Psihologia Copilului

Program universitar de formare a profesorilor
pentru învăţământul primar

adresat cadrelor didactice din mediul rural
Forma de învăţământ ID - semestrul I
PSIHOLOGIA COPILULUI
Tinca CREŢU
2005
Ministerul Educa iei şi Cercet rii
Proiectul pentru Înv mântul Rural
ÎNV MÂNT PRIMAR
Psihologia copilului
Tinca CRE U
2005
© 2005 Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Proiectul pentru Învăţământul Rural
Nici o parte a acestei lucrări

nu poate fi reprodusă fără
acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării
Cuprins
CUPRINS:
INTRODUCERE ................................................................................................................. iv
1. Definirea psihologiei copilului. Dezvoltarea psihic : factori, legi, mecanisme............... 2
Obiectivele unit ii nr. 1 ....................................................................................................... 2
1.1.1. Definirea psihologiei copilului şi precizarea locului ei în sistemul ştiin elor
psihologice ................................................................................................................... 2
1.1.2. Probleme de care se ocup psihologia copilului ............................................ 3
1.2. Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice ............................................................ 4
1.2.1. Ereditatea şi rolul s u în dezvoltarea fiin ei umane ........................................ 4
1.2.2. Mediul şi rolul s u în dezvoltarea psihic uman ........................................... 7
1.2.3. Educa ia, factor principal al dezvolt rii psihice umane ................................. 11
1.2.4. Interac iunea optim a factorilor fundamentali ai dezvolt rii psihice............. 13
1.3. Dezvoltarea psihic ............................................................................................. 14
1.3.1. Definirea şi caracterizarea general a dezvolt rii psihice umane................. 14
1.3.2. Conceptul de stadiu de dezvoltare ............................................................... 17
1.3.3. Etapele, ciclurile şi stadiile dezvolt rii psihice umane .................................. 18
Rezumatul acestei unit i de înv are................................................................................ 20
Recomand ri şi comentarii la problemele de autoevaluare ............................................... 21
Lucrarea de verificare nr.1 şi modul de evaluare............................................................... 23
Bibliografie minimal ......................................................................................................... 24
2. Etapa prenatal a dezvolt rii umane. Naşterea şi noul n scut................................... 27
Obiectivele acestei unit i de înv are ............................................................................... 27
2.1. Etapa prenatal ................................................................................................... 27
2.1.1. Etapa prenatal şi organogeneza ................................................................ 27
2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos şi a organelor de sim în etapa prenatal .... 29
2.1.3. Primele manifest ri psihice înainte de naştere............................................. 31
2.1.4. Condi iile dezvolt rii normale în etapa prenatal .......................................... 32
2.1.5. Factorii nocivi care pot ac iona în etapa prenatal şi urm rile lor................. 33
2.2. Naşterea.............................................................................................................. 35
2.2.1. Naşterea normal şi cea excep ional ......................................................... 35
2.2.2. Caracteristicile fizice şi psihice ale noului n scut ......................................... 38
Rezolv ri şi comentarii la problemele de autoevaluare ..................................................... 41
Proiectul pentru Înv mântul Rural i

Cuprins
Lucrarea de control nr. 2 şi modul de evaluare ................................................................. 42
Bibliografia minimal ......................................................................................................... 43
3. Dezvoltarea fizic şi psihic a copilului pân la 3 ani................................................. 45
Obiectivele unit ii nr.3...................................................................................................... 45
3.1. Copilul în primul an de via ............................................................................... 45
3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de via ........................ 45
3.1.2. Regimul de via şi creşterea fizic a sugarului........................................... 46
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ii şi debutul percep iei în primul an de via ............ 47
3.1.4. Evolu ia motricit ii la sugar ......................................................................... 49
3.1.5. Amplificarea şi diversificarea manifest rilor afective şi dezvoltarea ini ial a
mecanismelor comunic rii verbale la sugar. .............................................................. 51
3.1.6. Dezvoltarea inteligen ei practice sau senzorio-motorii................................. 54
3.2. Antepreşcolarul sau prima copil rie.................................................................... 56
3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului antepreşcolarit ii ............ 56
3.2.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic între 1-3 ani .......................................... 56
3.2.3.Dezvoltarea percep iilor şi apari ia reprezent rilor la antepreşcolar.................. 57
3.2.4.Particularit ile memoriei şi aten iei la antepreşcolar ........................................ 59
3.2.5.Dezvoltarea limbajului şi gândirii între 1 şi 3 ani ............................................... 61
3.2.6.Evolu ia afectivit ii între 1 şi 3 ani .................................................................... 64
3.2.7.Progresele semnificative ale motricit ii antepreşcolarului................................ 66
3.2.8. Apari ia conştiin ei de sine ............................................................................... 68
Rezumatul acestei unit i de înv are ............................................................................... 70
Rezolv ri şi comentarii la probele de autoevaluare........................................................... 72
Lucrarea de verificare nr.3 şi modul de evaluare .............................................................. 74
Bibliografia minimala: ........................................................................................................ 76
4. Dezvoltarea fizic şi psihic a preşcolarului............................................................... 78
Obiectivele unit ii de înv are nr. 4.................................................................................. 78
4.1. Dominan ele în profilul dezvolt rii copilului preşcolar ......................................... 78
4.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic a preşcolarului......................................... 79
4.3. Dezvoltarea capacit ilor perceptive, de observare şi de reprezentare între 3 şi 6
ani. 81
4.4. Particularit ile gândirii preşcolarului .................................................................. 84
4.5. Dezvoltarea limbajului la preşcolari .................................................................... 85
4.6. Memoria şi imagina ia – aspecte caracteristice ale copilului preşcolar ............... 88
4.7. Particularit ile aten iei preşcolarului .................................................................. 90
ii Proiectul pentru Înv mântul Rural

Cuprins
4.8. Transform ri semnificative ale afectivit ii între 3 şi 6 luni................................... 91
4.9. Motricitate – voin – motiva ie – particularit i specifice preşcolarilor ................ 93
4.10. Preşcolaritatea şi construirea bazelor personalit ii......................................... 95
Recomand ri şi comentarii la probele de autoevaluare................................................... 100
Lucrarea de verificare nr.4 şi modul de evaluare............................................................. 102
Bibliografie minimal ....................................................................................................... 103
5. Dezvoltarea fizic şi psihic a şcolarului mic............................................................ 105
Obiectivele unit ii de înv are nr. 4 ................................................................................ 105
5.1. Dominan ele în profilul dezvolt rii psihice a şcolarului mic................................ 105
5.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic între 6 şi 10 ani. ..................................... 106
5.3. Particularit ile aten iei şcolarului mic................................................................ 108
5.4. Dezvoltarea percep iilor şi a capacit ilor observative între 6 şi 10 ani ............. 110
5.5. Evolu ia reprezent rii la şcolarul mic ................................................................. 112
5.6. Aspectele principale ale dezvolt rii limbajului între 6 şi 10 ani .......................... 113
5.7. Gândirea concret-operatorie a şcolarului mic.................................................... 114
5.8. Memoria şi imagina ia – aspecte caracteristice şcolarit ii mici......................... 116
5.9. Specificul vie ii afective a şcolarului mic............................................................ 118
5.10. Motiva ia şi voin a – manifest ri specifice şcolarului mic ............................... 119
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt rii personalit ii şcolarului mic .................... 121
Rezumatul acestei unit i de înv are.............................................................................. 125
Recomand ri şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ................................... 126
Lucrarea de verificare nr.5 şi modul de evaluare............................................................. 128
Bibliografie minimal ....................................................................................................... 129
Bibliografia general a modulului..................................................................................... 104
Proiectul pentru Înv mântul Rural iii

Introducere
INTRODUCERE
Not de prezentare:
Cursul de „psihologia copilului” face parte din pachetul de
discipline psihopedagogice şi urm reşte s asigure însuşirea
cunoştin elor de baz referitoare la problemele generale ale
dezvolt rii psihice, la legile şi mecanismele acesteia, la
particularit ile evolu iei organice înainte de naştere şi apoi la cele
fizice şi psihice în intervalul 0-10 ani.
Competenţe:
- Dezvoltarea capacit ilor de abordare din perspectiva
evolutiv a diverselor manifest ri psihice;
- Formarea abilit ilor de a identifica factorii şi premisele
dezvolt rii fenomenelor psihice şi de a recunoaşte principalele
momente ale devenirii lor;
- Aprofundarea capacit ilor de analiz a interac iunilor
dintre diferitele aspecte ale dezvolt rii psihice din cursul unui stadiu;
- Creşterea capacit ilor de analiz şi surprindere a
aspectelor de continuitate şi discontinuitate dintre stadiile copil riei;
- Abilitatea studen ilor pentru a realiza analiza de
profunzime a particularit ilor psihologiei de vârst şi individuale şi a
în elege importan a cunoaşterii acestora pentru orientarea procesului
instructiv-educativ de la vârstele copil riei;
- Dezvoltarea capacit ilor de a recunoaşte, în elege şi
interpreta manifest rile psihice caracteristice fiec rui stadiu.
Obiectivele cursului:
Dup ce vor studia temele acestui curs, studen ii vor reuşi s :
- explice no iunile şi ideile de baz referitoare la procesul
general al dezvolt rii psihice în copil rie;
- vor descrie ac iunea specific a factorilor fundamentali şi
complementari ai dezvolt rii psihice umane;
- vor înregistra diferite puncte de vedere şi-şi vor defini
opiniile personale referitoare la acestea;
- vor explica importan a deosebit a proceselor evolutive
din etapa prenatal pentru dezvoltarea de dup naştere;
iv Proiectul pentru Înv mântul Rural

Introducere
- vor rezuma cu uşurin cunoştin ele de baz referitoare
la dezvoltarea psihic din toate stadiile copil riei;
- vor descrie clar progresele şi continuit ile implicate în
fiecare nou stadiu al copil riei.
Abordarea problemelor acestei discipline în lucr rile
autorilor români şi str ini
Psihologia copilului a stârnit interesul cercet torilor înc de la
începutul constituirii acestui domeniu de cunoaştere, pentru c
aceast ştiin permite identificarea începuturilor şi a devenirii
treptate a oric ror capacit i psihice umane, tratate de celelalte
discipline. S-au acumulat treptat în timp, atât date referitoare la
dezvoltarea psihic de la fiecare vârst , cât şi numeroase noi
concepte, idei, teorii interpretative, metodologii specifice, explica ii şi
interpret ri. Contribu ii deosebite la dezvoltarea acestei discipline au
avut numeroşi autori str ini şi români. Dintre cei mai importan i autori
str ini, care au elaborat lucr ri de psihologia copilului relev m:
A.Gesell (1953), L. Carmichael (1952), E. Claparede (1915), M.
Debesse (1956), H. Wallon (1941), P. Osterrieth (1965), E. Erikson
(1982).
Dintre contribu iile autorilor români remarc m: Ursula Schiopu
„Psihologia copilului” (1963), Tatiana Slama Cazacu (1957), Al.
Roşca, A. Chircev „Psihologia copilului” (1958), Stela Teodorescu
„Psihologia copilului” (1974), Anca Munteanu „Psihologia copilului şi
adolescentului” (1998), Elena Bonchiş „Psihologia copilului” (2004).
Structura cursului
Pentru c aceast disciplin este precedat de „psihologia
general ” şi studen ii sunt familiariza i cu problemele introductive ale
oric rui curs, se prezint mai întâi domeniul şi obiectul de cercetare
ale „Psihologiei copilului”, se definesc şi se prezint problemele sale
fundamentale şi se relev leg turile sale cu alte ştiin e.
Apoi se analizeaz pe larg însuşi conceptul de dezvoltare
psihic , particularit ile sale principale şi consecin ele metodologice
ale descoperirii lor.
Un spa iu larg se acord factorilor fundamentali ai dezvolt rii
psihice şi interac iunii lor optime. Se prezint pe scurt, etapele,
Proiectul pentru Înv mântul Rural v

Introducere
ciclurile şi stadiile dezvolt rii psihice pentru a oferi studen ilor o
imagine unitar asupra devenirii fiin ei umane.
Un capitol special se ocup de etapa prenatal subliniindu-se
interesul actual crescut fa de acest interval al vie ii, insistându-se
asupra factorilor pozitivi şi negativi şi care pot influen a f tul,
relevându-se principalele progrese organice dar şi începuturile vie ii
psihice înainte de naştere. Cu privire la momentul naşterii se fac
referiri speciale la situa iile excep ionale şi se relev consecin ele în
planul dezvolt rii fizice şi psihice ale copiilor care sunt prematuri,
imaturi, postmaturi etc.
Stadiul sugarului este primul din etapa post natal şi, de aceea
sunt în mod special subliniate condi iile generale de dezvoltare,
regimul de via , rela iile cu p rin ii etc. Şi apoi sunt relevate
progresele senzorial-motrice şi afective şi începuturile dezvolt rii
mecanismelor şi ale inteligen ei senzorio-motorii.
Problemele principale ale dezvolt rii fizice şi psihice din stadiul
antepreşcolarit ii sunt: însuşirea mersului şi limbajului, dezvoltarea
afectiv şi apari ia conştiin ei de sine.
Preşcolaritatea este v zut ca un stadiu cu mari disponibilit i
de dezvoltare psihic mai ales în ceea ce priveşte procesele
complexe şi personalitatea. Se au în vedere influen ele hot râtoare
ale familiei şi gr dini ei pentru evolu ia şcolarului.
Şcolaritatea mic , adic cea de a treia copil rie este tratat , pe
de o parte, din perspectiva aportului s u la des vârşirea copil riei şi,
pe de alt parte, ca stadiu care creeaz premisele pentru
preadolescen . Se insist asupra progresului în planul limbajului şi
gândirii şi asupra influen elor puternice exercitate de şcoal .
Fiecare unitate de înv are, prin temele de reflec ie propuse,
analiza unor cazuri concrete, a unor modific ri posibile, a unor rela ii
semnificative între progresele vie ii psihice şi efectele adaptative tot
mai importante.
În finalul fiec rei unit i de înv are se fac sugestii şi
recomand ri cu privire la rezolvarea probelor de autoevaluare pe
care studen ii trebuie s le citeasc dup ce au elaborat r spunsurile
lor la respectivele întreb ri.
vi Proiectul pentru Înv mântul Rural

Introducere
Este important de re inut c fiecare unitate de înv are cuprinde
un rezumat care esen ializeaz con inutul informa ional şi creeaz o
imagine unitar asupra întregului capitol. El se poate parcurge
repede şi uşor şi ajut astfel şi la consolidarea în memorie a
no iunilor şi ideilor de baz .
În structura fiec reia din cele cinci unit i de înv are ale
modulului este cuprins câte o lucrare de verificare, adic un num r
de 15-30 întreb ri care se refer la con inutul de înv are parcurs şi
care totodat , cer un r spuns elaborat personal. Insist m asupra
faptului c r spunsurile se elaboreaz pe foi distincte şi transmit
tutorelui care va face evaluarea, conform preciz rilor ce înso eşte
fiecare evaluare. Pe baza acestor indica ii pentru evaluare, fiecare
student îşi va face autoevaluarea, dar cea a tutorelui va fi înregistrat
în documentele şcolare ale fiec ruia.
Este important ca fiecare cursant s elaboreze personal
r spunsurile pentru lucr rile de verificare şi s evite copierea
acestora pentru c în acest caz se vor sc dea puncte din suma
total şi se va diminua nota.
Principala surs de preg tire este acest curs care vi se pune la
dispozi ie, dar fiecare unitate cuprinde şi recomand ri bibliografice,
cu selectarea paragrafelor legate de tema de înv are. În limita
timpului şi dup posibilitatea fiec ruia de a g si aceste c r i, se poate
asigura o l rgire a preg tirii la psihologia copilului.
Exist şi o bibliografie final a întregului modul care are, de
asemenea, rolul de a orienta preg tirea mai larg la aceast
disciplin .
Consider m c materialul tip rit sau redactat electronic pe care
îl ve i primi, are mare accesibilitate, multe solicit ri de aplicare
practic , orient ri bibliografice utile şi posibilit i de a autoregla
însuşirea lui. Aşa c sunt condi ii ca s parcurge i cu succes procesul
de preg tire şi s ob ine i rezultate superioare.
V dorim tenacitate şi încredere în reuşit .
Proiectul pentru Înv mântul Rural vii

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic .Factori,legi,mecanisme
Unitatea de înv ţare nr.1
DEFINIREA PSIHOLOGIEI VÂRSTELOR.
DEZVOLTAREA PSIHIC : FACTORI, LEGI, MECANISME
Cuprins:
1. Definirea psihologiei copilului. Dezvoltarea psihic : factori, legi, mecanisme 2

Obiectivele unit ii nr. 1 2
1.1.1. Definirea psihologiei copilului şi precizarea locului ei în sistemul ştiin elor
psihologice 2
1.1.2. Probleme de care se ocup psihologia copilului 3
1.2. Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice 4
1.2.1. Ereditatea şi rolul s u în dezvoltarea fiin ei umane 4
1.2.2. Mediul şi rolul s u în dezvoltarea psihic uman 7
1.2.3. Educa ia, factor principal al dezvolt rii psihice umane 11
1.2.4. Interac iunea optim a factorilor fundamentali ai dezvolt rii psihice 13
1.3. Dezvoltarea psihic 14
1.3.1. Definirea şi caracterizarea general a dezvolt rii psihice umane 14
1.3.2. Conceptul de stadiu de dezvoltare 17
1.3.3. Etapele, ciclurile şi stadiile dezvolt rii psihice umane 18
Rezumatul acestei unit i de înv are 20
Recomand ri şi comentarii la problemele de autoevaluare 21
Lucrarea de verificare nr.1 şi modul de evaluare 23
Bibliografie minimal 24
Proiectul pentru Înv mântul Rural 1

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic .Factori,legi,mecanisme.
1. DEFINIREA PSIHOLOGIEI COPILULUI. DEZVOLTAREA
PSIHIC : FACTORI, LEGI, MECANISME
Obiectivele unit ţii nr. 1

Dup ce se va studia aceast unitate de con inut, studen ii vor putea
s :
• explice în ce m sur psihologia copilului care cerceteaz

dezvoltarea fizic şi psihic în copil rie va contribui la aprofundarea
în elegerii vie ii psihice a omului.
• dezvolte ideile şi datele referitoare la ereditatea uman şi la rolurile
sale în dezvoltarea fizic şi psihic a omului.
• identifice rolurile mediului socio-cultural şi a modului în care acesta
ac ioneaz la vârstele copil riei.
• s rezume caracteristicile educa iei care explic de ce ea are
influen e hot râtoare asupra dezvolt rii psihice;
• înregistreze cele trei modalit i de interac iune optim a factorilor
fundamentali ai dezvolt rii psihice.
• identifice esen a conceptului de dezvoltare psihic şi s rezume
caracteristicile ei.
• dezvolte o viziune de ansamblu asupra dezvolt rii psihice a fiin ei
umane.
1.1.1. Definirea psihologiei copilului şi precizarea locului ei în

sistemul ştiinţelor psihologice
Înc de la apari ia psihologiei ca ştiin , s-a diferen iat o direc ie
special de cercetare, şi anume, cea referitoare la dezvoltarea în
timp a vie ii psihice a oamenilor şi animalelor.
S-au constituit astfel mai multe discipline care au fost numite
evolutive: psihologia animal , psihologia copilului, psihologia
adolescen ei, psihologia adultului şi b trânului, psihologia genetic .
Fa de alte psihologii evolutive, cea a copilului s-a dezvoltat
Ce este
printre primele pentru c ea poate oferi date şi interpret ri ale
psihologia
începuturilor vie ii psihice umane şi poate surprinde momente
copilului
semnificative ale constituirii acesteia. S-a constatat astfel, c via a
2 Proiectul pentru Înv mântul Rural
psihic a copilului nu este o copie la propor ii mai mici a adultului ci,
are caracteristici specifice pe care ştiin a trebuie s le cunoasc în
profunzime ca s aib un aport esen ial la dezvoltarea copiilor de
diferite vârste. Copilul nu este un adult în miniatur ci evolu ia sa
implic mecanisme specifice şi legi proprii. Psihologia copilului are,
prin urmare, un domeniu propriu de cercetare reprezentat de toate
felurile de comportamente şi tr iri psihice caracteristice pentru anii
copil riei. Totodat , ca pentru orice ştiin , obiectul de cercetare al
acestei discipline este sistemul de legi şi condi ii de apari ie şi
func ionare a vie ii psihice.
Definiţie:
Psihologia copilului este disciplina care cerceteaz condi iile şi legile
de apari ie şi evolu ie a vie ii psihice de-a lungul copil riei.
1.1.2. Probleme de care se ocup psihologia copilului

Principalele probleme care stau în centrul cercet rilor acestei
discipline sunt:
Probleme • cercetarea factorilor dezvolt rii psihice umane şi a interac iunii
de care se dintre ei;
ocup • aprofundarea investig rii rela iilor dintre ereditar şi dobândit;
psihologia • descoperirea legilor generale şi specifice ale dezvolt rii psihice din
copilului copil rie;
• relevarea interac iunilor dintre transform rile multiple caracteristice
fiec rui stadiu al copil riei;
• demonstrarea specificit ii copil riei şi a fiec rui stadiu din aceast
prim parte a vie ii;
• descoperirea de fapte noi şi elaborarea conceptelor
corespunz toare.
• relevarea aspectelor diferen iale dintr-un stadiu dar şi a celor de
continuitate în dezvoltarea psihic uman .
În rezolvarea tuturor aceste probleme, psihologia copilului foloseşte
ansamblul de metode apar inând acestui domeniu al cunoaşterii, dar
particularizându-le şi adaptându-le domeniului s u de fapte. Este
vorba de metoda observa iei, ancheta, convorbirea, testele
psihologice, analiza produselor activit ii, metoda biografic .

