20 restituiri www.jurnalul.

ro miercuri / 18 ianuarie 2023

n Culisele relațiilor economice dintre Rusia și România n Dialog cu istoricul militar

Petre Opriș n Documente revelatoare din „Dosarul Orenburg”

„Afacerea Conducta”: planul

prin care ruşii au livrat României
gaze naturale de miliarde
Descoperirea boga-
telor zăcăminte de gaze
naturale de la
Orenburg, în sudul
Rusiei, a generat o
propunere interesantă
din partea vecinilor
noștri de la est: resurse
energetice la prețuri
„amicale”.
FLORIAN SAIU

„Afacerea Conducta” sau

„Dosarul Orenburg” - cum
am etichetat propunerea de
business venită pe adresa
României comuniste din
partea U.R.S.S în anii ’70 -
viza construirea unui gazo-
duct din sudul Rusiei înspre
vest, întreprindere care ar fi
intersectat și teritoriul țării
noastre și ar fi urmat să
alimenteze cu resurse ener-
getice (și) Polonia, Ungaria,
Germania de Est, Cehia,
Bulgaria etc. Ca în atâtea
alte cazuri, România, repre-
zentată la acea vreme de
Nicolae Ceaușescu și condusă
mai degrabă de premierul
Gheorghe Maurer, a primit
(poate pe bună dreptate) cu
suspiciune și neîncredere
propunerea „fratelui mai
mare”. Dar să facem loc expu-
nerii istoricului Petre Opriș:
„Involuntar sau intenţionat,
miturile existente în istori-
ografia românească pun sub
semnul întrebării logica
elementară. De exemplu, se
povestește adesea că liderii
politici români au tot înfrânt
armatele otomane de-a
lungul a cinci secole, când,
de fapt, am stat sub stăpâ-
nirea sultanului otoman
până în 1877 - când un prinţ
german a condus armata
română la sud de Dunăre
Conducta de gaze
care străbate
teritoriul României
dinspre Rusia,
pentru a alimenta
Bulgaria și Turcia
cu gaze naturale
pentru a obţine prin luptă
independenţa României.
Altă legendă: un laser româ-
nesc ar fi distrus tancurile
sovietice care ar fi încercat
să traverseze Prutul în august
1968, după invadarea Ceho-
slovaciei de către unităţi
militare sovietice, poloneze,
est-germane, ungare şi
bulgare...”. Un subiect capti-
Fără intervenția boie-
rului Maurer, care a
știut să vorbească în
așa fel încât să ne convingă,
România nu ar mai fi primit
niciodată gaze de la noi.
Nikolai Konstantinovici Baibakov,
președintele Comitetului de Stat al
Planificării în U.R.S.S
vant! „Da, dar noi avem astăzi
altceva de discutat... Oricum,
mitologia a atins şi dome-
niul energiei româneşti”.
O O mare de petrol
şi o pernă de gaze. Oare?
Cum? „Cunoașteți zicala
«România pluteşte pe o mare
de petrol şi doarme pe o
pernă de gaze»? Nu? Eh,
aflați atunci că autorul ei
(oficial) ar fi fost Nikolai
Konstantinovici Baibakov,
preşedinte al Comitetului
de Stat al Planificării al
U.R.S.S. (1955-1957 şi 1965-
1985), iar cel care ar fi
răspândit de fapt această
frază n-ar fi fost altul decât
un român, prof. dr. inginer
Nicolae Simescu (1933-
2014)”. Mai limpede? „Nikolai
Baibakov ar fi reprodus ceea
ce ar fi susținut în anul 1964
nişte înalţi funcţionari care
lucrau în Ministerul Petro-
lului de la Bucureşti, un
răspuns în dodii, un refuz,
de fapt, la propunerea sovie-
ticilor de a construi împreună
un segment al conductei de
gaze. Și asta în ciuda faptului,
cunoscut de factorii de
decizie, că declarația respec-
tivă nu avea acoperire în
realitate. Potrivit documen-
telor aflate în Arhivele Naţi-
onale ale României și
raportate la perioada în
discuție, rezervele indus-
triale de ţiţei descoperite în
România erau de 564 sau
340-350 de milioane de tone
(ce diferență între valori!),
iar cele de gaze naturale erau
Să meargă, dar să se
documenteze bine, să
nu ne angajăm, că am
mai pățit-o.
Nicolae Ceaușescu, despre tratativele
propuse de Moscova
de 667 de miliarde de metri
cubi. Mai mult, nivelurile
anuale de producţie puteau
fi, după anul 1980, de maxim
