Memoriu Prezentare REZERVOR T 3 Revizia A

Client: ROMINSERV S.R.L.
Beneficiar: ROMPETROL RAFINARE S.A.

Lucrare: Nr. proiect:
Memoriu de prezentare necesar solicitării Acordului de mediu MD 589.001.2
COMPARTIMENT PROCESE
pentru proiectul “REABILITARE REZERVOR 100T3” la Revizia 0
/ INSTALAŢII DE MEDIU
ROMPETROL RAFINARE S.A.
CUPRINS
I N T R O D U C E R E ............................................................................................... 3
I. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................. 4
II. TITULAR ................................................................................................................ 4
III. DESCRIEREA PROIECTULUI ......................................................................... 4
III.1. Rezumatul proiectului .......................................................................................................... 4
III.2. Justificarea necesităţii proiectului ...................................................................................... 5
III.3. Limitele amplasamentului proiectului................................................................................ 5
III.4. Formele fizice ale proiectului .............................................................................................. 7
III.5. Profilul şi capacitatea de producţie .................................................................................... 7
III.6. Descrierea procesului tehnologic ........................................................................................ 7
III.7. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia
investiţiei ....................................................................................................................................... 13
III.8. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ........................................................... 13
III.9. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ............................................................. 13
III.10. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ..................................... 13
III.11. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare ........ 14
III.12. Caracteristicile impactului potenţial .............................................................................. 14
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,
EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ............................. 15
IV.1. Protecţia calităţii apelor ..................................................................................................... 15
IV.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului _______________________________ 15
IV.1.2. Alimentarea cu apă ___________________________________________________ 16
IV.1.3. Evacuarea apelor uzate ________________________________________________ 16
IV.2. Protecţia aerului ................................................................................................................. 17
IV.2.1. Date generale ________________________________________________________ 17
IV.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _______________________________________________ 18
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .................................................................. 19
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor .......................................................................................... 20
IV.5. Protecţia solului şi a subsolului ......................................................................................... 20
IV.5.1. Date generale ________________________________________________________ 20
IV.5.2. Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice ___________________________ 22
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ...................................................................... 23
IV.6.1. Identificarea arealurilor sensibile ce pot fi afectate de proiect __________________ 23
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ................................... 27
IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament ........................................................ 29
1
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .................................... 30

IV.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse ___________ 30
IV.9.2. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea situaţiilor de risc _______________________ 31
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ............................ 33
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, ÎN PREVEDERILE
ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN .................... 33
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ............................. 34
VIII. LUCRĂRI DE Refacere a amplasamentului ................................................ 36
VIII.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz
de accidente şi/sau la încetarea activităţii .................................................................................. 36
VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale..................................................................................................................................... 36
VIII.3. Aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea instalaţiei .................... 36
VIII.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale / reabilitare în vederea utilizării ulterioare a
terenului ........................................................................................................................................ 36
A n e x e ...................................................................................................................... 37
Anexa 1
- Plan de situaţie
- Plan de încadrare în zonă
2
INTRODUCERE
MEMORIUL DE PREZENTARE este elaborat în scopul solicitării de către

ROMPETROL RAFINARE S.A. Navodari, în calitate de titular al proiectului " REABILITARE
REZERVOR 100T3 ", de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, a Acordului de mediu
pentru activitatea ce urmează a se realiza.
Memoriul de prezentare necesar solicitării Acordului de mediu prezintă activităţile
desfăşurate în faza de reparaţie şi de funcţionare a rezervorului 100T3 după reabilitare, din punctul
de vedere al evaluării impactului asupra mediului.
Prezentarea activităţilor care se vor desfăşura în cadrul acestui proiect, va evidenţia
posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot induce asupra factorilor de mediu, pe baza
cărora se va menţiona necesitatea luării de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
Memoriul de prezentare se elaborează în conformitate cu prevederile următoarelor acte
normative:
  Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 - privind protecţia mediului, rectificată în
31.01.2006, aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată cu O.U.G. nr. 57/2007,
O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 164/2008, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012, aprobată prin
Legea nr. 117/2013;
  Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 - privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
  Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 - privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, modificată şi completată prin H.G. nr. 17/2012;
  Ordinul nr. 19/2010 - pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea adecvată
a efectelor potenţiale ale planurilor şi proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar,şi toate normativele colaterale acestora.
Proiectul analizat se încadrează, conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi
completată prin H.G. nr. 17/2012, în Anexa Nr. 2 (Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită
necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului), la punctul 13. a) ”Orice modificări
sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în
anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care
pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.”
3
I. DENUMIREA PROIECTULUI
“ REABILITARE REZERVOR 100T3”
II. TITULAR
S.C. ROMPETROL RAFINARE SA
Adresa sediului social: B-dul Năvodari nr. 215, Năvodari, jud. Constanţa (905700)
Telefon / Fax: +40 (241) 50 64 55 / +40 (241) 50 69 30
Cod de Înregistrare Fiscala RO 1860712
Nr. de ordine în Registrul Comerțului J13/534/1991
III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Rezervorul 100T3 ce face obiectul proiectului de reabilitate, este amplasat în incinta
societăţii ROMPETROL RAFINARE S.A. în cadrul obiect 337 PARC REZERVOARE ŢIŢEI
50000 mc, conform planului de situaţie prezentat în anexa 1 .
Parcul de rezevoare ţiţei ob. 337 este amplasat la limita de sud est a platformei lângă staţia
de epurare.
Reabilitarea rezervorului 100T3 creează condiţii pentru depozitarea în condiții de siguranță a
ţiţeiului aprovizionat pe mare, în scopul alimentării cu materie primă a instalaţiilor ROMPETROL
RAFINARE.
III.1. Rezumatul proiectului

Proiectul de reabilitare a rezervorului 100 T3 presupune activităţi de reparaţii la rezervorul
existent şi consolidare fundaţii existente precum şi reparaţii ale cuvei existente
Lucrările de reabilitare nu implică modificări privind suprafaţa amplasamentului.
Rezervorul 100T3 este un rezervor cilindric vertical , în construcţie sudată, cu capac flotant
exterior, cu etanşare primară, cu pontoane periferice şi rezemare pe picioare suport.
Este prevăzut cu serpentină interioară de încălzire cu abur şi două agitatoare pentru
omogenizarea compoziţiei ţiţeiului dpozitat.
Scopul proiectului de reabilitare este de a repara şi moderniza rezervorul 100 T3 pe baza
unui program de verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii- examinări cu caracter tehnic.
 Regimul de lucru
Activităţile în cadrul noului obiectiv de investiţii se vor desfăşura în regim de lucru
continuu: 24 ore/zi, 330 zile/an.
 Personalul angajat
 În faza de realizare a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3
4
Numărul de persoane implicate în activităţile de construcţii şi reparaţii rezervor este de cca

20.
Personalul are asigurat din surse existente necesarul de apă potabilă în scop igienico-sanitar.
 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3
Personalul muncitor ce va opera în parcul de ţiţei ob 337, este personalul existent , nefiind
necesară angajarea de personal suplimentar.
Personalul are asigurate spaţiile necesare pentru grupul sanitar din instalaţia existentă, acestea
fiind dimensionate şi dotate în conformitate cu normele specifice în vigoare.
 Durata de realizare a investiţiei

Pentru finalizarea lucrărilor propuse pentru proiectul “ REABILITARE REZERVOR 100
T3” se estimează trimestrul IV 2017.
III.2. Justificarea necesităţii proiectului

ROMPETROL RAFINARE urmează să reabiliteze/modernizeze rezervorul 100T3 din
PARCUL DE REZERVOARE ŢIŢEI, obiectiv 337.
Reparaţia şi modernizarea rezervorului 100T3 va determina reintroducerea acestuia în
circuitul normal de depozitare a al parcului de rezervoare ţiţei ob. 337.
Împreună cu celelalte 7 rezervoare din parcul de rezervoare ţiţei, rezervorul 100 T3 reabilitat
va asigura spaţiul de depozitare ţiţei aprovizionat pe mare, în scopul alimentării cu materie primă a
rafinăriei.
Cele 8 rezervoare asigură fludizarea fluxului de ţiţei spre instalaţia DAV.
Reparaţia şi modernizarea rezervorului 100 T3 va permite reintroducerea acestuia în
circuitul normal de funcţionare în vederea funcţionării instalaţiei DAV la capacitate mare.
III.3. Limitele amplasamentului proiectului

Rezervorul 100T3 este amplasat în incinta societăţii ROMPETROL RAFINARE S.A. în
cadrul obiect 337 PARC REZERVOARE ŢIŢEI 50000 mc.
Parcul de rezevoare este amplasat la limita de sud est a platformei lângă staţia de epurare.
Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. este amplasată pe platforma industrială
PETROMIDIA. Amplasarea în zonă a platformei Petromidia este prezentată în figura 1.
5
Figura 1. Amplasarea în zonă
6
Accesul pe teren se realizează prin intermediul drumului rutier şi pietonal din b-dul
Năvodari.
În cadrul incintei, accesul la parcul de rezervoare de ţiţei obiect 337 se va face pe drumurile
de acces existente.
Conform codului de proiectare seismica P 100 - 1/2013 pentru amplasamentul investitiei,
acceleraţia terenului pentru proiectare este ag = 0,20g, perioada de colţ/control asociată
amplasamentului este Tc = 0,7 s iar clasa de importanta- expunere este clasa III.
Conform HG 766-97, categoria de importanţă a construcţiei este “C” (construcţii de
importanţă normală).
Planul de încadrare în zonă al platformei industriale Petromidia este prezentat în anexa1.
III.4. Formele fizice ale proiectului

Proiectul presupune activităţi de reparaţii la rezervorul existent 100 T3 şi consolidare
fundaţii existente precum şi reparaţii ale cuvei existente şi nu implică modificări privind suprafaţa
amplasamentului. Rezervorul are un diametru de 61 m, regimul de înălţime, 18 m.
Cuvă de retenţie existentă, ce preia eventualele deversări de combustibil şi ce urmează a fi
reparată are dimensiunile:
 dimensiuni în plan: L x l = 100 X 100 m ;
 H = 3 m;
 Ac = 10000 m2;
Accesul în interiorul rezervorului se asigură prin intermediul unei pasarele metalice şi a scărilor
metalice aferente.
III.5. Profilul şi capacitatea de producţie

Domeniul de activitate în care se încadrează obiectivul din ROMPETROL RAFINARE
S.A. este industria petrochimică.
 Profilul de activitate: prelucrarea ţiţeiului
 Regim de lucru: continuu, 8 h/schimb, 3 schimburi/zi.
 Fond de timp: cca. 330 zile / an.
III.6. Descrierea procesului tehnologic