Psihologia copilului are leg turi strânse cu toate celelalte discipline
psihologice.
Tem de reflecţie nr.1

Ce leg tur crezi c exist între psihologia copilului şi psihologia
general pe care ai parcurs-o deja?
Scrie aici r spunsul.
Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 21
1.2. Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice
Dezvoltarea psihic este un concept fundamental pentru

psihologia copilului, pentru c de con inutul şi valoarea lui explicativ
Factorii
şi interpretativ depinde abordarea tuturor celorlalte probleme.
fundamentali:
Psihologia contemporan consider c via a psihic , aşa cum se
• ereditate
prezint la omul adult, este rezultatul unui lung proces de dezvoltare
• mediu
care este multideterminat şi multicondi ionat.
• educaţie
Între factorii şi condi iile care intervin, trei sunt considera i
fundamentali, în sensul c lipsa lor ar face imposibil sau ar
compromite dezvoltarea psihic . Aceştia sunt: ereditatea, mediul,
educa ia.
1.2.1. Ereditatea şi rolul s u în dezvoltarea fiinţei umane

Primul dintre factorii fundamentali care se manifest este ereditatea.
Definiţie:
Ereditatea este proprietatea fiin elor vii de a transmite urmaşilor
caracterele dobândite de-a lungul filogenezei.

Mecanismul transmiterii acestor caracteristici este codul
genetic, adic totalitatea genelor caracteristice unei specii şi a
modului lor de organizare. Specia uman are circa 40000 de gene
organizate în 46 cromozomi care formeaz 23 de perechi. La fiecare
fiin uman materialul genetic provine de la p rin i, astfel: 23 de
cromozomi de la mam şi 23 de cromozomi de la tat . Genele sunt
organizate într-un mod propriu la fiecare şi astfel formeaz un genom
unic, care intrând în interac iune cu mediul formeaz fenotipul.
Biologia contemporan a demonstrat rolul determinant al
eredit ii în formarea şi dezvoltarea organismului. Se transmit
ereditar:
a. particularit i de statur şi greutate;
Ereditatea b. caracteristici structurale şi func ionale ale diverselor organe;
transmite c. specificul structural şi func ional al sistemului nervos şi al
caracteristici organelor de sim ;
biologice d. particularit i ale biochimismului sanguin;
e. aspecte fizionomice caracteristice (forma fe ei, calitatea
tenului, culoarea ochilor şi a p rului, etc.).

Identific la propria familie asem n ri între copii şi p rin i privind
tipurile de caracteristici prezentate anterior.
Scrie r spunsul aici.
Pentru a se releva în ce fel contribuie ereditatea la dezvoltarea

Cercet ri
psihic s-au f cut urm toarele tipuri de cercet ri:
privind rolul
• asupra particularit ilor fizice şi psihice ale p rin ilor şi copiilor în
eredit ţii
scopul relev rii gradului de asem nare;

• asupra particularit ilor psihice ale mai multor genera ii pentru a
vedea ce r mâne constant şi ar putea fi legat de ereditate;
• privind felul în care se dezvolt din punct de vedere psihic, cei care
s-au n scut cu deficien e ereditare;
• asupra asem n rilor şi deosebirilor între gemenii monozigo i şi
dizigo i;
asupra familiilor celebre pentru a se vedea la câ i dintre membrii ei
se manifest o anumit aptitudine. Aşa s-a cercetat familia
renumitului compozitor J.S.Bach.

Dac ai cunoscut gemeni, aminteşte- i ce asem n ri fizice şi psihice
ai remarcat la ei.
Analiza datelor ob inute prin cercet rile amintite a dus la

urm toarele concluzii privind rolul eredit ii:
1. Ereditatea este un factori necesar pentru dezvoltarea psihic
pentru c ea asigur baza organic a fiec rui fenomen sufletesc.
2. Ereditatea este un factor poten ial şi polivalent, adic f r
interven ia celorlal i doi factori fundamentali, poten ialul ereditar nu se
transform în componente ale vie ii psihice. Este polivalent pentru c
pe aceleaşi premise ereditare se pot forma componente diferite ale
vie ii psihice în func ie de felul în care au ac ionat mediul şi educa ia.
Ereditatea
De exemplu, pe baza aceleiaşi activit i cerebrale fine, din lobul
asigur
temporal, se pot forma şi aptitudini muzicale dar şi pentru limbi
premisele
str ine.
vieţii psihice
3. Aportul eredit ii nu este acelaşi pentru orice vârst sau
pentru orice component psihic . Ereditatea ac ioneaz mai puternic
la vârstele timpurii, în cazul form rii unor procese şi func ii psihice
mai apropiate de ale animalelor, aşa cum sunt cele senzoriale,
perceptive, motrice, contribuie mai mult la dezvoltarea unor
componente ale personalit ii cum ar fi temperamentul şi aptitudinile.
4. Ereditatea nu este suficient pentru dezvoltarea psihic
pentru c ea nu se transform automat în componente ale vie ii
psihice umane. De exemplu, copiii crescu i de animale şi-au format
comportamente ca ale fiin elor cu care au vie uit şi astfel ereditatea a
fost modificat în manifest rile ei, de mediul în care au crescut;
5. În acord cu nivelul general de dezvoltare al ştiin elor, din
acest moment este corect s se considere c „ereditatea asigur
premisele vie ii psihice”.

Imagineaz - i ce s-ar fi întâmplat dac toate procesele şi func iile
noastre psihice s-ar fi transmis ereditar.
1.2.2. Mediul şi rolul s u în dezvoltarea psihic uman

Cel de-al doilea factor fundamental al dezvolt rii psihice poate fi
definit astfel:
Definiţie:
Mediul este totalitatea influen elor naturale şi sociale, fizice şi
spirituale, directe şi indirecte, organizate şi neorganizate, voluntare şi
involuntare, care constituie cadrul în care se naşte, tr ieşte şi se
dezvolt fiin a uman .

Prin urmare, condi iile de mediu sunt foarte variate şi
ac ioneaz asupra tuturor dimensiunilor fiin ei umane. Condi iile
geografice şi, în deosebi, cele climatice influen eaz metabolismul şi
alte func ii ale organismului. Regimul climatic are importan pentru
dezvoltarea fizic general şi pentru activitatea creierului şi în ultim
instan pentru evolu ia psihic . Dar pentru acestea din urm , sunt şi
mai importante influen ele de urm toarele feluri:
a. socio-economice, privind condi iile materiale de existen ;
b. socioprofesionale, reprezentate de statutele şi rolurile
profesionale ale celor din jur;
c. socioculturale, referitoare la mijloacele de instruire, la
Mediul
accesul la cultur şi la nivelul de şcolarizare şi preg tire a celor din
specific
preajm ;
uman
d. socioafective, referitoare la frecven a şi calitatea leg turilor
cu ceilal i şi la climatul afectiv ce genereaz procese şi st ri afective
diferite şi contribuie la formarea de atitudini şi însuşiri de
personalitate.
Aceste tipuri de influen e se exercit în ponderi diferite şi cu
grade diferite de intensitate, în func ie de fiecare tip de mediu cu care
fiin a uman interac ioneaz fiecare dup naştere. Primul mediu care
exercit astfel de influen e este mediul familial.

Încearc s caracterizezi propriul mediu familial dup tipurile de
influen e prezentate mai sus.
Pentru cei mai mul i copii între zero şi trei ani, mediul familial
este cel ce le stimuleaz şi asigur dezvoltarea psihic . Pentru o
parte dintre copiii între un an şi trei ani poate s intervin şi mediul
creşei. Mai departe, intr în ac iune mediul gr dini ei, şcoala primar ,
cea gimnazial , liceal , postliceal , universitar , postuniversitar . În
timpul anilor de şcoal se adaug şi mediul reprezentat de grupul
informal alc tuit din prieteni şi cunoştin e. Dincolo de anii şcolii
începe s ac ioneze mediul locului de munc . Apoi comunitatea
rural sau urban , zona rii şi a continentului unde se desf şoar
via a fiec ruia.
De cele mai multe ori, între influen ele exercitate de aceste medii
sunt rela ii de convergen şi acest fapt sus ine favorabil dezvoltarea
psihic . Dar pot fi şi rela ii divergente şi, în acest caz, dezvoltarea
poate întârzia şi poate fi mai dificil .

G seşte exemple de ac iuni divergente ce pot veni din partea a dou
medii şi arat consecin ele.
Pentru a se demonstra rolul mediului în dezvoltarea psihic

Cercet ri uman s-au f cut urm toarele tipuri de cercet ri:
privind rolul • asupra copiilor care vin din familii defavorizate, în compara ie
mediului cu cei ce vin din familii cu condi ii foarte bune de via ;
• asupra copiilor ce apar in unei familii care prin munca
p rin ilor este mai izolat de comunit ile umane;
• asupra celor ce prin emigrare şi-au schimbat brusc mediul de
via ;
• asupra elevilor din şcoli, rurale sau urbane, şcoli centrale şi
şcoli periferice din marile metropole;
• asupra copiilor crescu i de animale;
Înainte de a preciza rolurile mediului, aceste numeroase
cercet ri au ar tat pe de o parte, c acesta nu exercit doar influen e
pozitive ci şi negative, şi, pe de alt parte, c numai un singur mediu
nu poate asigura dezvoltarea cât mai deplin a fiin ei umane. De
aceea, reducerea rela iilor cu unele medii, la care ne-am referit,
limiteaz drastic dezvoltarea psihic a copiilor şi tinerilor.

Imagineaz - i ce s-ar întâmpla dac un nou-n scut ar intra în mediul
s u familial şi ar interac iona toat via a numai cu acesta.
Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.
Cu privire la rolurile mediului, aceleaşi cercet ri au ar tat:

Rolurile • Mediul este primul mare „transformator” care ac ioneaz
mediului asupra fondului ereditar al fiec ruia, îl activeaz şi îl face s
- modelarea contribuie la dezvoltarea psihic .
eredit ţii • Este factor de socializare pentru c în mijlocul celorlal i fiecare
- socializare înva s comunice, s coopereze şi s colaboreze cu cei din jur.
- enculturare • Preg teşte pe fiecare pentru a avea acces la cultura
- orientare comunit ii în care s-a n scut.
prin valori • D semnifica ie social comportamentelor fiec ruia şi le face
s fie de tip uman.
• Genereaz valori şi criterii apreciative care devin factorii
principali ai orient rii, dezvolt rii individului.
• Mediul poate exercita atât influen e pozitive cât şi negative
care trebuie contracarate de cel de-al treilea factor fundamental,
educa ia.
• Mediul este un factor necesar, dar nu suficient pentru
dezvoltarea deplin a fiin ei umane.

Ce fel de influen e negative ar putea exercita o familie cu probleme
asupra dezvolt rii psihice a copiilor s i?
1.2.3. Educaţia, factor principal al dezvolt rii psihice umane

Educa ia este cel de-al treilea factor fundamental al dezvolt rii
psihice, pe care cei mai mul i cercet tori îl consider cel mai
important.
Definiţie:
Educa ia este ansamblul de ac iuni şi activit i care integreaz fiin a
uman ca pe un factor activ, se desf şoar sistematic, unitar,
organizat, având un con inut cu necesitate definit de societate, uzând
de procedee, metode, mijloace adecvate, şi fiind condus de factori
competen i special califica i.

Stabileşte diferen ele dintre educa ia desf şurat în şcoal şi cea în
mediul familial şi relev consecin ele sale asupra dezvolt rii psihice a
copiilor.

Prin urmare, ac iunile educative nu se exercit la întâmplare şi
Educaţia nu se adaug din afara subiectului, ci ele se înf ptuiesc numai cu
asigur participarea acestuia. Exercitându-se timp îndelungat asupra
dezvoltare fiec ruia, educa ia realizeaz o func ie formativ fundamental
psihic orientat dup cerin ele societ ii şi adaptat la particularit ile
deplin la copiilor şi tinerilor. În m sura în care este organizat şi desf şurat
nivel înalt în concordan cu datele ştiin elor despre om, ea devine un proces
constructiv care tinde s realizeze pe deplin disponibilit ile ereditare
ale fiec ruia.
Concluzionând asupra contribu iei educa iei, trebuie s re inem
urm toarele roluri îndeplinite de ea:
- este al doilea factor care transform poten ialul ereditar în
componente ale vie ii psihice;
- direc ioneaz convergent cu scopurile sale chiar şi influen ele
de mediu;
- formeaz mecanismele superioare ale psihismului uman. De
exemplu, dezvolt gândirea pân la cotele cele mai înalte;
- proiecteaz dezvoltarea psihic şi asigur condi iile înf ptuirii
acestor planuri;
- asigur dezvoltarea psihic deplin a omului;
- stimuleaz dezvoltarea psihic prin crearea de decalaje
optime între cerin e şi posibilit i şi prin sprijinirea corespunz toare în
vederea dep şirii acestor neconcordan e.
- într-o oarecare m sur educa ia accelereaz dezvoltarea
psihic .

G seşte şi alte exemple care s arate c educa ia dezvolt la niveluri
înalte procesele cognitive ale omului.

Ca s joace toate aceste roluri, educa ia trebuie s fie corect gândit ,
proiectat şi realizat în concordan cu aştept rile şi aspira iile celor
educa i şi cu necesit ile societ ii.
1.2.4. Interacţiunea optim a factorilor fundamentali ai

dezvolt rii psihice
Cei trei factori fundamentali la care ne-am referit nu ac ioneaz

Interacţiunea
haotic, ci ei trebuie s se manifeste în conformitate cu o lege foarte
optim a
important a dezvolt rii psihice.
influenţelor de
Aceasta se numeşte „legea concordanţei optime a acţiunii factorilor
mediu şi
fundamentali ai dezvoltării psihice”. Concordan a optim se
derularea
realizeaz în trei modalit i diferite:
perioadelor
1) Influen ele de mediu şi educa ie trebuie s ac ioneze în
sensibile
timpul în care se desf şoar anumite perioade sensibile ale
programului ereditar. O perioad sensibil este cea în care se
manifest o receptivitate, sensibilitate şi reactivitate crescute la
anumite categorii de stimuli. Dac aceast concordan se
înf ptuieşte, atunci dezvoltarea psihic se realizeaz cât mai bine şi
f r consum inutil de timp şi energie;

Stabileşte ce abateri se pot produce de la aceast rela ie optim
între factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice.

Corespondenţa 2) Cantitatea şi calitatea influen elor de mediu şi educa ie
cantitativ şi trebuie s corespund poten ialului perioadei sensibile.
calitativ în În acest caz dezvoltarea psihic se realizeaz uşor şi deplin. Pot fi
perioada cel pu in dou abateri de la aceast rela ie optim , şi anume: a)
sensibil subsolicitare; b) suprasolicitare din partea mediului şi educa iei.

Arat care sunt urm rile, în planul dezvolt rii psihice, ale
supra/subsolicit rilor din partea mediului şi educa iei.
3) Influen ele de mediu şi educa ie trebuie s corespund

cantitativ şi calitativ atât cu perioada prezent a programului ereditar,
cât şi cu zona proximei dezvoltări (L. S. Vâgotski).
Coresponde Aceasta poate fi identificat astfel: dac un copil desf şoar o
nţa cu zona activitate împreun cu adultul la un nivel foarte bun, într-un interval
de proxim de timp foarte apropiat, o va putea desf şura singur.
dezvoltare Concordan a cu zona de proxim dezvoltare asigur înf ptuirea

rolurilor stimulative ale mediului şi educa iei.
1.3. Dezvoltarea psihic
1.3.1. Definirea şi caracterizarea general a dezvolt rii psihice

umane
Psihologia vârstelor vede dezvoltarea fiin ei umane ca o

devenire complex şi unitar înf ptuit în trei planuri complementare:
a)biologic; b) psihic şi c) psihosocial.
Dezvoltarea biologică, în fapt, const în procesul de creştere şi
maturizare fizic privit întregul corp şi toate organele sale şi
perfec ionarea func ion rii lor.
Dezvoltarea psihosocială se refer la formarea de competen e
care s permit omului integrarea în societate.
Dezvoltarea psihică poate fi definit astfel:
Definiţie:
Formarea în timp a proceselor, însuşirilor şi structurilor psihice,
schimbarea şi reorganizarea lor la niveluri func ionale cât mai înalte.
Dezvoltarea
Aşa cum am v zut, dezvoltarea psihic presupune ac iunea
psihic are o
optim a celor trei factori fundamentali, dar şi a altora pe care îi
direcţie
numim complementari. Dezvoltarea psihic nu este nici
calitativ-
predeterminat ereditar şi nici impus din afar , ci este rezultatul
ascendent
unor interdependen e, interac iuni şi interinfluen e complexe şi de
durat între factorii aminti i.
De aceea, ea dobândeşte câteva particularităţi care o fac s fie
deosebit de alte fenomene ale dezvolt rii din lumea vie. Dintre
acestea, cele mai importante sunt urm toarele:
A. Dezvoltarea psihic are, în ansamblu, o direc ie calitativ-
ascendent şi nu doar o desf şurare linear , simpl , constant şi
total previzibil . Un vestit autor francez, H. Wallon, spune c are un
drum în spiral , adic şi cu înaint ri şi cu reveniri, de la niveluri mai
înalte, asupra a ceea ce s-a consolidat. De asemenea, în
desf şurarea ei pot fi întâlnite şi fenomene cum ar fi: a) stagnări
aparente (care sunt de fapt acumul ri cantitative); b) regresii, adic
întoarceri temporare la conduite inferioare dar mai bine consolidate;
c) crize de dezvoltare care înseamn generarea de tensiuni psihice
interne foarte puternice ce duc la înl turarea atitudinilor şi a
comportamentelor care nu mai corespund şi crearea unei
disponibilit i sporite pentru noi construc ii.


Po i identifica, în propria dezvoltare psihic , unele momente de
stagnare_ Când s-au produs şi care au fost cauzele?
B. Dezvoltarea psihic este individuală, personală, adic ea

prezint şi o serie de caracteristici comune tuturor oamenilor, dar şi
aspecte şi traiectorii specifice fiec ruia. O asemenea caracteristic a
dezvolt rii psihice se explic prin: a) existen a unui genom unic la
fiecare; b) varia iile în interac iunea factorilor fundamentali; c)
interven ia unor evenimente de via care contureaz un drum al
dezvolt rii propriu fiec ruia.

Relev dou , trei evenimente ale vie ii tale care crezi c au influen at
semnificativ evolu ia psihic proprie.
Dezvoltarea
C. Dezvoltarea psihic este sistemică, adic producerea unei
psihic este:
schimb ri nu r mâne izolat , ci ea influen eaz organizarea psihic
- sistemic
de ansamblu. De exemplu, apari ia, în cursul preşcolarit ii, a
- stadial

reglajului voluntar produce schimb ri calitative în întreaga via
psihic .
Dar chiar felul în care se produce schimbarea unei componente
depinde de locul acesteia în sistemul psihic de ansamblu. În fine,
trebuie s analiz m întotdeauna valoarea adaptativ a schimb rii
unei componente, care transform calitativ sistemul de ansamblu.
D. Dezvoltarea psihic este stadială, adic de-a lungul vie ii se
pot constata transform ri calitative şi cantitative corelate care
diferen iaz un interval al vie ii de un altul. Putem astfel, identifica
mai multe stadii care, pe de o parte, se diferen iaz între ele şi, pe de
alt parte, au leg turi unele cu altele, asigur astfel o anumit
continuitate a fenomenelor de dezvoltare.
1.3.2. Conceptul de stadiu de dezvoltare

Deşi au ap rut puncte de vedere noi şi relativ diferite, cu privire la
conceptul de stadiu, el r mâne în continuare necesar pentru
în elegerea evolu iei psihice, mai ales dac va fi aprofundat.
Definiţie:
Stadiul de dezvoltare este delimitarea în timp a apari iei şi
consolid rii unor particularit i şi a unui nivel de organizare a
componentelor intelectuale, afective, volitive şi a întregii personalit i.
În cursul unui stadiu se petrec fenomene de creştere (schimb ri

cantitative) şi maturizare (schimb ri calitative optime pentru acel
stadiu) în plan fizic, psihic şi psihosocial.
Fiecare stadiu se diferen iaz de un altul prin particularităţile
Stadiul psihologice caracteristice şi prin profilul psihologic (modul de
• particularit ţi interac iune dintre acestea) specific lui. Dar pentru c dezvoltarea
psihice de psihic este individual , personal , se pot constata şi particularităţi
stadiu psihologice individuale şi profil psihologic individual. Particularit ile
• profilul de stadiu şi cele individuale trebuie respectate atunci când se
stadiului proiecteaz şi desf şoar activit ile instructiv-educative cu copiii de
diferite vârste.
Stadiile nu sunt izolate unele de altele, ci întotdeauna un stadiu
îl preg teşte pe cel ce va urma, şi acesta din urm continu

dezvoltarea unor achizi ii anterioare şi le reorganizeaz al un nivel
mai înalt.
De aceea, un renumit psiholog elve ian, J. Piaget, a descoperit legea
succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare psihică. Conform
acestei legi, stadiile nu pot fi nici inversate, nici omise, dar în anumite
condi ii poate fi accelerat desf şurarea lor.

