Metode Numerice

Temă de casă

P1. Să se rezolve cu două zecimale exacte ecuația

 x
k 1    ln x  0 , x  1, 2
 2
prin metoda bipartiției.

P2. Să se rezolve cu două zecimale exacte ecuația

k 1  x   e kx  0 , x  0, 1
prin metoda coardei.

P3. Să se rezolve cu trei zecimale exacte ecuația

x 3k  x 3  1  0 , x  1, 2
prin metoda tangentei.

P4. Să se rezolve cu patru zecimale exacte ecuația

1  cos x  
x , x   0, 
4  k cos x
2
 2
prin metoda contracțiilor.

P5. Să se determine limitele rădăcinilor ecuației

x 5  kx 4  k 2 x 3  2 x 2  x  1  0
folosind prima metodă de la curs.

P6. Să se determine limitele rădăcinilor ecuației

x 5  k 2 x 4  2 x 3  kx 2  3x  1  0
folosind a doua metodă de la curs.

P7. Să se determine limitele rădăcinilor ecuației

x 5  k 2 x 4  k 3 x 3  10 x 2  5 x  3  0
folosind metoda Newton.

P8. Să se determine limitele rădăcinilor ecuației

k
x 5  kx 4  2kx 3  7 x 2  kx  0
2
folosind metoda grupării termenilor.

P9. Determinați, cu ajutorul teoremei lui Descartes, numărul posibil de rădăcini pozitive
și negative ale ecuației
x 3  6kx 2  5k 2 x    0 .
Discuție după parametrul  .

P10. Să se determine numărul rădăcinilor pozitive și negative ale ecuației

x 4  kx    0
folosind șirul Sturm. Discuție după parametrul  .
 P11. Să se calculeze cu două zecimale exacte rădăcina pozitivă a ecuației
x 5  kx  1  0
folosind metoda Lagrange.

P12. Să se calculeze în patru pași rădăcinile ecuației

x 3  3kx 2  3k 2  0,01x  k 3  0,01k  0
folosind metoda Lobacevski–Graeffe.

P13. Să se calculeze, pornind de la definiție, determinantul

1 k 0 2
0 1 k2 3
 .
1 2 1  2
4 5 0 k3

P14. Calculați, folosind matrice echivalente, determinantul

k 1 2 1
0  1 k2 3
 .
2 3 1 k
5 0 2 3

P15. Determinați, pornind de la definiție, rangul matricei

 1 2 k 0
A   2  1 3 k  .
k 2 1  2 5

P16. Determinați, folosind matrice echivalente, rangul matricei

2  1 3 4  k
k 0 2 k 2  1 
A  .
4 k k  1 2 0 
 
 5  2 3 k 2k 
2

P17. Determinați, după definiție, inversa matricei

 1 2 k 
A   k 2 2  3 .
 5 4 k 

P18. Determinați, cu metoda Gauss–Jordan, inversa matricei

 1 0 k  2
2  3 1 k 2 
A .
0 1 2k 2  1 
 
3 2  1 4 
 P19. Determinați, prin partiționare, inversa matricei
 1 k  3
A   2 0  1 .
 1 k 2 2 

P20. Calculați 
, 1
, k
pentru matricea
1 k k2 2 

A  0 4 1 k 3  .
2  k k  1 k 2  3

P21. Determinați, folosind metoda iterativă (Schulz), cu trei zecimale exacte, inversa
matricei
1 k 
A 2
,
2 k 
pornind cu
1 k 2  0,3  k  0,1
B0  2 .
k  2k   1,9 1,1 

P22. Determinați, cu ajutorul polinomului caracteristic, inversa matricei

1 0  k
A   2  3 k 2  .

3k k  1 2 

P23. Determinați, cu metoda Frame–Fadeev, inversa matricei

 2 1 k 
A   1 3  k  3 .
 3  5 k 2 

P24. Rezolvați, cu regula lui Cramer, sistemul liniar

 x1  kx2  x3  2
 2
k x1  5x 2  8 x3  0 .
 x  2 x  3x  1
 1 2 3

P25. Rezolvați, cu metoda Gauss, sistemul liniar

2 x1  x2  kx3  1

 x1  k x2  5x3  2 .
2

 7 x  x  3x  1
 1 2 3
 P26. Rezolvați, cu metoda Gauss–Jordan, sistemul liniar
 x1  x2  3x3  1

 x1  kx2  k x3  0 .
2

  x  5x  4 x  1
 1 2 3

P27. Rezolvați, cu trei zecimale exacte, cu metoda iterațiilor, sistemul liniar

 2kx1  x2  x3  1

 x1  k x2  2 x3  2 ,
2

 x  2 x  5 x  3
 1 2 3

pornind cu x 0   β .

