CURS CCP 0708

Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

1. Regimul armonic permanent (sinusoidal steady state regime)

Un circuit electronic, sau o componentă electronică, funcţionează în regim armonic dacă mărimile
sale electrice sunt armonice, adică au în timp o variaţie de formă sinusoidală. Se spune despre un
regim de funcţionare că este permanent dacă amplitudinile (amplitude) mărimilor armonice
considerate are valori constante în timp.

1.1 Reprezentarea mărimilor electrice în regim armonic permanent

O mărime electrică oarecare x (de exemplu, pentru tensiuni electrice x = v, iar pentru curenţi
electrici x = i), variabilă în timp, se mai numește semnal. Un semnal oarecare x este descris
matematic prin intermediul expresiei generale indicate mai jos,

xA  XA  xa
componenta _ totala componenta _ continua componenta _ var iabila
unde
 xA se numește componenta totală a mărimii electrice;
 XA reprezintă componenta continuă a mărimii electrice, care este egală cu valoarea medie
a variației mărimii respective, peste care se suprapune componenta variabilă în timp a
mărimii electrice;
 xa reprezintă componenta variabilă a mărimii electrice.

În cazul în care componenta variabilă a mărimii electrice considerate are o variație sinusoidală în
timp, atunci aceasta se mai numește componentă armonică, iar despre semnalul care conține această
componentă se spune că are o formă de undă sinusoidală (sinusoidal waveform). Componenta
armonică (sinusoidală) a unui semnal oarecare se poate descrie matematic sub forma analitică
reprezentată de relația de mai jos:

xa   t   X a  sin   t   X 
forma analitică a unei mărimi armonice
(analytical form)

unde:
 Xa reprezintă amplitudinea componentei armonice; prin convenţie, amplitudinea unei
mărimi electrice se notează în modul următor:
o mărimea electrică se notează cu literă mare;
o indicele amplitudinii se notează cu literă mică.
 X reprezintă faza iniţială a componentei armonice; valoarea numerică se exprimă în radiani
sau în grade sexazecimale;
  reprezintă pulsaţia componentei armonice (angular frequency); valoarea numerică se
exprimă în radiani/secundă. În legătură cu pulsaţia sunt valabile următoarele relaţii:

  2   f

unde f reprezintă frecvenţa mărimii electrice armonice (frequency). Valoarea numerică a frecvenţei
se exprimă în Hertzi, unitate de măsură notată Hz. Perioada de repetiţie (wave cycle) a
componentei sinusoidale se notează cu T, iar valoarea numerică a acesteia se exprimă în secunde;
între frecvenţa f a componentei armonice şi perioada T a acesteia există următoarea relație de
legătură:

1
f 
T

1
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

de unde, ţinând cont de variaţia sinusoidală a mărimii, legătura dintre perioada T şi pulsaţia  este:
2 
T


În cazul în care o mărime electrică oarecare are o componentă armonică, atunci mărimea electrică
respectivă se poate descrie matematic sub forma expresiei generale de mai jos,

x A   t   X A  X a  sin   t   X 

caz în care, forma de undă a mărimii electrice respective are variația în timp reprezentată conform
graficului indicat în Figura 1.

Figura 1. Forma de undă a unei mărimi electrice care conține o componentă armonică.

Pentru o mărime electrică armonică, amplitudinea, pulsaţia (frecvenţa), respectiv faza iniţială,
reprezintă parametrii acesteia și sunt utilizați pentru reprezentarea informației prelucrate de către
circuitul electronic. Toți acești parametri sunt descriu mărimea armonică respectivă prin intermediul
relaţiei matematice a mărimii respective, exprimate sub forma analitică indicată mai sus.
Uneori, este mai convenabilă reprezentarea mărimilor electrice în domeniul complex, prin
intermediul fazorilor. Reprezentarea sub forma de fazor a unei mărimi armonice oarecare reprezintă
o convenție menită să simplifice modul în care se poate reprezenta mărimea respectivă și se bazează
 
pe identitatea lui Euler e j x  cos x  j  sin x , din care rezultă relația de legătură sin x  Im e jx . În
cazul unei mărimi electrice armonice oarecare xa, relația de legătură de mai sus determină
corespondența