La care copii sau adolescen i poate fi constatat accelerarea
dezvolt rii cognitive?
1.3.3. Etapele, ciclurile şi stadiile dezvolt rii psihice umane

Construc ia şi dezvoltarea psihic deplin a fiin ei umane
implic parcurgerea a dou mari etape:
Etapa A. Etapa prenatală ce se întinde din momentul unirii game ilor
prenatal = (celulele sexuale provenite de la cei doi p rin i) şi naştere. În cursul
organogeneza acestei etape se formeaz treptat toate componentele corpului, se

dezvolt func iile biologice de baz şi chiar încep s se manifeste, în
Etapa postnatal form foarte simpl , unele procese psihice.
are ciclurile: B. Etapa postnatală este cea mai lung , începe din momentul
• de creştere şi naşterii şi se termin odat cu sfârşitul vie ii. În cursul ei se continu
dezvoltare: 0-25 perfec ion rile organice şi creşterea fizic , dar mai ales se dezvolt
ani via a psihic .
• de maturizare: Aceast etap cuprinde trei mari cicluri şi în fiecare dintre
25-65 ani acestea reg sim mai multe stadii:
• de involuţie: 65 a) ciclul de creştere şi dezvoltare dureaz de la naştere pân la 24-
ani-finalul vieţii 25 ani şi la sfârşitul lui fiin a uman are toate caracteristicile fizice şi
psihice proprii speciei. Stadiile acestui ciclu sunt urm toarele:

• Stadiul sugarului: 0-1 an: se dezvolt sensibilitatea, percep iile
şi inteligen a practic .
• Stadiul antepreşcolarului: 1-3 ani: se dezvolt limbajul, mersul,
gândirea preoperatorie şi conştiin a de sine.
• Stadiul preşcolarului: 3-6 ani: dezvoltarea proceselor psihice
complexe, apari ia voin ei, formarea bazelor personalit ii.
• Stadiul şcolarităţii mici: 6-10 ani: formarea capacit ilor de
baz necesare înv rii şi accesului la cultur .
• Stadiul preadolescenţei: 10-14 ani: trecerea la gândirea
formal , intensificarea conştiin ei de sine.
• Stadiul adolescenţei: 14-20 ani: avans cognitiv deosebit,
dezvoltarea personalit ii, clarificarea identit ii de sine;
• Stadiul postadolescenţei: 20-25 ani: consolidarea achizi iilor
adolescen ei şi preg tirea profesional de baz ;
b. Ciclul de maturizare între 25-65 de ani în cursul c ruia toate
capacit ile psihice ating niveluri înalte de manifestare. Acest ciclu
are dou stadii:
• Stadiul tinereţii: 25-35 ani: în care se realizeaz de fapt
identitatea profesional , familial şi socio-cultural ;
• Stadiul adult 35-65 ani: se maturizeaz cu prec dere
afectivitatea, motiva ia, personalitatea.
c. Ciclul de involuţie între 65 de ani şi finalul vie ii, în care se produc
sc deri din ce în ce mai accentuate ale capacit ilor fizice şi psihice.
Sunt urm toarele stadii:
• Stadiul de trecere: 65-70 de ani: în care sc derile capacit ilor
fizice şi psihice nu sunt prea mari şi persoanele au înc disponibilit i
pentru activit i şi rela ii, chiar dac s-a produs pensionarea
• Prima bătrâneţe: 70-80 de ani în care sc derile sunt mai
accentuate şi persoana îşi restrânge activit ile şi rela iile
• A doua bătrâneţe: 80-90 de ani: sc derile capacit ilor sunt
mai severe şi persoana începe s depind de al ii, pentru a-şi
satisface trebuin ele;
• Marea bătrâneţe: dincolo de 90 de ani.


Aminteşte- i o persoan care se afl în ultimul ciclu al vie ii şi
identific unele caracteristici specifice.
Rezumatul acestei unit ţi de înv ţare
• Psihologia copilului face parte din grupul disciplinelor evolutive şi

studiaz conduitele şi legile dezvolt rii psihice în primii zece ani de
via .
• Dezvoltarea psihic este un proces îndelungat de formare a tuturor
componentelor psihice şi de perfec ionare şi reorganizare a lor la
niveluri tot mai înalte. Ea este multicondi ionat şi multideterminat .
• Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice sunt: ereditatea, mediul,
educa ia.
• Ereditatea asigur premisele vie ii psihice, adic în fapt, condi iile
organice ale realiz rii fenomenelor subiective;
• Mediul este un factor fundamental care umanizeaz , socializeaz şi
culturalizeaz fiin a uman .
• Educa ia are rolul cel mai important pentru dezvoltarea psihic
uman , pentru c asigur condi iile dezvolt rii înalte şi depline a vie ii
subiective.
• Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice trebuie s interac ioneze
optim pentru a asigura desf şurarea complex şi înalt a vie ii
subiective umane.
• Dezvoltarea psihic are urm toarele particularit i:

a) este calitativ ascendent ; b) este individual , personal ; c)

este sistemic ; d) este stadial .
• Stadiul de dezvoltare psihic este delimitarea în timp a apari iei şi
consolid rii unor particularit i şi niveluri de organizare ale cogni iei,
afectivit ii, voin ei şi a întregii personalit i.
• Dezvoltarea fizic şi psihic a fiin ei umane presupune parcurgerea
a dou mari etape: prenatal şi postnatal . Aceasta din urm are trei
cicluri: a) de creştere şi dezvoltare, cu mai multe stadii (sugarul,
antepreşcolarul, şcolarul mic, preadolescentul, adolescentul,
postadolescentul); b) de maturizare (tân rul şi adultul); c) de
involu ie.
Recomand ri şi comentarii la problemele de autoevaluare
Aşa cum s-a precizat în introducere, în con inutul fiec rei unit i de
înv are exist probe de autoevaluare care trebuie rezolvate pe loc.
Ele ajut , în primul rând, la aplicarea imediat a no iunilor şi ideilor
care sunt studiate la aceast disciplin . În al doilea rând, cel pu in
unele întreb ri î i cer s valorifici şi alte cunoştin e de care dispui şi
s - i formulezi puncte de vedere proprii. În cele ce urmeaz î i vom
oferi unele orient ri şi sugestii care te vor ajuta s le rezolvi.
Tema de evaluare nr. 1
Po i s relevi m car dac astfel de leg turi, gândindu-te la no iuni şi
idei dobândite la modulul de psihologie general şi la metode.
Este de ajuns dac ai în vedere statura, greutatea şi unele
particularit i ale fe ei.
Ca s r spunzi po i s te serveşti şi de fotografii ale gemenilor.
Trebuie s foloseşti cunoştin ele tale despre via a oamenilor din
comuna primitiv şi s compari cu cea de azi. Dar este suficient s
relevi trei consecin e.

Reciteşte paragraful anterior care î i va fi ghid în rezolvarea acestei
probe.
S ai în vedere o familie dezorganizat şi mediul reprezentat de
gr dini . Noteaz dou consecin e.
Trebuie s ai în vedere m car dou consecin e ale acestei situa ii şi
cu prec dere cele referitoare la interac iunile din afara familiei.
Sunt mai importante acele influen e care se refer la atitudinile şi
comportamentele prosociale. Noteaz dou influen e.
Este de ajuns dac precizezi trei diferen e şi prevezi urm rile lor.
Gândeşte-te la anii de liceu şi relev cel pu in dou rezultate.
Abaterile pot fi: a) înainte de perioada sensibil ; b) dup perioada
sensibil . Arat consecin ele.
Arat dac abaterile de la rela ia optim a factorilor au consecin e
negative dar diferite.
Este suficient dac prezin i un singur moment.
Asemenea evenimente pot fi: o c l torie, o întâlnire cu cineva, un
succes important, etc.
Sunt dou situa ii mai frecvente: a) supradota ii; b) copii care
beneficiaz de condi ii de via şi educa ie deosebite. Comenteaz .
Este de ajuns dac ai în vedere for a fizic şi una dou tipuri de
percep ie.

Lucrarea de verificare nr.1 şi modul de evaluare
1. Definirea psihologiei copilului şi a leg turilor ei cu psihologia

general . (vezi paragraful corespunz tor)
2. Enumerarea problemelor prioritare de care se ocup psihologia
copilului. (vezi paragraful corespunz tor)
3. Defineşte ereditatea şi precizeaz importan a codului genetic.
(codul genetic este mecanismul transmiterii caracterelor
ereditare)
4. Care sunt rolurile eredit ii pentru dezvoltarea psihic uman
(vezi paragraful corespunz tor).
5. Ce particularit i biologice se transmit ereditar. (cele biologice în
mod sigur)
6. Enumer principalele medii cu care interac ioneaz fiin a uman
dup naştere. (începând cu mediul familial...)
7. Precizeaz ce fel de rela ii pot fi între dou sau mai multe medii
cu care interac ioneaz cineva. (exemplific rela iile: de
contradic ie şi de complementaritate)
8. Defineşte mediul ca factor fundamental al dezvolt rii psihice şi
precizeaz tipurile de influen e pe care le exercit asupra copiilor
şi tinerilor. (ai în vedere: materiale, socio-profesionale, socio-
afective, socio-culturale)
9. Care sunt rolurile principale ale mediului în dezvoltarea psihic
uman . (vezi paragraful corespunz tor)
10. Care sunt rolurile educa iei în dezvoltarea psihic uman . (vezi
paragraful corespunz tor)
11. Enun legea interac iunii optime a factorilor fundamentali ai
dezvolt rii psihice, precizând cele trei tipuri de interac iuni (a.
perioad sensibil . corespunde în timp cu influen ele de mediu şi
de educa ie; b. coresponden cantitativ şi calitativ a
influen elor cu perioada sensibil ; c. Coresponden şi cu zona
proximei dezvolt ri)
12. Defineşte şi caracterizeaz dezvoltarea psihic (vezi paragraful
corespunz tor).

13. Defineşte stadiul de dezvoltare psihic , particularit ile şi profilul

de stadiu (vezi paragraful corespunz tor).
14. Enun legea succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare
psihic . (vezi paragraful corespunz tor)
15. Prezint stadiile primului ciclu din etapa postnatal . (sugar,
antepreşcolar, şcolar mic, preadolescent, adolescent,
postadolescent)
Se va acorda câte un punct pentru r spunsurile corecte la întreb rile:

1,2,3,5,6,7,8,13,14,15
Se vor acorda dou puncte pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
4,9,10,11,12
Total maxim 20 puncte. Totalul ob inut de fiecare va fi împ r it la 2 şi
se ob ine o not din scara obişnuit de la 1 la 10. Se pot acorda şi
jum t i de punct. Când sunt 50 de sutimi în plus se rotunjeşte nota
în favoarea studentului.
R spunsurile se vor redacta pe maximum 5 pagini. Lucrarea se va
transmite tutorelui.
Bibliografie minimal
ATKINSON RITA, ATKINSON R. C., SMITH E. E., BEM J. D.,
Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic , Bucureşti, p. 82-87
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt rii, 2000, Editura Tehnic ,
Bucureşti, p. 139-144
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucureşti,
p.47-58
DEBESSE M.(coordonator), Psihologia copilului de la naştere la
adolescen , 1970, Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, p.27-
32
OSTERRIETH PAUL, Introducere în psihologia copilului, 1976,
Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, p.9-21
POPESCU-NEVEANU P., Legi şi explica ii în psihologie, în vol.
Probleme fundamentale de psihologie, 1980, Editura Academic

ŞCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihologia vârstelor, 1995, Editura
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, p.33-38
WALLON H., Evolu ia psihologic a copilului, 1976, Editura Didactic
şi Pedagogic , Bucureşti
ZLATE MIELU, Omul fa în fa cu lumea, 1988, Editura Albatros,
Bucureşti, p.154-165

Etapa prenatal a dezvolt rii umane.Naşterea şi noul n scut.
ETAPA PRENATAL A DEZVOLT RII UMANE NAŞTEREA ŞI NOUL
N SCUT
Cuprins:
2. Etapa prenatal a dezvolt rii umane. Naşterea şi noul n scut. 27

Obiectivele acestei unit i de înv are 27
2.1. Etapa prenatal 27
2.1.1. Etapa prenatal şi organogeneza 27
2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos şi a organelor de sim în etapa prenatal 29
2.1.3. Primele manifest ri psihice înainte de naştere 31
2.1.4. Condi iile dezvolt rii normale în etapa prenatal 32
2.1.5. Factorii nocivi care pot ac iona în etapa prenatal şi urm rile lor 33
2.2. Naşterea 35
2.2.1. Naşterea normal şi cea excep ional 35
2.2.2. Caracteristicile fizice şi psihice ale noului n scut 38
Rezolv ri şi comentarii la problemele de autoevaluare 41
Lucrarea de control nr. 2 şi modul de evaluare 42
Bibliografia minimal 43

2. ETAPA PRENATAL A DEZVOLT RII UMANE. NAŞTEREA ŞI
NOUL N SCUT.
Obiectivele acestei unit ţi de înv ţare
Dup ce vor studia aceast unitate de înv are, cursan ii vor

putea:
• explica importan a etapei prenatale pentru dezvoltarea fiin ei
umane;
• identifica momentele principale ale dezvolt rii sistemului nervos în
etapa prenatal ;
• descrie începuturile manifest rilor vie ii psihice din etapa
prenatal ;
• explica rela ia dintre condi iile dezvolt rii intrauterine şi
organogenez ;
• identifica factorii nocivi care pot ac iona în etapa prenatal ;
• descrie naşterile excep ionale şi urm rile lor;
• descrie caracteristicile fizice şi psihice ale noului n scut.
2.1. Etapa prenatal
2.1.1. Etapa prenatal şi organogeneza
Interesul savan ilor pentru ceea ce se întâmpl înainte de

naşterea unei fiin e umane este foarte vechi. Înc din antichitate s-au
formulat unele idei cu privire la aceast etap a vie ii (Aristotel).
Secolele 18 şi 19 au adus date noi, mai ales în leg tur cu structura
organic din diferite intervale ale celor nou luni de sarcin . Dar
secolele 20 şi apoi 21 au îmbog it considerabil cunoştin ele cu
privire la etapa intrauterin sau prenatal . Au fost dezvoltate
tehnologii noi care au permis ca din 1960 s se asigure condi ii de
dezvoltare a embrionului în afara corpului uman. Apoi a ap rut
ecografia care a permis urm rirea ca atare a creşterii şi manifest rii
embrionului şi apoi a f tului de-a lungul celor 9 luni. Astfel, s-a
fundamentat ştiin ific ideea c ontogeneza (dezvoltarea individului)
începe înc din momentul procre rii (P. Osterrieth, 1976, p.35) şi c
ceea ce se va întâmpla dup naştere va reprezenta şi contribu ia
etapei prenatale. Semnifica ia fundamental a acestei etape
organogeneza, adic formarea tuturor componentelor organice şi a
func iilor vitale care s -i permit fiin ei umane, ca imediat dup
naştere, s se echilibreze cu ambian a şi s supravie uiasc . Din
punct de vedere al vie ii psihice, se formeaz şi se dezvolt sistemul
nervos, şi cu deosebire activitatea nervoas superioar şi organele
de sim . Aşa cum vom vedea apar şi primele manifest ri psihice.
inând seama de calitatea şi de amploarea acestor transform ri
Subetapele:
etapa prenatal a fost împ r it în trei subetape: embrionar , fetal
• embrionar
precoce şi fetal tardiv .
• fetal
În subetapa embrionar care dureaz pân la trei luni, dup
precoce (0-3
formarea oului (prin unirea game ilor adic a celulelor sexuale de la
luni)
p rin i) se produce o înmul ire excep ional a celulelor şi se
• fetal
formeaz trei foi e embrionare din care vor apare treptat toate
tardiv (6-9
organele vitale şi în primul rând sistemul nervos. La finalul celor trei
luni)
luni fiin a va avea caracteristicile corporale ale speciei umane.
În subetapa fetal precoce, adic între 3 şi 6 luni continu s se
formeze componentele organice, se dezvolt şi se repartizeaz
uniform sistemul muscular, tegumentele devin mai consistente, se
produc osific ri în diferite zone corporale. Dac la sfârşitul lunii a 6-a
şi începutul lunii a 7-a s-ar produce naşterea copilul ar avea
structurile şi func iile organice ca s supravie uiasc .
În ultima subetap dintre 6 şi 9 luni, numit fetal tardiv se
produce consolidarea a ceea ce s-a dezvoltat pân acum, toate
subsistemele sunt complete şi sunt evidente perfec ion rii
func ionale. Copilul este gata pentru a se naşte. Pentru c din
perspectiva psihologiei copilului ne intereseaz construirea şi
func ionalitatea sistemului nervos, ne vom opri în continuare asupra
acestui aspect.

2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos şi a organelor de simţ în
etapa prenatal
Reamintim c etapa prenatal dureaz din momentul unirii game ilor

Subetapa
şi pân la naştere, adic 276 – 284 zile. În cursul ei se formeaz
embrionar :
toate componentele corpului uman, apar func iile biologice de baz şi
• plac neural
chiar încep unele manifest ri psihice. Dup ritmul şi ordinea în care
• tub neural
apar caracteristicile corporale, şi cele psihice s-au considerat trei
• vezicula
subetape: embrionar (0 – 3 luni), fetal precoce (3 – 6 luni), fetal
primar
tardiv (6 – 9 luni).
• trei vezicule
Sistemul nervos este de origine ectodermic . Imediat dup
• formaţiunile
formarea oului şi diferen ierea foi elor embrionare (endoderm,
de baz ale
mezoderm, ectoderm) se petrece mai întâi o îngroşare a unei p r i a
creierului
ectodermului, formându-se placa neural . Din aceasta, dup a 15 zi
de la concep ie se va dezvolta encefalul. Mai întâi placa va forma
tubul neural care se va afunda în mezoderm. Partea cefalic a
tubului va forma o vezicul primar care apoi se va divide în alte trei:
rombencefalul, mezencefal şi prozencefal. Rombencefalul se va
redivide şi se vor forma dou vezicule din care vor lua naştere
metencefalul şi mielencefalul. Mezencefalul va r mâne nedivizat iar
prozencefalul, de asemenea, se va redivide şi va forma dou
vezicule care vor deveni cele dou emisfere cerebrale. Restul tubului
va forma m duva cu îngroş ri la nivel cervical, toracic şi lombar.
Neuronii acestor forma iuni dezvolt dendrite şi axoni şi se produc
enzime (neurotransmi tori) care asigur transmiterea influxului
nervos. Toate aceste transform ri se produc pân la trei luni.
Tem de reflecţie nr.1.

De ce crezi c subetapa embrionar se consider foarte vulnerabil ,
adic dac ar ac iona factori negativi ar produce însemnate
tulbur ri?

Subetapa Între 3 şi 6 luni se produc mieliniz ri la nivelul m duvei
fetal precoce spin rii. De asemenea se mielinizeaz câ iva nervi cranieni:
- mieliniz ri oculomotor, facial şi trigemen. La începutul lunii a 5-a se formeaz
- şanţurile primele şan uri pe suprafa a emisferelor cerebrale. Se stabilesc
cerebrale leg turile între diferitele niveluri ale sistemului nervos.
- leg turi între Între 6 şi 9 luni scoar a cerebral are 6 straturi în cea mai
zone mare parte a ei. Tot în acest interval se dezvolt analizatorii pentru
miros, gust, auz, v z, tact. Se mielinizeaz câteva traecte nervoase
foarte importante pentru sensibilitate şi motricitate (fascicolele
spinocerebeloase şi bulbo - tulamice) şi forma iuni din mezencefal,
Subetapa fetal cerebel, ganglionii bazali.
tardiv : În strâns leg tur cu transform rile structurale se dezvolt
- mieliniz ri noi importante func ii organice: la 2 luni apare o agita ie motorie difuz ,
- 6 straturi ale la 2 luni şi jum tate se înregistreaz b t ile cordului, la 3 luni apar
scoarţei mişc ri respiratorii, la 4 luni mişc ri ale tractului digestiv, la 5 luni
- perfecţionarea mişc ri generale care sunt sim ite de mam . La 6 luni apar aşa
analizatorilor numitele ipete fetale.
Tem de reflecţie nr. 2

Cum putem explica faptul c apar manifest ri respiratorii şi ale
tubului digestiv, deşi ştim c prin cordonul ombilical mama transmite
şi substan e nutritive şi oxigen ?

2.1.3. Primele manifest ri psihice înainte de naştere
Pe baza dezvolt rii diferitelor componente ale organismului, a
structur rii sistemului nervos şi a organelor de sim , a manifest rii
F tul r spunde func iilor biologice fundamentale (b t ile cordului, mai ales) apare şi
la: posibilitatea manifest rii unor fenomene psihice. Înc din 1938 M.
• sunete Minkowski (apud P.Osterrieth, 1976, p. 36) vorbea de un psihism
• fascicule prenatal pe care îl considera „baza de naştere în care se insereaz
luminare toate impresiile ulterioare”. Cercet rile mai noi au demonstrat clar
• atingeri intrarea în func ie a principalilor analizatori.
• substanţe F tul este sensibil la sunetele produse de func ionarea
dulci şi amare organismului matern şi cu deosebire, b t ile inimii. De aceea, dup
naştere, copiii care au fost aşeza i la sânul stâng, şi au recep ionat
mai repede b t ile inimii mamei, s-au liniştit mai bine şi au început s
sug mai bine, în timp ce al ii care au fost aşeza i mai întâi la sânul
drept au fost agita i mai mult vreme. Injectarea de substan e dulci în
circuitul sanguin al mamei au f cut s creasc absorb ia de
substan e de c tre f t, în timp ce când s-au introdus cele amare,
efectele au fost inverse. Atingerile şi presiunile asupra corpului
mamei l-au f cut pe f t s r spund cu mişc ri speciale. La fel, dac
s-a stimulat vizual abdomenul mamei cu un fascicol luminos a
r spuns prin mişc ri caracteristice, deosebite de cele obişnuite.
În lumina acestor cercet ri se recomand mamelor, ca în
perioada prenatal s nu fie numai purt toarele biologice ale copiilor
ci s realizeze o comunicare frecvent cu ei, s se gândeasc la ei,
s ştie c st rile emo ionale pozitive sau negative se transmit şi
copiilor, s g seasc modalit i de a-i stimula înc înainte de
naştere.

Ce importan crezi c are acest prepsihism sau psihism prenatal
pentru dezvoltarea de dup naştere?

