IMPLICAȚIILE ȘI EFECTELE CONTRABANDEI

1. Contrabanda simplă - prezentarea incriminării în evoluţia sa.

Contrabanda îşi găseşte reglementarea în prevederile art. 270 şi art. 271 din

Codul Vamal al României1.
Infracţiunea de contrabandă simplă, în forma iniţială a noii reglementări,
respectiv la adoptarea noului Cod Vamal, era prevăzută în art. 270 care prezenta un
singur alineat potrivit căruia: "Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice
mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru
control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare
de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi".
Ulterior, în anul 2009, Guvernul României a constatat că reglementarea iniţială
este insuficientă, şi pentru a înlătura aspectele sesizate2 a adoptat Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea
nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României3, care, potrivit articolului unic,
stabileşte că:
După alineatul (1) al articolului 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal
al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19
aprilie 2006, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte
potrivit alin. (1) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru
controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor
care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a
mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse
accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri."

1
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în M. Of. nr. 350 din 19
aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. A intrat în vigoare la 60 zile de la
publicare în conformitate cu prevederile art. 288 alin. (1) din acelaşi act normativ ;
2
A se vedea preambulul la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  33/2009 pentru
completarea art. 270 din Legea nr.  86/2006 privind Codul vamal al României;
3
Publicată în M. Of. nr. 226 din 7 aprilie 2009, a fost aprobată cu modificări prin Legea
nr. 291/2009, publicată în M. Of. nr. 645 din 1 octombrie 2009;

1
 Guvernul României a constatat că reglementarea nu ţine pasul cu amploarea şi
diversitatea fenomenului infracţional şi că se impune, printre altele, necesitatea
asigurării unei mai bune monitorizări a agenţilor economici4 din domeniul
comerţului cu produse accizabile, motiv pentru care a adoptat Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea
evaziunii fiscale5, prin care s-au adus modificări şi completări mai multor acte
normative printre care şi Codului Vamal.
Prin art. IX pct. 1 al acestei ordonanţe s-a dispus că: «La articolul 270, alineatul
(2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte
potrivit alin. (1):
a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul
vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care
trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a
mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse
accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin
locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a
bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea
în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul
produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau
mărfuri;
c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal".
Deopotrivă, prin art. IX pct. 2 s-a prevăzut că: La articolul 270, după alineatul
(2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1)
colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,
desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim
vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii
acesteia"».

4
A se vedea preambulul la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010;
5
Publicată în M. Of. nr. 421 din 23 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

2
 2. Prezentare succintă a infracţiunii prevăzute în art. 270 alin. (1)  Codul
Vamal.

În alin. (1) al art. 270 din Codul Vamal se prevede că "Introducerea în sau

scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri
decât cele stabilite pentru control vamal" constituie infracţiunea de contrabandă şi
se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Conţinutul incriminării nu ridică probleme de înţelegere şi interpretare. Totuşi,
pentru ca fapta de introducere sau scoatere din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor
sau mărfurilor, să fie infracţiune, trebuie să se săvârşească "prin alte locuri decât
cele stabilite pentru controlul vamal", respectiv în afara punctelor de trecere a
frontierei, întrucât regula este ca punctele vamale să fie stabilite corespunzător
punctelor de trecere a frontierei.
Conţinutul sintagmei "prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul
vamal" a suferit modificări datorită evoluţiei în timp a legislaţiei în materie.
Pe de o parte, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 710/19966 privind intrarea,
ieşirea din ţară şi tranzitul mărfurilor purtătoare de accize, care prevedea la art. 1
că "Intrarea, ieşirea şi tranzitul mărfurilor purtătoare de accize sunt permise numai
prin vămile autorizate în acest scop conform listei-anexă care face parte integrantă
din prezenta hotărâre", însemna că era incriminată fapta de introducere sau
scoatere a bunurilor prin alte puncte vamale decât cele autorizate pentru controlul
vamal în cazul mărfurilor purtătoare de accize, iar, pe de altă parte, în cazul
celorlalte bunuri, prin alte locuri decât punctele vamale şi locurile destinate
controlului vamal.
Prima situaţie a fost analizată amplu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o
decizie de speţă7 consacrând interpretarea de mai sus.

6
Publicată în M. Of. nr. 200 din 27 august 1996, cu completările ulterioare, şi abrogată prin
Hotărârea Guvernului nr. 157/2012 ;
7
A se vedea ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 1230/2011, text disponibil la adresa electronică
www.scj.ro : "Pentru existenţa infracţiunii de  contrabandă  prevăzută în art. 270 alin. (1), cerinţa
este doar aceea ca mărfurile - indiferent de natura acestora - să fie introduse sau scoase din
ţară, prin orice mijloace şi prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, în timp ce
pentru existenţa modalităţii prevăzute în alin. (2) se cer alte condiţii speciale: mărfurile să fie
introduse sau scoase din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal şi să reprezinte,
totodată, mărfuri plasate sub un regim vamal a căror valoare în vamă este mai mare de 20.000
lei (...). Efectuarea mai multor transporturi de ţigări prin vămi neautorizate, are semnificaţia
ieşirii din ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamă".

3
 Prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 157/2012, a fost abrogată
hotărârea menţionată. În nota de fundamentare a hotărârii de abrogare, Guvernul
şi-a motivat opţiunea de abrogare a Hotărârii Guvernului nr. 710/1996 cu
modificările ulterioare, în sensul că aceasta nu mai corespundea realităţilor
economice, de fiscalitate, relaţiilor sociale intracomunitare, abrogarea devenind
imperios necesară. După abrogarea respectivei ordonanţe, care stabilea punctele
vamale prin care intrau sau ieşeau produsele accizabile, rezultă că de la data de 16
martie 2012, când a fost publicată hotărârea abrogatoare, produsele accizabile pot
intra şi ieşi din ţară prin orice punct vamal existent.
Considerăm că incriminarea nesuportând nicio modificare, rezultă că de la
aceeaşi dată sintagma "prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal" are
sensul "prin alte locuri decât prin punctele vamale" excluzându-se astfel vămile
autorizate.

3. Câteva consideraţii în legătură cu infracţiunile prevăzute în art. 270 alin.

(2) Codul Vamal.