  
X a  sin   t   X   Im X a  e j t  X   Im X a  e j X  e j t 
În reprezentarea sub forma de fazor a unei mărimi electrice armonice, prin definiție se elimină
operatorul Im (partea imaginară a unui număr) și termenul e jt . Cu acestă convenție, expresia
analitică a mărimii electrice armonice

xa   t   X a  sin   t   X 

2
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

devine reprezentată sub formă fazorială astfel:

xa  X a  e j  X
forma fazorială a unei mărimi armonice
(phasorial form)

Atunci când pulsația (frecvența) de lucru a unei componente electronice este zero, mărimile
electrice se mențin la o valoare constantă și egală cu valorile lor medii. Deoarece pentru pulsații
(frecvențe) de lucru egale cu zero, valorile tuturor mărimilor electrice sunt constante, se spune că,
componenta electronică, respectiv circuitul electronic, lucrează în regim de curent continuu:

  0  regim _ de _ curent _ continuu

Atunci când pulsația (frecvența) de lucru a unei componente electronice tinde la o valoare infinită,
mărimile electrice variază foarte rapid. În acest caz, se spune, se spune că, componenta electronică,
respectiv circuitul electronic, lucrează în domeniul frecvențelor înalte:

    domeniul _ frecventelor _ inalte

1.2 Impedanța electrică a unei componente electronice în regim armonic permanent

Impedanța electrică reprezintă un parametru specific regimului armonic, exprimat în domeniul
complex, și se notează cu Z. Impedanţa electrică a unei componente electronice se definește ca
raportul dintre fazorii mărimilor electrice de terminal ale componentei electronice respective, v,
respectiv i.

def
v
Z  Z  j 
i

Fiind o mărime complexă, impedanța electrică se exprimă ca sumă dintre partea reală și cea
imaginară, partea reală reprezentând rezistența echivalentă, iar partea imaginară fiind reactanța
echivalentă a impedanței electrice:

Z  ReZ   j  ImZ 

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale componentei
electronice considerate, impedanța electrică se poate reprezenta și sub formă fazorială astfel:

v  V  e jv i  I  e ji

impedanţa electrică a unei componente electronice oarecare se poate exprima direct, în funcţie de
reactanţa electrică a acesteia astfel:

v V  e jv V jv i 

Z  j 
 e  Z  e jv i   Z  e j Z
i I e i I

Z  Z  e jZ

3
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

unde diferența de faze

def
 Z   v  i

definește defazajul introdus de către componenta electronică, între tensiunea electrică pe

terminalele sale și curentul electric care trece prin ea.

Defazajul Z introdus de către grupul de componente electronice, între tensiunea electrică care cade
între punctele între care se determină impedanța echivalentă și curentul electric care trece prin
punctele între care se determină impedanța echivalentă, se determină cu ajutorul relației:

 ImZ  
 Z  arctg  
 ReZ  

Deoarece funcția arctg este o funcție monotonă, rezultă că semnul defazajului și implicit tipul
comportamentului grupului de componente electronice ideale, este determinat de semnul
argumentului funcției și anume semnul raportului

ImZ 
ReZ 

1.2.2 Reactanța electrică a unei componente electronice în regim armonic permanent

Reactanța electrică a unei componente electronice oarecare reprezintă un parametru specific
regimului armonic de funcționare. Prin definiție, reactanța electrică a unei componente electronice
oarecare se definește ca raportul dintre amplitudinea tensiunii care cade pe componenta electronică
respectivă și amplitudinea curentului electric care trece prin componenta electronică respectivă.

def amplitudine _ tensiune

reac tan ta _ electrica 
amplitudine _ curent

Deoarece reactanța electrică se definește ca raportul dintre o tensiune și un curent electric, raport
care, conform legii lui Ohm determină o rezistență electrică, reactanța electrică a unei componente
electronice oarecare reprezintă de fapt “rezistența electrică” în regim armonic a componentei
electronice respective.
Reactanța electrică se notează în mod generic cu litera X, iar valoarea numerică a acesteia se
exprimă în ohmi [Ω].

2. Comportamentul rezistorului ideal în regim armonic permanent

2.1 Relațiile dintre mărimile electrice de terminal ale rezistorului
În discuţia care urmează, se consideră un rezistor ideal, care funcționează în regim armonic
permanent. În acest caz, variaţia valorii curentului electric prin rezistor se poate exprima astfel:

ir (  t )  I r  sin(  t  i )
curentul electric prin rezistor, în regim armonic permanent

Tensiunea electrică pe rezistor se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a acesteia.