2.1.4. Condiţiile dezvolt rii normale în etapa prenatal
Pentru ca s se produc toat construc ia şi func ionarea

organismului şi chiar s se înregistreze începuturi ale vie ii psihice,
trebuie s fie asigurate urm toarele condi ii necesare dezvolt rii
normale a f tului:
• preg tirea, cu cel pu in 6 luni înainte, pentru a deveni mam ;

Cerinţe ce
• ereditatea normal a celor doi p rin i;
trebuie
• s n tatea fizic şi mental a lor în momentul procre rii;
strict
• apetit sexual şi interac iune optim între ei;
respectate
• consensul pentru a avea copii;
• alimenta ia ra ional a mamei, adic s corespund cantitativ
prescrip iilor medicului şi calitativ, adic s cuprind : proteine uşoare,
produse lactate, fructe şi legume proaspete;
• control medical periodic;
• regim zilnic de via în care s alterneze optim activitatea cu
odihna. În ultimile luni de sarcin se vor reduce activit ile
profesionale şi casnice şi se va asigura program zilnic de plimbare şi
exerci iu fizic uşor;
• mama s se simt ocrotit şi securizat de partenerul de via şi de
ceilal i membri ai familiei de baz ;
• în general, climatul familial s fie pozitiv, calm, cooperant;
• mama s aib credin a c venirea pe lume a copilului nu va
împiedica rezolvarea corespunz toare a problemelor familiale şi
autorealizarea sa pe toate planurile;

• încredin area c dup naşterea copilului se va bucura de ajutor

sus inut din partea familiei;
• informarea cu privire la procesul naşterii pentru a fi preg tit pentru
principalele faze şi a evita astfel supraîncordarea şi tensiunea care ar
putea îngreuna desf şurarea normal a acestui proces
Dac vor fi respectate aceste condi ii se vor asigura pentru mam
condi iile organice, calmul afectiv şi încrederea benefic pentru
dezvoltarea normal a f tului şi pentru naşterea normal a lui.

De ce este important ca mama s aib o bun dispozi ie, s fie
calm şi încrez toare?
2.1.5. Factorii nocivi care pot acţiona în etapa prenatal şi

urm rile lor
S-ar p rea c mediul intrauterin asigur necondi ionat o

maxim protec ie f tului şi nimic r u nu i se poate întâmpla. În
realitate, dac nu exist aten ia corespunz toare pot s intervin o
sumedenie de factori nocivi, cum ar fi:
- tare ereditare la unul dintre p rin i sau la amândoi;
- stare de boal şi de ebrietate în timpul procre rii;
- alimentarea deficitar a mamei care s-ar putea manifesta astfel:
- teama de a se îngr şa a mamei o face s m nânce insuficient
chiar
dac hrana este calitativ corespunz toare;
- preferin a pentru alimente mai degrab conservate care par a
fi mai la îndemân şi mai comod de ob inut şi preg tit;
Şi într-un caz şi în altul, aceast alimenta ie deficient
încetineşte
înmul irea neuronilor, afecteaz activitatea bioelectric a
creierului şi
duce la întârzierea intelectual ;
- consumul de fructe şi legume nesp late, a produselor vechi sau
chiar alterate provoac intoxica ie alimentar care genereaz la f t
hidrocefale şi tulbur ri de vedere;
- suprasolicitarea profesional şi casnic a mamei îi epuizeaz
energia organic şi încetineşte creşterea copilului;
- infec iile virale sunt dintre cei mai periculoşi factori. Astfel, gripa
viral produce neînchiderea tubului neural şi degener ri ale
sistemului nervos iar rubeola determin malforma ii cardiace, atac
sistemul nervos şi vederea;
- radia iile pot duce la muta ii genetice imprevizibile cu efecte în toate
planurile dezvolt rii copilului. Se ştie c accidentul de la Cernobâl a
dus la naşterea unui num r mare de copii cu fel de fel de malforma ii;
- consumul de medicamente insuficient testate poate duce, de
asemenea, la malforma ii organice. A existat un astfel de caz, cu
mul i ani în urm iar firma produc toare a pl tit foarte mari
desp gubiri;
- consumul de alcool afecteaz formarea sistemului osos iar fumatul
întârzie creşterea pentru c reduce aportul de oxigen pentru f t;
- climatul familial încordat, dominat de neîn elegeri şi certuri duce la
st ri afective negative de durat care sunt înso ite de modific ri ale
biochimismului sanguin şi influen eaz direct şi starea f tului (P.
Osterrieth);
- caren a de vitamine dar şi excesul pot, de asemenea, perturba
dezvoltarea f tului;
- foarte grav este consumul de droguri care îl poate face pe copilul
însuşi dependent de droguri sau îi provoac moartea la naştere sau
la pu in vreme dup ce a ap rut pe lume.

Având în vedere toate aceste pericole se impune mai mult preg tirea
mamei dar şi a tat lui pentru a deveni conştien i şi responsabili în
leg tur cu venirea pe lume a copilului lor.
Dac avem în vedere cele trei subetape: embrionar , fetal precoce
şi fetal tardiv , care prezint riscul cel mai mare în cazul în care ar
ac iona vreunul din factorii nocivi ? De ce?
2.2. NAŞTEREA
2.2.1. Naşterea normal şi cea excepţional
Naşterea este un eveniment deosebit şi pentru mam şi

pentru copil. Mama aşteapt cu bucurie s -şi vad copilul dar şi cu o
anume team , mai ales dac se afl la prima naştere. Nu ştie cum se
va desf şura totul şi dac va face fa momentului de vârf. Apoi sunt
diferen e în ce priveşte travaliul naşterii. Unele mame nasc foarte
repede, în 2 – 3 ore şi nu trec prin perioade grele prea numeroase, în
timp ce, la altele procesul poate s dureze şi chiar s fie nevoie de
unele interven ii medicale. Dar r splata pentru toat suferin a este
imens dac vine pe lume un copil bine dezvoltat şi s n tos.
Naşterea natural este un adev rat miracol. Mama poate repede s -
şi recâştige for ele şi s se ocupe atent de copilul ei. Toate acestea
se întâlnesc în marea majoritate a cazurilor.

Sunt îns şi unele naşteri ce pot fi considerate excep ionale
Naşterea prin
pentru c pot pune unele probleme speciale privind dezvoltarea fizic
cezarian
şi psihic a copilului.
O naştere excep ional poate fi considerat şi cea prin
cezarian , care poate fi pentru mam relativ dificil în timp ce pentru
copil nu apar probleme deosebite. El are o dezvoltare fizic şi psihic
obişnuit .
Naşterea gemenilor este un alt fel de excep ionalitate. Se
constat c la 80 – 85 de naşteri normale poate apare şi una
gemelar . Tehnica modern permite p rin ilor şi, mai ales, mamei s
afle din timp despre sarcina ei special .
Prima informa ie despre acest fenomen poate s o tulbure, s
o îngrijoreze pe mam , ca în fa a evenimentului nou şi neaşteptat,
dar pân la apari ia copiilor se realizeaz deja o adaptare.
Apariţia Cel mai des se nasc doi gemeni, mai rar trei. La început
gemenilor şi mama trebuie ajutat mai mult dar în urm toarele stadii copii se
atenţia la dezvolt ca to i ceilal i. Când sunt mici vor s aibe la fel totul şi
îmbr c minte şi juc rii etc. Ei fac o diad care func ioneaz
comunicare
permanent, satisf cându-şi reciproc trebuin ele de joc, de
comunicare, de colaborare etc. Exist riscul ca ei s -şi închid
posibilit ile de comunicare cu al ii şi s r mân pu in în urm în ce
priveşte dezvoltarea limbajului. Prin urmare, trebuie s existe o
preocupare constant a mamei de a le dezvolta limbajul şi a le crea
ocazii de comunicare cu al ii. Când ajung în preadolescen şi
adolescen apare la ei o nevoie puternic de diferen iere şi
individualizare din toate punctele de vedere. P rin ii trebuie s
sprijine acest proces de c utare şi realizare a propriei unicit i şi
originalit i.
Sunt şi sarcini gemelare spectaculoase. De exemplu, o mam
italianc a n scut şase gemeni şi în acest caz a fost nevoie de un
sprijin special chiar din partea statului. A fost un alt caz: o mam a
dat naştere la doi gemeni şi dup 45 de zile a mai n scut înc trei.
Recent şi în România, al doilea geam n a ap rut dup circa o lun
de zile.

Prematurii sunt copii care se nasc mai devreme, de obicei la 7
Prematurii:
luni, au o greutate sub 2500 gr. Frecven a apari iei prematurilor este
• n scuţi la 7
cam de 10% dar se pare c în ultimele decenii acest procent a fost
luni
dep şit. Ei au câteva caracteristici corporale prin care se deosebesc
• greutate sub
de cei n scu i la termen: capul este mare, fontanelele mai mari, gâtul
250 gr.
sub ire, toracele îngust. Pân ajung la greutatea obişnuit sunt inu i
• incubator
în incubator, hr ni i mai des şi cu cantit i mai mici de lapte. Au o
dezvoltare psihomotorie mai lent pân la 6 – 8 luni, adic nu-şi in
capul la 2 luni, nu stau în şezut la 6 luni, nu apuc obiecte la 4 luni.
Dup 8 – 9 luni se recupereaz o parte din aceste întârzieri iar dup
13 – 18 luni se recupereaz aproape totul, r mânând înc unele
probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea mişc rilor complexe şi
însuşirea limbajului. Dup trei ani totul este recuperat şi dezvoltarea
lor, din urm toarele stadii, se poate realiza foarte bine. Se ştie c o
serie de personalit i ilustre ale ştiin ei, artei, politicii s-au n scut
prematuri: Voltaire, Renoir, Hugo, Newton, Churchill.
Dismaturii: Dismaturii sun copiii care se nasc la termen dar cu o greutate
• n scuţi la sub cea normal (chiar sub 2500 gr.). Ei sunt hipotrofici, adic lungi
termen şi slabi, au pielea albicioas şi uscat dar au reac ii neurologice
• sub greutatea normale. Îngrijirea lor se axeaz pe recuperarea în greutate. Mai
de 2500 gr. departe totul se înscrie în normalitate.
Postmaturii sunt cei ce se nasc dup termenul obişnuit cu cel
Postmaturii:
mult 7 – 10 zile mai târziu. Dac întârzierea este mai mare poate
• se nasc mai
însemna un handicap neurofunc ional care s aib urm ri mai mari
târziu
sau mai mici asupra dezvolt rii psihice ulterioare. Dar abia dup 12
luni se poate spune dac noul n scut este normal din punct de
vedere neurologic (E. C praru şi N. C praru).
Cazurile mai rare şi mai dificile sunt reprezentate de copiii care se
nasc cu malforma ii fizice şi neurofunc ionale ce se afl la baza
diverselor dizabilit i. Apari ia lor este greu suportat de p rin i şi
genereaz profunde complexe de culpabilitate şi inferioritate . Este
nevoie de o perioad de adaptare a mamei, de realizarea
consensului în familie în leg tur cu creşterea şi îngrijirea acestor
copii şi de sprijinul specialiştilor şi institu iilor profilate pe educarea
celor cu grade diferite de handicap.

2.2.2. CARACTERISTICILE FIZICE ŞI PSIHICE ALE NOULUI
N SCUT
De la 0 la 28 de zile (E. C praru, N. C praru) se consider c

trebuie s vorbim de noul n scut ca reprezentând un substadiu cu
particularit i fizice şi psihice distincte.
La naştere, greutatea medie a copiilor este în jur de 3500 gr. La
b ie i şi 3300 gr. la fete. În l imea este de cca. 50 cm. la b ie i şi 49
cm la fete. Copilul p streaz un timp aşa numita pozi ie embrionar ,
cu membrele pliate şi trunchiul arcuit. Capul este mare în raport cu
celelalte p r i ale corpului. Este ¼ din lungimea total a corpului.
Cutia cranian are un diametru mai mare decât cea toracic , adic
34 cm. şi respectiv 32 cm. Totodat , cutia cranian prezint unele
por iuni neosificate numite fontanele care au o mare importan în
procesul naşterii. Dintre acestea, dou sunt mai importante: cea
anterioar , romboidal de 2 cm care se încheie între 6 – 18 luni şi
alta posterioar , mai mic , ce se închide mai repede.
Membrele sunt relativ scurte fa de corp şi trunchi. Pielea este
roşiatic şi prezint pliuri caracteristici la mâini şi la picioare.
Noul n scut: În ceea ce priveşte sistemul nervos, acesta are num rul de
• reflexe neuroni caracteristici speciei dar se afl la începutul activit ii
necondiţionate specifice cortexului. Activitatea bioelectric este relativ redus şi
• mişc ri haotice exist o tendin de rapid epuizare func ional care face ca cea mai
• afecte mare parte a timpului, adic 4/5 din 24 de ore, copilul s doarm .
Când este în stare de veghe, i se satisfac trebuin ele fundamentale,
hr nire, baie, schimbarea scutecelor etc. Sunt prezente multe reflexe
necondi ionate care sunt legate de aceste trebuin e primare şi
reprezint r spunsurile la unii stimuli vitali din mediu şi constituie o
baz pentru dezvoltarea primelor leg turi cu ambian a. Astfel, noul
n scut r spunde la o serie de stimuli senzoriali exteriori. Privirea este
atras de lumin , reac ioneaz la sunete, la mirosuri, r spunde prin
reflexul suptului la atingeri în zona gurii, c ldura îl linişteşte iar frigul îi
provoac plânsul etc. Este vorba de o vi psihic foarte simpl ,
format din diferite senza ii şi st ri de afect care se succed într-un

flux neîntrerupt f r a se face distinc ii şi organiz ri. Stimul rile pot
veni din ambian sau din propriul organism dar copilul nu dispune
înc de mecanisme cerebrale care s -i permit s le diferen ieze, s
le organizeze, s le acorde semnifica ie, ci doar le suport (P.
Osterrieth). Mişc rile pe care le face copilul sunt necondi ionate,
spasmotice, haotice. Nu exist înc un Eu format ca un cadru de
referin a tuturor acestor impresii. Copilul nu diferen iaz nici
trecerea în starea de veghe, nici în starea de somn (P. Osterrieth).
Dar treptat periodicitatea apari iei trebuin elor sale pune o
oarecare ordine în impresii şi le leag de momentele satisfacerii
acestora.
Începând cu a 10 – 12 zi schema reflexului necondi ionat va
asigura formarea primelor reflexe condi ionate care dup a 15 zi de
la naştere se stabilizeaz oarecum şi activeaz mai mult analizatorii.

Încearc s identifici unul din aceste prime reflexe condi ionate şi
arat pe ce reflex necondi ionat se bazeaz elaborarea lui.
Regimul de via al copilului cuprinde hr nire numai cu lapte

din trei în trei ore, iar în timpul nop i, exist un interval de 6, ore când
doarme neîntrerupt. St rile de veghe foarte scurte sunt destinate
satisfacerii trebuin elor primare. De asemenea copilul are reac ii
motrice, haotice, spasmodice şi reac ii afective negative.
Iubirea şi îngrijirea sunt factori fundamentali ai dezvolt rii fizice
şi psihice a noului n scut.

Dezvoltarea fiin ei umane se realizeaz în cursul a dou etape :

1). prenatal : de la concep ie pân la naştere 2). postnatal , de la
naştere pân la finalul vie ii.
Etapa prenatal cuprinde trei subetape: embrionar (0 – 3 luni),
fetal precoce (3 – 6 luni), fetal tardiv (6 – 9 luni). În cursul ei se
formeaz treptat componentele organismului uman şi se manifest şi
unele fenomene psihice simple: senza iile şi mişc rile.
Dezvoltarea dinainte de naştere este favorizat de regimul de
via corect al mamei, de s n tatea ei, starea ei psihic , ajutorul din
partea familiei etc.
În etapa prenatal pot ac iona şi mul i factori nocivi cum ar fi:
regimul alimentar necorespunz tor al mamei, boli virotice, consum
de alcool şi droguri, fumatul, radia iile etc.
În afara naşterii normale exist şi câteva excep ionale care pot
pune unele probleme privind dezvoltarea fizic şi psihic a copiilor
respectivi. Avem în vedere gemenii, prematurii, imaturii postmaturii.
Noul n scut (0 – 29 – 30 de zile) prezint câteva caracteristici
fizice şi psihice care se refer la o anumit fragilitate organic , la
eforturile de adaptare ale copilului la noul mediu şi la faptul c via a
psihic se afl la începuturile ei: intr în func ie to i analizatorii şi apar
toate felurile de senza ii dar nu to i ating parametri optimi, mişc rile
sunt spasmodice, spontane, haotice, se manifest formele foarte
simple ale afectivit ii, scoar a cerebral are înc o activitate redus
şi o tendin c tre epuizarea rapid a resurselor sale energetice şi
copilul doarme foarte mult.

Rezolv ri şi comentarii la problemele de autoevaluare
Ca şi în cazul primei unit i de înv are, aceste probe de

autoevaluare au un rol important în preg tirea ta la aceast
disciplin . Ele ajut , în primul rând aplicarea imediat a no iunilor şi
ideilor pe care le studiezi la aceast disciplin . În al doilea rând, cel
pu in unele întreb ri, î i cere s valorifici şi alte cunoştin e şi s
formulezi puncte de vedere proprii. În cele ce urmeaz vom face
unele propuneri şi sugestii ca s te ajute s le rezolvi.
Tema de reflec ie nr. 1
Ca s r spunzi este necesar s revezi primul paragraf al acestei
unit i de înv are. Trebuie s ai în vedere c în acest interval abia
încep s se formeze componentele organismului.
Trebuie s te gândeşti în ce etap prenatal se formeaz nu numai
componentele organice, ci şi mecanisme ale regl rii lor de c tre
sistemul nervos.
Ca s po i r spunde la aceast întrebare trebuie s - i imaginezi dac
ar putea s existe o fiin uman total inert din punctul de vedere al
activit ii corticale şi cum s-ar comporta ea când s-ar naşte.
Ca s r spunzi la aceast întrebare trebuie s ai în vedere leg tura
realizat de cordonul ombilical între organismul mamei şi cel al
copilului.
Ar fi bine s te referi la fiecare din cele trei subetape şi s ar i şi
nivelul riscului comparându-le unele cu altele.
Ca s r spunzi la aceast întrebare ar fi foarte bine dac ai vedea un
nou n scut, cam la dou s pt mâni dup naştere.

Lucrarea de control nr. 2 şi modul de evaluare
1. Care este cea mai important contribu ie a etapei prenatale la
dezvoltarea general a fiin ei umane? (organogeneza -
analizeaz )
2. Care sunt principalele momente ale form rii sistemului nervos în
etapa prenatal ? (placa neural , tub neural, vezicula primar ,
cele trei vezicule, dividerea lor)
3. Ce func ii organice încep s apar în etapa prenatal ? (mişc rile
respiratorii, b t ile cordului)?
4. Care sunt primele manifest ri ale vie ii psihice înainte de naştere
( senza ii, mişc ri haotice, reac ii afective)
5. Care sunt factorii pozitivi care asigur dezvoltarea optim a
copilului din etapa prenatal ? (vezi paragraful corespunz tor)
6. Care sunt factorii nocivi care pot ac iona în etapa prenatal ? (vezi
7. Care este cea mai vulnerabil subfaz prenatal ? (embrionar ,
comenteaz )
8. Prezenta i naşterile excep ionale şi problemele pe care le
genereaz (prematurii, imaturii, postmaturii, gemenii)
9. Care sunt parametri principali ai dezvolt rii fizice a noului n scut
(lungimea corpului şi greutatea)
10. Caracteriza i via a psihic a noului n scut.(senza ii, mişc ri
haotice, r spunsuri afective primare)
Se acord câte un punct pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
3,4,7,10
Se acord dou puncte pentru r spunsurile corecte la întreb rile: 1,5
Se acord câte trei puncte la întreb rile: 2,6,8,9
Punctajul maxim este de 20 puncte care se împart la 2 şi se ob ine o
not din scara obişnuit de la 1 la 10. Se acord şi jum tate de punct
pentru r spunsurile la întreb ri, dar nota final care are 50 sutimi în
plus, se rotunjeşte în favoarea studentului.
Lucrarea se realizeaz pe foi separate şi se transmite tutorelui.
Trebuie s aib circa 3 pagini.

Bibliografia minimal
ATKINSON L. RITA, ATKINSON R. C., SMITH E.E., BEM D. L.,

Introducere în psihologie, Editura Tehnic , Bucureşti, 2002, p.87-88;
BONCHIŞ ELENA, Psihologia copilului, Editura Universitar din
Oradea, 2004, p. 124-126;
C PRARU E. C PRARU H., Mama şi copilul, Editura Medical ,
Bucureşti, 1988;
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti, 2001,
p.63-65;
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi adolescentului, Editura
Augusta, Timişoara, 1998, p. 71-76;
OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, EDP, Bucureşti,
1976, p.35-39;
SCHIOPU URSULA, VERZA EMIL, Psihologia vârstelor, EDP,
Bucureşti, 1995, p. 53-62.