Infracţiunile prevăzute în art. 270 alin. (2) din Codul Vamal, constau în

introducerea în sau scoaterea din ţară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal,
prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie
plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor
sustrase este mai mare de 20.000 lei, în cazul produselor supuse accizelor şi mai
mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri [lit. a)]; introducerea în
sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru
controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor
care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a
mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse
accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri [lit. b)];
înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal [lit. c)]. Din
conţinutul primelor două texte corespunzătoare alin. (2) al articolului, rezultă,
printre altele, că, pentru ca fapta de sustragere de la controlul vamal a bunurilor sau
mărfurilor care trebuie plasate într-un regim vamal să fie infracţiune, trebuie ca
valoarea acestora să fie mai mare de 20.000 lei, în cazul produselor supuse
accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri, dacă
făptuitorul "în decursul unui an" nu a mai săvârşit fapta respectivă.
4
 Practic, legiuitorul a prevăzut o limită minimă valorică, de la care fapta
săvârşită pentru prima dată în decursul unui an este infracţiune.
Ceea ce se situează sub nivelul valoric prevăzut în alin. (2) lit. a) al art. 270 din
Codul Vamal, corespunde reglementării prevăzute în art. 653 alin. (1) lit. a) cu
referire la alin. (2) din Regulamentul vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 707/20068. Conform acestei dispoziţii, "Constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de la 3.000 la 8.000 lei: a) sustragerea de la controlul
vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În
acest caz bunurile se confiscă".
Conform art. 653 alin. (2) din Regulamentul vamal, "În cazul în care
contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile,
contravenţia se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea
bunurilor sustrase de la controlul vamal şi reţinerea mijlocului de transport folosit
la săvârşirea contravenţiei până la plata amenzii".
În cazul în care fapta de sustragere de la controlul vamal se săvârşeşte de două
ori în decursul unui an, corespunzător incriminării din alin. (2) lit. b) al art. 270 din
Codul Vamal, făptuitorul nu mai beneficiază de un prag valoric de la care fapta să
fie infracţiune, astfel că, potrivit voinţei legiuitorului, fapta este infracţiune
indiferent de valoarea în vamă a bunurilor sau mărfurilor, optându-se la redactarea
incriminării pentru formula "dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor
sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai
mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri".
Astfel prezenta incriminare nu îşi găseşte un corespondent în reglementarea
contravenţională.
Dat fiind faptul că obiectul material al unei infracţiuni este reprezentat de
“entitatea materială sub care se exprimă valoarea socială împotriva căreia se
îndreaptă activitatea infracţională” 9, în acest caz, obiectul material al infracţiunii
analizate îl reprezintă - potrivit textului legal -, bunurile sau mărfurile sustrase de
la controlul vamal cu ocazia introducerii sau scoaterii lor din ţară.
În lipsa precizării înţelesului în textul incriminator a unor termeni precum acelea
de “bunuri sau mărfuri” 10, se va face raportarea la alte domenii, respectiv ramuri
de drept, dar şi prin analiza în ansamblu a prevederilor Legii
8
Publicată în M. Of. nr. 520 din 15 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
9
A se vedea C. Mitrache, Cr. Mitrache, Drept penal român partea generală, ed. a VII-a,
revăzută şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 118.

5
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Astfel, noţiunea de “bunuri” ar
trebui explicată prin referire la prevederile Codului civil, dar şi ţinând cont de
opiniile doctrinare. Codul civil foloseşte termenul de “bun” cu două sensuri unul
extins şi altul restrâns. Lato sensu, prin bun sunt desemnate atât lucrurile cât şi
drepturile privitoare la acestea, iar stricto sensu, sunt desemnate numai lucrurile
asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale. În lipsa unei definiţii a “bunului” în
legislaţia civilă, deşi există numeroase texte ce folosesc cuvântul bun sau lucru,
această sarcină a revenit doctrinei. Potrivit literaturii juridice 11 “prin bun (n.a. în
sens restrâns) se înţelege o valoare economică ce este utilă pentru satisfacerea
nevoilor materiale ori spirituale ale omului şi este susceptibilă de apropriere sub
forma dreptului patrimonial”. Având în vedere această definiţie stricto sensu,
precum şi criteriile de clasificare a bunurilor reiese că noţiunea de “bun”, ca obiect
material al laturii obiective a infracţiunii analizate, desemnează bunurile mobile
corporale, adică acele bunuri care se pot transporta de la un loc la altul şi care au o
existenţă materială, fiind uşor perceptibilă simţurilor omului. În ceea ce priveşte
termenul de “mărfuri”, acesta trebuie explicat prin raportare la domeniul economic.
Astfel, prin noţiunea de mărfuri se desemnează acele bunuri care servesc
producţiei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinate vânzării-cumpărării prin
tranzacţii de piaţă (inclusiv import-exportul). În concluzie, în categoria bunurilor
şi mărfurilor ce fac obiectul material al acestei infracţiuni intră orice bunuri mobile
cum ar fi: haine, autovehicule, metale şi pietre preţioase precum şi obiecte
confecţionate din acestea, tutunul şi produsele din tutun, cafeaua, alcoolul şi
produsele din alcool, etc.12.
Simpla identificare a obiectului material nu este suficientă pentru calificarea
faptei ca infracţiune, ci este necesar ca în legătură cu acesta să se îndeplinească o
cerinţă esenţială, aceea de plasare a bunului sau mărfii sub un regim vamal 13. Cu
alte cuvinte, obiect material al infracţiunii îl reprezintă orice bunuri sau mărfuri
10
Atunci când ne referim la “sume de bani importante” avem în vedere numerarul a cărui
valoare depăşeşte 10.000 euro sau echivalentul acesteia, valoare de la care survine obligaţia
declarării sumei la intrarea sau ieşirea în/din spaţiul UE.
11
Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de editură şi presă ŞANSA, p. 90.
12
Trebuie precizat însă că, dacă bunurile sau mărfurile sustrase de la controlul vamal cu ocazia
introducerii sau scoaterii lor din ţară sunt din categoria armelor, muniţiei, materialelor
explozibile, drogurilor, precursorilor, materialelor nucleare sau a altor substanţe radioactive,
substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase ne vom afla în prezenţa
infracţiunii de contrabandă  calificată (faptă prevăzută şi pedepsită de art. 272 din Legea
nr. 86/2006) întrucât bunurile din aceste categorii formează obiectul material al acelei
infracţiuni.

6
care se află în sfera patrimonială a făptuitorului şi pentru care legea stabileşte un
regim vamal la trecerea acestora peste frontiera de stat.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută în alin. (2) lit. c) "înstrăinarea sub
orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal", fapta de înstrăinare este
infracţiune indiferent de valoarea bunurilor sau a mărfurilor înstrăinate, întrucât
nici incriminarea aceasta nu are corespondent printre contravenţiile prevăzute de
Regulamentul vamal.

4. Infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) Codul Vamal.

Din conţinutul incriminării, prezentat mai sus, rezultă, fără dubiu, că suntem în
prezenţa unei infracţiuni, care prin voinţa legiuitorului este "asimilată" infracţiunii
de contrabandă, ea nefiind prin natura ei o infracţiune de contrabandă.
În general, atât potrivit actualei reglementări14, cât şi reglementării anterioare15,
infracţiunea de contrabandă se circumscrie conţinutului termenilor de sustragere de
la controlul vamal a bunurilor ori mărfurilor prin introducerea sau scoaterea din
ţară, ori, a sintagmei "trecere peste frontieră". Necesitatea introducerii alin. (3) al
art. 270 din Codul Vamal, a fost justificată în expunerea de motive a actului de
adoptare16.
Ca tehnică de redactare însă, legiuitorul a folosit procedura normei incomplete
şi pentru a-i întregi conţinutul, a făcut trimitere la pedeapsa prevăzută în alin. (1).
Stabilind o pedeapsă corespunzătoare incriminării din alin. (1) (constând în
introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor),
constatăm că legiuitorul a atribuit faptei reglementate de alin. (3) al art. 270,
constând în "colectare, deţinere, producere, transport, preluare, depozitare, predare,
13
Conform art. 4 pct. 20 din Legea nr.  86/2006, noţiunea de regim vamal presupune “aflarea
bunului sau mărfii într-una din următoarele situaţii:
a) punerea în liberă circulaţie;
b) tranzitul;
c) antrepozitarea vamală;
d) perfecţionarea activă;
e) transformarea sub control vamal;
f) admiterea temporară;
g) perfecţionarea pasivă;
h) exportul;”.
14
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României .
15
Legea nr. 141/1997 publicată în M. Of. nr. 180 din 1 august 1997, cu modificările ulterioare.
16
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii
fiscale, prin care s-au adus modificări şi completări mai multor acte normative printre care şi
Codului vamal.

7
desfacere şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor ce trebuie plasate sub un regim
vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii
acesteia", acelaşi pericol social generic, deşi infracţiunea este una doar "asimilată"
şi fără putinţă de tăgadă este subsecventă săvârşirii infracţiunii propriu-zise
de contrabandă, este o infracţiune derivată. Este de asemenea fără îndoială, că
stabilirea pedepsei, intră în atribuţiile organului legiuitor, care apreciază în funcţie
de o serie de criterii printre care şi frecvenţa fenomenului infracţional.
Considerând, aşa cum apare în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 54/2010, pe de o parte necesitatea incriminării, dar pe de altă parte, necesitatea
unei ferme sancţionări, s-a ajuns la forma de incriminare existentă şi cunoscută
astăzi. Incriminarea, prezintă unele neajunsuri în raport cu faptele care fac obiect
de reglementare în alin. (1), respectiv, alin. (2) al aceluiaşi articol, respectiv cele de
la lit. a) şi b), aşa cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 54/2010.

5. Comparaţie între infracţiunea prevăzută în alin. (3) şi cele prevăzute în

alin. (1) şi (2) lit. a) şi b) ale art. 270  din Codul Vamal din perspectiva
pericolului social generic al faptelor 17.

Având în vedere cele expuse mai sus, fapta prevăzută în alin. (1) constând în
"introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau
mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal" nu prevede în
conţinutul său o limită ori prag valoric al bunurilor ori mărfurilor de la care fapta
să fie infracţiune. Această incriminare nu are corespondent în prevederile
Regulamentului de aplicare a Codului vamal, respectiv art. 651-653.
De aici rezultă că fapta este infracţiune indiferent de valoarea bunurilor ori
mărfurilor introduse sau scoase din ţară.
Infracţiunea prevăzută în alin. (2) al art. 270 din Codul Vamal, stabileşte, după
cum rezultă din chiar conţinutul său, la lit. a) două praguri valorice atunci când
fapta se săvârşeşte prin sustragere de la controlul vamal prin locurile stabilite
pentru controlul vamal, unul de 20.000 lei şi celălalt de 40.000 lei, după cum

17
Infracţiunea de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României
– Radu Burlacu , judecător, Secția Penală – Tribunalul Brăila, Publicat în "REVISTA PANDECTELE ROMÂNE" cu
numărul 5 din data de 31 mai 2013

8
bunurile sunt sau nu purtătoare de accize. Ceea ce se situează sub aceste praguri
valorice, reprezintă contravenţia prevăzută de art. 653 alin. (1) lit. a) în referire la
alin. (2) când fapta priveşte produse accizabile.
Din perspectiva pragurilor valorice se observă că, legiuitorul în alin. (3) al art.
270, nu a prevăzut praguri valorice, iar limitele de pedeapsă le-a stabilit făcând
trimitere la alin. (1), de altfel limite aplicabile tuturor celor trei alineate.
Bunurile, obiect al infracţiunii prevăzute în alin. (3), pot proveni din fapta
săvârşită conform alin. (1) sau pot proveni din faptele săvârşite conform alin. (2)
lit. a), b) şi c).
Fapta prevăzută în alin. (3) în lipsa pragurilor valorice, este întotdeauna
infracţiune cu precizările făcute mai sus; dar faptele din care provin aceste bunuri
nu sunt întotdeauna infracţiuni, cele de la alin. (2) lit. a) sunt infracţiuni numai
când valoarea în vamă este mai mare de 20.000 lei şi respectiv 40.000 lei.
În condiţiile expuse se ridică cel puţin două probleme:
1) Bunurile obiect al faptei de sustragere de la controlul vamal, săvârşită în
modalitatea prevăzută în alin. (2) lit. a) dacă au o valoare în vamă sub 20.000 lei,
respectiv 40.000 lei, fapta de sustragere este contravenţie potrivit art. 653 alin. (1)
lit. a) şi respectiv alin. (2) din Regulamentul vamal, dar dobândirea acestora este
infracţiune în raport cu prevederile art. 270 alin. (3) cu referire la alin. (1) al
aceluiaşi articol.
2) Fapta săvârşită în condiţiile alin. (3) deşi este o infracţiune derivată,
corelativă şi subsecventă, o infracţiune a cărei existenţă depinde de existenţa celei
principale sau premisă, este întotdeauna infracţiune indiferent de valoarea în vamă
a bunurilor, deşi fapta din care provin bunurile, datorită valorii acestora poate fi
contravenţie.

Infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) constând în colectare, deţinere,

transport, (...), a bunurilor provenite din faptele săvârşite potrivit alin. (1) şi alin.
(2) este o infracţiune care fără îndoială prezintă pericol social, pentru că prin
această faptă, bunurile obiect al ambelor infracţiuni de contrabandă, ajung la

9
consumator, îşi pierd urma, sunt mai greu identificate şi fac mai grea recuperarea
acestora.18
Însă, este discutabil dacă acest pericol social este egal cu cel al faptelor din care
provin bunurile, întrucât din textele de incriminare rezultă că legiuitorul le-a
atribuit un pericol social generic egal, prevăzând pedepse egale pentru toate
infracţiunile. Infracţiunea prevăzută în alin. (3) este asimilată infracţiunii
de contrabandă, nu este o infracţiune propriu-zisă de contrabandă şi fiind corelativă
celor de contrabandă din care provin bunurile, derivată din acestea, nu poate avea
pericolul social decât, cel mult egal cu al celor principale. Această infracţiune este
prin elementul său material o infracţiune de tăinuire, care priveşte bunuri de un
anumit specific, respectiv bunuri provenind din contrabandă, a căror dobândire,
ascundere, afectează bugetul consolidat al statului.
Înainte de adoptarea textului alin. (3), prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 54/2010, în lipsa unui text special, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie19  a apreciat
că "activitatea inculpatului care în lipsa unei înţelegeri prealabile şi ulterior
consumării infracţiunii de contrabandă, acordă sprijin în transportul mărfii
introduse ilegal în România contra unei sume de bani, cunoscând că bunurile
provin din activităţi de contrabandă, constituie infracţiunea de tăinuire, şi nu de
complicitate la contrabandă, întrucât nu există complicitate posterioară, fiindcă nu
se poate sprijini activitatea de realizare a unei fapte după ce aceasta s-a terminat".
Infracţiunea prevăzută în alin. (3) este o infracţiune subsecventă, a cărei
existenţă depinde de infracţiunea principală, care constituie situaţia premisă şi în
lipsa căreia, nu poate exista, lipsind obiectul material al infracţiunii. Şi în cazul
infracţiunii prevăzute în alin. (3), ca şi în cazul celorlalte infracţiuni derivate
precum tăinuirea, favorizarea infractorului, aceasta împrumută din caracterul faptei
din care provine bunul sau produsul ori folosul infracţiunii20.
Această din urmă faptă, împrumutând din caracterul celei dintâi, împrumută şi
din pericolul social, dar niciodată la nivelul celui corespunzător faptei principale,
cu atât mai mult nu poate avea un pericol social mai mare, neputând să fie transmis
mai mult decât este deținut.