Rezervorul 100T3 face parte din obiectul 337.-Parc rezervoare titei 8x50.000 mc.
Capacitate nominală a rezervorului 100T3 este de 50.000 mc, diametrul de cca. 61 m şi
regimul de înălţime, de cca. 18 m. Este prevăzut cu serpertină interioară de încălzire cu suprafaţa
de transfer termic de 480 mp, agentul de încălzire fiind aburul de 6 bar, temperatură de 110÷160 oC
Rezervorul este amplasat pe o fundaţie inelară din beton armat monolit, fundaţie ce preia
încărcările ce rezultă din rezemarea lui.
Susţinerea diverselor conducte aferente rezervorului se face pe chituci din beton armat.
Rezervorul este împrejmuit cu val de pământ şi în zona unde este poziţionată conducta ce
alimentează rezervorul cu ţiţei este amplasată în exteriorul fundaţiei inelare o cuvă din beton armat
7
pentru preluarea eventualelor deversări de combustibil. Accesul în interiorul incintei rezervorului se

asigură prin intermediul unei pasarele metalice şi a scărilor metalice aferente.
Prin lucrările de reparaţii ce se vor executa nu se va modifica destinaţia iniţială a
rezervorului ci va permite reintroducerea acestuia în circuitul normal în vederea funcţionării
instalaţiei DAV la capacitate. Se asigură astfel capacitatea de depozitare a ţiţeiului în parcul de
rezervoare.
Alimentare ţiţei
 Rezervorul T3 se alimentează cu ţiţei printr-o singură conductă. Principala sursă de
alimentare sunt traseele care fac legătura cu portul maritim, dana 1-4.
Livrare ţiţei
 Ţiţeiul se livrează din rezervorul T3 la rafinărie printr-o singură conductă.
Amplasamentul ROMPETROL RAFINARE S.A. este obiectiv SEVESO fiind incadrat

conform legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase ca amplasament superior.
Cantitatea de substanţă periculoasă - ţiţei depozitată în rezervorul 100T3 este de 41 480 t.
Descrierea lucrărilor pentru realibitatea rezevorului 100T3
Rezervorul T3 este un rezervor cilindric vertical, în construcţie sudată, cu capac flotant
exterior, cu etanşare primară, cu pontoane periferice şi rezemare pe picioare suport.
Rezervorul va fi prevăzut cu un capac flotant exterior nou, cu pontoni. Capacul va fi echipat
cu etanşare dublă ( primară şi secundară).
Rezervorul este prevăzut cu serpentine de încălzire cu abur de tip pachete sectorizate pentru
a putea fi închise în cazul spargerii uneia dintre ele, fără a le opri pe toate. Se va verifica starea
tehnică a serpentinelor interioare.
Rezervorul este prevăzut cu două agitatoare. Prin modernizare, noile agitatoare vor asigura o
amestecare optimă, un grad sporit de omogenizare a ţiţeiului depozitat, minimizând depunerile de
parafine, produse grele, sedimente, nisip.
Rezervorul are prevăzut un sistem cu furtun de drenare ape meteo, care se va înlocui cu
sistem de drenare cu braţ articulat. Acesta reprezintă o rezistenţă mărită şi o durată de viaţă mai
mare şi se reduce riscul impurificării ţiţeiului cu ape meteorice sau riscul de înecare a capacului
flotant.
Instalaţii de automatizare
Lucrările de reabilitate a instalaţiei de automatizare aferentă rezervorului 100T3 implică
verificarea sistemului AMC existent şi completarea acestuia cu:
- termorezistenţă multiplă pentru 10 puncte de măsură integrat cu sensor capacitiv pentru
interfaţa apa-ţiţei;
- traductor de presiune hidrostatică ( nivel minim, minimorum în rezervor);
- traductor de presiune –vapori de ţiţei.
Instalaţia electrică de forţă
Alimentarea cu energie electrică a noilor agitatoare R8 – 100 T3, R9 – 100 T3 se va realiza
din staţia electrică 6/0,4 kV, 1000 KVA unde există rezervă de putere.
Instalaţia electrică de forţă asigură alimentarea motoarelor electrice pentru agitatoarele R8 –
100 T3, R9 – 100 T3, având puterea P = 30 kW pe fiecare agitator.
8
Circuitele de forţă motoarelor agitatoarelor R8 – 100 T3, R9 – 100 T3, se vor racorda în
tablourile electrice TDB-1 circuitul 1 şi TDB-2 circuitul 1 din staţia electrică. Cablurile electrice se
vor înlocui datorită uzurii în timp a acestora.
Instalaţia electrică de iluminat

Instalaţia electrică de iluminat aferentă rezervorului 100 T3 foloseşte un circuit electric
trifazat existent în zona rezervorului.
S-a prevăzut un întrerupător electric trifazat (cheie de comandă locală) montat la baza scării
de acces, care foloseşte la conectarea / deconectarea corpurilor electrice de pe circuit.
Nivelul de iluminare asigurat este de Emediu = 40 lx.
Corpurile de iluminat se vor amplasa pe construcţia metalică a scărilor şi platformelor
aferente rezervorului şi asigurând iluminatul următoarelor zone:
 zona intrării conducteloor în rezervor
 zona scării de acces la capacul flotant
 zona din jurul capacului flotant.
Comanda iluminatului se va realiza de la un întrerupător în execuţie Ex montat la baza scării
de acces.
Dozele de derivaţie folosite vor fi în protecţie Ex.
Cablul folosit pentru instalaţia de iluminat se va monta pe construcţia metalică de susţinere
existentă.
Instalaţia de legare la pământ, echipotenţializarea capacului flotant şi a mantalei

rezervorului 100 T3
Vor fi legate la priza de pământ existentă prin intermediul instalaţiei de legare la pământ,
carcasele metalice ale motoarelor electrice ale agitatoarelor, butoanele duble de comandă (anclanşat /
declanşat) aferente motoarelor, precum şi cheia de comandă iluminat
Pentru echipotenţializarea capacului flotant cu mantaua rezervorului 100T3 se vor reface
legăturile existente între capacul flotant şi mantaua rezervorului prin înlocuirea cablului existent cu unul
similar.
Priza de pământ artificială existentă se va refolosi ca atare, ea va trebui sa aibă valoarea de
maximum 4 Ohmi.
Lucrările de construcţii ce se vor executa pentru consolidare fundaţie rezervor şi reparaţii
cuvă existent sunt:
- evacuarea sistemului de straturi ( argila + nisip + strat anticoroziv) de sub talpa rezervorului
precum si a dalei inelare de beton armat de pe conturul peretelui rezervorului;
- refacerea integritatii fundatiei inelare din beton armat prin folosirea de mortare de reparatii
tip SIKA sau produse similare cu agremente tehnice in vigoare;
- refacerea rambleelor de pământ, ramblee dispuse în exteriorul fundatiei inelare din beton
armat;
- dezafectarea cuvei de beton armat din zona conductei de aductiune titei și refacerea ei în
aceleasi conditii initiale;
- refacerea sistemului de straturi ( argila compactat + nisip compactat + strat anticoroziv) de
sub talpa rezervorului precum si a dalei inelare de beton armat de pe conturul peretelui
rezervorului;
- dupa montarea rezervorului reabilitat, asigurarea etanseitatii suprafetei cuprinse intre
peretele rezervorului si piciorul taluzului rambleului din exteriorul rezervorului. Asigurarea
9
etanseitatii se va realiza prin aplicarea unui strat de binder de margaritar cu suspensie de

bitum filerizat, strat avand la baza un strat de mastic de bitum.
Instalaţii hidrotehnice
Alimentarea cu apă de incendiu
Apa de incendiu este alimentată din sistemul de apă de incendiu existent, prin utilizarea
hidranţilor exteriori în zona rezervorului T3.
Alimentarea cu apa pentru incendiu se asigură din reţeaua şi casa de pompe a platformei
ROMPETROL RAFINARE. Sursa este ramura Luminiţa a Canalului Poarta Albă – Midia
Năvodari.
Debitul de apă de răcire pentru un rezervor este 193 mc/h.
Staţia de pompare este echipată cu 7 electropompe cu caracteristicile Q = 1000 mc/h, H=
180 m CA şi o pompă 8 NDS cu caracteristicile Q = 400 mc/h şi H= 90 m CA.
Reţeaua exterioară de conducte este de tip inelar. Timpul de funcţionare al hidranţilor
exteriori este de 3 ore.
Evacuări de ape. Canalizare
Din procesul tehnologic nu rezultă ape uzate.
Apele pluviale sunt preluate prin sistemul de canalizare existent şi conduse către
separatoarele de produse petroliere.
Măsuri privind securitatea la incendiu
Categoria de pericol la incendiu Rezervor T3, conform Normativ privind securitatea la

incendiu a construcţiilor, P118/99: „B”.
Încadrarea instalaţiei din punct de vedere al protecţiei la explozie conform SR EN 60079-20-
1/2010
- grupa de explozie: Ex d II B
- Clasa de temperatură: T3
- zona 1 şi 2.
În urma lucrărilor de reparaţii la rezervorul 100T3 nu s-au modificat dotările existente
privind securitatea la incendiu.
Astfel detectarea şi semnalizarea unui incendiu se face cu Instalaţia existentă de detectare,
semnalizare/avertizare incendiu, alarmare şi alertare.
Sistemul de semnalizare pentru depozitul de ţiţei se integrează în sistemul de semnalizare
incendiu pentru toată societatea.
Pentru limitarea şi stingerea incendiilor în raport de caracteristicile substanţelor
combustibile, şi de capacitatea instalaţiei, este sistemul compus din:
 instalaţie fixă de stropire/ răcire cu apă
 instalaţie fixă de spumă aeromecanică
Instalaţia fixă de stropire

Instalaţia fixă de stropire a rezervorului T3 este alimentată din sistemul de apă de incendiu
existent. Rolul instalaţiei este de a răci rezervorul asigurând o intensitate de stropire specifică în
cazul apariţiei unui incendiu la unul din rezervoarele alăturate, pentru a evita încălzirea ţiţeiului şi a
forma o perdea protectoare. Inelul de răcire este format din două semi inele cu alimentare cu apă de
incendiu separate, prin intermediul a doi robineţi de DN 150, amplasaţi într-un cămin prevăzut cu
scurgere. Inelul de stropire este montat la partea superioară a rezervorului, din inel plecând racordul
cu duze la capăt. În felul acesta se poate realiza pulverizarea apei. Stropirea suprafeţei laterale a
rezervorului se realizează cu pulverizatoare, duze de tip PLUVIA P6.
10
Duzele sunt amplasate pe două semi inele cu DN 80. Numărul total de duze este 56.
Parcul de rezervoare este prevăzut şi cu 48 de hidranţi exteriori pe marginea drumurilor.
Sunt prevăzute şi tunuri de apă şi spumă, respectiv cu 15 bucăţi de hidranţi cu spumogen la
două rezervoare.
Instalaţia fixă de spumă aeromecanică
Instalaţia de spumă aeromecanică este de tip SILVANI. Aceasta este compusă din casa
centrală de spumă. În casă se află vasele depozitare spumă, V1 şi V2, de volum 30 mc, pompa CRIŞ
şi trasee de conducte.
Instalaţia de spumă are rolul de a alimenta cele opt generatoare de spumă de la fiecare
rezervor şi de asemenea tunurile şi hidranţii de spumă de pe diguri.
Fiecare două rezervoare sunt prevăzute cu câte 15 tunuri şi câte 15 hidranţi care alcătuiesc o
centură de spumă. Centura de spumă este alimentată din două părţi cu soluţie de spumă. Soluţia de
spumă vine de la casa de spumă prin intermediul unui colector. Un camin de robineţi este alcătuit
din 8 robineţi de DN 80 care face legătura cu câte un generator de spumă, pe rezervor fiind 8
generatoare de spumă cu funcţionare simultană. Generatorul de spumă este de tip GSA 400C, cu un
debit de 3200 l/min. Debitul total este de 192 mc/h. Funcţionează cu spumant tip ORCHIDEX
AFFF 6% F.
Generatorul de spumă are rolul de a introduce aer în soluţia de spumă; soluţia de spumă
având presiunea de 9 – 10 atm intră într-un sistem difuzor – este în exteriorul generatorului – astfel
că în afara difuzorului se creează vid, în acest fel aerul aspirat prin nişte orificii este amestecat cu
soluţie de spumă care îşi măreşte volumul ajungând la un grad de 8 – 10 ori.
La ieşirea din generatorul de spumă soluţia de spumă aeromecanică este dirijată printr-un
sistem de picior de raţă pe un panou, 8 panouri pe rezervor.
Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor a parcului , respectiv a rezervorului T3 se