Dezvoltarea fizic şi psihic a copilului pân la 3 ani.
DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A COPILULUI PAN LA 3 ANI
Cuprins:
3. Dezvoltarea fizic şi psihic a copilului pân la 3 ani 45

Obiectivele unit ii nr.3 45
3.1. Copilul în primul an de via 45
3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de via 45
3.1.2. Regimul de via şi creşterea fizic a sugarului 46
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ii şi debutul percep iei în primul an de via 47
3.1.4. Evolu ia motricit ii la sugar 49
3.1.5. Amplificarea şi diversificarea manifest rilor afective şi dezvoltarea ini ial a
mecanismelor comunic rii verbale la sugar. 51
3.1.6. Dezvoltarea inteligen ei practice sau senzorio-motorii 54
3.2. Antepreşcolarul sau prima copil rie 56
3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului antepreşcolarit ii 56
3.2.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic între 1-3 ani 56
3.2.3. Dezvoltarea percep iilor şi apari ia reprezent rilor la antepreşcolar 57
3.2.4. Particularit ile memoriei şi aten iei la antepreşcolar 59
3.2.5. Dezvoltarea limbajului şi gândirii între 1 şi 3 ani 61
3.2.6. Evolu ia afectivit ii între 1 şi 3 ani 64
3.2.7. Progresele semnificative ale motricit ii antepreşcolarului 66
3.2.8. Apari ia conştiin ei de sine 68
Rezolv ri şi comentarii la probele de autoevaluare 72
Bibliografia minimala: 76

3. DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A COPILULUI PÂN LA 3
ANI
Obiectivele unit ţii nr.3
Dup ce vor studia aceast unitate, cursan ii vor putea:

• s explice c dezvoltarea fizic şi psihic a sugarului sunt
condi ionate şi determinate de un regim bun de via şi de
interac iunile pozitive şi de durat cu mama;
• s descrie dezvoltarea sensibilit ii şi s explice debutul
percep iilor în primul an de via ;
• s identifice principalele direc ii de evolu ie a motricit ii la
sugar;
• s descrie naşterea inteligen ei practice la sugar;
• s înregistreze apari ia func iei semiotice la antepreşcolar;
• s explice procesul de trecere de la inteligen a practic la
gândirea preconceptual şi simbolic c tre 2-3 ani.
• s explice c dup 1,6-1,8 ani copilul îşi însuşeşte, în fapt
limbajul.
• s descrie naşterea conştiin ei de sine la antepreşcolari.
3.1. Copilul în primul an de viaţ
3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de

viaţ
Sugarul, acest prim stadiu al vie ii a stârnit, cu mult timp în urm ,

interesul cercet torilor pentru c în cursul lui se produc multe
începuturi ale vie ii psihice, iar achizi iile de acum devin
fundamentale pentru transform rile de mai târziu.
În contextul general al dezvolt rii psihice umane stadiul sugarului
cuprinde urm toarele transform ri de baz :

• adaptarea biologic la un nou mediu şi perfec ionarea func iilor
organice;
• intrarea în func ie a tuturor analizatorilor şi dezvoltarea sensibilit ii;
• debutul şi dezvoltarea percep iilor;
• evolu ia motricit ii de la mişc ri haotice la cele orientate şi
adaptate şi la dobândirea apuc rii şi preg tirea mersului;
• începutul dezvolt rii mecanismelor limbajului;
• dezvoltarea inteligen ei practice.
3.1.2. Regimul de viaţ şi creşterea fizic a sugarului
Regimul de via al sugarului cuprinde baia şi cur enia,

Creştere
hr nirea, somnul, ieşirea la plimbare, jocul elementar. Creşterea în
fizic :
în l ime şi greutate are ritmuri crescute. În l imea ajunge de la 50
• de la 50 cm
cm, la naştere, la 74-75 cm la sfârşitul anului. Greutatea creşte de la
la-74-75 cm
3500 g la naştere la 9500 g la încheierea stadiului.
• de la 3500 gr
Se produc osific ri în toate zonele corporale, cu prec dere la
la 9300 gr
nivelul cutiei craniene, a coloanei vertebrale şi a oaselor lungi ale
membrelor. La 6-7 luni apar primii din i. Sistemul muscular prezint
în primele 2 luni hipotonie şi apoi ajunge la normotonie. La naştere
creierul are num rul de neuroni propriu speciei umane. În contact cu
excitan ii de mediu, scoar a cerebral începe s se perfec ioneze din
punct de vedere func ional, s creasc progresiv corpul neuronal şi
prelungirile sale aşa c la sfârşitul anului, creierul are o greutate de
cca. 980 g. Începând de la 12-15 zile dup naştere se formeaz
reflexe condi ionate care devin mai stabile la 20-25 zile. În
urm toarea luna va creste viteza de formare şi stabilitatea legaturilor
dintre neuroni şi se vor diversifica func iile lor.

Tem de reflecţie nr. 1:

Se ştie c personalul medical supravegheaz cu aten ie creşterea
fizic a sugarului. Ce importan crezi c are acest aspect pentru
dezvoltarea psihic ?
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ţii şi debutul percepţiei în

primul an de viaţ
Odat cu naşterea, analizatorii sunt din ce în ce mai solicita i iar
Analizator care
senza iile sunt manifest rile ini iale ale vie ii psihice. S-a constatat
funcţioneaz
îns , c unii analizatori func ioneaz foarte bine înc din primele zile
foarte bine dup
ale vie ii în timp ce al ii prezint la început unele imperfec iuni şi abia
naştere:
treptat ajung la parametrii normali de lucru. În prima categorie intr
• olfactiv
senza iile olfactive, gustative şi termice. Copilul reac ioneaz la
• gustativ
ac iunea stimulilor gustativi şi-i diferen iaz bine, mai ales dulcele şi
• termic
acrul. La fel, diferen iaz uşor mirosurile pl cute de cele nepl cute
f când grimase caracteristice pentru fiecare. Reac ioneaz imediat la
agen ii termici.
V zul, auzul şi tactul intr în a doua categorie. S-a constatat

Analizator cu c v zul func ioneaz slab în primele s pt mâni de via , adic
imperfecţiuni sugarul nu distinge la început decât petele de lumin şi de întuneric,
dup naştere: nu recep ioneaz culorile, cristalinul, deşi mare, are putere mic de
•v z adaptare iar axele oculare nu ajung totdeauna s fie convergente.
• auz Toate aceste disfunc ionalit i vor disp rea treptat.
• tact Auzul func ioneaz mai slab dup naştere, copilul
recep ionând doar 50% din stimulii sonori. Se va perfec iona treptat.
Tactul are la început arii senzoriale reduse dar apoi, în
asociere cu chinestezia manual , devine din ce în ce mai fin.
Tem de reflecţie nr.2:

De ce crezi c sensibilitatea gustativ şi cea olfactiv func ioneaz
bine înc de la naştere?
Scrie aici r spunsul:
Factorii ce Percep ia apare, dup unii autori în luna a doua, iar dup al ii
preg tesc în luna a treia. Acest debut este preg tit de: a) maturizarea activit ii
percepţia: cerebrale în ansamblu; b) dezvoltarea fiec rei modalit i senzoriale;
• maturizarea c) coordonarea activit ii analizatorilor stimulat de satisfacerea
cerebral ; trebuin elor organice şi a celei de explorare a mediului înconjur tor.
• dezvoltarea Câmpurile senzoriale se coordoneaz treptat, iar v zul începe s
fiec rei integreze informa iile oferite de ceilal i analizatori. Prima coordonare
senzaţii se face între câmpul senzorial al mâinii şi cel al gurii (copilul mişc
• mereu haotic mâinile şi picioarele şi întâmpl tor o mân atinge gura
Coordonarea şi declanşeaz reflexul suptului aplicat pumnului). Pl cerea tr it de
capacit ţilor copil va înt ri aceast leg tur . Apoi mâna ajunge întâmpl tor şi în
senzoriale câmpul vizual şi se asociaz cu acesta. Se constituie astfel nucleul
func ional al percep iei umane. Copilul începe s perceap ceea ce
este în mediul lui apropiat şi, în primul rând, pe mama. În jurul a 7-8
luni se construiesc deja mecanismele constantelor perceptive pentru
o dep rtare de circa doi metri şi în condi iile în care obiectele sunt
percepute dintr-o pozi ie bun . În structura imaginii perceptive se
poate impune câte o însuşire, de obicei culoarea. Are preferin e
pentru culori luminoase. Poate percepe, spre 9-10 luni, obiecte mai
mici şi se fac unele diferen ieri fine. Dus în fa a oglinzii nu se
recunoaşte pe sine, la 8-9 luni recunoaşte adultul ce-l ine în bra e şi
este gelos pentru c „are alt copil în bra e”.

Progresele percep iei de-a lungul primului an de via
orienteaz mişc rile copilului şi-l face s se adapteze mai bine la
ambian .

Cum crezi c ar putea fi dezvoltate capacit ile perceptive ale
sugarilor?
Scrie r spunsul aici:
3.1.4. Evoluţia motricit ţii la sugar

Dezvoltarea motorie este „aspectul cel mai obiectiv al evolu iei
în primul an de via ” (P. OSTERRIETH). Manifest rile motrice sunt
sus inute, pe de o parte, de schimb rile structurale şi func ionale ale
Fazele apuc rii: sistemului osteo-muscular şi, pe de alt parte, de perfec ionarea
• reflex activit ii cerebrale şi a sensibilit ii chinestezice.
necondiţionat Progresele motricit ii constau:
• exercitarea a) trecerea de la mişc rile spontane şi haotice ce se manifest
reflexului imediat dup naştere la cele orientate şi adaptate;
necondiţionat b) intrarea treptat în func ionare normal a diverselor grupuri
• apucarea şi musculare;
antrenarea c) organizarea mişc rilor de apucare şi preg tirea mersului.
degetului mare În ceea ce priveşte mişc rile de apucare cu mâinile constat m
• apucare urm toarele momente importante de-a lungul primul an de via :
condiţionat - imediat dup naştere se manifest reflexul necondi ionat al
• apucare apuc rii (dac stimul m palma în apropierea degetelor aceste se
necondiţionat închid automat şi strâng atât de tare c sugarul poate fi ridicat) dar
f r antrenarea degetului mare;

- apoi, oriunde ar fi atins mâna copilului, degetele se deschid
şi se închid alternativ;
- în jurul a 4 luni, copilul apuc folosind şi degetul mare;
- apoi apuc numai dac în câmpul vizual se afl şi mâna şi
obiectul;
- apuc chiar dac vede doar obiectul.
Mai departe, apucare se realizeaz cu uşurin , trece un obiect
dintr-o mân în alta, pe cele mari le ine cu amândou mâinile. Dup
8-9 luni mişc rile devin din ce în ce mai fine: ine o bilu între
degete, d mai multe foi ale unei c r i, ine creionul şi mâzg leşte.
Dar tot ce apuc duce la gur .

În ce fel perfec ionarea mişc rilor mâinilor copilului îl preg teşte
pentru a deveni relativ independent fa de adult?
Preg tirea pentru mers parcurge urm toarele faze:

Fazele mersului: - la dou luni copilul ine capul drept dac este ridicat;
• 2 luni ţine capul - la cinci luni poate fi aşezat pentru pu in timp şi cu sprijin;
drept - la şase luni st aşezat timp nelimitat;
• 6 luni st aşezat - la şapte luni se mut prin târâre de unde a fost aşezat;
• 6-7 luni se târ şte - la opt luni copilul se ridic în picioare sprijinindu-se;
• 8-9 luni se ridic cu - la nou luni st în picioare f r sprijin;
sprijin - la zece luni copilul face paşi sprijinindu-se;
• 10 luni paşi cu sprijin - la 11-12 luni se fac primii paşi f r sprijin.
• 11-12 luni mers

Tem de reflecţie nr.5:

Unii copii pot s fac primii paşi f r sprijin, mai târziu. Care ar fi
explica iile?
Cercet rile au ar tat c fetele merg mai repede, la 10 luni,

fa de b ie i dar unii dintre aceştia merg chiar de la 10 luni.
Cucerirea mersului modific posibilit ile de percepere a lucrurilor din
jur şi reprezint începutul autonomiei fa de adult.
3.1.5. Amplificarea şi diversificarea manifest rilor afective şi

dezvoltarea iniţial a mecanismelor comunic rii verbale
la sugar.
Imediat dup naştere r spunsurile afective ale sugarului sunt
în totalitate negative şi sunt provocate de manifest rile acute ale
trebuin elor de hran , c ldur , somn, etc.
Pe m sur ce se dezvolt percep iile, mişc rile şi apoi
inteligen a practic , copilul se adapteaz mai bine şi mai ales intr în
rela ie cu oamenii din jurul lui aşa c locul proceselor afective
Evoluţia primare este luat de emo iile din ce în ce mai variate şi creşte
afectiv de la ponderea celor pozitive. Zâmbetul ap rut mai devreme ca rezultat al
reacţii primare imita iei adultului, începe s exprime tr irea proprie a copilului şi
la emoţii devine râs cu un zâmbet special dincolo de 5 luni. Râsul apare la
vederea hranei, când i se face baie, când este luat în bra e, când se
joac cu adultul, etc. Apar, de asemenea, sup rarea, triste ea, frica,
furia, gelozia, etc.

Simpatia se manifest tot pe la 5 luni, prin surâs, agita ie
motorie, figur destins , strig te, etc. Apropierea mamei
declanşeaz o bucurie mare, iar atunci când ceva îi reuşeşte,
manifest ceea ce cercet torii au numit „reac ia de triumf” (P. Janet).
Se dezvolt progresiv comportamentele emo ional-expresive
manifestându-se mai întâi comportamentele înn scute şi ad ugându-
se altele înv ate prin imita ie (de exemplu, bate din palme când se
bucur , aşa cum l-a înv at adultul). Acest comportament emo ional-
Ataşamentul expresiv comunic de fapt celorlal i st rile copilului. De aceea, chiar
faţ de mam plânsul copilului este diferit dac sugarului îi este foarte somn, este
obosit sau îl doare ceva, iar mama reuşeşte s diferen ieze sunetele
respective.
În acest prim an al vie ii se dezvolt ataşamentul fa de
mama care este o rela ie afectiv special , fa de persoana care-l
îngrijeşte şi, mai ales, îl iubeşte. Acesta atinge un fel de vârf pe la 8
luni când copilul sufer cel mai tare dac mama pleac . Ataşamentul
este o condi ie foarte important a dezvolt rii psihice generale a
copilului. Copiii institu ionaliza i, care nu pot s se ataşeze de o
anumit persoan adult pot avea probleme de dezvoltare în anii
copil riei.

Care ar fi problemele de dezvoltare ale sugarilor institu ionaliza i?
Dar în primul an de via se fac şi începuturile comunic rii

verbale. Sunt parcurse urm toarele momente:

– manifestarea reflexelor necondi ionate vocalice şi astfel
începând cu vârsta de 2 luni copilul gângureşte adic scoate sunete
asem n toare cu cele verbale;
– între 3 şi 4 luni sugarii pot emite sunete verbale asociate –
Fazele preg tirii
este faza lala iunii;
limbajului:
– dincolo de 5 luni se desf şoar o faz a autoascult rii, adic
• gângurit
sugarul scoate sunete, aşteapt pu in, apoi emite altele;
• lalaţiune
– dup 7-8 luni poate imita sunetele pronun ate de adul i;
• autoascultare
– în jurul a 10-12 luni sugarul pronun primele cuvinte: mama,
• imitarea
tata, papa, apa etc.
sunetelor
Aceste prime cuvinte sunt foarte simple din punct de vedere
• primele cuvinte
fonetic, sunt foarte legate de trebuin ele copilului şi sunt polisemice,
adic pot semnaliza mai mul i stimuli. De exemplu, papa înseamn : îi
e foame, vede biberonul, este aşezat acolo unde este hr nit de
obicei, o vede pe mama, etc.
Fetele vorbesc în genere mai repede decât b ie ii.

În ce fel p rin ii ar putea s stimuleze însuşirea limbajului în acest
final al primului an de via ?
Oricât de limitate ar fi primele cuvinte pe care le pronun

sugarul, ele reprezint un nou mod de semnalizare care sus ine
dezvoltarea conduitelor inteligen e şi mai buna adaptare la mediu.

3.1.6. Dezvoltarea inteligenţei practice sau senzorio-motorii
Apari ia inteligen ei practice sau senzorio-motorii (J. Piaget) în
acest prim stadiu al vie ii este un aspect central şi deosebit de
important pentru evolu ia general a fiin ei umane.
Inteligen a înseamn un fel de rela ionare cu mediul prin
Stadiile
combinarea datelor experien ei anterioare şi adaptarea la situa ii noi
inteligenţei
şi variate, dep şindu-se astfel mecanismele reflexe sau deprinderile
senzorio-motorii:
şi stereotipurile comportamentale.
• al reflexului
Structurile inteligen e se construiesc îns în prelungirea şi pe
necondiţionat
fundamentele reflex necondi ionate manifestate imediat dup
• al reacţiilor
naştere.
circulare primare
J- Piaget, psihologul elve ian care a f cut cele mai importante
• al reacţiilor
cercet ri privind naşterea inteligen ei la copii a identificat urm toarele
circulare
stadii ce se parcurg în procesul apari iei inteligen ei la sugar:
secundare
- stadiul reflexului necondi ionat când nu poate fi vorba de
• coordon rii
inteligen dar se realizeaz o prim adaptare la realitate şi se
reacţiilor
satisface trebuin e de baz . Orice atingere a gurii copilului
secundare =
declanşeaz reflexul suptului;
i li
- stadiul reac iei circulare primare care apare la 1 ½ lun – 2
luni şi const în faptul c mai mul i stimuli din ambian declanşeaz
reflexul suptului, l rgind astfel posibilit ile de adaptare ale copilului
dar acesta înc nu indic inteligen a;
- stadiul reac iilor circulare secundare care apare la 4 ½ luni
implic o bun coordonare între vedere şi apucare şi copilul poate
ac iona asupra obiectelor din ambian dac acestea îi plac, dar
ceea ce face nu se bazeaz pe în elegerea rela iilor dintre lucruri şi
mişc rile lui, nu sunt de fapt eficiente. De exemplu, copilul este
aşezat în landou şi deasupra ochilor lui, pe o sfoar , sunt atârnate
juc rii viu colorate care scot sunete pl cute când sunt mişcate.
Întâmpl tor apare acest efect atunci când el dând din mâini şi din
picioare face s se balanseze landoul şi s se mişte juc riile şi s se
aud ceva pl cut pentru el. Va face aşa mereu şi dac se
imobilizeaz landoul. Prin urmare se fac preg tiri dar nu este înc
vorba de inteligen . Nu poate combina şi nu se poate adopta eficient
la aceast situa ie nou (când se blocheaz landoul);
- stadiul coordon rii reac iilor circulare secundare apare la 7-8
sau la 10 luni. De data aceasta ac iunile copilului sunt adecvate şi
eficiente în confruntarea cu situa iile noi. Prin urmare, inteligen a
practic sau senzorio-motorie se manifest clar.
Dac adultul flutur o batist care-l deranjeaz pe copil el
prinde mâna adultului şi o îndep rteaz . El g seşte ac iunea cea mai
potrivit la o situa ie nou prin aplicarea pe rând a mişc rilor pe care
le-a înv at deja pân ajunge la efectul pl cut. Deci adapteaz
mijloacele de care dispune la noua situa ie şi aceasta caracterizeaz
inteligen a practic . Numai c , inteligen a, manifestat în acest stadiu
este limitat pentru c nu combin ac iunile pe care le ştie ci le aplic
pe rând;
- stadiul reac iilor circulare ter iare când inteligen a practic
este deplin pentru c de data aceasta confruntarea cu noul
presupune: a) combinarea datelor experien ei anterioare; b)
înv area de mijloace noi; c) c utarea activ a noului. Când sugarul
arunc în mod repetat o minge, agasându-l pe adult, de fapt de
fiecare dat el arunc altfel şi urm reşte efectele. Îi reuşesc acum
trei conduite inteligen e de baz : a suportului, a sforii şi a b ului. De
exemplu, dac o juc rie pl cut este aşezat pe un prosop, departe
de copil, dar prosopul ajunge cu un cap t lâng el, copilul întinde
întâi mâna spre juc rie, nu o ajunge şi atunci exploreaz cu privirea,
surprinde rela ia dintre ea şi prosop şi imediat combin apucarea
acestuia şi tragerea lui pân când poate s apuce obiectul interesant
pentru el.
Încerca i s v imagina i cum se manifest sugarul în cazul în care
juc ria preferat este departe de el dar legat cu o sfoar a c rui
cap t este lâng el.

Inteligen a senzorio-motorie se bazeaz pe percep ii şi mişc ri dar
preg teşte bazele pentru atingerea celei conceptuale din urm toarele stadii.
3.2. Antepreşcolarul sau prima copil rie
3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului

antepreşcolarit ţii
Despre antepreşcolar un autor elve ian de prestigiu, P.

Osterrieth spune „...acela care pleac şi vine dup placul impulsurilor
sale, care circul , care are posibilitatea de a se apropia când îl
cheam sau, dimpotriv , de a se îndep rta, acela nu mai este
sugar”.
Prin urmare, antepreşcolaritatea se deosebeşte de alte stadii
prin urm toarele dominante din profilul s u de dezvoltare:
- cucerirea autonomiei de deplasare („fiin e trop itoare”);
- începutul însuşirii reale a limbajului („fiin tr nc nitoare”);
- apari ia reprezent rilor;
- trecerea de la inteligen a practic la gândire;
- apari ia conştiin ei de sine.
3.2.2. Regimul de viaţ şi dezvoltarea fizic între 1-3 ani
Antepreşcolarul devine oarecum autonom şi din punctul de

vedere al satisfacerii trebuin elor de hran . Chiar contribuie la actul
alimentar începând s bea singur lichidele, manevrând lingura, deşi
cu mari pierderi din con inutul ei. Hrana cuprinde produse lactate,
proteine uşoare, fructe şi legume preparate ca pireuri. El doarme
noaptea 10-12 ore şi o or şi jum tate, dou ore, ziua. În afara orelor
de mas şi igien , copilul se joac foarte mult (90% din timpul de
veghe) se plimb , exploreaz activ spa iul în care se afl . Rela iile cu
p rin ii, şi mai ales cu mama, îl securizeaz afectiv şi influen eaz în
mod determinat întreaga dezvoltare fizic şi psihic .

Creşterea în în l ime continu s fie accentuat şi la 3 ani se
Creşterea
ajunge la circa 94-95 cm iar greutatea ajunge la 14 Kg. Cresc
fizic
membrele şi se schimb uşor rela ia dintre corp, trunchi şi membre.
accelerat :
Apar noi din i şi la 2 ani copilul are 20 din i.
• de la 75 de
Se ob ine controlul evacu rilor, adic ceea ce cercet torii au
cm la 95 cm
numit „vârsta oli ei” (la 1 an şi 6-7 luni) şi „vârsta robinetului” (în jurul
• de la 9500
a 2 ani).
gr. la 14 Kg
La nivelul sistemului nervos central se produc perfec ion ri
func ionale mai ales în zonele motorii şi verbo-motorii. Creierul creşte
în greutate pân la 1100 gr., se adâncesc scizurile şi se contureaz
mai bine circumvolu iunile.

De ce totuşi antepreşcolarii obosesc repede dup ce merg pe o
distan mai lung şi cer s fie lua i în bra e? Cum ar trebui s
r spund p rin ii?
3.2.3.Dezvoltarea percepţiilor şi apariţia reprezent rilor la

antepreşcolar
Percep iile ale c ror mecanisme de baz s-au construit în

primul an de via înregistreaz acum progrese în formarea
schemelor pentru obiectele din mediul apropiat şi de aceea ele încep
s se desf şoare mai repede şi mai eficient.
Copilul poate manipula obiectele şi astfel reuşeşte s perceap
unele din calit ile lor tactile.