18
A se vedea V. Dongoroz, Tăinuirea (Infracţiuni contra avutului personal sau particular),
în "Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea specială", vol. III, de V. Dongoroz
ş.a., Ed. Academiei Române, Bucureşti, pp. 569 şi urm.
19
ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 2743/2008, text disponibil la adresa electronică
www.portal.just.ro..
20
A se vedea V. Dongoroz, op. cit., p. 569.

10
 În practica legislativă, respectiv la incriminarea tăinuirii şi a favorizării
infractorului, legiuitorul penal, în Codul penal de la 1968, cu modificările şi
completările ulterioare, a prevăzut pedepse cuprinse între 3 luni şi 7 ani, "fără ca
sancţiunea aplicată să poată depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea
din care provine bunul tăinuit", respectiv "pedeapsa aplicată favorizatorului nu
poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor"21.
Potrivit actualei incriminări a faptei de "colectare, deţinere, producere, transport,
preluare, depozitare" prin prevederile art. 270 alin. (3), se ajunge la situaţia
paradoxală ca fapta de sustragere de la controlul vamal incriminată de alin. (2)
lit. a) a aceluiaşi articol, să fie contravenţia prevăzută de art. 653 alin. (1) lit. a) cu
referire la alin. (2) din Regulamentul vamal aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 707/2006, când valoarea în vamă a bunurilor sustrase de la controlul vamal este
sub 20.000 lei, respectiv sub 40.000 lei, după cum acestea sunt sau nu purtătoare
de accize, iar fapta subsecventă, derivată să fie infracţiune.

6. Jurisprudență. Studiu de caz 22.

21
A se vedea art. 221 şi art. 264 Cod Penal.
22
Hotărâre nr. 847 / 06.07.2016 – Secția Penală – Curtea de Apel Timișoara.

11
 Prin sentinţa penală nr. 12 din 11.02.2016, pronunţată de Judecătoria Reşiţa în
dosarul nr. XXXX, în temeiul art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 (Codul
Vamal), a fost condamnat inculpatul Ţ.S. la pedeapsa de  3 (trei) ani
închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „colectarea, deţinerea, producerea,
transportul, preluarea, depozitare, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin
din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”.
În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 66 al. 1 lit. a,
lit. b C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte
funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de
stat pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 65 al. 1 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 66 al. 1 lit. a, lit. b C. pen.,
respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe durata
executării pedepsei principale.
În temeiul art. 91 Cod pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, conform
dispoziţiilor art. 92 C. pen.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata
termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraș - Severin
la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5
zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor
sale de existenţă.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C. pen., s-a impus inculpatului să execute
următoarea obligaţie:
- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de
către serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraș - Severin sau organizat
în colaborare cu instituţii din comunitate.
12
 În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-
a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în
cadrul Primăriei Reşiţa sau în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de
Muncă Caraș – Severin, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În temeiul art. 68 al. 1 lit. b C. pen., executarea pedepselor complementare
începe de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 91 alin. 4 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra
dispoziţiilor art. 96 C. pen., privind cazurile şi condiţiile în care suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere poate fi revocată.
În temeiul art. 112 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri
ridicate de la inculpatul Ţ.Ş. la data de 15.07.2014, respectiv: cantitatea de
450(patrusutecincizeci) pachete de ţigarete netimbrate marca TROKADERO
SLIMS, care se află în Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliţie
Judeţean Caraș - Severin, conform dovezii nr. xxxxxx/18.07.2014, precum şi a
sumei de 852 de lei, în contul xxxxxxx, deschis la Raiffeisen Bank Agenţia Reşiţa
(foaia de vărsământ nr. 30 din data de 04.08.2014).
În temeiul art. 397 alin. (1) C. pr.pen., s-a luat act că a fost achitat
prejudiciul către partea civilă - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice
Timişoara. În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata
sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reşiţa din data de
26.02.2015 întocmit în dosarul de urmărire penală nr. 394/P/2014, înregistrat pe
rolul Judecătoriei Reşiţa la data de 05.03.2015 sub dosar nr. XXXX, s-a dispus
trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Ţ.Ş. pentru săvârşirea
infracţiunii de contrabandă, respectiv colectare, deţinere, producere, transport,
preluare, depozitare, predare, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor
care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din
contrabandă, faptă prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, modificată prin
OUG 54/2010. Prin acelaşi act de sesizare s-a dispus clasarea cauzei, întrucât fapta
nu există, privind pe numitul P.D., persoană faţă de care s-au efectuat cercetări
pentru săvârşirea infracţiunii de colectarea, deţinerea, producerea, transportul,
preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor
care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din