4
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

vr (  t )  R  ir   t   R  I r  sin   t  i 

 
 
vr (  t )  R  I r  sin    t  i   Vr  sin   t  v 
   
Vr  v 

unde Vr reprezintă amplitudinea tensiunii pe rezistor,  reprezintă pulsaţia tensiunii pe rezistor, iar
V reprezintă faza iniţială a tensiunii pe rezistor. Aşadar, în regim armonic permanent, tensiunea
electrică pe rezistor are următoarea variaţie:

vr (  t )  Vr  sin   t  v 
tensiunea electrică pe rezistor, în regim armonic permanent

Variaţia în timp a valorilor mărimile electrice de terminal ale rezistorului, în regim armonic
permanent, este prezentată în Figura 2, în care, pentru simplitate, s-a considerat că faza inițială a
curentului prin rezistor este nulă: i = 0[rad]. Comparând relaţiile care exprimă variaţia tensiunii şi
a curentului prin rezistor, se constată că atât valoarea pulsaţiei (şi totodată a frecvenţei) cât și
valorile fazelor iniţiale ale celor 2 mărimi electrice de terminal sunt aceeaşi, iar valoarea
amplitudinii tensiunii electrice depinde de valoarea rezistenței electrice a rezistorului și de
amplitudinea curentului electric care trece prin acesta.

Figura 2. Mărimile electrice de terminal ale rezistorului la o anumită pulsaţie . Fazele iniţiale au fost considerate nule.

Relaţiile de calcul pentru amplitudinea, respectiv faza iniţială a tensiunii pe rezistor sunt
următoarele:

5
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Vr  R  I r
relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale rezistorului

 v  i
relaţia între fazele iniţiale a mărimilor electrice de terminal ale rezistorului

A 2a relaţie de mai sus furnizează legătura dintre fazele iniţiale ale mărimilor de terminal ale
rezistorului. Prin definiţie, diferenţa

 R   v  i

reprezintă defazajul dintre mărimile electrice de terminal ale rezistorului, vr respectiv ir, care indică
întârzierea dintre cele 2 mărimi electrice, exprimate în radiani sau grade sexazecimale. Conform
calculelor, defazajul dintre tensiunea electrică pe rezistor şi curentul electric prin rezistor, în regim
armonic permament este nul

R  0
defazajul dintre tensiunea şi curentul rezistorului

Observație: pe baza relației defazajului introdus de către rezistor între tensiune și curent, se poate
enunța următoarea observație, legată de tipul de comportament în regim armonic permanent, a unui
grup de componente electronice ideale, sau a unei componente electronice reale:
dacă un grup de componente electronice ideale, sau o componentă electronică reală, introduce
un defazaj nul între tensiune și curent, atunci se spune despre grupul de componente
electronice ideale, sau despre componenta electronică reală că are un comportament rezistiv.
Acestă observație are însă importanță pur teoretică deoarece într-un circuit electronic real, un
grup de componente electronice reale, sau o componentă electronică reală nu poate avea un
defazaj egal cu 00, ci cel mult care tinde la 00.
Comportamentul rezistorului în regim armonic permanent este caracterizat prin intermediul
parametrilor de regim armonic ai acestuia, care sunt următorii:
 reactanţa electrică a rezistorului,
 defazajul dintre mărimile electrice de terminal,
 impedanţa electrică a rezistorului.

2.2 Reactanța electrică a rezistorului ideal (resistor reactance)

În cazul rezistorului, pornind de la relaţia de legătură dintre amplitudinile mărimilor electrice de
terminal ale rezistorulului Vr  R  I r , utilizând definiția reactanței electrice indicată mai sus,
reactanța electrică a rezistorului, notată XR, este egală chiar cu rezistența electrică a rezistorului:

XR  R
reactanţa rezistorului

2.3 Impedanța electrică a rezistorului (resistor impedance)

În cazul rezistorului, deoarece defazajul întrodus de către rezistor între tensiunea electrică pe
terminalele sale și curentul electric care trece prin acesta este nul, R  0 , pe baza relaţiei lui Euler
e j  x  cosx   j  sin x  , relaţia de calcul a impedanţei electrice a rezistorului este:

6
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

ZL  R
impedanţa electrică a rezistorului

Admitanţa rezistorului se defineşte ca inversa impedanţei sale:

ir
YR 
vr

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale rezistorului,
admitanţa sa se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa electrică astfel:

j I V 
I r  e ji
 
 r  e j I V  
ir I 1 1
YR   e  R
  e j0
vr Vr  e jv Vr XR XR
1
YR   G
R

unde G reprezintă conductanța electrică.