Percep iile vizuale sunt mai clare pentru obiectele din spa iul
Constanta de
apropiat dar sunt centrate asupra câte unei însuşiri dominante. Dac
m rime pân
aceasta este diminuat sau schimbat copilul poate s nu mai
la 10 m
recunoasc acel obiect. Dac tat l se îmbrac special ca s fie Moş
Cr ciun, copilul nu-l recunoaşte. Constan a perceptiv pentru
m rime se realizeaz în spa iul de circa 10m. Dincolo de aceasta
copilul face mari erori.

Antepreşcolarul poate s -i fac o surpriz extraordinar adultului,
cerându-i acestuia s -i dea chiar Luna de pe cer. Cum se explic
acest fenomen?
Se manifest Totodat , manifest preferin e pentru desenele simple din

auzul verbal c r ile destinate acestei vârste, şi cere mereu s i se spun ce
mai bine reprezint .
Percep iile auditive Cele mai importante sunt cele pentru
vorbire. Auzul verbal permite recep ionarea satisf c toare a ceea ce-
i comunic adultul dar nu poate regla foarte bine pronun ia proprie.
Antepreşcolarul este sensibil la muzic dar, mai ales, la ritm.
Frecvent chiar încearc s cânte dar nu reuşeşte decât pu in. Auzul
fizic este mai bun şi copilul diferen iaz multe zgomote şi sunete
naturale şi le localizeaz bine.
În jurul vârstei de 1,6 – 1,8 ani, maturizarea func ional
Apar cerebral asigur p strarea şi prelucrarea informa iilor perceptive şi
reprezent rile permite apari ia reprezent rilor. Aceasta va fi o condi ie foarte

important a trecerii de la inteligen a practic la gândire. Îns
reprezent rile antepreşcolarilor au urm toarele particularit i: sunt
puternic dependente de percep ii, sunt concrete, legate de obiecte
singulare şi presupun o prelucrare redus a informa iilor perceptive.
Cu toate aceste limite, ele sunt componente de baz ale planului
intern mental în curs de constituire.

De ce antepreşcolarii nu pot avea reprezent ri despre orice fel de
obiect?
3.2.4.Particularit ţile memoriei şi atenţiei la antepreşcolar

Memoria antepreşcolarului este în primul rând expresia
propriet ii creierului s u de a conserva datele experien ei personale.
Durata p str rii
Copilul memoreaz aspectele concrete ale realit ii cu care se
în memorie:
întâlneşte foarte des şi sunt legate de dorin ele şi pl cerile sale. Este
• pân la 5-7
o memorie involuntar în totalitate. Treptat, pe m sur ce-şi dezvolt
luni
limbajul, apare şi memoria care p streaz materialul verbal.
Antepreşcolarul înva denumirile obiectelor şi ale ac iunilor curente,
ştie prenumele s u şi al p rin ilor, re ine şi reproduce relativ corect
mici povestioare şi scurte poezii, dar în acest ultim caz are nevoie de
ajutorul adul ilor. Timpul de p strare în memorie este, la începutul
stadiului, cam de câteva s pt mâni, dar la sfârşit este de 5-7 luni.
Deci, îşi aminteşte când a venit Moş Cr ciun. Dar dincolo de aceste
interval nu-şi mai reaminteşte evenimentele de via iar cercet torii
vorbesc de amnezia infantil . Extrem de pu ine persoane îşi mai
amintesc ceva din acest interval al vie ii.


Care ar fi cauzele amneziei infantile?
Aten ia prezent , de asemenea, câteva particularit i

caracteristice pentru acest stadiu. Este total involuntar , este
Atenţia:
superficial şi instabil dar puternic stimulat de tot ce se afl în
• involuntar
mediul apropiat de via pe care copilul îl exploreaz neobosit. Este
• superficial
uşor de distras de orice modificare din ambian ceea ce
• instabil
accentueaz instabilitatea. Aceasta se manifest chiar şi în joc. S-a
• uşor de distras
constatat c în timpul unui joc de 10 minute se produc 3-4 abateri de
• reglat prin
la desf şurarea lui datorit , în mare m sur , instabilit ii aten iei.
cuvântul
Pân la sfârşitul stadiului se ajunge îns la o relativ stabilitate pe
adultului
durata a 15 minute.
Totodat , ca urmare a dezvolt rii limbajului şi a realiz rii
func iilor lui, aten ia începe s fie provocat şi men inut de
comenzile verbale ale adul ilor. De obicei, înainte de a-i comunica
ceva copilului, adultul spune „fii atent!” şi asigur astfel o bun
condi ie a recep ion rii de c tre acesta a cerin elor sau a modelelor
de ac iune pe care i le propune.

Ce calit i ar trebui s aib obiectele din ambian ca s atrag
repede aten ia antepreşcolarilor?

3.2.5.Dezvoltarea limbajului şi gândirii între 1 şi 3 ani
Limbajul începe s fie cu adev rat achizi ionat abia în cursul

acestui stadiu. La încheierea primul an de via copilul poate
pronun a doar 3-5 cuvinte. Urmeaz o perioad de câteva luni în
care parc s-ar fi oprit acest proces, adic nu mai înva decât foarte
pu ine cuvinte, în schimb, în elege şi execut ceea ce-i cer adul ii.
Dar în jurul a 1 an şi 6 luni, 1 an şi 8 luni se produce un nou
Vocabular: proces de maturizare neurocerebral şi copilul începe s însuşeasc
• activ: 300-400 din ce în ce mai multe cuvinte. La sfârşitul stadiului are un vocabular
cuvinte pasiv (cuvinte care sunt doar în elese) de 1100 cuvinte şi un
• pasiv: 1100 vocabular activ (cuvinte folosite de el în comunicarea cu al ii) de circa
cuvinte 300-400 cuvinte. Totodat , cuvintele sunt acum nu o parte a unei
situa ii concrete, ci semnifican i pentru stimulii concre i, începând s -i
înlocuiasc pe aceştia din urm în comunicarea cu cei din jur şi în
activitatea mental . Aceşti semnifican i verbali permit: a) realizarea
cu mai mare vitez a comunic rii; b) ajut la apari ia gândirii; c)
uşureaz desf şurarea tuturor proceselor psihice ale
antepreşcolarului.
Cuvintele încep s fie folosite în comunicare şi treptat se
însuşesc structurile verbale specifice limbii materne. Mai ales în
dialogul cu mama, copilul reuşeşte s imite vorbirea ei şi s
alc tuiasc propozi ii foarte scurte, dar din ce în ce mai corecte. Sunt
îns câteva faze pe care copilul le parcurge pân ajunge s
însuşeasc structurile verbale corecte:
- limbajul telegrafic: copilul al tur 2-3 cuvinte cam aşa cum se
face într-o telegram . De exemplu: „bebe pap ”, „bebe nani”;
- imitarea absolut a exprim rii adultului f r adaptarea
acesteia la propria persoan . De exemplu, o feti spune mamei „mai
vrei portocal !”, pentru c aşa o întrebase aceasta mai înainte;
- începutul adopt rii modelului preluat de la adult la persoana
sa. De exemplu, un b ie el de doi ani spune „Ec eu acolo” acest „ec”
fiind o transformare a verbului „este” (folosit mereu de adul i);
- fraza gramatical când structurile verbale, deşi sunt foarte
simple, corespund modelelor corecte de exprimare.

Se spune c mama joac cel mai mare rol în dezvoltarea limbajului
de la aceast vârst . Cum explica i influen ele deosebite ale ei?
O problem special a limbajului antepreşcolarului este

pronun ia. Aceasta este foarte defectuoas : copilul nu poate
pronun a toate sunetele, le înlocuieşte pe cele grele cu cele mai
uşoare, omite silabe, inverseaz silabe, face din dou cuvinte unul
singur (de exemplu spune „disimate” în loc de desene animate). De
aceea el este în eles doar de cei apropia i lui, iar str inilor trebuie „s
li se traduc ”. Acesta este numit „limbajul mic”. P rin ii nu trebuie s -l
foloseasc închipuindu-şi c astfel vor fi mai bine în eleşi de c tre
copii. Ei trebuie s vorbeasc rar, clar şi corect.

Care ar fi urm rile folosirii permanente de c tre adul i a limbajului
mic?

Gândirea antepreşcolarilor a fost numit simbolic şi
preconceptual şi exprim deja o nou treapt a manifest rii
inteligen ei care diferen iaz pe om de animale.
Trecerea de la inteligen a practic la gândire este legat de
maturizarea func ion rii scoar ei cerebrale, apari ia reprezent rilor şi
însuşirea limbajului. Începând cu 1,6 ani – 1,8 ani ac iunile practice
caracteristice inteligen ei senzorio-motorii încep s se desf şoare în
minte. Obiectele reale sunt transpuse în plan mental datorit
reprezent rilor şi cuvântului, ac iunile practice devine ac iuni
reprezentate, mentale şi încep s se coordoneze unele cu altele,
Caracteristici anticipându-le pe cele practice.
ale gândirii Aceast prim form de gândire foloseşte preconceptele, adic
antepreşcolar un fel de no iuni legate de cuvânt dar care au un grad foarte mic de
ului: generalizare, cuprind atât însuşiri importante cât şi detalii
• egocentrism nesemnificative, sunt imperfecte şi pot duce la erori şi totuşi
• magism reprezint un salt considerabil şi caracteristic gândirii umane.
• animism Aceste preconcepte sunt puse în leg tur unele cu altele şi se
poate spune c apar un fel de prime ra ionamente cum este cel
transductiv, specific acestei vârste, şi care const în a trece de la
particular la particular. De exemplu, copilul poate spune: „mami
pap ”, „tati pap ”, „bebe pap ”, „cu u pap ”. Ac iunile mentale
reprezentate şi simbolizate prin cuvinte nu se leag unele cu altele în
mod logic ci numai sub influen a trebuin elor, dorin elor, pl cerilor
copilului şi de aceea gândirea lui se caracterizeaz prin:
- egocentrism adic totul exist pentru a satisface propria
persoan . De exemplu, vântul bate ca s -i fac lui r coare;
- magism: obiectele sunt legate între ele de c tre mintea
copilului în conformitate cu dorin ele lui. Un b ie el care nu vrea s
m nânce sup – este pân la urm convins c trebuie, dar înso eşte
hr nirea sa cu datul din picioare. Întrebat de ce face aşa spune: „dau
din picioare ca s fie supa bun , dac nu dau din picioare supa nu e
bun ” (J. Piaget).
- animism: lucrurile sunt însufle ite de c tre copil aşa c dac
acesta se loveşte de un scaun se întoarce şi-l bate ca s sufere şi el.

Acest mod de gândire a antepreşcolarului îl poate surprinde şi
uneori amuza pe p rinte, dar trebuie s -i arate c exist marile
diferen e dintre copil şi adult şi c el trebuie s in seama de
specificul min ii infantile.

G si i şi alte exemple de r spunsuri ale copiilor care exprim
egocentrism, magism sau animism.
3.2.6.Evoluţia afectivit ţii între 1 şi 3 ani
Când se analizeaz via a afectiv a antepreşcolarului, trebuie
Emoţiile s se observe c aceasta influen eaz şi condi ioneaz puternice
antepreşcolar dezvoltarea celorlalte procese psihice. În acelaşi timp, îmbog irea şi
ului: diversificarea tr irilor afective sunt legate de progresele în celelalte
• superficiale planuri.
• capricioase Cele mai importante caracteristici ale afectivit ii
• variate antepreşcolarului sunt:
• cu conduite - emo iile copilului sunt situative adic legate de împrejur rile
emoţional- concrete de via în care el se afl şi de prezent; de trebuin ele lui
afective primare;
îmbog ţite - sunt instabile şi capricioase şi relativ superficiale copilul
• ataşament trecând foarte repede de la râs la plâns şi invers;
crescut - au puternice componente organice în conduitele emo ional-

expresive aşa c , atunci când plânge tare pot ap rea şi dureri
abdominale şi reac ii de vom ;
- sunt într-o pozitivare progresiv , adic pe m sur ce
capacit ile adaptative cresc, antepreşcolarul rela ioneaz pozitiv cu
ambian a;
- emo iile sunt mai bogate şi mai variate. Copilul se bucur de
juc rii, de dulciuri, de faptul c adultul se joac mereu cu el, de
c r ile cu imagini, de desenele animate etc. Se sperie de mai multe
situa ii şi stimuli cum ar fi: zgomote puternice, fulgere, vijelia, sunete
ascu ite etc.
- comportamentele emo ionale expresive cuprind mai multe
elemente înv ate prin imitarea adul ilor. De exemplu, când este
sup rat se uit urât ca tata, sau are reac iile verbale ale acestuia;
- în tr irea emo iilor încep s fie implicate şi elemente de
memorie afectiv şi apare un fel de anticipare a urm rilor faptelor lui,
aşa c antepreşcolarul manifest un fel de anxietate moral care-l
face ca s pun pe seama altcuiva ceva ce a f cut el dac simte c
adul ii se vor sup ra. Dac a spart ceva spune: „pisica a spart” sau
simplu „s-a spart”;
- ataşamentul fa de mama devine şi mai intens şi atinge un
vârf la 2 ani când copilul tinde s stea mereu cu mama şi plânge
puternic dac ea pleac . Dar dezvolt şi alte ataşamente cum ar fi
cel pentru câte o juc rie pe care o poart cu el oriunde s-ar duce
deşi e urât şi deteriorat ;
- reac ioneaz afectiv fa de personajele din poveşti sau din
teatrul pentru copii, intervenind în favoarea lor, în derularea poveştii
sau a momentelor piesei urm rite;
- are o nevoie crescut de dragoste din partea celorlal i şi cu
deosebire din partea p rin ilor, aceasta fiind o condi ie principal a
bunei sale dezvolt ri psihice.


Ce urm ri crede i c ar avea pentru dezvoltarea antepreşcolarului
lipsirea de dragostea p rin ilor şi, mai ales, a mamei?
3.2.7.Progresele semnificative ale motricit ţii

antepreşcolarului
Mersul şi manipularea obiectelor sunt cele dou planuri
principale ale dezvolt rii motricit ii între 1 şi 3 ani care au stârnit
interesul cercet torilor şi au devenit indicatori principali ai evalu rii
achizi iilor din acest stadiu.
Aspectele cele mai importante în dezvoltarea mersului sunt
urm toarele:
- între 1 an şi 1 an şi jum tate copilul care a f cut primii paşi la
începutul acestui stadiu tinde s se deplaseze alternativ prin mers
dar şi prin târâre mai ales dac este mai gr su şi a avut experien e
nepl cute;
Vârsta
- dup 1 an şi jum tate merge din ce în ce mai bine şi începe
„genunchilor
s fug dar adaptarea la suprafa a de parcurs înc nu e deplin şi de
rupţi” şi a
aceea cade des şi se r neşte, cercet torii numind aceast perioad
„fiinţei
„a genunchilor rup i”;
trop itoare”
- pl cerea de a merge îl face pe copil s se deplaseze f r int
în toate felurile şi de aceea antepreşcolarul a fost numit „fiin a
trop itoare”;
- reuşeşte s urce şi s coboare sc rile, mai întâi punând
amândou picioarele pe fiecare treapt şi apoi alternativ.
Mersul este o principal autonomie cucerit de copil şi are
urm ri importante şi asupra dezvolt rii cunoaşterii sale.


Care sunt influen ele asupra proceselor cognitive ale acestei
capacit i de deplasare autonom a antepreşcolarului?
În ceea ce priveşte chinestezia manual se constat o

perfec ionare a apuc rii obiectelor mici şi o anumit siguran în
Între 1-3 ani:
inerea obiectelor. Mai ales dup 1 an şi 3 luni copilul ine bine cu
• apuc
amândou mâinile ceaşca din care bea, biberonul, lingura chiar
• ţine bine
dac , pierde din con inutul ei. Deschide uşi, sertare, cutii şi
obiecte
scotoceşte peste tot. Poate deja face mici construc ii din cuburi sau
• construieşte
alte materiale. C tre 3 ani mişc rile devin mai adecvate şi m nânc
• deschide uşi
f r s se mai murd reasc , manevreaz creionul, arunc mingea
şi sertare
atingând inta, toarn ap dintr-un vas în altul, deseneaz dar nu-i
• ţine creionul
reuşesc decât nişte mâzg lituri deşi poate urm ri cu creionul
contururile unui p trat.
Toate achizi iile motrice ale antepreşcolarului se manifest cel
mai mult şi cel mai bine în joc.

Exemplifica i ce jocuri sunt potrivite pentru antepreşcolar şi care ar
putea contribui la dezvoltarea motric general .

Jocul antepreşcolarilor are urm toarele caracteristici: este
foarte simplu, ocup 90% din timpul de veghe, se desf şoar
totdeauna cu juc rii sau obiecte casnice, este de scurt durat ,
antepreşcolarii se joac unii lâng al ii şi nu unii cu al ii.

De ce crede i c antepreşcolarii nu se joac unii cu al ii?
3.2.8. Apariţia conştiinţei de sine
Apari ia gândirii simbolice şi preconceptuale, însuşirea
Treptele limbajului şi construirea mecanismelor memoriei verbale sunt
apariţiei condi iile principale ale dezvolt rii conştiin ei asupra lumii şi asupra
conştiinţei de propriei fiin e.
sine: Copilul nu mai reac ioneaz global şi nediferen iat la ambian
• separarea ci percepe tot mai clar obiectele şi însuşirile lor, înva s le
acţiunii de denumeasc , le descoper utilitatea, le aplic mişc rile pe care le
obiect ştie şi ine seama de cadrul spa io-temporal în care se afl .
• separarea Treptat se dezvolt şi conştiin a de sine parcurgându-se
acţiunii de eul urm toarele momente importante:
propriu - separarea ac iunii de obiecte (proces început înc de la
• folosirea sfârşitul primului an de via ) copilul reuşind s aplice aceeaşi
prenumelui mişcare la mai multe obiecte;
• recunoaşterea - separarea ac iunilor şi mişc rilor de propriul eu, copilul
în oglind g sindu-se pe sine drept agent al mai multor ac iuni şi exprimând

verbal acest aspect astfel: „bebe nani”, „bebe pa-pa” sau folosind
prenumele s u „Petrişor nani” etc.;

- folosirea pronumelui „eu” pentru a generaliza desprinderea
propriei fiin e de ac iuni şi de a se diferen ia de ceilal i;
- recunoaşterea în oglind , care arat c antepreşcolarul îşi
percepe propriul chip mai clar şi mai diferen iat.
Dup unii autori aceast faz se parcurge la 1 an şi jum tate
(Ch. Darwin), dup al ii la 2 ani (A. Gesell) şi chiar la 3 ani (R.
Zazzo).

Aminteşte- i cum r spund antepreşcolarii pe care îi cunoşti la
întrebarea privind ai cui sunt?
Descoperirea propriului eu se poate afla în centrul unei crize

specifice de dezvoltare numit „criza afectiv de la 2½ ani 3 ani”. Ea
este declanşat de tendin a copilului de a se manifesta autonom
când se loveşte de interdic iile şi ac iunile protectoare ale p rin ilor.
Reac iile copilului sunt specifice şi dominate de afectivitate:
plânge foarte puternic, se agit , adesea se trânteşte jos, devine
agresiv fa de adult. Dac acesta este neavizat, crede c
manifest rile copilului exprim eşecul lui educativ şi tinde s -i aplice
corec ii. În realitate, el ar trebui s foloseasc urm toarele c i: a) fie
s nu dea aten ie şi copilul se potoleşte de la sine; b) fie s profite de
uşoara distragere a aten iei şi s -i arate ceva frumos. Totodat
adultul poate s previn criza, mai ales, în urm toarele dou feluri: a)
s nu întrerup brusc jocul copilului ca acesta s fac ce-i cere; b)
s -i dea r gaz copilului s se adapteze la cerin a sa.


Încerca i s explica i urm torul comportament al unui b ie el de
aproape 3 ani: el trecea strada în fiecare diminea ca s ajung la
casa bunicii, intr şi spune doar atât: „nu bunica” şi pleca?

Câştigul cel mai important al parcurgerii acestei crize este, pe
Câştigurile
de o parte, manifestarea ini ial a eului şi, pe de alt parte,
crizei:
dobândirea experien ei de subordonare la cerin ele adultului. Ea va fi
• manifestarea
urmat de o faz când copilul va cere mereu voie adultului s fac
eului
ceva anume.
• dobândirea
Un autor francez renumit, H. Wallon aprecia c apari ia
experienţei de
conştiin ei de sine este un început pentru dezvoltarea personalit ii în
subordonare
urm torul stadiu.
În urma parcurgerii acestei unit i de înv are trebuie re inute

cu prec dere urm toarele idei:
• Primele manifest ri psihice ale sugarului sunt senza iile care
înregistreaz o treptat perfec ionare. Func ioneaz bine cele
gustative, olfactive şi termice şi apoi treptat se perfec ioneaz cele
vizuale, auditive, cutanate.
• Între a doua şi a treia lun apare percep ia pe baza
coordon rii ariilor senzoriale tactile, vizuale, auditive şi-i permite
sugarului s perceap relativ bine obiectele din spa iul s u apropiat.
• Apucarea obiectelor se perfec ioneaz pornind de la faza
reflexului necondi ionat de apucare pân la apucarea cu

opozabilitatea degetului mare şi apoi cea fin a obiectelor mici,

c tre sfârşitul anului.
• Dezvoltarea mecanismelor limbajului parcurge urm toarele
faze: a) gânguritul începând cu 2 luni; b) lala iunea la 3-4 luni; c)
autoascultarea la 5 luni; d) imitarea sunetelor pronun ate de adult la
7-8 luni; e) pronun area primelor cuvinte la 10-12 luni.
• Afectivitatea sugarului evolueaz de la reac ii afective
negative din prima lun de via la emo ii generate de interac iunile
cu ambian a şi la cristalizarea ataşamentului fa de mama.
• În cursul primului an de via apare inteligen a practic şi se
parcurg urm toarele stadii: a) a reflexului necondi ionat; b) a
reac iilor circulare primare la 1 ½ luni; c) a reac iilor circulare
secundare la 4 ½ luni; d) a coordon rii reac iilor circulare secundare
la 7-8 luni; e) a reac iilor circulare ter iare la 11-12 luni.
• Între 1 şi 3 ani se dezvolt percep iile vizuale, auditive şi
tactile asigurând o bun rela ionare cu mediul ambiant.
• În jurul a 1,6-1,8 ani apar reprezent rile şi se însuşeşte
propriu-zis limbajul realizându-se trecerea de la inteligen a practic la
gândire.
• Antepreşcolarul însuşeşte din ce în ce mai multe cuvinte şi
achizi ioneaz structurile verbale ale limbii materne trecând de la
limbajul telegrafic la cel structurat corect, dar pronun ia cuvintelor
este foarte deficitar (limbaj mic).
• Începe s se manifeste memoria involuntar , care p streaz
pu in timp ce s-a întip rit iar actualizarea se face, mai ales, ca
recunoaştere, dar care asigur deja constituirea experien ei
personale şi sprijin apari ia gândirii.
• Gândirea antepreşcolarului se foloseşte de reprezent ri şi
preconcepte, este preoperatorie şi ajunge doar la ra ionamente
transductive (de la particular la particular), este dominat de
egocentrism (totul este destinat satisfacerii pl cerilor şi dorin elor
copilului), magism (între lucruri sunt leg turi magice), animism
(lucrurile se pot bucure sau pot suferi ca oamenii).