face din ramura Luminiţa a Canalului Poarta Albă – Midia Năvodari.
Staţia de pompare este echipată cu 7 electropompe şi 1 pompă 8 NDS.
Reţeaua exterioară de conducte este de tip inelar.
Hidranţii exteriori sunt prevăzuţi pe marginea drumurilor. De asemenea s-au prevăzut
tunurile cu spumă şi apă pentru stingerea incendiilor.
Condiţiile de intervenţie în caz de incendiu sunt asigurate prin dotarea cu unelte, cum ar fi:
topoare, târnăcoape, lopeţi etc.
Alte mijloace iniţiale de intervenţie, pentru întreruperea arderii la diferite focare, sunt: lăzi
de nisip, pături şi prelate ignifuge etc.
Intervenţiile pentru situaţii de urgenţă sunt asigurate de un serviciu privat, aparţinând unei
societăţi ce face parte din grupul ROMPETROL şi anume GLOBAL SECURITY SISTEM SA.
În cazul declanşării unui incendiu se poate apela/alarma şi unitatea de pompieri din zonă, în
baza contractui existent cu staţia de pompieri Midia Năvodari.
Evacuări către mediu

 Evacuări de ape
 În faza de realizare a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3
Apele uzate ce vor fi evacuate în timpul lucrărilor de reabilitate rezervor 100T3 , sunt
doar ape menajere rezultate din activităţile igienico-sanitare ale personalului implicat în executarea
lucrărilor, debit maxim cca. 1,2 m3/zi; aceste ape sunt colectate de reţeaua de canalizare menajeră
existentă a societăţii , şi mai apoi tratate în staţia de epurare împreună cu celelalte ape uzate din
cadrul rafinăriei.
11
 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3

Activitatea desfăşurată în cadrul rezervorului 100T3 este depozitare ţiţei astfel că din
procesul tehnologic desfăşurat nu rezultă ape uzate.
Principalele surse de ape uzate rezultate sunt apele pluviale posibil impurificate cu produs
petrolier, din zona rezervorului 100T3 care sunt preluate prin sistemul de canalizare existent şi
conduse către separatoarele de produse petroliere.
 Emisii în atmosferă
 În faza de realizare a a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3
Sursele posibile de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de reparaţii rezervor şi
cuva aferentă precum şi a reabilitării fundaţiei existente vor fi reprezentate de: manevrarea
materialelor de construcţie şi de traficul auto pentru transportarea acestora şi a utilajelor /
echipamentelor.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă. De
asemenea, emisiile se consideră a fi reduse şi limitate la perioada desfăşurării lucrărilor şi numai în
zona amplasamentului organizării de şantier, astfel încât impactul asupra calităţii atmosferei din
zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora va fi nesemnificativ.
 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat

Sursele posibile de impurificare a atmosferei sunt emisiile fugitive de COV rezultate la
depozitarea ţiţeiului în rezervor şi în timpul încărcării rezervorului şi în timpul prelevării probelor
de ţiţei.
Având în vedere că presiunea de vapori Reid a ţiţeiului este mai mare de 27 kPa, rezervorul
100T3 intră sub incidenţa prevederilor legale privind emisiile de COV la depozitarea produselor
petroliere. Rezervorul în urma lucrărilor de reparații va fi prevăzut cu capac flotant cu dublă
etanșare (primară și secundară).
În aceste condiţii, se estimează că emisiile de COV sunt reduse și nu contribuie
semnificativ la poluarea, impactul indus fiind redus.
 Evacuări de deşeuri
În urma executării lucrărilor de reabilitare rezervor 100 T3 , vor rezulta următoarele tipuri
de deşeuri: deşeuri valorificabile (deşeuri metalice, de materiale de construcţie) şi deşeuri
nevalorificabile (deşeuri din demolări contaminate cu produs petrolier etc.)
Deşeurile valorificabile se vor colecta separat şi stoca temporar pe platformă, în zona organizării
de şantier, până vor fi predate, pe bază de contract, unităţilor specializate în valorificarea acestora,
conform legislaţiei în vigoare.
Deşeurile nevalorificabile se vor colecta şi stoca temporar, în containere, pe o platformă
special amenajată, până la preluarea de către firma de salubritate cu care societatea are contract.
12

Din activităţile de depozitare ţiţei pot rezulta deşeuri reprezentate de depunerile de şlam pe
fundul rezervorului. Acest şlam de rezervor este depozitat controlat pe amplasament până la
eliminare.
III.7. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei
Prin lucrările de reparaţii ce se vor executa nu se va modifica destinaţia iniţială a

rezervorului ci va permite reintroducerea acestuia în circuitul normal în vederea funcţionării
instalaţiei DAV la capacitate. Se asigură astfel capacitatea de depozitare a ţiţeiului în parcul de
rezervoare.
După terminarea reparaţiilor la rezervor, refacerea fundaţiei şi reparaţii la cuva din zona
conductei de alimentare cu ţiţei a rezervorului şi eliminarea deşeurilor rezultate, prin firme
specializate se estimează că amplasamentul nu este afectat şi nu este necesar a se executa lucrări
de refacere a amplasamentului.
III.8. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul pe amplasamentul ROMPETROL RAFINARE se realizează prin intermediul
drumului rutier şi pietonal din b-dul Năvodari.
Accesul la parcul de rezervoare de ţiţei obiect 337 se va face pe drumurile de acces
existente.
Proiectul presupune activităţi de reparaţii la un rezervor existent 100 T3 şi consolidare
fundaţii existente precum şi reparaţii ale cuvei existente şi nu implică modificări sau căi noi de
acces.
III.9. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Reabilitarea rezervorului 100T3 creează condiţii pentru depozitarea ţiţeiului de import, necesar
ROMPETROL RAFINARE.
Beneficile acestui proiect sunt strâns legate de cele ale construcţiei buoy-ului marin (proiectele
întercondiţionîndu-se). Prin reabilitare se creează posibilitatea importului ţiţeiului prin buoy-ul marin.
Se vor putea folosi nave de mare capacitate care vor putea fi descărcate în 24 de ore cu un debit
ridicat. În acest fel se reduc cheltuielile şi se evită pierderile generate de actualul mod de aprovizionare
prin OIL TERMINAL S.A. şi CONPET S.A.
III.10. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Titularul proiectului, societatea ROMPETROL RAFINARE S.A., a luat în considerare
alternativele optime propuse în cadrul proiectului de reparaţii, atât în ceea ce priveşte soluţiile
privind reparaţiile rezervorului 100 T3 cât şi soluţiile constructive privind reapariţii la cuva
existentă precum şi refacerea fundaţiei.
13
III.11. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare
Nu au fost analizate variante de amplasare deoarece rezervorul 100T3 este deja amplasat în
parcul 337 si proiectul implică doar lucrări de reparaţii ale rezervorului existent şi ale cuvei
existente. Proiectul de reparaţii nu implică modificări privind suprafaţa amplasamentului.
III.12. Caracteristicile impactului potenţial

Din activităţile specifice desfăşurate în faza de reparaţii rezervor 100T3 reparaţii cuvă
aferentă şi refacere fundaţie rezervor emisiile evacuate către factorii de mediu nu au un caracter
permanent şi se estimează că valorile concentraţiilor poluanţilor sunt reduse, fapt ce determină un
impact nesemnificativ asupra factorilor de mediu, factorului uman şi condiţiilor socio-economice,
culturale şi a peisajului din zonă. Deşeurile rezultate din activităţile de reparaţii vor fi depozitate
controlat şi evacuate prin firme abilitate cu care societatea ROMPETROL RAFINARE are
încheiate contracte.

Activităţile specifice care se vor desfăşura în cadrul rezervorului de ţiţei 100T3 reabilitat nu
sunt generatoare de surse semnificative de poluanţi pentru factorii de mediu.
Astfel din activitatea de depozitare ţiţei nu rezultă ape uzate.
Apele pluviale posibil impurificate cu produs petrolier vor fi preluate în reţeaua de
canalizare pluvială existentă în zona rezervorului şi conduse la separatoarele de produs petrolier
existente.
Emisiile fugitive de COV rezultate în timpul prelevării probelor de ţiţei, sunt reduce prin
efactuarea operaţiilor sub strictă supraveghere pentru a evita scurgerea unor cantităţi excesive şi
controlul curgerii produsului petrolier numai în pâlnie.
Din activităţile de depozitare ţiţei rezultă deşeuri reprezentate de depunerile de şlam pe

fundul rezervorului. Acest şlam de rezervor este depozitat comtrolat pe amplasament până la
eliminare.
Având în vedere cele prezentate mai sus, impactul potenţial al proiectului “ REABILITARE
REZERVOR 100T3”” asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, calităţii şi
regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, cel datorat zgomotelor şi vibraţiilor, impactul
asupra peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre
aceste elemente, aşa cum va fi prezentat în Capitolul IV, va fi redus, deoarece prin reabilitatea
rezervorului de ţiţei se creează condiţii de depozitare a ţiţeiului în siguranţă, deoarece au fost
adoptate toate soluţiile şi măsurile necesare pentru reducerea posibilităţilor de apariţie a unui
accident poluator.
14
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,

EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
IV.1. Protecţia calităţii apelor