YR  G
admitanţa rezistorului

Valoarea numerică a admitanţei rezistoruluise exprimă în

1
YL  S


unde S reprezintă unitatea de măsură numită Siemens.

3. Comportamentul bobinei ideale în regim armonic permanent

3.1 Relațiile dintre mărimile electrice de terminal ale bobinei
În discuţia care urmează, se consideră o bobină ideală care funcționează în regim armonic
permanent. În acest caz, variaţia valorii curentului electric prin bobină se poate exprima astfel:

il (  t )  I l  sin(  t  i )
curentul electric prin bobină, în regim armonic permanent

Tensiunea electrică pe bobină se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a acesteia.

di   t  dI  sin   t  i   
vl (  t )  L  l  L l    L  I l  sin    t  i  
dt dt  2

 
 


vl (  t )    L  I l  sin   t  i   Vl  sin   t  v 
     2
Vl   v 


7
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

unde Vl reprezintă amplitudinea tensiunii pe bobină,  reprezintă pulsaţia tensiunii pe bobină, iar
V reprezintă faza iniţială a tensiunii pe bobină. Aşadar, în regim armonic permanent, tensiunea
electrică pe bobină are următoarea variaţie:

vl (  t )  Vl  sin   t  v 
tensiunea electrică pe bobină, în regim armonic permanent

Variaţia în timp a valorilor mărimile electrice de terminal ale bobinei, în regim armonic permanent,
este prezentată în Figura 3, în care, pentru simplitate, s-a considerat că faza inițială a curentului prin
bobină este nulă: i = 0[rad]. Comparând relaţiile care exprimă variaţia tensiunii şi a curentului
prin bobină, se constată că valoarea pulsaţiei (şi totodată a frecvenţei) celor 2 mărimi electrice este
aceeaşi, în schimb fazele iniţiale sunt întârziate una în raport cu cealaltă cu un interval egal cu /2
radiani, iar valoarea amplitudinii tensiunii electrice depinde de valoarea pulsaţiei mărimilor
electrice.

Figura 3. Mărimile electrice de terminal ale bobinei la o anumită pulsaţie . Fazele iniţiale au fost considerate nule.

Relaţiile de calcul pentru amplitudinea, respectiv faza iniţială a tensiunii pe bobină sunt
următoarele:

Vl    L  Il
relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale bobinei


v  i 
2
relaţia între fazele iniţiale a mărimilor electrice de terminal ale bobinei

8
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Din prima relaţie de mai sus, se remarcă faptul că amplitudinea Vl, a tensiunii electrice pe bobină,
depinde liniar de pulsaţia  (respectiv de frecvenţa) la care lucrează bobina. Această observaţie
indică o particularitate importantă a bobinei și anume:

Bobina este capabilă să modifice valoarea amplitudinii tensiunii electrice care cade între
terminalele sale, în funcţie de frecvenţa sa de lucru.

Graficul variaţiei amplitudinii tensiunii electrice pe bobină în funcţie de pulsaţia (frecvenţa de lucru
a acesteia) este prezentat în Figura 4. Urmărind graficul respectiv, se constată că valoarea
amplitudinii tensiunii electrice pe bobină se anulează, atunci când valoarea pulsaţiei (sau a
frecvenţei) mărimilor electrice ale acesteia este nulă, respectiv creşte, pe măsură ce valoarea
pulsaţiei (sau a frecvenţei) mărimilor electrice ale bobinei creşte.

Figura 4. Variaţia amplitudinii tensiunii electrice pe bobină în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) la care lucrează bobina.

A 2a relaţie amintită mai sus furnizează legătura dintre fazele iniţale ale mărimilor de terminal
ale bobinei. Prin definiţie, diferenţa

 L  v  i

reprezintă defazajul dintre mărimile electrice de terminal ale bobinei, vl respectiv il, care indică
întârzierea dintre cele 2 mărimi electrice, exprimate în radiani sau grade sexazecimale. Conform
calculelor, defazajul dintre tensiunea electrică pe bobină şi curentul electric prin bobină, în regim
armonic permament este constant şi egal cu


L  
2
defazajul dintre tensiunea şi curentul bobinei

Observație: pe baza relației defazajului introdus de către bobină între tensiune și curent, se poate
enunța următoarea observație, legată de tipul de comportament în regim armonic permanent, a unui
grup de componente electronice ideale, sau a unei componente electronice reale:
dacă un grup de componente electronice ideale, sau o componentă electronică reală, introduce
un defazaj pozitiv între tensiune și curent, atunci se spune despre grupul de componente
electronice ideale, sau despre componenta electronică reală că are un comportament inductiv.