14-15 milioane de tone de
petrol şi 21 de miliarde de
metri cubi de gaze naturale”.
Cifre, numere, procente,
socoteli
Așadar? „Aceste estimări
erau departe de «marea de
petrol şi perna de gaze» din
mărturia orală a ing. Nicolae
 miercuri / 18 ianuarie 2023
Nicolae Ceaușescu, conducătorul României comuniste
(1965-1989), și Ion Gheorghe Maurer (dreapta), creierul
acestei țări comunizate
Simescu. Este adevărat că,
odată, aproximativ 40% din
exporturile României erau
formate din produse petro-
liere, însă această situaţie
era valabilă la jumătatea
anilor ’50 (acest procent
chiar a fost raportat de ofici-
alul Gheorghe Gaston Marin
la o şedinţă desfăşurată la
Kremlin pe 10 mai 1955). La
nici un deceniu distanță de
acel raport, situația se schim-
base binișor, mai ales după
ce specialiştii sovietici au
descoperit la Orenburg, în
sudul Rusiei, un zăcământ
masiv de gaz metan. Pentru
a înţelege mai uşor situația
trebuie spus că în perioada
ianuarie-aprilie 1963 au fost
extrase în România aproape
4 milioane de tone de ţiţei -
mai precis, 3,959 de mili-
oane, cu 43.000 de tone mai
mult decât producţia plani-
ficată - şi 2,779 de milioane
de tone de cărbuni. Şi tot
atunci s-a înregistrat o
producţie de carne de 71.500
de tone, cu 10,2% mai puţin
faţă de aceeaşi perioadă din
anul 1962, când a fost înche-
iată cooperativizarea forţată
a agriculturii în România”,
ne-a dezvăluit Petre Opriș.
Scepticismul lui Nicolae
Ce cifre! Oare câtă carne
și câte hidrocarburi producem
în prezent? „Nu dețin infor-
mații, dar este important să
evidențiem faptul că, atunci,
am respins propunerea
rușilor. Cel puțin la început.
Profesorul dr. inginer Nicolae
Simescu a susţinut de-a
lungul anilor că înalţii func-
ţionari ai Ministerului Petro-
lului nu ar fi dorit să implice
România în realizarea unui
segment din conducta pe
care autorităţile de la
Moscova doreau să o constru-
iască pentru a transporta
gaze naturale de la Orenburg
până la graniţa de vest a
U.R.S.S.”. Dar să luăm cunoș-
tință, mai bine, dacă tot avem
la dispoziție stenogramele
identificate de istoricul Petre
Opriș, ce s-a discutat în
ședința din 8 octombrie 1973
a Prezidiului Permanent al
C.C. al P.C.R. și de ce era
Nicolae Ceaușescu sceptic
în legătură cu propunerea
de afaceri a rușilor.
www.jurnalul.ro
A fost România discriminată?
Deci, ce nu-i convenea
mai exact președintelui
Republicii Socialiste
România? Textul steno-
gramei, redat parțial, e rele-
vant: „Contribuţia României
- constata Nicolae Ceau-
șescu - ar fi de 120 de mili-
oane în devize libere. Poziţia
noastră este că trebuie să
mergem şi să vedem. În
general trebuie să nu ne
angajăm, să vedem prin-
tr-o analiză foarte serioasă,
pentru că este vorba să dăm
atâţia bani cu dobândă de
2% tovarăşilor sovietici,
lucru care este cam deza-
vantajos”. În completare,
câteva informații legate
strict de termenii afacerii:
„Deocamdată, toată ches-
tiunea este problema parti-
cipării ca subfurnizor şi
durata convenţiei să fie de
20-25 [de ani] pentru că,
până la urmă, trebuie să
vedem în ce măsură pentru
1,5 miliarde m.c. [de gaze
naturale] să luăm [un credit
de] 130-140 de milioane de
dolari (pentru a realiza
Gazul metan extras în România
este cel mai pur din lume (99%),
primul depozit de gaze naturale fiind
descoperit întâmplător în anul 1909
la Sărmășel, în Mureș
Fragmente ale
stenogramei ședinței din
8 octombrie 1973 a
Prezidiului Permanent
al C.C. al P.C.R., în cursul
căreia s-a discutat despre
proiectul sovietic de
valorificare a zăcămân-
tului de gaze condensate
de la Orenburg și despre
livrarea de gaze naturale
sovietice pentru România
restituiri 21
În perioada ianuarie-aprilie 1963 au fost extrase în
România aproape 4 milioane de tone de ţiţei - mai