13
contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3
din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, modificată prin O.U.G nr. 54/2010.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în fapt că în data de 15.07.2014
inculpatul Ţ.Ş. a transportat cu autoturismul marca FORD FIESTA, înmatriculat cu
numărul XXXXXX, cantitatea totală de 450 (patrusutecincizeci) cartuşe ţigarete
marca TROKADERO SLIMS de provenienţă străină, netimbrate, având amenajat
sub caroseria autoturismului un spaţiu special pentru susţinerea roţii de rezervă,
unde era montat un cauciuc decupat folosit pentru ascunderea de ţigări, precum şi
sub capitonajele părţii din spate a autoturismului.
Situaţia de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost dovedită cu
următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (fila10 d.u.p.)
şi proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare (fila 11 d.u.p.); declaraţiile
inculpatului Ţ.Ş. (filele 67-68, 72-73 d.u.p.); declaraţia martorului I.G.M. (fila 767
d.u.p.); procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (filele 14-17 d.u.p.) şi
planşele foto întocmite cu ocazia constatării infracţiunii flagrante (filele 23-34
dosar); Încheierea nr.23 din data de 29.04.2014, pronunţată în dosarul nr. XXXX
de Judecătoria Reşiţa (filele 217-218 d.u.p.) şi mandatele de supraveghere tehnică
nr. 22, 23 şi 24/29.04.2014 (filele 219-221 dosar); Încheierea nr. 29 din data de
27.05.2014, pronunţată în dosarul nr. XXXX al Judecătoriei Reşiţa (filele 204-206
d.u.p.) şi mandatul de supraveghere tehnică nr. 31/27.05.2014 (fila 203 d.u.p.);
Încheierea nr. 31 din data de 23.06.2014, pronunţată în dosarul nr. XXXX al
Judecătoriei Reşiţa (filele 199-201 d.u.p.); procesele-verbale de consemnare a
convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Ţ.Ş. la nr. de telefon xxxxxxxxxxxx
şi xxxxxxxxxxxx (filele 135-194 d.u.p.) – suporturile optice şi audio care conţin
rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică sunt păstrate la sediul Parchetului
de pe lângă Judecătoria Reşiţa, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii;
procesul-verbal de control nr. 3368/17.09.2014 întocmit de Direcţia Regională
Vamală Timişoara, Biroul Vamal de Interior Caraș - Sevein (filele 61-64 d.u.p.);
fişa de cazier a inculpatului Ţ.Ş. (fila 83 d.u.p.).
Prin încheierea din data de 26.05.2015 (filele 23-24 ), judecătorul de cameră
preliminară din cadrul Judecătoriei Reşiţa, în baza art. 342 rap la art. 35 şi
art. 41 C.pr.pen., a constatat că Judecătoria Reşiţa este competentă să soluţioneze
cauza, iar în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării
instanţei cu rechizitoriul nr. 394/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Reşiţa privind pe inculpatul Ţ.Ş., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de
14
contrabandă, respectiv colectare, deţinere, producere, transport, preluare,
depozitare, predare, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie
plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă
prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, modificată prin OUG 54/2010, a
administrării probelor, precum şi actelor de urmărire penală.
De asemenea, s-a dispus începerea judecăţii, fixându-se termen de judecată
la data de 25.06.2015.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei se reţin următoarele:
În cursul urmăririi penale, prin procesul-verbal de control nr.
3368/17.09.2014 (fl.61-64 dup), inspectorii vamali din cadrul Direcţiei Generale
Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, Direcţia Regională Vamală, Biroului
Vamal de Interior Caraș - Severin au constatat că, prin deţinerea ilegală în ţară a
cantităţii de 450 de pachete ţigarete marca TROKADERO SLIMS, inculpatul Ţ.Ş.
a prejudiciat bugetul statului cu suma de 5186 de lei, din care: 438 de lei taxe
vamale; 3.598 de lei accize şi 1.151 de lei TVA.
La data de 30.10.2014, inculpatul a achitat prejudiciul, conform chitanţei nr.
xxxxxxx din data de 30.10.2014, suma de 5.164 de lei, şi respectiv, conform
ordinului de plată nr. 486-489/31.10.2014, suma de 297 lei (fl. 57 dosar).
În cursul judecăţii, persoana vătămată Direcţia Generală Regională a
Finanţelor Publice - Timişoara, nu s-a constituit parte civilă faţă de inculpat.
În faza de judecată, la termenul de judecată din data de 17.12.2015, a fost
audiat inculpatul Ţ.Ş.(fila 53), iar la termenul din data de 11.01.2016 inculpatului i
s-a luat supliment de declaraţie (fila 70).
În cursul judecăţii au fost audiaţi martorii B.I.(fila 71), I.G.(fila 73-74),
V. N.(fila 77).
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: bilet de ieşire din
spital din data de 04.07.2014 eliberat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa (filele
67-69).De asemenea, la dosarul cauzei a fost depusă fişa de cazier judiciar a
inculpatului (f. 33, 52, 66 dosar) şi înscrisuri în circumstanţiere (filele 34-40).
Analizând şi coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul
urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În fapt, la data de 15.07.2014, în jurul orelor 20.05, organele de poliţie din
cadrul I.P.J. Caraș - Severin au identificat şi oprit în trafic autoturismul marca
FORD FIESTA de culoare violet, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în