Comportamentul bobinei în regim armonic permanent este caracterizat prin intermediul

parametrilor de regim armonic ai bobinei, care sunt următorii:
 reactanţa electrică a bobinei,

9
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

 defazajul dintre mărimile electrice de terminal,

 impedanţa electrică a bobinei.

3.2 Reactanța electrică a bobinei ideale (inductor reactance)

Din relaţia de legătură dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale bobinei Vl    L  I l ,
se constată că expresia   L poate fi exprimată ca raport între o tensiune electrică şi un curent
electric,
Vl
L 
Il

Pe de altă parte, conform legii lui Ohm, raportul dintre o tensiune electrică și un curent electric
reprezintă o rezistenţă electrică. Astfel, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe bobină și
amplitudinea curentului electric, care trece prin bobina respectivă, reprezintă, la rândul său, o
rezistență electrică, care indică, cât de puternic se opune bobina considerată trecerii curentului
sinusoidal prin structura sa. În regim armonic permanent, această rezistență electrică poartă
denumirea de reactanță inductivă.
Prin definiţie, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe bobină Vl şi amplitudinea curentului
prin bobină Il reprezintă reactanţă inductivă a bobinei şi se notează cu XL, valoarea acesteia fiind
exprimată în ohmi.

def Vl
XL  X L SI  
Il

Reactanţa inductivă furnizează relaţia de legătură între amplitudinile mărimilor electrice de terminal
ale bobinei şi totodată reprezintă rezistenţa pe care bobina o opune la trecerea curentului armonic
prin ea. Reactanţa inductivă depinde de inductanţa magnetică L a bobinei şi de pulsaţia (frecvenţa)
la care lucrează bobina respectivă, conform relaţiei:

XL    L
reactanţa inductivă

Din relația reactanței inductive XL, rezultă că o bobină are o reactanță inductivă nulă, la pulsație
(frecvență) de lucru nulă, respectiv o reactanță inductivă infinită, la pulsație (frecvență) de lucru
infinită:

 0 daca   0

XL  
 daca   


10
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Figura 5. Variația reactanței bobinei cu pulsația (frecvența) sa de lucru

Ținând cont de faptul că, în regim armonic, reactanța bobinei reprezintă “rezistența electrică” a
acesteia, și de modul în care se modelează scurtcircuitul (element de circuit cu rezistență electrică
nulă), respectiv golul (element de circuit cu rezistență electrică infinită), din rezultatul obținut mai
sus, rezultă că bobina ideală reprezintă un element de circuit care, în regim de curent continuu
( = 0) se comportă ca un scurtcircuit (deoarece XL = 0), iar în domeniul frecvențelor înalte, se
comportă ca un gol (deoarece XL = ). Între aceste extreme, bobina ideală reprezintă un element de
circuit caracterizat de o reactanță care crește liniar cu valoarea frecvenței, și astfel, se opune la
trecerea curentului electric prin ea cu atât mai mult, cu cât valoarea frecvenței la care lucrează e mai
mare. În Figura 5 se reprezintă modul în care variază cu valoarea pulsației (frecvenței) de lucru,
valoarea reactanței sale, iar în Figura 6, modul în care se modelează bobina în regim de curent
continuu, respectiv în domeniul frecvențelor înalte.

Figura 6. Modelarea comportamentului bobinei în regiunile extreme de funcționare

3.3 Impedanța electrică a bobinei (inductor impedance)

Mărimea electrică care furnizează informaţii atât despre relaţia dintre amplitudinile mărimilor
electrice de terminal ale bobinei cât şi despre defazajul dintre acestea este impedanţa bobinei,
notată ZL. Impedanţa bobinei reprezintă o mărime electrică reprezentată în domeniul complex,
definită ca raportul dintre fazorii mărimilor electrice de terminal ale acesteia, vl, respectiv il.