IV.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral are in administrare o suprafaţă de
16.501 kmp (judeţele Constanţa, Tulcea si parte a judeţului Brăila), structurată pe bazinele
hidrografice Dunăre şi Litoral.
Reteaua hidrografica administrata masoara 1.623 km cursuri de apa interioare, din care in
bazinul hidrografic Litoral 842 km, iar in bazinul Dunare 781 km si 341,5 km de fluviu Dunare
(fluviul Dunare, de la Ostrov la confluenta cu bratul Macin, fluviul Dunare, de la Giurgeni la Braila,
bratele Macin, Rau si Dunarea maritima).
Lacurile naturale, in suprafata totala de 15.500 ha, sunt reprezentate de lacuri amplasate in
Insula Mare a Brailei, malul drept al Dunarii si lacuri litorale din care, de o importanta deosebita,
este lacul terapeutic Techirghiol.
Lucrarile de regularizare a albiilor insumeaza o lungime de 163,2 km, din care in bazinul
Dunare 18,2 km iar in bazinul Litoral 145,0 km.
Interiorul judeţului Constanţa este deficitar în ceea ce priveşte apele curgătoare, însă pe
margini există o serie de lacuri fluvialtile şi fluvio-marine, deosebite prin varietate şi importanţă.
Lacuri fluvialtile şi fluvio-marine
De la Capul Midia la Mangalia se află mai multe limane fluvio-marine (Corbu, Taşaul,
Teghirghiol, Mangalia) şi câteva lagune (Siutghiol şi mlaştina Hergheliei etc.).
Lacul Corbu, situat pe valea Corbului, are o formă circular-alungită şi ţărmuri abrupte,
săpate în loess şi, parţial, în calcare.
Lacul Taşaul cu o suprafaţă de 23,35 kmp, este situat în prelungirea văii Casimcea şi are o
formă alungită şi relativ sinuoasă, cu ţărmuri înalte de 5-12 m.
Lacul Siutghiol (19 kmp) este alimentat de puternice izvoare cu apă dulce şi izolat de mare
printr-un perisip, pe care s-a dezvoltat staţiunea Mamaia.
În estul judeţului Constanţa, linia de ţărm este scăldată de apele Mării Negre, mare de tip
continental, cu o suprafaţă de 410 000 kmp. Geneza acestei mări, oscilaţiile de nivel – ca şi nivelul
oceanului planetar – s-a înălţat în ultimele două milenii cu aproximativ 4 m, oscilaţie care s-a observat
de-a lungul ţărmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim Sinoie. În adâncime, Bazinul
Mării Negre este alcătuit din platforma continentală care coboară până la 180 – 200 m şi care
reprezintă 30 % din suprafaţa mării. În dreptul ţărmului românesc, această platformă are aspectul unei
trepte la late de 100-200 km. Un alt sector , povârnişul continental, are adâncimea între 180 - 200 m şi
1000 - 1500 m (10 % din suprafaţa mării), iar în interiorul bazinului marin este zona adâncă (abisală)
înconjurată de izobata de 1000 - 1500 m, atingând adâncimile cele mai mari (în jur de 2 200 m).
Marea Neagră are ţărmurile puţin crestate, cu golfuri larg deschise, cu puţine peninsule şi insule.
Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari se desprinde din cel principal la km. 36 al acestuia.
El se înscrie pe firul Văii Nazarcea, traversează Platoul Dobrogean prin zona carierei de la Ovidiu şi
debuşează în portul maritim Midia.
15
Prin realizarea Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari au fost integral valorificate săpăturile
executate în perioada 1949-1953 pe traseul fostului Canal Dunăre-Marea Neagră. La sfârşitul anului
1987, a fost dat în funcţiune Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari.
Pe Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari au fost construite două porturi: Ovidiu, amplasat
în imediata apropiere a zonei industriale şi Luminiţa
Bazinul hidrografic, în care se găseşte amplasată platforma societăţii ROMPETROL
RAFINARE, este Dobrogea – Litoral.
IV.1.2. Alimentarea cu apă

Activitatea desfăşurată după reabilitatea rezervorului 100T3 nu implică consum de apă
tehnologică.
Apa de incendiu este alimentată din sistemul de apă de incendiu existent, prin utilizarea
hidranţilor exteriori în zona rezervorului T3.
Alimentarea cu apa pentru incendiu se asigură din reţeaua şi casa de pompe a societății
ROMPETROL RAFINARE. Sursa este ramura Luminiţa a Canalului Poarta Albă – Midia
Năvodari.
Debitul de apă de răcire pentru un rezervor este 193 mc/h.
Staţia de pompare este echipată cu 7 electropompe cu caracteristicile Q = 1000 mc/h, H=
180 m CA şi o pompă 8 NDS cu caracteristicile Q = 400 mc/h şi H= 90 m CA.
Reţeaua exterioară de conducte este de tip inelar. Timpul de funcţionare al hidranţilor
exteriori este de 3 ore.
IV.1.3. Evacuarea apelor uzate

Apele uzate ce vor fi evacuate în timpul lucrărilor de reabilitate rezervor 100T3 , sunt
doar ape menajere rezultate din activităţile igienico-sanitare ale personalului implicat în executarea
lucrărilor, debit maxim cca. 1,2 m3/zi; aceste ape sunt colectate de reţeaua de canalizare menajeră
existentă a societăţii , şi mai apoi tratate în staţia de epurare împreună cu celelalte ape uzate din
cadrul rafinăriei.
 În faza de funcționare a rezervorului 100T3 reabilitat

Activitatea desfăşurată în cadrul rezervorului 100T3 este depozitare ţiţei astfel că din
procesul tehnologic desfăşurat nu rezultă ape uzate.
Principalele surse de ape uzate rezultate sunt apele pluviale posibil impurificate cu produs
petrolier, din zona rezervorului 100T3 care sunt preluate prin sistemul de canalizare existent şi
conduse către separatoarele de produse petroliere.
Se estimează faptul că valorile indicatorilor de calitate ai apelor pluviale posibil

impurificare cu produs petrolier nu vor genera o încărcare semnificativă cu poluanţi a efluentului
general al platformei deoarece înainte de a ajunge în staţia de epurare a platformei , sunt preepurate
în separatoarele de produse petroliere.
16
IV.2. Protecţia aerului

IV.2.1. Date generale
Clima zonei de amplasare evoluează pe fondul general al climatului temperat-continental,

prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice
ale teritoriului. Caracteristica esenţială a acestui tip de microclimat constă în alternarea periodică a
condiţiilor meteorologice specifice mării cu cele specifice uscatului.
Microclimatul zonei se caracterizează prin alternarea brizelor de zi cu brizele de noapte.
În timpul verii, briza de zi are sensul dinspre mare spre uscat, sens care se inversează în
timpul nopţii. Seara şi dimineaţa, în perioada de inversiune a brizei, circulaţia locală a aerului
slăbeşte, ajungând, pentru o perioadă de timp, la calm atmosferic.
În timpul iernii, uscatul rămâne mai rece decât apa mării, motiv pentru care sensul brizei
este dinspre uscat spre mare.
Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului, în zona investigată, sunt prezentate în tabelul 1
Tabelul 1
Direcţia Viteza, m/s Frecvenţa, %

N 6,6 13,4
NE 6,6 12,6
E 4,9 6,2
SE 4,3 11,4
S 4,3 11,4
SV 3,9 7,3
V 4,3 15,2
NV 4,7 12,0
Calm - 10,5
Un factor important în dispersia noxelor îl constituie formarea curenţilor ascendenţi şi

descendenţi în sezonul cald, ceea ce favorizează împrăştierea noxelor pe verticală.
Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă pregnant influenţa
mării. Datorită influenţei Mării Negre, pe litoral, se constată o întârziere a perioadei de răcire şi de
încălzire a aerului, ceea ce face ca toamnele să fie lungi şi călduroase, iar primăverile să fie târzii şi
răcoroase.
Ca urmare, temperatura medie a lunii ianuarie este pozitivă, +1,1°C, situaţie unică pentru
ţara noastră. Temperatura medie a lunii celei mai călduroase, iulie, este de +22°C. Diferenţa dintre
media maximelor şi media minimelor termice este printre cele ma mici din ţară, fiind de 47,4°C.
Zona litoralului prezintă cel mai înalt grad de însorire din ţară, reprezentat printr-o durată
medie de strălucire a soarelui este de 2 287 ore, din care cca. 1700 ore în sezonul cald.
Numărul anual al zilelor cu cer senin este de 134, iar al zilelor cu cer acoperit este de 118.
Evaporarea continuă a apei mării asigură permanent o umiditate ridicată a aerului, prevenind
încălzirea excesivă. Umiditatea medie anuală este de 81 %.
Cantitatea anuală de precipitaţii este de 387,7 mm. Nu se constată excedent de apă în sol, în nici
una dintre lunile anului. Deficitul anual de apă în sol este de 327 mm, cu maxime în lunile iulie şi
august.
17
IV.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Sursele posibile de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de reparaţii rezervor şi
cuva aferentă precum şi a reabilitării fundaţiei existente vor fi reprezentate de: manevrarea
materialelor de construcţie şi de traficul auto pentru transportarea acestora şi a utilajelor /
echipamentelor.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă. De
asemenea, emisiile se consideră a fi reduse şi limitate la perioada desfăşurării lucrărilor şi numai în
zona amplasamentului organizării de şantier, astfel încât impactul asupra calităţii atmosferei din
zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora va fi nesemnificativ.

Sursele posibile de impurificare a atmosferei sunt emisiile de COV rezultate prin supapa de
respiraţie la depozitarea ţiţeiului în rezervor şi în timpul încărcării rezervorului şi emisiile fugitive
de COV rezultate în timpul prelevării probelor de ţiţei.
Având în vedere că presiunea de vapori Reid a ţiţeiului este mai mare de 27 kPa, rezervorul
100T3 intră sub incidenţa prevederilor legale privind emisiile de COV la depozitarea produselor
petroliere. Rezervorul va fi prevăzut cu capac flotant cu dublă etanșare.
De asemena emisiile fugitive de COV rezultate în timpul prelevării probelor de ţiţei, sunt reduce
prin efectuarea operaţiilor sub strictă supraveghere pentru a evita scurgerea unor cantităţi excesive
şi controlul curgerii produsului petrolier numai în pâlnie.
În aceste condiţii, se estimează că emisiile de COV nu contribuie semnificativ la poluare,

impactul indus fiind redus.
18
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Poluarea fonică se manifestă prin zgomote definite ca amestecuri dizarmonice de vibraţii

cu intensităţi şi frecvenţe diferite sau emisii de sunete cu vibraţii neperiodice, de o anumită
intensitate, ce produc o senzaţie dezagreabilă, jenantă şi chiar agresivă.
Consecinţele negative ale poluării fonice, în funcţie de durata expunerii şi nivelul
zgomotului, sunt: degradarea auzului; contracţia arterelor; accelerarea pulsului şi a ritmului
respiraţiei; diminuarea reflexelor, etc. Urmare a efectelor menţionate, se măreşte riscul accidentelor
de muncă şi al accidentelor de traseu.
Zgomotul industrial se datorează în principal următoarelor cauze:
- funcţionarea agregatelor, motoarelor echipamentelor dinamice, în procesul de producţie;
- eventualele defecţiuni, reglaje necorespunzătoare ale agregatelor, etc.;
- funcţionarea unor instalaţii auxiliare, ca de exemplu instalaţii de aer comprimat şi de abur,
sisteme de răcire industriale, instalaţii de încălzire şi ventilaţie etc.
Amplificarea zgomotului industrial apare datorită dispunerii neraţionale a agregatelor,
maşinilor şi utilajelor industriale în interiorul încăperilor, halelor de producţie.
Zgomotul intens în producţie este dăunător nu numai ca un factor igienic; zgomotul cu
niveluri ridicate dezorganizează procesele de producţie, se exclude posibilitatea aplicării
semnalizării acustice, nu se aud semnalele avertizoare şi de avarie, personalul de conducere nu
poate să dea muncitorilor indicaţii verbale. În unele cazuri, tocmai zgomotul excesiv limitează
creşterea în continuare a puterii utilajului. Astfel, zgomotul intens în producţie este extrem de
nedorit atât din punct de vedere igienic cât şi economic.
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban,
conform STAS 10009-88 – Acustica în construcţii. Acustica urbană sunt de 65 dB(A) pentru incintă
industrială, iar nivelul de zgomot la limita receptorilor protejaţi este de 50 dB(A).
Valoarea limită de expunere la locurile de muncă (media ponderată în timp a nivelurilor de
expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore), conform H.G. nr. 493/2006 - privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate
de zgomot, modificată şi completată cu H.G. nr. 601/2007, este de 87 dB(A).
Vibraţiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca şi zgomotele. Ele sunt
caracterizate prin mărimi precum amplitudinea, frecvenţa, viteza şi acceleraţia. Analog ca la
nivelele de intensitate şi tărie ale zgomotelor, s-au introdus şi pentru vibraţii, nivele de intensitate şi
tărie, numite “pali”.
Corpul uman poate fi supus la vibraţii mecanice, nocivitatea vibraţiilor depinzând de
caracteristicile lor, de zona de contact cu obiectul în vibraţie (mâini, picioare, etc.) şi de durata de
expunere. Boala de vibraţii este provocată de vibraţii cu o gamă de frecvenţe cuprinse între 17 
250 Hz.
Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru nivelul vibraţiilor este, conform H.G.
1876/2005 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor
la riscurile generate de vibraţii, modificată prin H.G. nr. 601/2007, de:
● Pentru vibraţiile transmise întregului corp:
a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată la o perioadă de referinţă de 8
ore, trebuie să fie de 1,15 m/sTS sau să aibă o valoare a dozei de vibraţii de 21 m/s1,75;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de
referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2 sau să aibă o valoare a dozei de vibraţii de 9,1 m/s1,75.
19
● Pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:

a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pentru o perioadă de referinţă
de 8 ore, este de 5 m/s2;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă
de referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2.
Efectele vibraţiilor determină afecţiuni ale sănătăţii oamenilor, boala de vibraţii, funcţie de
energia şi direcţia lor de acţiune. Boala de vibraţii este provocată de vibraţii cu o gamă de frecvenţe
cuprinse între 17-250 Hz. Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor, al articulaţiilor.
► Sursele de zgomot şi vibraţii şi măsuri şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi
a vibraţiilor
● În timpul lucrărilor de reparazii rezervor şi cuvă precum şi reabilitare fundaţie se pot
înregistra în zonă creşteri de trafic şi implicit zgomot şi vibraţii, ce provin de la echipamente de
lucru şi de la motoarele autocamioanelor. Având în vedere caracterul temporar al acestor activităţi
şi faptul că vor fi de scurtă durată, se estimează că nivelele de zgomot şi vibraţii nu vor depăşi
limitele admise.
● Activitatea de depozitare a ţiţeiului în rezervorul 100T3 reabilitat nu este generatoare de
surse de zgomot şi vibraţii.
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

În cadrul proiectului ” REABILITARE REZERVOR 100T3 ”, nu se utilizează surse de
radiaţii, iar din activitatea viitoare nu vor rezulta deşeuri radioactive. În consecinţă nu sunt necesare
amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor.
IV.5. Protecţia solului şi a subsolului
IV.5.1. Date generale
Solul ca un bogat, însă fragil ecosistem, este definit ca fiind “stratul afânat, moale şi friabil
care se găseşte la suprafaţa scoarţei Pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată,
constituie mediul de viaţă al plantelor”.
Solul este caracterizat prin două straturi de bază: sol şi subsol. Primul corespunde
aproximativ stratului de dezvoltare maximă a rădăcinilor (aprox. 60-80 cm). Al doilea corespunde
adâncimii cuprinse între 80-140 cm în care se execută lucrări pedoameliorative durabile (desecare,
spălarea sărurilor, etc.).
Textura determină sau influenţează alte proprietăţi ale solului, influenţează condiţiile de
creştere a plantelor, determină stabilitatea diferenţiată a măsurilor agrotehnice, agrochimice şi
ameliorative ce urmează să fie aplicate solului.
Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte, un loc de
acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de
acumulare.
20
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie - apă - animale - om. În funcţie de natura şi intensitatea
impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modificărilor este
diferită.
Solurile sunt rezultatul unor îndelungate procese de solidificare dezvoltate sub influenţa
factorilor pedologici locali.
Solurile bălane ocupă o mare parte a teritoriului de N şi E.
S-au format pe depozite loessodice bogate în carbonat de calciu şi pe calcarele dealului
Taşaul. Solurile bălane au un profil de tipul Am-A/C-Cca, cu un orizont Am gros de 30 – 40 cm
urmat de orizontul de tranziţie A/C şi de materialul parental. Prezenţa calcarelor vermice au
determinat încadrarea unor soluri la subtipul vermic.
Aceste soluri au în toate cazurile carbonaţi încă de la suprafaţa lor. Prezenţa carbonaţilor de
calciu le conferă un grad de saturaţie în baze V = 100 % şi un pH slab moderat alcalin.
Conţinutul de humus este mic în majoritatea situaţiilor cu valori cuprinse între 2,6 – 2,9% şi
puţin peste nivelul acestora.
Corespunzător conţinutului de materie organică este şi conţinutul de azot total 0,130%. Solurile
însă au o stare de aprovizionare bună cu fosfor mobil (cu valori mai mari de 70 ppm) şi o aprovizionare
bună şi chiar foarte bună cu potasiu mobil (în sol existând cantităţi cuprinse între 200 şi 300 ppm).
Solurile bălane tipice ocupă partea de nord a teritoriului studiat şi anume versanţii sudici ai
dealului Taşaul. Suprafaţa ocupată de aceste soluri este doar o mică parte din arealul solurilor
bălane. Solurile bălane tipice sunt afectate de eroziune mai mult sau mai puţin, ceea ce a determinat
gruparea acestora în varietăţi de sol.
Solurile bălane oferă condiţii bune pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor cultivate. De
asemenea existenţa proprietăţilor fizice foarte bune, a unui pH mai mare de 6 şi a unor cantităţi
moderate de materie organică conferă acestor soluri o mare capacitate de tamponare faţă de diferiţi
poluanţi.
Cernoziomurile (CZ) ocupă cea mai mare parte a teritoriului studiat şi anume versanţii
sudici ai dealurilor Caraevila, Sibioara, o parte din versanţii sud – vestici ai dealului Corbu. Din
acest tip de sol s-au putut separa subtipurile tipic vermic redzinic.
Cernoziomul tipic ocupă o mică parte din totalul arealului în partea de sud – vest a
teritoriului studiat şi anume platourile movilelor.
Reacţia acestor soluri este slab alcalină, cu un pH cuprins între 8,4 – 8,5, constatată pe
profilul de sol. Gradul de saturaţie în baze este de 100 %.
Cernoziomurile vermice sunt mai bogate în humus decât solurile bălane.Conţinutul de
humus în orizonturile inferioare este mai mic, scăderea făcându-se treptat. Conţinutul de azot total
al cernoziomurilor vermice este corespunzător celui de materie organică, cantitativ conţinutul de
azot total având aceeaşi descreştere pe profilul de sol cu cea a materiei organice. Conţinuturi de azot
total mai mici au cernoziomurile vermice de pe dealul Corbu localizate în apropierea zonei de
tranziţie spre solurile bălane.
Cernoziomurile vermice studiate sunt foarte bine aprovizionate cu fosfor mobil, conţinutul
acestora depăşind uneori cu mult limita inferioară a clasei de conţinut foarte mare (72 ppm).
Aprovizionarea cu potasiu mobil este, în general, mijlocie cele mai multe valori de conţinut
încadrându-se în limitele acestei clase de conţinut (131 – 200 ppm).
Cernoziomul vermic cumulicox se întâlneşte în cadrul unităţilor cu cernoziomuri vermice,
pe firul văilor afectate de procese de acumulare a materialelor provenite din orizonturile superioare
ale solurilor de pe versanţi.
Cernoziomurile rendzinice sunt asemănătoare celor tipice, dar au un conţinut rendzinic prin
primii 150 cm. Spre deosebire de precedentele, aceste soluri s-au format pe calcarele dealului
Taşaul.Regosolurile sunt cele mai răspândite soluri din cadrul acestei clase din teritoriul studiat.
21
Regozolul are semnificaţia unui sol tânăr neevoluat. În general textura regosolurilor din perimetrul
analizat este asemănătoare, având un conţinut de argilă cuprins între 27,1 şi 28,9. Conţinutul de
carbonaţi este cuprins între 4,2% şi 26,7%. Conţinutul de materie organică a acestor soluri este
destul de diferit în funcţie de materialul parental şi vegetaţia care se poate dezvolta pe versanţii
supuşi eroziunii geologice.
Conţinutul de azot total este asemănător celui de materie organică. Conţinuturile de fosfor
mobil şi potasiu mobil sunt destul de mari datorită conţinutului nativ al materialelor parentale.
Litosolurile ocupă suprafeţe mici pe versanţii dealurilor din jurul lacului Taşaul. Formarea
litosolurilor este condiţionată de existenţa la suprafaţă sau foarte aproape de suprafaţă a rocilor
consolidate. Protosolurile aluviale AA ocupă suprafeţe destul de mici şi sunt formate prin aportul de
material aluvionar. Protosolurile antropice sunt întâlnite în zonele supuse unei puternice influenţe
antropice în zona oraşului Năvodari în zona fostului Combinat PETROMIDIA.Depozitele sunt
constituite din nisipurile ce alcătuiesc faleza lirală. În funcţie de condiţiile de formare sunt sau nu
salinizate şi gleizate. Nisipurile, având în vedere textura lor grosieră şi conţinutul foarte mic de
materie organică (0,13% - 0,43%) şi de argilă, au o capacitate de schimb cationică foarte mică, deci
o capacitate de reţinere a poluanţilor foarte mică.
Caracterizarea solului în incinta societăţii ROMPETROL RAFINARE S.A.

Caracteristic societăţii ROMPETROL RAFINARE este amplasamentul, care se găseşte într-
o zonã cu altitudine joasã şi în apropierea a două lacuri, precum şi a Mãrii Negre. În locul de
amplasare a platformei, pânza de apã freaticã se aflã foarte aproape de nivelul solului (1,3 - 8,1 m).
Pentru a se evita poluarea solului, au fost luate o serie de mãsuri încă din construcţie, astfel:
- betonarea platformei;
- prevederea ecranului perimetral şi a sistemului de drenuri.
Terenul, pe care este amplasată aceasta a necesitat o serie de lucrări de consolidare, sisteme
de drenuri şi ecrane pentru menţinerea la un nivel minim a apei subterane.
Fundarea a necesitat, de asemenea adaptarea de soluţii speciale pentru a asigura stabilitatea şi
comportarea normală în timp a clădirilor şi construcţiilor (coloane de balast, piloţi din beton armat, etc.).
Platforma complexului s-a construit prin înălţarea cotei terenului la cca. 2,50 - 3,00 m
RMN. Materialul de umplutură este, în general, tot un nisip marin, ale cărui caracteristici
geotehnice nu diferă substanţial de suportul natural. Există, însă, şi areale restrânse, unde umplutura
s-a făcut cu depozite loessoide sau argiloase, excavate din canal.
Suprafaţa platformei este în cea mai mare parte betonată.
IV.5.2. Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice
● În faza de realizare a a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3

de deşeuri: deşeuri valorificabile (deşeuri metalice, de materiale de construcţie) şi deşeuri
nevalorificabile (deşeuri din demolări contaminate cu produs petrolier etc.)
22