15
timp ce se deplasa pe DN 58 din direcţia Caransebeş către Reşiţa, fiind întocmit în
acest sens procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante.
A fost identificat conducătorul auto în persoana martorului I.G.M. din
Reşiţa. De asemenea, a fost identificat şi pasagerul care se afla pe bancheta din
spate, în persoana inculpatului Ţ.Ş., despre care existau date că se ocupă cu
transportul şi comercializarea ţigaretelor provenite din contrabandă.
Autoturismul a fost condus în curtea I.P.J. Caraș - Severin, unde s-a procedat
la controlul acestuia. Atât inculpatul Ţ.Ş., cât şi martorul I.G.M. au fost întrebaţi cu
privire la existenţa în autoturism a unor ţigarete provenite din contrabandă, ambele
persoane declarând verbal că nu transportă astfel de ţigarete.
Cu ocazia controlului autoturismului marca FORD FIESTA cu numărul de
înmatriculare XXXXXXXXX au fost identificate în total un număr de 45 de
cartuşe (450 de pachete) ţigarete marca TROKADERO SLIMS netimbrate, care
erau amplasate în locuri special amenajate, respectiv:
- sub caroseria autoturismului, într-un spaţiu special amenajat pentru susţinerea
roţii de rezervă unde era montat un cauciuc decupat, au fost identificate un număr
de 28 (douăzeci şi opt) cartuşe ţigarete marca TROKADERO SLIMS de
provenienţă străină, netimbrate;
- sub capitonajele părţii din spate a autoturismului au fost identificate un număr de
17 (şaptesprezece) cartuşe ţigarete marca TROKADERO SLIMS de provenienţă
străină, netimbrate.
Cu privire la cantitatea de ţigarete identificată în autoturism, inculpatul Ţ.Ş.
a declarat verbal faptul că le-a achiziţionat de la o persoană necunoscută dintr-o
piaţă din municipiul Lugoj, plătind în total suma de 3.375 lei. Asupra inculpatului
Ţ.Ş. a fost identificată suma de 852 lei, iar asupra martorului I.G.M. suma de 2.399
lei. Cantitatea de 450 pachete ţigarete marca TROKADERO SLIMS netimbrate şi
sumele de bani menţionate au fost ridicate de organele de poliţie în vederea
continuării cercetărilor şi depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Caraș –
Severin  (procesul-verbal nr. xxxxxx/18.07.2014 de la fila 35 dosar).
Suma de bani ridicată de la inculpat a fost depusă la Raiffeisen Bank cu
foaia de vărsământ nr. 30 din data de 04.08.2014 (fl. 46 dosar). În baza ordonanţei
nr. 394/P/2014 din data de 03.10.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria
Reşiţa (fl. 50 dosar) a fost restituită suma de 2.399 lei martorului I.G.M., sumă de
bani care fusese depusă la Raiffeisen Bank, nr. cont xxxxxxx, conform "Foaie de
vărsământ" din 21.08.2014.
16
 Direcţia Regională Vamală Timişoara, Biroul Vamal de Interior Caraș –
Severin a stabilit, prin procesul-verbal de control nr. 3368/17.09.2014 (filele 61-64
dup), că prejudiciul cauzat de inculpatul Ţ.Ş. pentru cantitatea de 450 de pachete
ţigarete marca TROKADERO SLIMS netimbrate deţinute şi identificate cu ocazia
controlului din data de 15.07.2014 este în sumă de 5.186de lei, din care: 438 lei
taxe vamale; 3.598 lei accize şi 1.151 lei TVA.În cursul urmăririi penale inculpatul
a achitat prejudiciul, conform chitanţei nr. xxxxxxx din data de 30.10.2014, suma
de 5.164 lei, şi respectiv, conform ordinului de plată nr.486-489/31.10.2014, suma
de 297 lei (fl. 57 dosar).
Prin încheierea nr. 23 din data de 29.04.2014, pronunţată în dosarul nr.
XXXX de Judecătoria Reşiţa (filele 217-218 dup) şi, respectiv, încheierea nr. 29
din data de 27.05.2014, pronunţată în dosarul nr. XXXX al Judecătoriei
Reşiţa (filele 204-206 dup), pe parcursul urmăririi penale a fost încuviinţată măsura
supravegherii tehnice privind comunicările - SMS, MMS, mesagerie vocală -
interceptate şi înregistrate a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul
Ţ.Ş., de la/către nr. de telefon xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx şi xxxxxxxxxxxx, de
la/către nr. de tel xxxxxxxxxxxx, de la /către telefonul având IMEI
xxxxxxxxxxxxxxx, în legătură cu faptele care au făcut obiectul prezentei cauze,
măsură ce a fost prelungită ulterior. Din convorbirile telefonice purtate de
inculpatul Ţ.Ş. în perioada 03.05.2014 – 02.07.2014 cu diferite persoane de pe
numerele de telefon xxxxxxxxxxxx şi xxxxxxxxxxxx şi consemnate în procesele-
verbale de la fl. 135-194 dup, a rezultat faptul că acesta se aprovizionează în mod
frecvent cu cantităţi mari de ţigarete de diferite mărci (Trokadero, Jing Ling,
Marble) provenite din contrabandă, pe care le depozitează la domiciliu, după care
le valorifică pe piaţa neagră din Reşiţa. De asemenea, tot din convorbirile
telefonice rezultă că inculpatul este „dealer” (distribuitor) de ţigarete, deoarece în
perioada respectivă a fost contactat telefonic de mai multe persoane care îi
solicitau să le aprovizioneze cu ţigarete, unele dintre acestea menţionând chiar
mărcile de ţigarete de care ar fi avut nevoie.
Săvârşirea faptei reţinută în sarcina inculpatului rezultă şi din cuprinsul
procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (filele 14-17 d.u.p.), semnat
fără obiecţiuni atât de către martorul I.G.M., cât şi de către inculpat, precum şi din
restul probelor administrate în cauză, respectiv, procesul-verbal de sesizare din
oficiu (fila10 d.u.p.), procesul-verbal de efectuare a actelor premergătoare (fila 11
d.u.p.); declaraţia martorului I.G.M.(fila 767 d.u.p.); planşele foto întocmite cu
17
ocazia constatării infracţiunii flagrante (filele 23-34 dosar); procesele-verbale de
consemnare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Ţ.Ş. la nr. de telefon
xxxxxxxxxxxx şi xxxxxxxxxxxx (filele 135-194 d.u.p.); procesul-verbal de control
nr. 3368/17.09.2014 întocmit de Direcţia Regională Vamală Timişoara, Biroul
Vamal de Interior Caraș – Severin (filele 61-64 d.u.p.).
Fiind audiat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii,
inculpatul Ţ.Ş. (filele 67-68, 72-73 d.u.p., filele 53-54 dos.inst.) a recunoscut că în
data de 15.07.2014 s-a deplasat împreună cu martorul I.G.M. la Caransebeş pentru
ca acesta din urmă să-şi cumpere un autoturism, după care s-a deplasat în
municipiul Lugoj, unde inculpatul a cumpărat ţigarete netimbrate de la o persoană
necunoscută, pe care le-a ascuns în autoturism pentru a nu fi depistat de poliţie. De
asemenea, inculpatul a declarat că a cumpărat respectivele ţigări, pentru consum
propriu. Apărarea inculpatului nu înlătură caracterul penal al faptei, întrucât
infracţiunea de contrabandă poate fi săvârşită în oricare din modalităţile alternative
prevăzute în textul de incriminare, în speţă fiind vorba de deţinerea şi transportul
acestor bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal. De asemenea, inculpatul
avea cunoştinţă despre faptul că ţigările proveneau din contrabandă, aspect
recunoscut cu ocazia audierii, dar şi evidenţiat prin modalitatea de transport a
acestora. În acest sens, se observă că inculpatul a amenajat locuri speciale în
interiorul autoturismului cu care obişnuia să transporte ţigaretele netimbrate, în
scopul de a nu fi descoperite la un eventual control.
Chiar şi martorii propuşi în apărare, respectiv B.I. şi V.N. (filele 71-72, 77
dos.inst.), au relatat că inculpatul obişnuia să îi aprovizioneze cu ţigări.
În drept, fapta inculpatului Ţ.Ş., care la data de 15.07.2014 a deţinut şi
transportat cu autoturismul marca FORD FIESTA, înmatriculat cu numărul
XXXXXXXXX, cantitatea totală de 450 (patrusutecincizeci) pachete ţigarete
marca TROKADERO SLIMS de provenienţă străină, ţigări care sunt produse
accizabile şi sunt supuse marcării, fără timbre fiscale aplicate de autorităţile din
România, despre care ştia că provin din contrabandă – aceste mărfuri trebuind
plasate sub un regim vamal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
de contrabandă, respectiv colectarea, deţinerea, producerea, transportul,
preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin
din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, faptă prev. de art. 270 alin.
3 din Legea nr. 86/2006.
18
 În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 270 alin. 3
din Legea 86/2006, aceasta a constat în acţiunea inculpatului care a deţinut în
vederea comercializării un număr de 450 de pachete de ţigarete marca
TROKADERO SLIMS, sustrase de la controlul vamal, marcate necorespunzător,
cu timbre de producţie externă, pentru care nu a prezentat acte justificative,
ţigaretele fiind produse accizabile, supuse unui regim vamal şi despre care
inculpatul cunoştea că provin din săvârşirea contrabandei, pricinuind o pagubă
patrimoniului persoanei vătămate.
Urmarea imediată constă în prejudiciul adus prin neplata de taxe şi
impozite. Astfel, prin procesul-verbal de control nr. 3368/17.09.2014, Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională Vamală – Biroul Vamal
Caraș – Severin a constatat că, prin deţinerea ilegală a cantităţii de 450 de pachete
ţigarete marca TROKADERO SLIMS nemarcate corespunzător, fără a fi
prezentate la biroul vamal, identificate cu ocazia controlului din data de
15.07.2014, s-a produs un prejudiciu în sumă totală de 5.186de lei, din care: 438 lei
taxe vamale; 3.598 de lei accize şi 1.151de lei TVA.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, fiind dovedită cu
actele contabile depuse la dosarul cauzei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie
directă, în accepţiunea art. 16 al. 3 lit. a Cod pen., întrucât aceasta a prevăzut
rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei.
Pentru existenţa laturii subiective a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. 3
din Legea nr. 86/2006 este necesară, pe lângă realizarea elementului material, şi
îndeplinirea unei condiţii constând în cunoaşterea faptului că bunurile fie provin
din săvârşirea contrabandei, fie sunt destinate săvârşirii acesteia. Ţigaretele care au
fost deţinute şi transportate de către inculpat erau netimbrate şi acesta a declarat că
le-a cumpărat în vederea comercializării, în scopul de a obţine un câştig, ceea ce
demonstrează că, avea cunoştinţă despre faptul că bunurile respective nu au fost
supuse controlului vamal.
În consecinţă, instanţa de fond a apreciat că s-a făcut dovada existenţei
infracţiunii de colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea,
depozitare, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie
plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt
destinate săvârşirii acesteia, prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, a
săvârşirii acesteia, cu vinovăţie, de către inculpat, astfel încât, în temeiul
19
art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., a pronunţat o soluţie de condamnare faţă de acesta şi
nu de achitare, astfel cum s-a solicitat în apărare.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de fond a ţinut seama de
criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 C.pen., care arată
că la stabilirea si aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a
acestui cod,de limitele de pedeapsă fixate în Legea nr.86/2006 pentru această
infracţiune, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana
infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, instanţa de fond a avut în vedere gradul deosebit de ridicat al