11
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

def v
l
ZL  ZL  j  
il

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale bobinei,

vl  Vl  e jv
il  I l  e ji

impedanţa bobinei se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa inductivă:

V  e jv Vl jv i 

 X L  e jv i   X L  e j L
vl
ZL   l  e
ji
il Il  e I l

Z L  X L  e j  L


Deoarece  L   , pe baza relaţiei lui Euler e jx  cosx   j  sin x  , relaţia de calcul a
2
impedanţei bobinei este:
ZL  j  X L
impedanţa bobinei

Admitanţa bobinei se defineşte ca inversa impedanţei acesteia:

il
YL 
vl

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale bobinei, admitanţa
bobinei se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa inductivă:

ji v 
ji  
I e
 l  e ji v  
il I 1  L 1  j L
YL   l e  e
j 
vl Vl  e v Vl XL XL

 e  j  L
1
YL 
XL


Deoarece  L   , pe baza relaţiei lui Euler e j  x  cosx   j  sin x  , relaţia de calcul a
2
admitanţei bobinei este:
1
YL   j 
XL
admitanţa bobinei

12
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Valoarea numerică a admitanţei bobinei se exprimă în

1
YL   j   jS


unde S reprezintă unitatea de măsură numită Siemens.

4. Comportamentul condensatorului ideal în regim armonic permanent

4.1 Relațiile dintre mărimile electrice de terminal ale condensatorului
În discuţia care urmează, se consideră un condensator ideal, car funcționează în regim armonic
permanent. În acest caz, tensiunea electrică pe terminalele condensatorului se poate reprezenta de
forma următoare:

vc (  t )  Vc  sin   t   v 
tensiunea electrică pe condensator, în regim armonic permanent

Curentul electric prin condensatorul respectiv se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a

acestuia:

dvC   t  dV  sin   t  v   
ic (  t )  C  C c    C  Vc  sin    t  v  
dt dt  2

 
 
 
ic (  t )    C  Vc  sin    t   v    I c  sin   t   i 
  2
Ic   
 i 

Aşadar, în regim armonic permanent, curentul electric prin condensator are următoarea variaţie:

ic (  t )  I c  sin   t  i 
curentul electric prin condensator, în regim armonic permanent

unde Ic reprezintă amplitudinea curentului prin condensator,  reprezintă pulsaţia curentului prin
condensator, iar i reprezintă faza iniţială a curentului prin condensator.

Variaţia în timp a valorilor mărimile electrice de terminal ale condensatorului în regim

armonic permanent este prezentată în Figura 7. Comparând relaţiile care exprimă variaţia tensiunii
şi a curentului prin condensator, se constată că valoarea pulsaţiei (şi totodată a frecvenţei) celor 2
mărimi electrice este aceeaşi, în schimb fazele iniţiale diferă cu /2 radiani, iar valoarea
amplitudinii curentului electric depinde de pulsaţia mărimilor electrice.

13
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Figura 7. Mărimile electrice de terminal ale condensatorului la o anumită pulsaţie .

Fazele iniţiale au fost considerate nule.

Relaţiile de calcul pentru amplitudinea, respectiv faza iniţială a curentului electric prin condensator
sunt următoarele:

I c    C  Vc
relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale condensatorului


i   v 
2
relaţia între fazele iniţiale a mărimilor electrice de terminal ale condensatorului

Din prima relaţie de mai sus, se remarcă faptul că amplitudinea Ic a curentului electric prin
condensator depinde liniar de pulsaţia  (respectiv frecvenţa) la care lucrează condensatorul
respectiv. Această observaţie indică o particularitate importantă a condensatorului, care este
exploatată în proiectarea circuitelor electronice:

Condensatorul este capabil să modifice valoarea amplitudinii curentului electric care trece
prin el, în funcţie de frecvenţa sa de lucru.

Graficul variaţiei amplitudinii curentului electric de pulsaţia la care lucrează condensatorul este
prezentat în Figura 8. Urmărind graficul respectiv, se remarcă faptul că valoarea amplitudinii
curentului electric prin condensator se anulează atunci când pulsaţia (sau frecvenţa) de lucru a

14
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

condensatorului este nulă, respectiv creşte, pe măsură ce pulsaţia (sau frecvenţa) de lucru a
condensatorului creşte.

Figura 8. Variaţia amplitudinii curentului electric prin condensator în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) la care lucrează
condensatorul.