Din activităţile de depozitare ţiţei pot rezulta deşeuri reprezentate de depunerile de şlam pe
fundul rezervorului. Acest şlam de rezervor este depozitat comtrolat pe amplasament până la
eliminare. În zona conductei de încărcare cu ţiţei a rezervorului s-a reparat cuva betonată existentă
astfel încât evetuale pierderi de produs petrolier sunt recuperare şi nu vor constui o sursă de poluare
sol.
În condiţii de funcţionare normală, impactul indus de activitatea de depozitare țiței în cadrul
rezervorul reabilitat, asupra solului şi subsolului, este nesemnificativ.
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
IV.6.1. Identificarea arealurilor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Vegetaţia de pe teritoriul judeţului este variată, repartiţia geografică a asociaţilor floristice
fiind condiţionată de climă, sol şi relief.
În zona litorală, pe nisipurile de origine marină, se întâlnesc frecvent perişorul, volbura de
nisip, ciucuşoara de nisip, lucerna de nisip, varza de mare, muştarul de mare, guşa porumbelului
etc., unele fiind plante endemice sau rare.
Pe solurile sărăturate, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaţie halofilă (de
sărături), dominată de căpriţă, gherin, bălănică, pipirig de mare etc. În lacurile din zona litoralului,
vegetaţia este dominată de stufărişuri formate din trestie, papură, pipirig, rogoz etc, la care se
adaugă plante submerse ca broscăriţa, peniţa etc.
Fauna prezentă în zonă este reprezentată de păsări: turturea, guguştiuc, porumbel gulerat,
sitar. Reptile de tipul: şopârle, şerpi. Fauna lacurilor dulci din judeţ este reprezentată prin peşti cu
valoare economică: crap, şalău, plătica, ştiucă, biban, caras, obleţ, babuşcă etc, la care se adaugă
moluştele, viermii, crustaceii etc.
Fauna şi flora Mării Negre

Marea Neagră este o adevărată “uzină” biologică, cu particularităţi nemaîntâlnite la alte mări, cu
o faună şi floră specifică.Apele mării au salinitate mult mai mică (22 g săruri/l) decât cea a oceanului
planetar (35 g/l), precum şi o stratificare particulară a apelor sale în două pături de apă suprapuse, cu
salinitate şi densitate net diferenţiate. Diferenţa de densitate împiedică formarea curenţilor verticali spre
suprafaţă şi, de aceea, masele de apă, sub 200 m adâncime, nu au posisbilitatea să se oxigeneze, fapt
pentru care în această parte există numai bacterii sulfuroase anaerobe. Aportul adus de apa dulce a
fluviilor din nord-vestul bazinului influenţează viaţa animală şi vegetală a mării. În pătura superficială,
în masa apei, există o sumedienie de organisme, ce compun phytoplanctonul şi zooplanctonul.
Speciile cele mai des întâlnite în phytoplancton sunt: Cyclotella caspia, Exuviaella cordata,
Chaetocerros similis, Ch. Socialis, Scelltonema costatum, Nitzchia seriata etc.
Zooplanctonul este reprezentat de crustacee, de tipul: Copepode, Cladocere, Rotiferi,
Protozoare.
Pe lângă zooplancton pot fi întâlnite larvele organismelor bentale (de fund): viermi
policheţi, moluşte, echinoderme, crustacei, spongieri, celenterate, care au existenţă temporară în
plancton, ele fiind grupate sub numele de “meroplancton”.
Peştii, care se găsesc în apele mării au o importanţă economică deosebită, de tipul:
sturionilor, scrumbii, sardea, labanul, hamsia, lufarul, pălămida, barbunul, zarganul, anghila,
aterina, stavridul. În zona litorală, pe fundurile nisipoase, înrte 30 – 80 m, se găseşte calcanul, iar la
23
adâncimi mai mici, se află cambula, limba de mare, vulpea de mare, pisica de mare, câinele de
mare.Pe fundurile de piatrădin apropierea ţărmului se pot găsi numeroase specii de guvizi şi hanoşi.
Prin câmpurile de alge şi iarbă de mare trăiesc peşti de tipul căluţ de mare, ac de mare şi aţa de
mare.
În apa mării trăiesc puţine mamifere marine, fiind reprezentate de trei specii de delfini.
Tot în apele mării se găsesc două specii de meduze, creveţi, lătăuşi, crabi, scoici, midii,
melci etc. Dintre melcii de nisip se pot vedea: Încornoratul (Nassarius reticulata), Ochişorul
(Cyclopa neritea), iar dintre scoicile de nisip: scoica inimii (Cardium), unghiuţe (Tellina), japoneze
(Donax trunculus), scoicile albe (Mya arenaria).
Flora algală macrofitică la ţărmul românesc este destul de săracă în specii, în schimb unele
dintre ele sunt bine reprezentate cantitativ, dând câmpuri bogate, cu o biomasă ridicată, cum ar fi:
algele verzi, algele brune, algele roşii.
În judeţul Constanţa, există rezervaţii, ocrotite prin lege cu suprafaţa de cca. 6 566,4 ha. Una
din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stâng al Vaii Casimcea, în dreptul satului Cheia,
acolo unde se gaseste Masivul calcaros Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si
adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.
Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fântânita-
Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni de tip submediteranean, Lacul
Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la
Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.
 Situri Natura 2000
Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este dată de instituirea în regim de

protectie pentru un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord. MMDD
nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România si un numar
de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor
de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
În zona marina aferenta judetului Constanta, corespunzatoare regiunii biogeografice pontice, sunt
identificate mai multe situri Natura 2000:
- SPA “Marea Neagra” - cu suprafata totala de 147 242,9 ha din care 73621,45 ha
este aferenta jud. Constanta (aproximativ 50%),
- SCI “Delta Dunarii – zona marina” - cu suprafata totala de 147242,9 ha din care
suprafata de 48678,8 ha este aferenta jud. Constanta (aproximativ 40%),
- SCI “Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia” - 362 ha,
- SCI “Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud” - 141 ha,
- SCI “Vama Veche-2 Mai” - 5272 ha,
- SCI “Zona marina de la Capul Tuzla” - 1738 ha.
În judeţul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate, cu o suprafata totala de

19 617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata judetului. Din totalul de 38 de arii naturale
protejate, 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria
III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN).
24
Principalele Arii naturale protejate din judetul Constanta sunt date în tabelul 2
Tabelul 2.
Denumirea Localizare Suprafata Tipul ariei Custode/
ariei naturale teritorial - ha - protejate administrator
protejate administrativa al ariei
naturale
protejate
1 Acvatoriul VAMA 5000 Rezervatie Institutul

litoral –marin VECHE stiintifica - „Grigore
- 2 MAI mixta:zoologic Antipa,,
Comuna si botanic
Limanu.
2 Peretii Primaria 8,07 Monument al

calcarosi de la Comunei naturii –
PETROSANI Deleni, sat geologic
Petrosani
3 Locul Primaria 11,13 Monument al

fosilifer Comunei naturii –
ALIMAN Aliman paleontologic
4 Locul Primaria 3 Monument al

fosilifer Orasului naturii -
CERNAVODA Cernavoda geologic si
paleontologic
5 Canaralele Primaria 3,53 Monument al

de Orasului naturii -
la HÂRSOVA Hârsova morfogeologic
6 Dealul Primaria 10 Rezervatie RNP –Directia

ALLAH-BAIR Comunei naturala – Silvica
Crucea Ocolul mixta:geologica, Constanta –
Silvic Hârsova botanica, O.S. Hârsova
paleontologica
7 Dunele Comuna 8 Rezervatie Universitatea
MARINE Agigea Naturala bot “Al.I.Cuza Iasi”
DE LA
AGIGEA
25
8 OBANUL Primaria. 12 Rezervatie Grupul de

MARE si MUN. naturala – Explorari
PESTERA MANGALIA mixta:speologica Subacvatice si
<LA si morfogeol Speologice
MOVILE> Bucuresti
9 PESTERA Comuna 5
<GURA TÂRGUSOR Monument al
DOBROGEI> naturii –
speologic
10 PADUREA Com. Albesti, 431,63 total Rezervatie RNP –Directia

HAGIENI şi Limanu (206,10 zona naturala - mixta Silvica
Ocolul Silvic stiintifica) botanica si Constanta –
MURFATLAR zoologica O.S. Basarabia
Ariile naturale protejate şi siturile de importanţă comunitară ale judeţului Constanţa sunt situate la
distanţe mari faţă de amplasamentul Rompetrol Rafinare, astfel încât se poate afirma că activităţile
de depozitare ţiţei în rezervorul 100T3 reabilitat nu vor afecta biodiversitatea.
26
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Societatea ROMPETROL RAFINARE este amplasată în imediata apropiere a unor aşezări

umane, şi anume:
- 2,5 km N: sat Corbu;
- 3 km VSV: oraşul Năvodari;
- 7 km VSV: sat Lumina;
- 9 km SV: sat Ovidiu;
- 10 km SSV: Palazu Mare;
- 15 - 20 km S: municipiul Constanţa.
Localităţilor enumerate mai sus li se adaugă staţiunea Mamaia, precum şi tabăra de copii
Năvodari, amplasate la 10 km S, respectiv 4 km SV de platforma PETROMIDIA. Municipiul
Constanţa şi oraşul Năvodari sunt centre urbane puternic populate, în timp ce staţiunea Mamaia şi
tabăra de copii aduc în timpul verii un număr important de turişti.
Terenul pe care este amplasată aceasta a necesitat o serie de lucrări de consolidare, sisteme
de drenuri şi ecrane pentru menţinerea la un nivel minim a apei subterane.
Fundarea a necesitat, de asemenea adaptarea de soluţii speciale pentru a asigura stabilitatea
şi comportarea normală în timp a clădirilor şi construcţiilor (coloane de balast, piloţi din beton
armat, etc.).
Unitatea este racordată la reţeaua rutieră naţională şi la reţeaua naţională de căi ferate prin
staţia tehnică CF Cap Midia.
Complexul are legătură, prin intermediul altor societăţi comerciale cu porturile maritime
Constanţa şi Midia şi ieşire la canalul Dunăre - Marea Neagră cu posibilitatea de transport pe
Dunăre spre Europa Centrală.
Din punct de vedere al seismicităţii, amplasamentul societăţii se află într-o zonă de

seismicitate de tip E (potenţial seismic redus), având coeficientul de solicitare seismic K s = 0,12 şi
perioada de colţ Tc =0,7 sec .
Vegetaţia
Cea mai mare parte a vegetaţiei din zona de impact a platformei Rompetrol Rafinare este
constituită din culturi agricole şi vegetaţie de stepă
Versanţii nordici ai dealurilor Caracvila şi Sibioara, afectaţi de eroziune, au o vegetaţie
stepică de coastă, iar versanţii dealului Taşaul sunt acoperiţi de vegetaţie specifică solurilor
calcaroase.
Clima
Microclimatul zonei se caracterizează prin alternarea brizelor de zi cu brizele de noapte.
În timpul verii, briza de zi are sensul dinspre mare spre uscat, sens care se inversează în
timpul nopţii. Seara şi dimineaţa, în perioada de inversiune a brizei, circulaţia locală a aerului
slăbeşte, ajungând, pentru o perioadă de timp, la calm atmosferic.
În timpul iernii, uscatul rămâne mai rece decât apa, motiv pentru care sensul brizei este
dinspre uscat spre mare.
27
Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului în zona investigată sunt prezentate în Tabelul 3.
Tabel 3
Direcţia Viteza, m/s Frecvenţa, %
N 6,6 13,4
NE 6,6 12,6
E 4,9 6,2
SE 4,3 11,4
S 4,3 11,4
SV 3,9 7,3
V 4,3 15,2
NV 4,7 12,0
Calm - 10,5
Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă pregnant influenţa
mării. Ca urmare, temperatura medie a lunii ianuarie este pozitivă, +1,1°C, situaţie unică pentru ţara
noastră. Temperatura medie a lunii celei mai călduroase, iulie, este de +22°C. Diferenţa dintre
media maximelor şi media minimelor termice este de 47,4°C.
Datorită temperaturii ridicate, zona este caracterizată de formarea unor curenţi ascendenţi,
care favorizează dispersia noxelor în atmosferă.
Durata medie de strălucire a soarelui este de 2.287 ore.
Evaporarea continuă a apei mării asigură în mod permanent o umiditate ridicată a aerului,
prevenind încălzirea excesivă. Umiditatea medie anuală este de 81%.
Cantitatea anuală de precipitaţii este de 387,7 mm. Nu se constată excedent de apă în sol în
nici una dintre lunile anului. Deficitul anual de apă în sol este de 327 mm, cu maxime în lunile iulie
şi august.
Vecinătăţile platformei reprezentând aşezări umane sunt:

-2,5 km N – sat Corbu
-3 km VSV – oraşul Năvodari
-7 km VSV – sat lumina
-9 km SV - sat Ovidiu
-10 km SSV – Palazu Mare
-15-20 km S – Municipiul Constanţa
Măsurile ce vor fi adoptate în desfăşurarea activităţii de reparaţii în vedrea reabilitării

rezervorului 100T3 vor asigura reducerea impactului asupra aşezărilor umane învecinate, la un nivel
minim acceptabil.
Reabilitarea rezervorului 100 T3, amplasat în parcul de rezervoare 337 din cadrul platformei
industriale PETROMIDIA Năvodari, nu modifică starea actuală a împrejurimilor şi nu perturbă
activităţile aşezărilor umane învecinate amplasamentului.
28
IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament
În faza de realizare a a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3

de deşeuri: deşeuri metalice (cod deşeu: 17 04 05), deşeuri de materiale de construcţie (cod deşeu:
17 01 01) şi deşeuri din demolări contaminate cu produs petrolier (cod deşeu: 17 01 06 *).
Din activităţile de depozitare ţiţei pot rezulta deşeuri periculoase reprezentate de depunerile
de şlam pe fundul rezervorului (cod deşeu : 050103*). Acest şlam de rezervor este depozitat controlat
pe amplasament până la eliminare. În zona conductei de încărcare cu ţiţei a rezervorului s-a reparat
cuva betonată existentă astfel încât eventuale pierderi de produs petrolier sunt recuperare şi nu vor
constui o sursă de polare sol.
Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. are implementat, la nivelul întregii unităţi, un
sistem de management al deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare, aliniată la Directivele
Comunităţii Europene. Deşeurile sunt colectate pe categorii şi apoi sunt depozitate temporar în
punctele de depozitare aferente fiecărui loc de producere, precum şi în cele special amenajate din
incinta societăţii.
Obiectivul principal al managementului deşeurilor este de a proteja sănătatea oamenilor şi
mediul înconjurător de efectele nedorite, pe care le poate produce colectarea, stocarea temporară,
transportul şi depozitarea definitivă a deşeurilor.
- Activităţile de reabilitare a rezervorului 100T3 – generează temporar deşeuri specifice

nepericuloase, care sunt colectate corespunzător şi predate spre valorificare (deşeurile
valorificabile) sau eliminate de pe amplasament (deşeurile periculoase –deşeuri din demolari
contaminate cu produs petrolier).
- Prin funcţionarea rezervorului 100T3 reabilitat deşeurile ce vor rezulta, respectiv şlamul
de rezervor va fi în cantitate mai mică deoarece prin reabilitare rezervorul a fost prevăzut cu
agitatoare noi, mai performante care asigură o omogenizare mai bună a conţinutului rezervorului.
Şlamul de rezervor rezultat va fi eliminat controlat de pe amplasament conform
procedurilor deja implementate în cadrul societăţii.
- Impactul indus de depozitarea temporară a deşeurilor nepericuloase rezultate din
activităţile de reabilitare a rezervorului 100 T3 şi din funcţionarea ulterioară a acestuia, în
condiţiile respectării legislaţiei de mediu, este nesemnificativ.
29
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
IV.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

Gradul de periculozitate pentru mediul înconjurător, ca măsură a gradului de poluare, poate
fi definit ca efect asupra omului, animalelor, plantelor şi materialelor produs de adăugarea unor
produşi chimici la constituenţii obişnuiţi ai ecosistemului.
Se consideră substanţă cu efect poluant numai acea substanţă care produce un efect
măsurabil asupra subiecţilor ecosistemului, iar concentraţia maximă admisibilă este limita de la care
prezenţa acesteia ar produce efecte ireversibile în lanţul trofic.
Conform Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată
cu modificări de Legea 265/2006 şi modificată de O.U.G. nr.114/2007 şi O.U.G. nr.164/2008,
substanţa periculoasă este definită ca “Orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia
specifică în vigoare din domeniul chimicalelor”.
În „Convenţia privind accidentele industriale cu efecte transfrontiere” (Helsinki 1992), s-

au stabilit, preluându-se şi practicile uzuale din abordările de toxicologie, cantităţile prag limită
pentru substanţele care prezintă grad ridicat de periculozitate.
Se consideră:  substanţe foarte toxice: LC50  0,5 mg/l
 substanţe toxice: 0,5 mg/l < LC50  2 mg/l,
unde: LC50 = doza letală pentru a produce moartea a 50% din subiecţii expuşi.
 Substanţa vehiculată / utilizată în activităţile desfăşurate în cadrul rezervorului 100T3

reabilitat este ţiţeiul. Cantitatea de substanţă periculoasă - ţiţei depozitată în rezervorul 100T3 este
de 41 480 t.
Ţiţeiul este clasificat ca substanţă periculoasă, conform Regulamentului (CE) NR. 1272/2008
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi
deabrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului
(CE)nr. 1907/2006.
Efectele posibile asupra stării de sănătate a factorului uman şi a mediului, conf. Regulamentului
(CE) 1272/2008), sunt următoarele:
Clasificare: Lichid inflamabil, categoria 3
H226 Lichid şi vapori inflamabili.
Cancerigen categoria 1B
H350 Poate provoca cancer.
Pericol prin aspirare, categoria 1
H304 Poate fi mortal în caz de înghiţire şi de pătrundere în căile respiratorii.
Iritarea ochilor, categoria 2
H319 Provoacă o iritare gravă a ochilor.
Toxicitate STOT – o singură expunere, categoria 3
H336 Poate provoca somnolenţă sau ameţeală.
Toxicitate STOT – expunere repetată, categoria 2
30
IV.9.2. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea situaţiilor de risc
Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu

existent, sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi / sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru
limitarea, localizarea şi / sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.
În urma lucrărilor de reparaţii la rezervorul 100T3 nu s-au modificat dotările existente
privind securitatea la incendiu.
Astfel detectarea şi semnalizarea unui incendiu se face cu Instalaţia existentă de detectare,
semnalizare/avertizare incendiu, alarmare şi alertare.
Sistemul de semnalizare pentru depozitul de ţiţei se integrează în sistemul de semnalizare
incendiu pentru toată societatea.
Pentru limitarea şi stingerea incendiilor în raport de caracteristicile substanţelor
combustibile, şi de capacitatea instalaţiei, este sistemul compus din:
 instalaţie fixă de stropire/ răcire cu apă
 instalaţie fixă de spumă aeromecanică
Instalaţia fixă de stropire

Instalaţia fixă de stropire a rezervorului T3 este alimentată din sistemul de apă de incendiu
existent. Rolul instalaţiei este de a răci rezervorul asigurând o intensitate de stropire specifică în
cazul apariţiei unui incendiu la unul din rezervoarele alăturate, pentru a evita încălzirea ţiţeiului şi a
forma o perdea protectoare. Inelul de răcire este format din două semi inele cu alimentare cu apă de
incendiu separate, prin intermediul a doi robineţi de DN 150, amplasaţi într-un cămin prevăzut cu
scurgere. Inelul de stropire este montat la partea superioară a rezervorului, din inel plecând racordul
cu duze la capăt. În felul acesta se poate realiza pulverizarea apei. Stropirea suprafeţei laterale a
rezervorului se realizează cu pulverizatoare, duze de tip PLUVIA P6.
Duzele sunt amplasate pe două semi inele cu DN 80. Numărul total de duze este 56.
Parcul de rezervoare este prevăzut şi cu 48 de hidranţi exteriori pe marginea drumurilor.
Sunt prevăzute şi tunuri de apă şi spumă, respectiv cu 15 bucăţi de hidranţi cu spumogen la
două rezervoare.
Instalaţia fixă de spumă aeromecanică
Instalaţia de spumă aeromecanică este de tip SILVANI. Aceasta este compusă din casa
centrală de spumă. În casă se află vasele depozitare spumă, V1 şi V2, de volum 30 mc, pompa CRIŞ
şi trasee de conducte.
Instalaţia de spumă are rolul de a alimenta cele opt generatoare de spumă de la fiecare
rezervor şi de asemenea tunurile şi hidranţii de spumă de pe diguri.
Fiecare două rezervoare sunt prevăzute cu câte 15 tunuri şi câte 15 hidranţi care alcătuiesc o
centură de spumă. Centura de spumă este alimentată din două părţi cu soluţie de spumă. Soluţia de
spumă vine de la casa de spumă prin intermediul unui colector. Un camin de robineţi este alcătuit
din 8 robineţi de DN 80 care face legătura cu câte un generator de spumă, pe rezervor fiind 8
generatoare de spumă cu funcţionare simultană. Generatorul de spumă este de tip GSA 400C, cu un
debit de 3200 l/min. Debitul total este de 192 mc/h. Funcţionează cu spumant tip ORCHIDEX
AFFF 6% F.
Generatorul de spumă are rolul de a introduce aer în soluţia de spumă; soluţia de spumă
având presiunea de 9 – 10 atm intră într-un sistem difuzor – este în exteriorul generatorului – astfel
că în afara difuzorului se creează vid, în acest fel aerul aspirat prin nişte orificii este amestecat cu
soluţie de spumă care îşi măreşte volumul ajungând la un grad de 8 – 10 ori.
La ieşirea din generatorul de spumă soluţia de spumă aeromecanică este dirijată printr-un
sistem de picior de raţă pe un panou, 8 panouri pe rezervor.
31
Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor a parcului , respectiv a rezervorului T3 se