pericolului social prin faptele comise; valorile sociale care au fost vătămate;
modalitatea concretă de săvârşire a faptelor - inculpatul a deţinut şi transportat
ţigări netimbrate în vederea comercializării, având astfel dezvoltată o adevărată
reţea de furnizori şi de cumpărători, ţigări pe care le-a ascuns în spaţii special
amenajate ale autoturismului; numărul destul mare de ţigări netimbrate pe care le-a
deţinut inculpatul în vederea comercializării; atitudinea procesuală a inculpatului;
urmările faptelor comise - prejudiciul adus prin neplata de taxe şi impozite;
valoarea ridicată a prejudiciului produs.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a înţeles să comită
această infracţiune în scopul procurării de mijloace financiare, care să-i asigure un
anumite nivel de trai, aspect de natură să imprime faptei un grad ridicat de
periculozitate din moment ce reprezenta o adevărată îndeletnicire. Totodată, la
stabilirea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere
şi antecedenţa penală a inculpatului, care, aşa cum rezultă din fişa de cazier
judiciar (f. 33, 52, 66 dosar), nu este la primul conflict cu legea penală, faţă de
acesta fiind dispusă, printr-o ordonanţă a parchetului, o soluţie de scoatere de sub
urmărire penală tot pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, fiindu-i aplicată o
amendă administrativă, în sumă de 1000 lei. Prin comportamentul său ulterior,
inculpatul a dovedit faptul că nu a înţeles nici importanţa valorilor sociale ocrotite
şi nici clemenţa organelor judiciare cu ocazia constatării primelor încălcări ale legii
penale, ci, dimpotrivă, a perseverat în comportamentul infracţional, întărind
concluzia unei reacţii sociale mult mai severe.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 270 alin. 3 din Legea nr.
86/2006 (Codul Vamal), l-a condamnat pe inculpatul Ţ.Ş. la pedeapsa de 3 (trei)
ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „colectarea, deţinerea, producerea,
transportul, preluarea, depozitare, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau
20
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin
din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”, pedeapsă considerată a fi
de natură să ducă la atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei,
respectând totodată criteriul proporţionalităţii în raport de gravitatea infracţiunii şi
persoana inculpatului.
Aplicarea pedepselor complementare şi accesorii inculpatului s-a impus a fi
realizată atât în baza art. 67, art. 65 Cod pen., cât şi prin prisma Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a Protocoalelor
adiţionale la Convenţie şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2 şi art. 20 din Constituţia
României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de
către România prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, ţinând seama de natura faptei săvârşite, pericolul social concret a
infracţiunii şi mai ales persoana infractorului, faţă de antecedenţa sa penală,
instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea atât ca pedepse accesorii, cât şi
complementare, a drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 66 al. 1 lit. a, lit. b Cod
pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii
publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o
durată de doi ani după executarea pedepsei.
Prin urmare, în temeiul art. 67 alin. 2 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 66 al. 1 lit. a,
lit. b C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte
funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de
stat pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 65 al. 1 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 66 al. 1 lit. a, lit. b C. pen.,
respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe durata
executării pedepsei principale.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce a fost
aplicată inculpatului, instanţa de fond a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor
art. 91 C. pen., putându-se dispune suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, având în vedere cuantumul pedepsei aplicate (3 ani închisoare), lipsa
unor condamnări anterioare la pedeapsa închisorii mai mare de un an care sa atragă
starea de recidivă, aprecierea că pronunţarea condamnării constituie un avertisment
21
pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, el nu va mai săvârşi infracţiuni-
apreciere fundamentată pe circumstanţele personale ale inculpatului, constând în
vârsta şi integrarea sa pe deplin în familie şi în societate, faptul că nu s-a sustras de
la urmărire penală ori judecată. De asemenea, instanţa de fond a reţinut că
inculpatul, prin declaraţia dată în faţa instanţei (fila 70), şi-a manifestat acordul
pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.
În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa de fond a reţinut că persoana
vătămată nu s-a constituit parte civilă faţă de inculpat, întrucât acesta a achitat
prejudiciul în cursul urmăririi penale, conform chitanţei nr. xxxxxxx din data de
30.10.2014, suma de 5.164de lei, şi respectiv, conform ordinului de plată nr. 486-
489/31.10.2014, suma de 297 lei (filele. 57-58 d.u.p).
Împotriva sentinţei penale nr. 12 din 11.02.2016, pronunţată de Judecătoria
Reşiţa în dosarul nr. XXXX, a formulat apel inculpatul Ţ.Ş., înregistrat pe rolul
Curţii de Apel Timişoara la data de 30.03.2016 sub nr. XXXX. În cuprinsul
motivelor de apel formulate în scris, inculpatul Ţ. Ş. a solicitat desfiinţarea
sentinţei penale atacate şi achitarea sa de orice penalitate, în temeiul art. 16 lit.
b C.pr.pen., art. 396 alin. 5 C.pr.pen., întrucât nu a săvârşit cu vinovăţia prevăzută
de lege infracţiunea de contrabandă, precum şi restituirea bunurilor şi banilor
confiscaţi. A arătat inculpatul că a recunoscut că a cumpărat aceste ţigarete pentru
consum propriu, pentru sine şi pentru familia sa, dar şi pentru alţi consăteni din
localitatea sa de domiciliu, în care nu există nici un magazin alimentar măcar. Nu a
avut cunoştinţă că ţigaretele sunt de provenienţă străină şi provin din contrabandă.
A înţeles să achite prejudiciul către Biroul Vamal de Interior Caraș - Severin
pentru a dovedi buna-credinţă, dar niciodată nu a recunoscut infracţiunea de
contrabandă reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu. De asemenea, a arătat că deţine
în localitatea Stăncilova o gospodărie mare, ţărănească, cu multe terenuri agricole
şi oferă ţigări şi alimente sătenilor în schimbul muncii prestate în beneficiul său. A
precizat că pedeapsa aplicată este mult prea mare raportat la vârsta sa înaintată şi
handicapul de care suferă.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate în raport de actele
şi lucrările dosarului, dar şi în raport de criticile invocate de apelant, precum şi din
oficiu, conform dispoziţiilor art. 417 Cod procedură penala, Curtea constată că
apelul declarat de inculpat este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Instanţa de apel îşi însuşeşte starea de fapt reţinută de prima instanţă, precum
şi raţionamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze
22
ale procesului penal, respectiv urmărire penală şi judecată şi din care rezultă
vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.
Solicitarea inculpatului privind achitarea sa, în baza art.16 alin.1 lit.c C.p.p
pe motiv că lipseşte condiţia cerută imperativ de legiuitor sub forma vinovăţiei, şi
anume a cunoaşterii faptului că acele bunuri provin sau nu din contrabandă sau
sunt destinate acesteia, este nefondată.Astfel, apărarea inculpatului este în sensul
că a cumpărat pachetele de ţigări de la o persoană necunoscută, abordare care, doar
în opinia inculpatului ar demonstra necunoaşterea împrejurării esenţiale că
respectivele ţigări provin din contrabandă. Referitor la cantitatea de ţigări
identificată asupra inculpatului şi provenienţa acesteia, Curtea de Apel reţine că,
potrivit dispoziţiilor art. 142, art.199 Cod Fiscal, o persoană fizică poate intra pe
teritoriul Uniunii Europene fără a avea obligaţia plăţii accizelor şi TVA, cu 200
ţigări sau 40 ţigarete, fiecare din cantităţile menţionate reprezentând, în sensul alin.
4 al art. 8 Directiva 2007/74/C.E., 100% din totalul admis pentru produsele din
tutun. Asupra inculpatului a fost identificată o cantitate de 450 de pachete de ţigări
marca TROKADERO SLIMS netimbrate cu privire la care inculpatul nu a
prezentat niciun document justificativ care să ateste posesia legală a produselor.
Produsele accizabile - ţigarete definite la art.206 ind.15 din Codul fiscal pot fi
deţinute doar cu accizele plătite conform art.206 ind.43, art.206 ind.44 şi art.206
ind.45 din acelaşi act normativ, precum şi cu dispoziţiile H.G. nr.44/2004. Prin
urmare, contrar susţinerii inculpatului, aceste bunuri nu pot fi deţinute şi
comercializate fără timbru, astfel încât cumpărarea lor de la o persoană
necunoscută, cum susţine inculpatul, nu are caracter exonerator. Dimpotrivă, faţă
de numărul lor, 450 pachete de ţigări netimbrate, modalitatea disimulată în care
inculpatul le transporta, sub caroseria autoturismului, într-un spaţiu special
amenajat pentru susţinerea roţii de rezervă unde era montat un cauciuc decupat, şi
sub capitonajele părţii din spate a autoturismului , conduc la concluzia că
inculpatul cunoştea că bunurile pe care le deţinea provin din contrabandă.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, inculpatul nu se află la prima încălcare a
dispoziţiilor legale care reglementează produsele accizabile din tutun, acesta fiind
sancţionat printr-o ordonanţă a parchetului, o soluţie de scoatere de sub urmărire
penală tot pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, fiindu-i aplicată o amendă
administrativă, în sumă de 1000 lei, astfel că susţinerea acestuia privind
necunoaşterea provenienţei ţigărilor de contrabandă este lipsită de orice
fundament.
23
 Apărarea inculpatului în sensul că a cumpărat aceste ţigarete pentru consum
propriu, pentru sine şi pentru familia sa, dar şi pentru alţi consăteni din localitatea
sa de domiciliu, în care nu există nici un magazin alimentar măcar nu are relevanţă
având în vedere că şi aceste acţiuni se încadrează în acţiunile alternative care
realizează elementul material al infracţiunii prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr.
86/2006 (Codul Vamal) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea,
depozitare, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie
plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt
destinate săvârşirii acesteia.
Cu privire la individualizarea pedepsei, se constată că prima instanţă a
aplicat inculpatului o pedeapsă la spre minimul special prev. de art. 270 alin
3 Legea 86/2006, iar faţă de gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite,
valoarea prejudiciului, atitudinea nesinceră a inculpatului, antecedentele sale
penale, nu există nici un temei care să permită o reducere a pedepsei.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va
respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ţ.Ş. împotriva sentinţei penale
nr. 12 din 11.02.2016 pronunţată de Judecătoria Reşiţa în dosar nr. XXXX.