Cea de a 2a relaţie prezentată anterior, furnizează legătura dintre fazele iniţiale ale mărimilor de
terminal ale condensatorului. Prin definiţie, diferenţa

C  v  i

se numeşte defazajul dintre mărimile electrice de terminal ale condensatorului, vc respectiv ic,
Conform calculelor, defazajul dintre curentul electric prin condensator şi tensiunea electrică pe
condensator, în regim armonic permament este constant şi egal cu


C  
2
defazajul dintre curentul şi tensiunea condensatorului

Observație: pe baza relației defazajului introdus de către condensator între tensiune și curent, se
poate enunța următoarea observație, legată de tipul de comportament în regim armonic permanent, a
unui grup de componente electronice ideale, sau a unei componente electronice reale:
dacă un grup de componente electronice ideale, sau o componentă electronică reală, introduce
un defazaj negativ între tensiune și curent, atunci se spune despre grupul de componente
electronice ideale, sau despre componenta electronică reală că are un comportament capacitiv.

Comportamentul condensatorului în regim armonic permanent este caracterizat prin intermediul

parametrilor de regim armonic ai condensatorului, care sunt următorii:
 reactanţa electrică a condensatorului;
 defazajul dintre mărimile electrice de terminal;
 impedanţa electrică a condensatorului.

4.2 Reactanța electrică a condensatorului (capacitor reactance)

Din relaţia de legătură a amplitudinilor mărimilor electrice de terminal ale condensatorului
I c    C  Vc , se constată că expresia 1   C reprezintă un raport dintre o tensiune şi un curent
electric:

1 V
 c
  C Ic

15
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Pe de altă parte, conform legii lui Ohm, raportul dintre o tensiune electrică și un curent electric
reprezintă o rezistenţă electrică. Astfel, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe condensator și
amplitudinea curentului electric care trece prin condensatorul respectiv reprezintă, la rândul său, o
rezistență electrică, care indică, cât de puternic se opune condensatorul considerat trecerii curentului
sinusoidal prin structura sa. În regim armonic permanent, această rezistență electrică poartă
denumirea de reactanță capacitivă.

Prin definiţie, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe condensator Vc şi amplitudinea curentului

prin condensator Ic reprezintă reactanţa capacitivă a condensatorului şi se notează cu XC:

def Vc
XC  X C SI  
Ic

Reactanţa capacitivă furnizează relaţia de legătură dintre amplitudinile mărimilor electrice de

terminal ale condensatorului şi totodată reprezintă rezistenţa pe care condensatorul o opune la
trecerea curentului armonic prin el.
Reactanţa capacitivă depinde de capacitatea electrică a condensatorului precum şi de pulsaţia
(frecvenţa) la care lucrează condensatorul respectiv, conform relaţiei:

1
XC 
 C
reactanţa condensatorului

Din relația reactanței capacitive XC, rezultă că un condensator are o reactanță capacitivă infinită, la
pulsație (frecvență) de lucru nulă, respectiv o reactanță capacitivă nulă, la pulsație (frecvență) de
lucru infinită:

 daca   0

XC  
 0 daca   


Ținând cont de faptul că, în regim armonic, reactanța condensatorului reprezintă “rezistența
electrică” a acestuia, și de modul în care se modelează golul (element de circuit cu rezistență
electrică infinită), respectiv scurtcircuitul (element de circuit cu rezistență electrică nulă), din
rezultatul obținut mai sus, rezultă că un condensator ideal reprezintă un element de circuit care, în
regim de curent continuu ( = 0) se comportă ca un gol (deoarece XC = ), iar în domeniul
frecvențelor înalte, se comportă ca un scurtcircuit (deoarece XC = 0). Între aceste extreme,
condensatorul ideal reprezintă un element de circuit caracterizat de o reactanță care descrește
neliniar cu valoarea frecvenței de lucru, și astfel, se opune la trecerea curentului electric prin el cu
atât mai puțin, cu cât valoarea frecvenței la care lucrează e mai mare. În Figura 9 se reprezintă
modul în care variază cu valoarea pulsației (frecvenței) sale de lucru, valoarea reactanței sale, iar în
Figura 10, modul în care se modelează condensatorul în regim de curent continuu, respectiv în
domeniul frecvențelor înalte.

16
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Figura 9. Variația reactanței condensatorului cu pulsația (frecvența) sa de lucru.