face din ramura Luminiţa a Canalului Poarta Albă – Midia Năvodari.
Staţia de pompare este echipată cu 7 electropompe şi 1 pompă 8 NDS.
Reţeaua exterioară de conducte este de tip inelar.
Hidranţii exteriori sunt prevăzuţi pe marginea drumurilor. De asemenea s-au prevăzut
tunurile cu spumă şi apă pentru stingerea incendiilor.
Condiţiile de intervenţie în caz de incendiu sunt asigurate prin dotarea cu:
unelte, cum ar fi: topoare, târnăcoape, lopeţi etc.
Alte mijloace iniţiale de intervenţie, pentru întreruperea arderii la diferite focare, cum ar fi:
lăzi de nisip, pături şi prelate ignifuge etc.
Intervenţiile pentru situaţii de urgenţă sunt asigurate de un serviciu privat, aparţinând unei
societăţi ce face parte din grupul ROMPETROL şi anume GLOBAL SECURITY SISTEM SA.
În cazul declanşării unui incendiu se poate apela/alarma şi unitatea de pompieri din zonă, în
baza contractui existent cu staţia de pompieri Midia Năvodari.
Având în vedere măsurile adoptate în cadrul societăţii, impactul ce poate fi generat de
activităţile desfăşurate pentru reabilitarea rezervorului 100 T3 şi de funcţionarea ulterioară a
acestuia, asupra factorilor de mediu şi stării de sănătate a factorului uman este nesemnificativ.
32
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi

modificată de Legea nr. 265/2006, modificată şi completată de O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr.
164/2008, O.U.G. nr. 57/2007, Legea nr. 49/2011, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012 şi
Legea nr. 187/2012, impune cerinţe şi obligaţii pentru realizarea unui sistem de asigurare a
protecţiei şi siguranţei mediului şi populaţiei.
Monitorizarea evacuărilor către mediu se efectuează pentru a urmări încadrarea concentraţiei
poluanţilor în limitele de emisie impuse de legislaţia de mediu în vigoare.
Se estimează că reabilitarea şi funcţionarea ulterioară a rezervorului 100T3 din cadrul
parcului de rezervoare ţiţei obiect 337, amplasat de pe platforma ROMPETROL RAFINARE
S.A. nu va influenţa negativ calitatea mediului şi starea de sănătate şi siguranţă a factorului uman.
După punerea în funcţiune a rezervorului 100T3 societatea va respecta programul de
monitorizare a factorilor de mediu, impus prin Autorizaţia Integrată de Mediu în vigoare.
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, ÎN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE
CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ
Proiectul ce face obiectul prezentei lucrări, vizează reabilitarea rezervorul 100T3, din cadrul
parcului de rezervoare ţiţei 337 de pe platforma societăţii ROMPETROL RAFINARE S.A.
Acest obiectiv va face parte dintr-o unitate industrială care intră sub incidenţa Legii nr. 278/
2013 – privind emisiile industriale.
Activitatea de epozitarea ţiţeiului în rezervorul 100T3 se supune prevederilor directivei
SEVESO III, respectiv Legii nr.59/2016 privind privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase.
Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. deţine Autorizaţia integrată de Mediu.
Activităţile desfăşurate pentru implementarea proiectului ”REABILITAREA
REZERVORULUI 100 T3” şi funcţionarea acestuia, în cadrul parcului de rezervoare ţiţei 337 de
pe platforma Rompetrol Rafinare S.A., prin soluţiile tehnice propuse pentru reabilitate nu sunt
generatoare de emisii care să generze un impact semnificativ asupra factorilor de mediu.
33
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

În general, lucrările necesare organizării de şantier includ:
- organizarea locului de muncă a formaţiunii (echipei) care realizează activitatea de
construcţie, respectiv montaj utilaje/echipamente;
- instructajul de securitate în muncă a personalului muncitor care execută lucrările de
construcţii-montaj;
- delimitarea şi atenţionarea zonei în care se lucrează;
- dotarea personalului cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
- pregătirea şi folosirea utilajelor şi dispozitivelor necesare pentru lucrările prevăzute de
proiect.
Organizarea de şantier se face de către executantul lucrării, pe terenul aflat în incinta
platformei ROMPETROL RAFINARE S.A. şi zona se va pune la dispoziţie de beneficiarul lucrării.
Pentru reabilitarea rezervorului 100 T3 , se au în vedere următoarele lucrări de organizare de
şantier:
– Utilizarea căilor de circulaţie existente din zonă;
– Se vor prevedea pentru personalul de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj vestiare şi
a toalete ecologice;
– Realizarea unui punct PSI dotat cu materiale pentru stingerea incendiilor (găleţi din tablă,
lopeţi cu coadă, topoare, târnăcop, ladă cu nisip de 0,5 m3, stingătoare portabile etc.). Normele de
protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor
tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina
termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate,
definite conform reglementărilor tehnice C300-94;
– Respectarea, la executarea lucrărilor, a tuturor măsurilor de protecţie a muncii prevăzute
de legislaţia în vigoare:
● H.G. nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile;
● Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor P118-99;
● Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora C 300/94, elaborat de M.L.P.A.T. 20/N/11.07.1994;
● Ordinul nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică de
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării
lucrării pentru şantiere temporare ori mobile;
● H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă (M. Of. 683/09.08.2006);
● H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă (M. Of. 739/30.08.2006);
● H.G. nr. 1218/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrărilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici (M. Of.
845/13.10.2006);
34
● H.G. nr. 1425/2006 privind norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006 -
legea securităţii şi sănătăţii în muncă (M. Of. nr. 882/30.10.2006);
● Legea nr. 319/2006 - legea securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobată prin H.G. nr.
1425/2006, modificată şi completată prin H.G. nr. 955/2010;
● NE 002-97 - Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a
refacerii şi protecţiei mediului, la lucrările de execuţie a construcţiilor;
utilizarea în muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă (M. Of. 815/03.10.2006);
● H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare;
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate

de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de sănătate şi securitate a muncii. Se
va verifica însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul de execuţie.
Beneficiarul nu va începe lucrul până nu va desemna o persoana specializată privind
măsurile ce trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea în muncă.
Executantul nu va începe lucrul fără permis de lucru emis de cei în drept.
Formaţiile de lucru vor fi instruite corespunzător şi va fi numit un responsabil calificat care
să urmărească instruirea, dotarea cu mijloace adecvate de protecţie şi respectarea măsurilor conform
programului întocmit.
Înainte de începerea lucrărilor şi la schimbarea specificului acestora, personalul muncitor va
fi instruit corespunzător operaţiunilor pe care urmează sa le efectueze.
Sculele şi utilajele folosite vor trebui să fie in bună stare de funcţionare, alimentarea
acestora la tensiune va trebui să se facă direct în tabloul electric sau la prize care să îndeplinească
cerinţele producătorului.
Toţi muncitorii vor fi dotaţi cu căşti de protecţie şi centuri de siguranţă, mănuşi şi
încălţăminte adecvată activităţii de construire.
Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au un
caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea
eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în ”Norme specifice de securitate a muncii
pentru diferite categorii de lucrări”).
Asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în
vigoare din ”Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”.
Lucrările ce se vor desfăşura pentru reabilitarea rezervorului 100T3, vor induce un

impact nesemnificativ asupra mediului, în condiţiile respectării prevederilor STAS 7469/80 şi a
reglementărilor în vigoare privind luarea tuturor măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu
şi factorului uman.
35
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI
VIII.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea

investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii
►La finalizarea lucrărilor de reabilitare a rezervorului 100 T3, se va curăţa terenul din zona
de amplasare a rezervorului şi elimina deşeurile rezultate, prin firme specializate. Căile de acces
rămânând aceleaşi ca şi în prezent.
În scopul evitării unor accidente şi a protejării mediului se vor respecta toate măsurile de
securitatea muncii, măsuri de securitate la incendii, măsurile organizatorice şi de siguranţă.
Se vor lua toate măsurile ca deşeurile rezultate să fie recuperate sau depozitate fără a
periclita sănătatea umană şi fără a utiliza procese sau metode care pot dăuna factorilor de mediu.
VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de

poluări accidentale
Pe tot parcursul defăşurării activităţilor de reabilitare a rezervorului 100 T3, se vor respecta
prevederile legislaţiei de mediu în vigoare.
Pe perioada derulării activităţilor proiectului, în condiţiile în care există o bună organizare
de şantier şi vor fi respectate locurile de stocare a materialelor rezultate din activităţile de
construcţii-montaj utilaje/echipamente, se previne poluarea accidentală a mediului.
VIII.3. Aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea instalaţiei
Nu este cazul.
VIII.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale / reabilitare în vederea utilizării

ulterioare a terenului
Nu este cazul.
36
Anexe
Anexa 1
- Plan de situaţie
- Plan de încadrare în zonă
37

Memoriu Prezentare REZERVOR T 3 Revizia A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Prezentare REZERVOR T 3 Revizia A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Client: ROMINSERV S.R.L.

Beneficiar: ROMPETROL RAFINARE S.A.

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .................................... 30

MEMORIUL DE PREZENTARE este elaborat în scopul solicitării de către

Proiectul analizat se încadrează, conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

S.C. ROMPETROL RAFINARE SA

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Rezumatul proiectului

Numărul de persoane implicate în activităţile de construcţii şi reparaţii rezervor este de cca

 Durata de realizare a investiţiei

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

III.3. Limitele amplasamentului proiectului

Figura 1. Amplasarea în zonă

III.4. Formele fizice ale proiectului

III.5. Profilul şi capacitatea de producţie

III.6. Descrierea procesului tehnologic

pentru preluarea eventualelor deversări de combustibil. Accesul în interiorul incintei rezervorului se

Amplasamentul ROMPETROL RAFINARE S.A. este obiectiv SEVESO fiind incadrat

Instalaţia electrică de iluminat

Instalaţia de legare la pământ, echipotenţializarea capacului flotant şi a mantalei

etanseitatii se va realiza prin aplicarea unui strat de binder de margaritar cu suspensie de

Măsuri privind securitatea la incendiu

Categoria de pericol la incendiu Rezervor T3, conform Normativ privind securitatea la

Instalaţia fixă de stropire

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor a parcului , respectiv a rezervorului T3 se

Evacuări către mediu

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat

III.7. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

Prin lucrările de reparaţii ce se vor executa nu se va modifica destinaţia iniţială a

III.8. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

III.9. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

III.10. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

III.11. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

III.12. Caracteristicile impactului potenţial

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat

Din activităţile de depozitare ţiţei rezultă deşeuri reprezentate de depunerile de şlam pe

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,

IV.1. Protecţia calităţii apelor

IV.1.2. Alimentarea cu apă

IV.1.3. Evacuarea apelor uzate

 În faza de funcționare a rezervorului 100T3 reabilitat

Se estimează faptul că valorile indicatorilor de calitate ai apelor pluviale posibil

IV.2. Protecţia aerului

Clima zonei de amplasare evoluează pe fondul general al climatului temperat-continental,

Direcţia Viteza, m/s Frecvenţa, %

Un factor important în dispersia noxelor îl constituie formarea curenţilor ascendenţi şi

IV.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

 În faza de realizare a a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat

În aceste condiţii, se estimează că emisiile de COV nu contribuie semnificativ la poluare,

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Poluarea fonică se manifestă prin zgomote definite ca amestecuri dizarmonice de vibraţii

● Pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului

IV.5.1. Date generale

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

Caracterizarea solului în incinta societăţii ROMPETROL RAFINARE S.A.

IV.5.2. Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

● În faza de realizare a a etapelor proiectului de reparaţii a rezervorului 100T3

 În faza de funcţionare a rezervorului 100T3 reabilitat