindicatului liber Solidaritatea, condus de Lech Walesa
1982-1998 Helmuth Kohl, cancelar al R.F. Germania, iar din anul 1990, al Germaniei unificate
1985 Mihail Gorbaciov, noul secretar general al PCUS, iniţiază politica de perestroika şi glaznosti (reconstrucţie şi deschidere).
în Polonia şi Ungaria a început un proces de negociere între forţele de opoziţie şi partidele comuniste aflate la putere pentru
1989
introducerea pluralismului politic şi tranziţia spre democraţie
decembrie 1989 revoluţia anticomunistă din România, singura ţară în care sfârşitul regimului comunist a dus la vărsare de sânge
3 octombrie 1990 reunificarea Germaniei
decembrie 1991 destrămarea Uniunii Sovietice