Figura 10. Modelarea comportamentului condensatorului în regiunile extreme de funcționare

4.3 Impedanța electrică a condensatorului (capacitor impedance)

Mărimea electrică care furnizează informaţii atât despre relaţia dintre amplitudinile mărimilor
electrice de terminal ale condensatorului cât şi despre defazajul dintre acestea este impedanţa
condensatorului, notată ZC. Impedanţa condensatorului este o mărime electrică complexă, definită
ca raport între fazorii mărimilor electrice de terminal ale condensatorului, vC, respectiv iC:

def v
c
ZC  ZC  j  
ic

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale condensatorului,

vc  Vc  e jv
ic  I c  e ji

impedanţa condensatorului se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa capacitivă:

17
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Vc  e jv
 c  e jv i   X C  e jv i   X C  e jC
vc V
ZC  
ji
ic Ic  e Ic

Z C  X C  e  j C


Deoarece C   , pe baza relaţiei lui Euler e j  x  cosx   j  sin x  , relaţia de calcul a
2
impedanţei condensatorului este:

ZC   j  X C
impedanţa condensatorului

Admitanţa condensatorului se defineşte ca inversa impedanţei acesteia:

ic
YC 
vc

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale condensatorului,
admitanţa condensatorului se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa capacitivă:

ji v 
I c  e ji
 
 c  e ji v  
ic
 e  jC
I 1 c 1
YC   e 
j 
vc Vc  e v Vc XC XL

 e  j  C
1
YC 
XC


Deoarece C   , pe baza relaţiei lui Euler e j  x  cosx   j  sin x  , relaţia de calcul a
2
admitanţei condensatorului este:
1
YC  j 
XC
admitanţa condensatorului

Valoarea numerică a admitanţei condensatorului se exprimă în

1
YC   j   jS


unde S reprezintă unitatea de măsură denumită Siemens.

18
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

5. Stabilirea tipului de comportament al unui grup de componente electronice ideale, în regim

armonic permanent
Un grup de componente electronice oarecare poate fi echivalat între 2 puncte de calcul prin
intermediul unei impedanțe echivalente Z,

Z  X  e j

sau a unei admitanțe echivalente Y

Y  B  e j 

unde X reprezintă reactanța echivalentă a grupului de componente considerat, B reprezintă

susceptanța echivalentă a grupului de componente considerat, B = 1/X, iar  = v - i reprezintă
defazajul introdus de către grupul de componente electronice, între tensiunea electrică care cade
între punctele între care se determină impedanța echivalentă și curentul electric care trece prin
punctele între care se determină impedanța echivalentă.
Semnul și valoarea defazajului  introdus de către grupul de componente electronice, între
tensiunea electrică care cade între punctele între care se determină impedanța sa echivalentă și
curentul electric care trece prin punctele între care se determină impedanța sa echivalentă, indică
tipul de comportament al grupului de componente electronice respectiv, în regim armonic
permanent, prin analogie cu defazajul introdus între tensiune și curent, specific componentelor
electronice ideale. În tabelul de mai jos este prezentată analiza tipului comportamentului unui grup
de componente electronice ideale în regim armonic, în funcție de semnul și valoarea defazajului  =
 v -  i.

Tabel 1. Analiza tipului de comportament a unui grup de componente electronice în regim armonic permanent, în
funcție de semnul și valoarea defazajului între tensiune și curent.

Defazaj Comportament Observații

<0 capacitiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unui condensator
=0 rezistiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unui rezistor
>0 inductiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unei bobine

În cazul în care impedanța electrică echivalentă unui grup de componente este exprimată ca sumă
dintre partea reală și cea imaginară,

Z  ReZ   j  ImZ 

defazajul  introdus de către grupul de componente electronice, între tensiunea electrică care cade
între punctele între care se determină impedanța sa echivalentă și curentul electric care trece prin
punctele între care se determină impedanța sa echivalentă, se determină cu ajutorul relației de
definiție a defazajului:

 ImZ  
  arctg  
 ReZ  

19
 CURS CCP 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Deoarece funcția arctg este o funcție monotonă, rezultă că semnul defazajului și implicit tipul
comportamentului grupului de componente electronice ideale, este determinat de semnul
argumentului funcției și anume semnul raportului

ImZ 
ReZ 
semnul acestei expresii indică tipul comportamentului grupului de componente electronice ideale

20