• Mersul se perfec ioneaz astfel c genereaz o pl cere

special pentru copil (merge de dragul de a merge). Apucarea
obiectelor este din ce în ce mai adaptat la forma şi m rimea
acestora şi copilul le manipuleaz cu succes în jocurile sale.
• Se diversific emo iile iar ataşamentul fa de mam , ajunge
la vârf în jurul a 2 ani.
• Apare conştiin a de sine şi manifestarea ini ial a eului prin
parcurgerea crizei afective de la 2 ½ -3 ani, prin verbalizarea rela iilor
sale cu lucrurile şi ac iunile (întâi prenumele şi apoi pronumele „eu”)
şi prin recunoaşterea în oglind .
Rezolv ri şi comentarii la probele de autoevaluare

Trebuie s fii convins c rezolvarea fiec rei probe de
autoevaluare, imediat dup ce ai parcurs paragraful corespunz tor,
î i permite s foloseşti imediat cunoştin ele, s le în elegi mai bine şi
s ai şi o mai mare încredere c ai reuşit s înve i mai bine aceast
unitate şi acest modul. Urm reşte, dup ce ai r spuns la probe, şi
acest paragraf de propuneri şi sugestii.
Întrebarea nr.1
Trebuie s ai în vedere c dezvoltarea şi s n tatea sunt condi ii
de baz pentru progresele în plan psihic din primul an de via . Când
r spunzi po i s - i imaginezi ce s-ar întâmpla dac nu s-ar da aten ie
dezvolt rii fizice şi s n t ii sugarului.
Întrebarea nr.2
Ca s r spunzi, gândeşte-te la trebuin ele fundamentale ale
copilului.
Întrebarea nr.3
Ca s r spunzi fie g seşti singur unele procedee pe baza a
ceea ce ştii deja despre sugar, fie observi conduita real a 2-3 mame
cu copii sugari.

Întrebarea nr.4
Fiind vorba de sugar, po i vorbi doar de preg tirea pentru a
deveni treptat independent de adult. Precizeaz ins ce ar consta
aceast independen .
Întrebarea nr.5
Ca s r spunzi, reciteşte paragraful despre dezvoltarea
motricit ii sugarului şi aplic -le la aceast situa ie.
Întrebarea nr.6
Este suficient dac po i preciza dou astfel de probleme. În
urm torii ani de studiu acest r spuns se va completa cu ajutorul unor
discipline speciale.
Întrebarea nr.7
Ca s r spunzi, porneşte de la cunoştin ele referitoare la
comunicare la sugar şi dac ai ocazia, observ conduitele mamelor.
Întrebarea nr.8
Aplic aici cunoştin ele pe care le ai cu privire la conduitele
inteligen e (surprinderea rela iilor în câmp perceptiv şi reglarea
mişc rilor).
Întrebarea nr.9
Ca s r spunzi, foloseşte cunoştin ele despre dezvoltarea fizic
a antepreşcolarului şi totodat , ine cont c este mic şi la începutul
însuşirii tuturor felurilor de comportamente.
Întrebarea nr.10
Ca s r spunzi, foloseşte-te atât de cunoştin ele de psihologie
general referitor la constanta de m rime cat şi la cele din paragraful
anterior al acestei teme de reflec ie.
Întrebarea nr.11
R spunsul la aceast întrebare trebuie s se sprijine pe
cunoştin ele tale din paragraful de mai sus.
Întrebarea nr.12
Trebuie s r spunzi gândindu-te la particularit ile func ion rii
scoar ei cerebrale din acest stadiu.
Întrebarea nr.13
Ca s r spunzi gândeşte-te mai ales la particularit i cum ar fi
culoarea şi aspectele neobişnuite. Dar explic .

Întrebarea nr.14
Trebuie s ai în vedere rela ia deosebit dintre mam şi copil.
Întrebarea nr.15
Este vorba de efectele asupra acestui copil antepreşcolar care
se afl la începuturile însuşirii propriu-zise a limbajului.
Întrebarea nr.16
Ca s r spunzi, trebuie s în elegi foarte bine specificul acestor
calit i ale gândirii antepreşcolarului şi s identifici tipul de leg turi
specifice fiec reia.
Întrebarea nr.17
Trebuie s ai în vedere urm ri în plan cognitiv, afectiv, de
rela ionare cu ceilal i.
Întrebarea nr.18
Ca s r spunzi, trebuie s compari acest copil care poate s se
mişte foarte mult cu unul care ar sta numai în acelaşi loc.
Întrebarea nr.19
Este suficient s dai dou exemple dar s explici de ce crezi c
sunt potrivite pentru aceast vârst .
Întrebarea nr.20
Trebuie s ai în vedere nivelul percep iei, comunic rii, aten iei.
Întrebarea nr.21
Trebuie folosit experien a personal cu aceşti copii.
Întrebarea nr.22
Ca s r spunzi, trebuie s porneşti de la acel ”NU” pe care îl
spune copilul, s -i vezi semnifica ia.

1. Care sunt modalit ile senzoriale care func ioneaz bine
imediat dup naştere şi care sunt cele ce se perfec ioneaz treptat?
Explica i (func ioneaz bine gustul, mirosul, sensibilitatea termic ;
func ioneaz slab v zul, auzul şi tactul) particularit ile manifest rii
fiec ruia.
2. Când apare percep ia, în cursul primului an de via şi
cum se perfec ioneaz ? (între 2 şi 3 luni apare percep ia şi în spa iul
de 2 m copilul vede bine)

3. Cum se structureaz mecanismele ini iale ale limbajului

în primul an de via ? (gângurit, lala iune, autoascultare, imitare,
pronun area primelor cuvinte)
4. Care sunt etapele constituirii apuc rii obiectelor în primul
an de via şi cum se manifest , din ce în ce mai adaptat la obiectele
mici? (reflexul necondi ionat al apuc rii, exers rii lui, apucarea cu
opozabilitatea degetului mare, apucarea condi ionat , apucarea
necondi ionat )
5. Releva i dezvoltarea progresiv a mişc rilor care vor
duce la cucerirea mersului la finalul primului an de via ? (la 2 luni
ine capul drept, la 6 luni st în şezut, , la 7 luni se târ şte, la 8-9 luni
se ridic sprijinit, la 11-12 luni primii paşi f r sprijin)
6. Cum evolueaz afectivitatea în primul an de via ?( de la
reactivitatea înn scut la emo ii)
7. Care sunt stadiile inteligen ei practice a sugarului? (vezi
8. Ce progrese importante înregistreaz percep iile între 1
şi 3 ani? (bog ie, claritate, scheme perceptive, vitez )
9. Prin ce se caracterizeaz memoria antepreşcolarului?
(spontan , volum mic, p strare scurt , actualizarea ca recunoaştere)
10. Ce este specific aten iei antepreşcolarului? (superficial ,
instabil , uşor de distras, reglat de comenzile verbale ale adul ilor)
11. Care sunt fazele dobândirii de c tre antepreşcolar a
structurilor verbale de comunicare? (limbaj telegrafic sau prefraz ,
fraza neadaptat la sine şi apoi adaptat la sine)
12. Cum se face trecerea de la inteligen a practic la
gândirea simbolic şi preconceptual a antepreşcolarului? (apari ia
func iei semiotice permite prin cuvinte şi reprezent ri s fie
simbolizate obiectele în plan mintal şi s se desf şoare ac iuni
mentale)
13. Realiza i o caracterizare general a dezvolt rii afective
din stadiul antepreşcolarit ii. (st ri de afect înso ite de puternice

14. reac ii organice, instabilitate şi capriciozitate,

diversificarea emo iilor, înt rirea ataşamentului fa de mam ).
15. Prezenta i principalele progrese ale motricit ii între 1 şi
3 ani. (mersul se perfec ioneaz şi poate chiar fugi, apucarea
obiectului este mai bun , relev detalii importante).
16. Cum apare conştiin a de sine la antepreşcolar şi în ce
const criza afectiv de la 21/2-3 ani? (vezi paragraful
corespunz tor).
Se acord cate un punct pentru r spunsurile corecte de la

urm toarele întreb ri: 5, 8, 10, 11.
Se acord cate dou puncte pentru r spunsurile corecte de la
urm toarele întreb ri: 2, 3, 4, 9, 13, 14.
Se acord cate trei puncte pentru r spunsurile corecte de la
urm toarele întreb ri: 1, 6, 7, 12.
Punctaj maxim: 30.
Totalul punctelor se împarte la 3 şi rezult o not din scara
obişnuit de la 1 la 10. Se acord şi jum tate de punct. Se rotunjeşte
nota final în favoarea cursantului.
Lucrarea se redacteaz pe foi separate şi se transmite tutorelui.
Trebuie s aib circa 4 pagini.
BIBLIOGRAFIA MINIMALA:
ATKINSON L. RITA, ATKINSON R.C., SMITH E.E., BEM D.J,
Introducere în psihologie, Editura Tehnic , 2002,Bucureşti, pg.88-95
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt rii, Editura Tehnic , 2000,
Bucureşti, pg.68-72
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti,
2001, pg..113-119
DEBESSE M., Etapele educa iei, Editura Didactic şi
Pedagogic , Bucureşti, 1981
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi a adolescentului,
Editura Augusta, 1998, PG.114-118
OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, Editura
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1976, PG.47-54
ŞCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihologia vârstelor, Editura
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1995, PG.108-112.

Dezvoltarea fizic şi psihic a preşcolarului
DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A PREŞCOLARULUI
Cuprins:
4. Dezvoltarea fizic şi psihic a preşcolarului 78

Obiectivele unit ii de înv are nr. 4 78
4.1. Dominan ele în profilul dezvolt rii copilului preşcolar 78
4.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic a preşcolarului. 79
4.3. Dezvoltarea capacit ilor perceptive, de observare şi de reprezentare
între 3 şi 6 ani. 81
4.4. Particularit ile gândirii preşcolarului 84
4.5. Dezvoltarea limbajului la preşcolari 85
4.6. Memoria şi imagina ia – aspecte caracteristice ale copilului preşcolar 88
4.7. Particularit ile aten iei preşcolarului 90
4.8. Transform ri semnificative ale afectivit ii între 3 şi 6 luni. 91
4.9. Motricitate – voin – motiva ie – particularit i specifice preşcolarilor 93
4.10. Preşcolaritatea şi construirea bazelor personalit ii 95
Recomand ri şi comentarii la probele de autoevaluare 100

Dezvoltarea fizic şi psihic a preşcolarului.
4. DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A PREŞCOLARULUI
Obiectivele unit ţii de înv ţare nr. 4
Dup ce va studia aceast unitate de înv are, cursan ii vor putea:

• s explice de ce preşcolaritatea este un stadiu cu foarte mari
posibilit i de dezvoltare fizic şi psihic ;
• s identifice bog ia şi diversitatea percep iilor preşcolarilor;
• s înregistreze progresul deosebit al reprezent rilor între 3 şi 6 ani;
• s identifice particularit ile specifice gândirii preoperatorii a
preşcolarilor;
• s înregistreze progresele din toate planurile dezvolt rii limbajului;
• s rezume performan ele memoriei şi imagina iei de la vârsta
preşcolar ;
• s explice interac iunile complexe dintre procesele cognitive ale
copilului preşcolar;
• s categorizeze noile achizi ii motrice ale preşcolarului;
• s identifica amploarea şi diversitatea tr irilor afective;
• s înregistreze schimb rile pe care le produce dezvoltarea
reglajului voluntar asupra tuturor manifest rilor psihice;
• s explice formarea bazelor personalit ii în preşcolaritate.
4.1. Dominanţele în profilul dezvolt rii copilului preşcolar

Despre preşcolaritate se spune c este vârsta de aur a
copil riei pentru c se înregistreaz progrese mari în dezvoltarea
fizic şi psihic ce permit adapt ri foarte bune la diverse situa ii şi
asigur copilului o anumit eficien în activit i, f r ca s existe
înc presiunile grijilor şi obliga iilor.
Dominantele în procesul de dezvoltare în acest stadiu sunt:
Preşcolaritatea,
- creşterea deosebit a capacit ilor senzoriale şi motrice;
vârsta de aur a
- sporirea autonomiei în plan practic prin formarea a
copil riei
numeroase deprinderi igienice de alimentare, de îmbr care, de
manevrare a obiectelor;

- dezvoltarea proceselor psihice complexe care asigur noi
caracteristici comportamentelor: anticipare, organizare, reglare
voluntar ;
- mare curiozitate şi sete de cunoaştere care stimuleaz
puternic explorarea mediului, jocul şi înv area;
- constituirea conştiin ei morale primare şi creşterea
capacit ilor de adaptare la mediul social;
- dezvoltarea bazelor personalit ii.
4.2. Regimul de viaţ şi dezvoltarea fizic a preşcolarului.
Cu privire la regimul de via al preşcolarului vom sublinia

aspectele care sunt noi fa de cele din stadiul anterior şi anume:
- copilul are nevoie în continuare, de 10-12 ore de somn în
timpul nop ii şi de 1½ ore dup amiaz , dar din ce în ce mai mul i
Preşcolarul
preşcolari nu accept aceast cerin ;
se
- mesele sunt diferen iate (mesele principale şi gust ri) şi
încadreaz
presupun şi comportamente diferite. În plus se formeaz deprinderile
bine în
alimentare de baz şi comportamentul civilizat din timpul desf şur rii
familie şi
lor;
gr diniţ
- programul de gr dini face parte din via a celei mai mari
p r i a copiilor de aceast vârst şi aceast institu ie începe s joace
un rol fundamental în dezvoltarea lor;
- p rin ii cer adesea copiilor s îndeplineasc unele sarcini
dirijându-i şi controlându-i, urm rind îndeplinirea unor dorin e sau
întârzierea altora, ajutându-i s dobândeasc reglaje mai complexe;
- copilul începe s fac ceva al turi şi împreun cu p rin ii
permi ându-le s -şi însuşeasc numeroase modele de comportare;
- împreun cu familia, copilul ia cunoştin de spectacolul
str zi şi cu unele institu ii culturale cum ar fi teatrul, cinematograful,
parcul de distrac ii, gr dina zoologic etc.;
- jocul este în continuare o component important a
programului zilnic, devine mai complex, cu durata mai mare, cu

efecte formative puternice şi se desf şoar împreun cu cei de
aceeaşi vârst ;
- rela ia cu cei de aceeaşi vârst , prilejuit mai ales de c tre
gr dini , ac ioneaz ca un nou factor de dezvoltare psihic .

Care crezi c sunt principalele influen e pe care le exercit familia
asupra preşcolarilor?
Cele mai importante aspecte ale creşterii fizice între 3 şi 6 ani

sunt urm toarele:
Creştere fizic - în l imea medie la finalul stadiului atinge circa 116 cm iar
mare: greutatea medie este de 22 kg. La începutul stadiului creşterea este
• pân la 116 uşor mai lent iar c tre sfârşit mai accelerat ;
cm - osific rile cele mai importante se produc la nivelul oaselor
• pân la 22 Kg lungi ale membrelor, în zona claviculelor, a toracelui. Curburile
coloanei sunt formate dar înc instabile. Începe schimbarea denti iei
provizorii;
- sistemul muscular este mai bine dezvoltat, capabil de tonus
mai crescut şi de regl ri mai fine;
- în sistemul neurohormonal, cele mai importante schimb ri,
Perfecţionarea
sunt: a) intensificarea activit ii tiroidei; b) sc derea activit ii
neurocortical
timusului numit şi glanda copil riei;
în zonele
- creşte greutatea general a creierului pân la 1200 gr,
limbajului şi
continu s se diferen ieze func ional neuronii şi s se perfec ioneze
motricit ţii
activitatea cortical mai ales în zonele motorii generale şi în cele ale
generale
limbajului.

Toate aceste transform ri organice se exprim în imaginea
general a copilului care se apropie de încheierea acestui stadiu:
este relativ înalt, propor ionat, cu tenul roz, privirea vioaie şi
inteligent , exuberan motric şi senzorial deosebite.

Încerca i s compara i acest tablou al dezvolt rii fizice a
preşcolarului, descris mai sus, cu al antepreşcolarului şi s releva i
diferen ele.
4.3. Dezvoltarea capacit ţilor perceptive, de observare şi de

reprezentare între 3 şi 6 ani.
Despre preşcolar se afirm c are o deschidere perceptiv

special asupra spectacolului lumii, c este avid de a cunoaşte, ceea
ce stimuleaz în grad înalt dezvoltarea tuturor capacit ilor sale
senzoriale şi face s se spun c acest studiu are o deosebit
importan pentru toate achizi iile de mai târziu.
Percep iile tactile devin mai fine pentru c dezvoltarea
Percepţiile
motricit ii permite nu doar manipularea obiectelor, ci pip irea lor, iar
tactile unific
diferen ierea func ional a celor dou mâini ajut la identificarea mai
informaţia
uşoar a rugozit ii, moliciunii, netezimii suprafe elor obiectelor.
Creşte posibilitatea integr rii într-un tot a informa iilor tactile şi
copilul poate recunoaşte un obiect familiar chiar dac doar îl pip ie.
Reuşeşte acum jocul „s cule ul fermecat”. Copiii pot verbaliza mai
bine însuşirile tactile.

Percep iile vizuale devin cele mai importante componente ale
Percepţiile cunoaşterii senzoriale. V zul integreaz toate celelalte informa ii de
vizuale la al i analizatori. Copiii disting mai multe culori şi le denumesc foarte
integreaz corect, diferen iaz vizual particularit i mai fine de form , percep
celelalte corect rela iile spa iale, dispun de scheme de explorare perceptiv
informaţii pentru obiectele familiare şi astfel viteza de receptare şi identificare
creşte. Au structuri perceptive stabilizate pentru figurile geometrice
principale (triunghi, p trat, „rotund”) şi au deja mecanismele
neurofunc ionale ale constan elor perceptive aproape ca ale
adultului.
Auzul Percep iile auditive progreseaz pe cele trei planuri principale:
fonematic se auz fizic, muzical, fonematic. Preşcolarii diferen iaz şi mai multe
dezvolt sunete şi zgomote naturale şi le raporteaz corect la sursa lor. Un
foarte mult b ie el de 4 ani diferen ia sunetul motorului automobilului p rin ilor
când aceştia se apropiau de cas . Auzul muzical este mai fin şi copiii
pot asculta dar şi interpreta linii melodice mai simple, specifice pentru
ei. Cel mai mult se dezvolt auzul fonematic şi astfel ei pot
recep iona corect mesajele verbale care vin de la al ii iar pronun ia
cuvintelor şi frazelor este evident îmbun t it . Gr dini a exerseaz
în mod special auzul fonematic pentru a-i preg ti pe copiii pentru
şcoal .

Ce diferen e a i remarca între copiii de la oraş şi cei de la ar în
ceea ce priveşte auzul fizic?
Pe baza acestor progrese înregistrate la principalele capacit i

perceptive şi a creşterii rolului reglator al limbajului, la preşcolari
apare şi observa ia ca form superioar de explorare a mediului
Apare ambiant. Dar la preşcolari aceasta trebuie s fie condus din
observaţia aproape în aproape de c tre educatoare. Rezultatele ei se afl la
baza însuşirii numeroaselor cunoştin e, mai ales, despre mediul
Îmbog ţirea
ambiant, despre via a plantelor şi a animalelor, despre ocupa iile
reprezent rilor
adul ilor etc.
Reprezent rile care abia au ap rut la antepreşcolari devin
acum componentele de baz ale planului intern mental. De aceea
dezvoltarea lor este o sarcin principal a gr dini ei.
Cele mai importante particularit i ale reprezent rilor
preşcolarilor sunt urm toarele:
- au o larg baz perceptiv şi de aceea sunt bogate şi
variate;
- pentru c sunt condi ionate de nivelul mental general, se pot
forma numai cele ce reflect obiectele şi fenomenele în mod static şi
reflect mai slab mişc rile şi transform rile acestora;
- sunt puternic influen ate de interven ia cuvântului în timpul
form rii lor (Sinclair) şi mai ales de verbaliz ri expresive (P. Popescu
Neveanu);
- devin mai clare şi mai precise dac preşcolarii pot ac iona
asupra obiectelor în leg tur cu care se vor forma reprezent ri
(Frank);
- cu cât copiii se întâlnesc mai frecvent cu anumite obiecte,
cu atât reprezent rile lor sunt mai bune (P. Pufan);
- cuprind totuşi un nivel sc zut de generalizare.

Dac -i cerem unui copil de 3 ani şi câteva luni s deseneze un om el
face un cerc, dou puncte pentru ochi şi nişte be e ce pornesc direct
din acesta şi reprezint mâinile şi picioarele. Cum explica i rela ia
dintre acest desen şi reprezent ri?