P28. Rezolvați, cu trei zecimale exacte, cu metoda Gauss–Seidel, sistemul liniar

 k 2 x1  x2  x3  1

2 x1  6kx2  x3  2 ,
 x  3x  10 x  3
 1 2 3

pornind cu x 0   β .

P29. Rezolvați, cu două zecimale exacte, cu metoda relaxării, sistemul liniar

 5x1  x 2  2 x3  1

 x1  5kx2  x3  0 ,
 x  2 x  k 2 x  1
 1 2 3

pornind cu x 0   β .

P30. Rezolvați, în trei pași, cu metoda iterațiilor, sistemul neliniar

 x12  x22 k  1
 x1 1 ,
e  ln x2  1  1
pornind cu x 0   0,9 0 .
T

P31. Rezolvați, în trei pași, cu metoda Newton, sistemul neliniar

sin x1   e x2 1  1
 2 k ,
 x1   ln x2  1
pornind cu x 0   1,1 0,9 .
T

P32. Rezolvați, în trei pași, cu metoda Newton–Raphson, sistemul neliniar

coskx1   e x1  2  2
 ,
 ln x1  1  x2  2
pornind cu x 0   0,1 2,1 .
T
 P33. Rezolvați, în doi pași, cu metoda gradientului, sistemul neliniar
kx1  k 2 x2  0
 2 ,
 x1  k x2  0
3 3

pornind cu x 0   0,1 0,1 .

T

P34. Se dă tabelul de date

y  f x 
x
1 k
0 k 1
1 k
2 k 1
3 k
Să se determine polinomul de interpolare Lagrange.

 
P35. Fie funcția f : 0,   R ,
 2
f x   sin kx   cosk 2 x  .
Să se calculeze f x  , f x  , f x  , f iv  x  , f v  x  , dezvoltările în serie Taylor

corespunzătoare în jurul punctului x  0 , aproximațiile succesive pentru f   și să se
4
compare valorile aproximative obținute cu valoarea reală a funcției.

P36. Fie f : R  R ,
f x   x 5  kx 4  3x 3  k 2 x 2  2kx  2
și h  0,5 .
Să se calculeze y , 2 y , 3 y , 4 y , 5 y , 6 y .

P37. Fie x  1 și h  k .
Să se calculeze x 1 , x 2  , ..., x 6  .

P38. Se dă tabelul de date

y  f x 
x
2 1
1 k
0 0
1 k
2 1
Să se determine polinomul de interpolare Newton înainte și o valoare aproximativă
pentru f  1,8 .
 P39. Se dă tabelul de date
x y  f x 
0 k2
1 k
2 1
3 0
4 k

Să se determine polinomul de interpolare Newton înapoi și o valoare aproximativă

pentru f 3,7 .

P40. Se dă tabelul de date

x y  f x 
0 2
1 k
2 3k
3 k
4 k
5 0
Să se calculeze, folosind dezvoltarea în serie Taylor, valori aproximative pentru f 1 ,
..., f 4 , f 1 , ..., f 4  .

P41. Se dă tabelul de date

x y  f x 
0 1
1 2
2 k
3 1
4 0
Să se calculeze, folosind polinoamele de interpolare, valori aproximative pentru f 1 ,
f 2 , f 3 , f 1 , f 2 , f 3 .

P42. Să se calculeze, cu formula trapezelor, cu pasul h  0,1 , integrala

2
x k
I  1 5  coskx  dx .

P43. Să se calculeze, cu formula Simpson, cu pasul h  0,1 , integrala

sin kx 
1
I   7  cos kx  dx .
0
2

P44. Să se calculeze, cu formula Cebâșev în două puncte, integrala

ln x 2  k 
1
I   dx .
1
e kx  6
 P45. Să se calculeze, cu formula Cebâșev în trei puncte, integrala
coskx 2 
1
I   dx .
1
1  coskx  3

P46. Să se determine polinomul Legendre de gradul cinci și rădăcinile sale.

P47. Să se calculeze, cu formula Gauss în două puncte, integrala

1
ex
I   dx .
1
3  e kx

P48. Să se calculeze, cu formula Gauss în trei puncte, integrala

2  sin kx 4 
1
I   dx .
1
3  coskx 5 

Obs. Parametrul k se calculează cu relația

k  Serie  0,3  Grupa  0,1  Subgrupa  0,01  Nrordine ,
unde
 16 pentru AR
 12 pentru IEI

Serie   .
 8 pentru ITT
4 pentru TCM

Exemplu. Studentul X este la ITT, grupa 2, subgrupa 5 și are numărul de ordine în

subgrupă 24. Rezultă
k  8  0,3  2  0,1 5  0,01  24  9,34 .