precis, 3,959 de milioane, cu 43.000 de tone mai
mult decât producţia planificată - şi 2,779 milioane de tone
de cărbuni.
Petre Opriș, istoric
segmentul de conductă cu forţe şi mijloace proprii,
stabilit de autorităţile sovie- conductele magistrale -
tice - notă de Petre Opriş). maşini, utilaje, ţevi -, iar
Cine ne dă credit de 120 de guvernul R.S.R. va face plata
milioane pe 25 de ani?!”. în valută liberă”. „Deci -
remarca liderul României
Plata, în valută liberă
comunizate -, de la început
Obiecțiile lui Nicolae stabilesc două principii”.
Ceaușescu păreau îndrep- Apoi, concluzia, una nu
tățite, mai ales că țării lipsită de precauție: „Să
noastre i se propuseseră meargă, dar să se documen-
termeni mai nefavorabili teze bine, să nu ne angajăm,
decât celorlalte state impli- că am mai păţit-o”. Și o mică
cate în acest proiect. Cel izbucnire orgolioasă:
puțin așa reiese din steno- „Nimeni nu mi-a pus până
grama citată anterior: „Ei acum condiţia să import 120
vor, de fapt, să participăm de milioane de devize libere
noi cu instalaţii străine. ca să-mi dea ceva. Obţinem
Pentru asemenea condiţii petrol în alte condiţii, mai
mi se pare că sunt discrimi- avantajoase şi gazele sunt
natorii faţă de felul cum egal cu petrol. Sunt tendinţe
tratează cu alte ţări. România, de a se considera că toate
după aceste propuneri, nu lucrurile acestea sunt avan-
este tratată ca celelalte ţări”. tajoase pentru că se fac cu
Dar ce propuseseră, concret, fraţii, dar nu este întotdeauna
sovieticii? Înregistrarea aşa. Aşa cum s-a întâmplat
ședinței prilejuite de acest şi cu polonezii cu cocsul.
plan economic este edifica- Practic tot ceea ce am făcut
toare: „Guvernele vor asigura, cu sovieticii am plătit în
cel mai târziu până în 1976, valută”.
Continuare în pagina 22 ➤
 22 restituiri
➤ Urmare din pagina 21
Ţările interesate de
proiectul „Orenburg” erau,
în primul rând, R.P. Polonă,
Republica Democrată
Germană, R.S. Cehoslovacia,
R.P. Bulgaria, R.P. Ungară şi,
bineînţeles, U.R.S.S. Preţul
de vânzare a gazelor natu-
rale urma să fie mai mic decât
cel existent pe piaţa
mondială, iar autorităţile de
la Varşovia, Berlin, Praga,
Sofia şi Budapesta erau inte-
resate să trimită în U.R.S.S.
mărfuri proprii cu preţuri
mai mici decât cele mondiale
pentru a achita preţul gazelor
sovietice şi pentru a avea
acces la o piaţă mare de
desfacere. „În acest fel
- ne-a explicat cerce-
tătorul Petre Opriș
- se exercita sfera
de influenţă a
Uniunii Sovietice
în partea centrală
şi de sud-est a
Europei în domeniul
economic. Totodată,
schimbul reciproc «în
familie» a permis politicie-
nilor comunişti să afirme că
în societăţile pe care le
conduceau nu exista şomaj,
deoarece ei se preocupau
pentru ca toţi oamenii să
aibă un loc de muncă asigurat
Ţările interesate de proiectul „Orenburg”
erau, în primul rând, R.P. Polonă,
Republica Democrată Germană,
R.S. Cehoslovacia, R.P. Bulgaria,
R.P. Ungară şi, bineînţeles, U.R.S.S
şi mărfuri pe care să le poată
cumpăra la prețuri modice.
Aceiaşi politicieni nu suflau
însă o vorbă despre faptul
că locul de muncă nu era de
fel atractiv, deoarece se găsea
pe coclaurile imperiului
(unde se presta, deseori,
muncă forţată), iar mărfu-
rile aflate pe piaţă nu erau
dorite de cetăţeni din cauza
calităţii slabe a acestora”.
Se schimbă datele:
Războiul de Yom Kippur
Revenind la „Afacerea
Conducta”... „După cum
spuneam, o discuţie despre
proiectul respectiv a avut
loc la Bucureşti la 8 octom-
brie 1973. Atunci, membrii
Prezidiului Permanent al
C.C. al P.C.R. au aprobat
www.jurnalul.ro miercuri / 18 ianuarie 2023
Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă!
Spre câmpul Shtokman Spre câmpul Yamal
2.700 Conducte de gaz
Conducte de gaz propuse
de kilometri lungime măsura conducta care