Bibliografie

 Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României;

 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2009;
 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele
măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, prin care s-au adus
modificări şi completări mai multor acte normative printre care şi
Codului vamal.;
24
  Hotărârea Guvernului nr. 157/2012;
 Legea nr. 141/1997 publicată în M. Of. nr. 180 din 1 august
1997, cu modificările ulterioare;
 Infracţiunea de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea
nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României – Radu Burlacu, judecător,
Secția Penală – Tribunalul Brăila, Publicat în "REVISTA PANDECTELE
ROMÂNE" cu numărul 5 din data de 31 mai 2013;
 Aprecieri teoretice privitoare la numerar ca obiect material al
infracţiunii de contrabandă – Judecător Lucian Alexandru Lică și comisar de
poliție în cadrul I.G.P.R. – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate
București – Serviciul de Combatere a Terorismului și Spălării Banilor -
Publicat în "REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR" cu
numărul 3 din data de 29 aprilie 2011;
 C. Mitrache, Cr. Mitrache, Drept penal român partea
generală, ed. a VII-a, revăzută şi adăugită, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2009;
 Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de editură şi presă
ŞANSA;
 V. Dongoroz, Tăinuirea (Infracţiuni contra avutului personal
sau particular), în "Explicaţii teoretice ale Codului penal român.
Partea specială", vol. III, de V. Dongoroz ş.a., Ed. Academiei
Române, Bucureşti;
 ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 2743/2008, text disponibil la
adresa electronică www.portal.just.ro ;
 ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 1230/2011, text disponibil la
adresa electronică www.portal.just.ro ;
 Hotărâre nr. 847/06.07.2016 – Secția Penală – Curtea de Apel
Timișoara;
 www.juridice.ro;
 www.idrept.ro;
 www.stopcontrabanda.ro;
 www.smokefreepartnership.eu;
 www.digi24.ro;
 www.portal.just.ro;

25
26