transporta gazele naturale de la Orenburg (sudul State-membre UE
Rusiei) până la granița vestică a U.R.S.S.
Rusia
participarea la consfătuirea
care urma să aibă loc la
Moscova, la 16 octombrie
1973, a unei delegaţii de
experţi, condusă de tova-
răşul Ion Nicolae, adjunct al
ministrului Industriei
Chimice”. Ce temă aveau de
acasă delegații români?
„Delegaţia - mai releva Petre
Opriș - fusese temeinic
instruită asupra poziţiei pe
care trebuia să o adopte, în
sensul clarificării
tuturor aspectelor
economice pe care
le implica o even-
tuală participarea
a R.S. România la
acţiunea respec-
tivă. Fără a-şi
asuma însă niciun fel
de angajamente concrete”.
Ce-a urmat? „În acel
moment, autorităţile comu-
niste de la Bucureşti nu ştiau Principalele rețele de conducte
de gaze naturale care străbat
că omenirea urma să fie afec- astăzi teritoriul Federației Ruse
tată de un embargo ener-
getic stabilit de statele arabe 1976. În acea zi a fost înche-
mari exportatoare de petrol,
după declanşarea războiului
iată la Moscova o convenţie
interguvernamentală refe-
1955
a fost anul în care 40% din exporturile României
de Yom Kippur (6-26 octom- ritoare la valorificarea zăcă-
erau formate din produse petroliere
brie 1973). România urma mântului de gaze naturale
să se confrunte cu mari de la Orenburg. În schimbul la Varşovia, Berlin, Praga,
probleme financiare din implicării României în reali- Budapesta şi Sofia erau deja
cauza creşterii exponenţiale zarea unei părţi din acea angajate în realizarea acelui
a preţului petrolului pe plan conductă, autorităţile sovie- proiect după semnarea la
mondial. Stenograma tice urmau să livreze gaze Sofia, la 21 iunie 1974, a
şedinţei din 8 octombrie naturale statului român timp convenţiei generale cu privire
1973 a Prezidiului Perma- de 12 ani, începând cu trimes- la colaborarea în valorifi-
nent al C.C. al P.C.R. nu ne trul IV al anului 1978”. carea zăcământului de gaze Istoricul Petre Opriș
oferă însă nici un indiciu condensate de la Orenburg
Noroc cu boierul
privind furtuna economică şi în livrări de gaze naturale metri... La final, un amănunt
Gheorghe Maurer!
extrem de puternică iscată sovietice către statele semna- de culise: „Fără intervenția
în acele zile”. Înseamnă că românii și tare ale documentului boierului Maurer, care a știut
rușii chiar au bătut palma! respectiv”. Altfel spus, ne-am să vorbească în așa fel încât
Gaze, „moca”,
Celelalte state s-au implicat înfipt și noi să sugem la țâța să ne convingă, România nu
vreme de 12 ani
în afacere? „Autorităţile de rusului pe ultima sută de ar mai fi primit niciodată
Dar ce s-a decis la gaze de la noi”, dezvăluia
Moscova, s-a mai parafat
„Afacerea Conducta” ori ba?
Turda, primul oraş din Europa Nikolai Konstantinovici
Baibakov, preşedintele Comi-
Din nou istoricul Petre Opriș:
„Discuţiile dintre autorită- iluminat cu gaz natural tetului de Stat al Planificării
în U.R.S.S. Jigniți de refuzul
ţile de la Bucureşti şi cele de România are o tradiţie veche în exploatarea gazelor inițial al românilor, sovie-
la Moscova referitoare la naturale. În 1909, de pildă, era descoperit primul depozit ticii s-au lăsat greu convinși
participarea părţii române de gaze naturale din ţară, la Sărmășel, judeţul Mureș. Cinci să mai încheie „Afacerea
la construirea conductei de ani mai târziu se finaliza prima conductă de transport a Conducta” cu guvernul lui
gaze - cu un diametru de gazului metan, cu o lungime de 55 de kilometri, între Ceaușescu. Parafată la înce-
1.420 de mm şi o presiune Sărmășel și Turda. După alţi trei ani, orașul Turda devenea putul anilor ’80, înțelegerea
de regim de 75 de bari - au primul oraș din Europa iluminat cu gaze naturale. economică a fost radiată
continuat până la 9 februarie după anul 2000.