Cu toate limitele lor reprezent rile sunt importante atât pentru
realizarea celorlalte procese cognitive cât şi pentru desf şurarea
unor jocuri mai variate şi complexe.
4.4. Particularit ţile gândirii preşcolarului
Marea curiozitate, explor rile perceptive ample, însuşirea tot

mai bun a limbajului, desf şurarea de jocuri tot mai complexe şi,
mai ales, integrarea în activit ile sistematice din gr dini reprezint
factorii de baz ai dezvolt rii gândirii din acest stadiu.
Contactul cu lucrurile din jur şi rezultatele unor ac iuni asupra
acestora, care pot fi reflectate în minte îi permit copilului s se
orienteze şi s cunoasc ce este în jurul s u, nu numai în m sura în
care acestea îi satisfac trebuin ele aşa cum erau la antepreşcolari, ci
s le vad ca realit i din afara sa care uneori i se opun şi trebuie s
in seama de ele. De aceea se consider c în activitatea de
gândire a preşcolarului începe s -şi fac loc principiul realit ii.
O caracteristic principal a gândirii preşcolarului este
Intuitivitatea intuitivitatea ei, adic foarte strânsa ei leg tur cu percep ia şi
gândirii conducerea ei de c tre aceasta din urm . Se subliniaz c , în fapt,

„copilul poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai
departe de reprezentarea elementului perceput” (P. Osterrieth).
Preşcolarul nu poate gândi acum decât cu un mare sprijin perceptiv.
Un b ie el de 5 ani vrea s diferen ieze oamenii şi spune „un b iat
mare dar nu om, o fat mare dar nu mam ”.
Unit ile cognitive cu care opereaz gândirea preşcolarului sunt
tot preconcepte dar care au acum un mai mare grad de generalitate
şi un con inut mai bogat. Totodat , foarte importante sunt şi
reprezent rile. Renumitul psiholog elve ian J. Piaget vorbea de
„gândirea imagistic ” a preşcolarului.
Gândirea preşcolarului este preoperatorie pentru c nu dispune
Gândirea este de veritabile opera ii ci doar de un fel de „ac iuni executate în gând”
preoperatorie (J. Piaget). Prin urmare are numai preopera ii şi scheme

preoperatorii de desf şurare care nu au înc necesitate logic ci se

sprijin pe un fel de regl ri perceptive sau pe schema ac iunilor, care
au fost mai înainte practice.
De exemplu, dac li se cere preşcolarilor s realizeze egalitatea
dintre un şir de jetoane şi un num r de fise ce sunt luate dintr-o
gr mad , copilul aşeaz în dreptul fiec rui jeton câte o fis , aceast
ac iune fiind reglat pur perceptiv prin rela ia de coresponden unu
la unu controlat perceptiv. Dac cercet torul a r sfirat fisele sau le-
a apropiat mult unele de altele copilul nu a mai recunoscut egalitate.
Când erau r sfirate zicea c sunt mai multe, când erau apropiate, le
considera mai pu ine.
Tipul de ra ionament ce începe s domine este cel inductiv dar
care nu are înc rigoare logic şi este desf şurat sub conducerea
direct a educatoarei. Gândirea preşcolarului este în general
necauzal , cu excep ia rela iilor simple de acest fel pe care i le
explic autorul.

Unor preşcolari li s-au dat imagini de fructe şi legume şi li s-a cerut
s le grupeze dup cum cred ei c se aseam n . Ei au rezolvat
astfel: au pus la un loc fructele şi legumele care le plac şi în alt loc pe
cele care nu le plac. Explic r spunsul lor?
4.5. Dezvoltarea limbajului la preşcolari

În cursul stadiului preşcolarit ii se petrece o spectaculoas
Mare
dezvoltare a limbajului. Chiar la 5 ani, unii preşcolari ne uimesc prin
dezvoltare a
felul cum vorbesc: corect fonetic şi gramatical şi cu o deosebit
limbajului
adaptabilitate în raport cu situa iile de comunicare.

Vocabularul pasiv creşte c tre sfârşitul stadiului pân la 3000-
3500 de cuvinte, cel pasiv cuprinde 700-800 cuvinte.
Semnifica iile cuvintelor deşi înc restrânse sunt mult mai clare
şi mai corecte. Dar sensurile figurate ale structurilor verbale înc nu
Creaţia sunt în elese. Au o mare preferin pentru diminutive. Îşi dezvolt o
de atitudine important fa de limbaj, adic sunt încredin a i c aceste
cuvinte poate folosi ca s comunice orice şi tot ce exist în jur poart un

nume. Dac întâlnesc obiecte sau situa ii noi şi nu ştiu cuvintele
corespunz toare nu ezit s le creeze. Prin urmare, f r nici un fel
de re inere, preşcolarii creeaz cuvinte noi. Acest fenomen a fost
cercetat în psihologia româneasc de prof. univ. dr. Tatiana Slama
Cazacu. Iat câteva dintre crea iile preşcolarilor g site de domnia sa:
Influenţele
„url re ” adic cel ce plânge foarte tare, „modrobre e” adic ceva în
puternice ale
dezordine. Iat şi alte exemple: „armatist” angajat în armat , „însforit”
gr diniţei legat cu sfoar , „bananaman” prin analogie cu superman.
Însuşirea structurilor verbale se face în primul rând prin imitarea
p rin ilor şi apoi prin respectarea modelelor propuse de gr dini .
Acestea con in o gramatic implicit şi servesc pentru p strarea
corectitudinii vorbirii proprii şi pentru corectarea altora. Gr dini a
transmite preşcolarilor cunoştin e şi formeaz capacit i de flexionare
corect a substantivelor dup gen, num r, caz iar a verbelor dup
persoan , num r şi timp. Totodat , în gr dini este special antrenat
auzul fonematic şi asigurat însuşirea elementelor grafice necesare
mai târziu la însuşirea scrisului în şcoal .
Preşcolarul poate comunica uşor tot ceea ce doreşte şi poate
construi propozi ii mai complexe, mai bogate. Dac la începutul
stadiului copilul poate avea un limbaj situativ (amestecând cuvinte cu
gesturi, ac iuni, onomatopee), începând cu 4½ - 5 ani îi este specific
limbajul contextual caracterizat prin: exprimarea în cuvinte adecvate
a tot ce comunic , leg turi logice între propozi ii şi fraze, unitate
general a discursului verbal. Atunci când povesteşte ceva
preşcolarul poate vorbi alternativ în locul eroilor acelor întâmpl ri şi
poate folosi adecvat şi mijloace neverbale de comunicare (gesturi,
mimic , mişc ri, intona ia vocii etc.).

Când se afl în dialog cu al ii reuşeşte s se adapteze
particularit ilor interlocutorilor. Cu copiii mai mici ca el vorbeşte rar,
repet şi chiar utilizeaz „limbajul mic al acestora”. Când vorbeşte cu
cei mai mari vrea s se fac în eles şi-şi alege cu grij cuvintele şi
formeaz propozi ii şi fraze corecte.

De ce preşcolarii dialogheaz cel mai bine cu mama?
Un alt eveniment important în acest stadiu este apari ia

limbajului interior. El este precedat de aşa numitul limbaj egocentric
(J. Piaget). Copilul se poate afla în apropierea unei alte persoane,
Apariţia adult sau copil, el vorbeşte dar f r a avea inten ia de a-i comunica
limbajului acestuia, f r a fi preocupat ca acesta s recep ioneze ce spune el şi
interior s -l în eleag . Este deci o form intermediar între limbajul extern
propriu-zis şi cel intern.
În fine, cea mai mare parte a problemelor de pronun ie dispar.
Pot s mai existe, la unii copiii, dificult i de pronun are al lui „r” sau
„s”. Este bine s se cear ajutorul logopedului.

De ce crezi c se recomand ca înainte de şcoal s fie rezolvate
toate problemele de pronun ie?

4.6. Memoria şi imaginaţia – aspecte caracteristice ale copilului
preşcolar
Memoria contribuie la func ionarea bun a tuturor celorlalte
Creşte
procese psihice iar în preşcolaritate ea dobândeşte câteva
volumul
caracteristici noi şi anume:
memoriei
- creşte volumul memoriei şi astfel copilul este capabil s -şi
însuşeasc multe date de experien personal şi multe cunoştin e;
- memoria verbal este în evident progres preşcolarul
întip rind cu succes multe poezii, cântece, poveşti, legende, date
legate de sine şi de familia lui. Dar cele memorate sunt concrete. Nu
poate memora idei abstracte şi rela ii logice complexe;
Începe s se
- creşte timpul de p strare de la câteva luni (5-7 luni) la
constituie
începutul stadiului la 1 an şi mai mult la sfârşitul stadiului. Totodat
amintirile
începând cu 4½ ani se pot constitui amintirile;
- în ceea ce priveşte actualizarea aceasta se face ca
recunoaştere dar din ce în ce mai mult ca reproducere. Preşcolarii
pot s povesteasc logic, s redea succesiunea evenimentelor, s
pun în ordine imaginile care exprim momente diferite ale unei
povestiri, in minte aproape textual felul în care se exprim
personajele şi chiar le recunosc dup felul în care se exprim , pot
interpreta roluri.
- În jurul a 4-5 ani apare memorarea voluntar , mai întâi în joc
Apare
apoi se extinde şi la alt activitate. Reproducerea va fi manifestat şi
memorarea
voluntar.
voluntar

Se constat uneori c dac preşcolarul particip la un spectacol de
circ ce l-a impresionat foarte tare, când a fost rugat, dup ce a ajuns
acas , s povesteasc ce a v zut n-a reuşit s spun mai nimic, dar
a doua zi a relatat cu lux de am nunte. Cum se explic un asemenea
fenomen?

- mai întâi în joc şi apoi în activit ile frontale începe s se manifeste
memoria voluntar , a c rei pondere creşte progresiv.
Imagina ia preşcolarului apare, în contrast cu stadiul anterior,
ca fiind într-un deosebit avânt. Premisele ei cele mai importante sunt:
dezvoltarea memoriei care conserv experien a personal şi
cunoştin ele, oferind material spre combinare, creşterea rolului
limbajului în activitatea mental în ansamblul ei.
Imagina ia reproductiv este antrenat în ascultarea poveştilor
şi legendelor şi însuşirea unor cunoştin e. Construirea mecanismelor
ei de-a lungul stadiului se relev foarte bine prin faptul c dac la 3
ani copilul cere s -i spun mereu aceeaşi poveste şi se sup r dac
te aba i de la forma ascultat prima dat ( ceea ce arat c acum se
Imaginaţia formeaz procedeele imaginative care transform sau asociaz
reproductiv stimulii verbali cu imaginile corespunz toare) când creşte, la 4 ½ şi 5
funcţioneaz ani aceste mecanisme func ioneaz bine şi copilul vrea mereu alt
foarte bine poveste. Dar el combin reprezent rile, formate deja în via a lui de
fiecare zi, aşa c atunci când repovesteşte s-ar putea produce un fel
de modernizare a poveştilor. În cunoscuta poveste „Fata moşului şi
fata babei”, cele dou tinere se întâlnesc în loc de „cuptor” cu
„aragazul”, în loc de „fântân ” cu „chiuveta”.
Dar leg turile dintre imagina ie şi gândire înc nu sunt
stabilizate şi aceasta din urm nu-şi joac rolul reglator
corespunz tor. În aceste condi ii, imagina ia creatoare a
preşcolarului alunec repede în fantastic.
Cercet rile f cute asupra produselor imaginative creatoare ale
preşcolarului au dus la urm toarea concluzie: „Fantezia îng duit şi
cultivat la preşcolaritate, va genera for ele creatore de mai târziu”.


Care crezi c trebuie s fie atitudinea adultului când copilul face
asemenea substituiri ca cele prezentate mai sus?
Exuberanţa
Imagina ia creatoare se manifest la copilul preşcolar în desen,
imaginaţiei
modelaj, construc ii, colaje. Pl cerea pentru aceste activit i
creatoare
stimuleaz combina iile imaginative. Construieşte cu pasiune
întrecându-se cu cel de al turi. Desenele sunt pline de spontaneitate,
culorile sunt folosite cu sinceritate şi f r prejudec i şi totodat cu
un interesant sim al culorii.
4.7. Particularit ţile atenţiei preşcolarului

Ca o condi ie energizatoare de baz , mai ales pentru procesele
Atenţia în cognitive, aten ia dobândeşte la preşcolari câteva propriet i a c ror
mare progres: cunoaştere este indispensabil în munca de educa ie de la aceast
• volum vârst :
• stabilitate - la începutul stadiului se manifest numai aten ia involuntar
• reglare care este sus inut de marea curiozitate a copilului. Ea se manifest
voluntar fa de persoane, lucruri, fenomene , diapozitive, filme, c r i;
- creşte uşor volumul aten iei;
- stabilitatea ajunge pân la 25 minute la grupa mare;
- gradul de concentrare este mai crescut comparativ cu
antepreşcolarii;
- apare aten ia voluntar care sus ine cel mai mult
desf şurarea activit ilor frontale din gr dini .


Cum se explic faptul c preşcolarii pot r mâne aten i mai mult de o
jum tate de or dac li se spune o poveste interesant ?
4.8. Transform ri semnificative ale afectivit ţii între 3 şi 6 ani.

Dup criza afectiv de la 2 ani şi jum tate – 3 ani, preşcolarul
pare mult mai liniştit, mai plin de pl ceri şi satisfac ii. Dar autorii
psihanalişti au atras aten ia şi asupra unor dificult i afective
caracteristice copilului preşcolar.
În compara ie cu antepreşcolarul tr irile afective ale
preşcolarului sunt mai bogate şi mai diversificate pe m sur ce
capacit ile lui cresc şi interrela ioneaz mai complex cu ambian a
(familia, gr dini a, jocul, întâlnirea cu covârstnicii, temele de înv are
din gr dini sunt surse de variate emo ii şi sentimente).
Din ce în ce mai buna adaptare la mediu face s se accentueze
pozitivarea emo iilor şi dispozi iilor afective şi preşcolarul poate
r mâne ore întregi cu o tonalitate afectiv favorabil .
Emo iile preşcolarului r mân totuşi situative adic legate de prezent
Tr irile
şi de „aici şi acum” şi de aceea se zice c în general copil ria este
afective au
lipsit de griji.
mecanisme
Spre deosebire de antepreşcolar, la copilul de 3-6 ani emo iile şi
mai
sentimentele au un mecanism mai complex de realizare incluzând şi
complexe
elemente de memorie afectiv şi un nivel mai bun de în elegere a
situa iilor. Cel mai bun exemplu pentru acest mecanism complex este
aşa numitul „sindrom al bomboanei amare”, adic preşcolarul îşi d

seama c recompensa primit care-i place, nu corespunde de fapt
rezultatului pe care l-a ob inut la un joc sau activitate de înv are.

Se ştie c la 3 ani copilul poate fi pu in impresionat de altul care
plânge lâng el, dar la 5 ani manifest compasiune, îl mângâie, îl
roag s nu mai plâng . Explic aceste diferen e.
Începe reglarea Preşcolaritatea este stadiul cristaliz rii sentimentelor pentru

comportament p rin i şi chiar a dobândirii unei anumite maturit i în tr irea lor. De
elor emoţinal- exemplu la 3 ani copilul o iubeşte pe mama foarte intens, acaparator,
expresive înc rcat de gelozie, dar dup 5 ani, dup ce are deja o experien a
rela iilor cu p rin ii, dragostea lui pentru mama va fi puternic dar
calm şi înso it de respectarea independen ei ei.
C tre sfârşitul stadiului copiii reuşesc s -şi regleze într-o anumit
m sur comportamentele emo ional expresive. Nu mai plâng
totdeauna când cad şi se lovesc, refuz gesturile de alint manifestate
de p rin ii s i, atunci când sunt de fa colegii de gr dini .

S-a constatat c în jurul a 4½ ani copiii reuşesc s simuleze o stare
de durere organic . Ce explica ie se poate da acestui fapt?

Dezvoltarea afectiv a preşcolarilor este puternic influen at de
climatul familial şi stilul educa ional al p rin ilor.
4.9. Motricitate – voinţ – motivaţie – particularit ţi specifice

preşcolarilor
Progresele în planul motricit ii sunt foarte importante şi
Exuberanţ cercet torii au numit preşcolaritatea „vârsta de gra ie motric ”.
motric Copilul dispune de energie pe care şi-o manifest prin fel de fel de
mişc ri şi printr-un „neastâmp r” caracteristic, f r s oboseasc .
Libertatea, spontaneitatea, dezinvoltura dar şi buna coordonare şi
armonie general a mişc rilor sunt caracteristicile acestei vârste.
În cursul acestui stadiu se formeaz un mare num r de
deprinderi ce pot fi considerate de baz pentru fiecare plan al
manifest rilor copilului: deprinderi igienice, cele ce in de
comportamentul alimentar, de manipularea a numeroase obiecte şi
instrumente, de desenare, modelare, construc ii etc.
Totodat preşcolarii manifest pl cere când execut fel de fel
de mişc ri şi mândrie pentru ce reuşesc.

Cum sunt deprinderile grafice ale preşcolarilor?
Voin a îşi construieşte mecanismele ini iale tot în cursul

Apare
preşcolarit ii. Premisele ei cele mai importante sunt reprezentate de
voinţa la
dezvoltarea func iei reglatorii a limbajului şi de perfec ionarea ariilor
4-5 ani
cerebrale cu roluri integratoare. Jocul este contextul în care apare
prima dat reglajul voluntar, pentru c acesta i se potriveşte copilului
şi-l ajut s în eleag rela ia dintre atingerea unui scop şi mobilizarea
şi încordarea energiei sale. Apoi şi în afara jocului copilul îşi va
propune scopuri şi va ac iona orientat şi reglat pân le va atinge.
Aceast posibilitate apare la preşcolarul mijlociu şi progreseaz
semnificativ pân la sfârşitul stadiului. Se constat deja la el fazele
principale ale actelor voluntare, adic cea de preg tire şi cea de
realizare sau executiv . Numai c la 4-5 ani unitatea lor este înc
fragil şi uşor de dezorganizat dac intervine ceva neprev zut. La
preşcolarul mare aceast unitate este stabil şi copilul reuşeşte, din
ce în ce mai bine, s îşi ating scopurile.
Dezvoltarea voin ei este o latur important a preg tirii copilului
pentru şcoal .
Motiva ia se dezvolt mult în stadiul preşcolarit ii şi se
Se formeaz
deosebeşte clar de cea a antepreşcolarului.
şi devin
În primul rând, motiva ia biologic trece într-un plan secund şi
active
devin mai active trebuin ele sociale şi spirituale. Preşcolarul amân
trebuinţele
de multe ori satisfacerea trebuin ei de hran sau de odihn datorit
sociale şi
curiozit ii şi pl cerii pe care i-o produc juc riile, filmele, calculatorul
spirituale
etc.
Curiozitatea epistemic este unul din cele mai puternice motive
care explic aderarea imediat a copilului la activit ile propuse de
educatoare sau îl face s priveasc atent plantele, animalele,
activit ile umane. Într-un anumit timp sens poate spune c
manifest chiar interese cognitive şi sunt dornici s ştie şi totodat ,
mândri pentru ceea ce au achizi ionat în planul cunoaşterii.

De ce preşcolarii pun atât de multe întreb ri p rin ilor şi mai ales pe
aceasta „De ce?”

Interesul pentru joc, se poate spune c este la apogeu şi se
Apare
satisface pe deplin în acest stadiu.
interesul
C tre sfârşitul stadiului apare interesul pentru şcoal şi
pentru
preşcolarii vor s afle cum este la şcoal , s lucreze ca elevii, chiar
şcoal
se joac de-a şcoala.
Dezvoltarea motiva iei pentru activitatea şcolar este o alt
important latur a preg tirii copilului pentru solicit rile deosebite din
urm toarele stadii.
4.10. Preşcolaritatea şi construirea bazelor personalit ţii
Este uşor de constatat c o component important a

Factorii care personalit ii care este temperamentul se manifest înc din primul
construiesc an de via dar cele semnificative şi care au caracteristic uman
bazele apar în preşcolaritate. Premisele dezvolt rii personalit ii se afl în
personalit ţii toate progresele pe care le-a înregistrat copilul în cogni ie,
afectivitate, voin . Factorii care au cea mai mare importan pentru
formarea personalit ii sunt: noua etap de maturizare
neurofunc ional , stimul ri bogate şi variate şi rela ii mai complexe
cu familia, apogeul desf şur rii jocului care este activitatea
fundamental , influen ele sistematice, organizate şi de durat
exercitate de gr dini , atrac ia şi interrela ionarea cu cei de aceeaşi
vârst . Sub influen a tuturor acestor factori apar şi se manifest
urm toarele componente ale personalit ii:
- manifestarea ini ial a aptitudinilor la cei care au premise
native specifice ca: a) receptivitate deosebit fa de
Manifestare
anumite categorii de stimuli; b) praguri senzoriale sc zute;
a iniţial a
c) atrac ie evident spre activit i în leg tur cu care vor
aptitudinilor
apare aptitudini. Domeniile de manifestare sunt: desen,
muzic , coregrafie, gimnastic , limbi str ine. Copiii
supradota i pot ob ine deja rezultate semnificative.


Aminteşte- i un preşcolar pe care îl cunoşti şi încearc s identifici
manifest rile lui care ar putea semnala eventuale aptitudini.
- dezvoltarea bazelor caracterului se realizeaz sub influen a

Construirea preponderat a familiei („cei şapte ani de acas ”) şi a gr dini ei. S-a
bazelor constat c premisele pentru formarea caracterului sunt: construirea
caracterului reglajelor voluntare, cristalizarea sentimentelor fundamentale mai
ales fa de p rin i, dezvoltarea capacit ilor de a fi receptivi la
cerin ele acestora şi la modelele pe care ei le ofer , dezvoltarea
conştiin ei morale primare. Prin urmare, sub influen a acestor factori
se formeaz premisele pentru însuşiri caracteriale cum ar fi:
respectul fa de al ii; încrederea în sine, curajul şi perseveren a etc.
S-a demonstrat c exist o puternic leg tur între climatul
familial şi tendin a spre formarea anumitor însuşiri caracteriale. Astfel
copiii care cresc într-o familie caracterizat prin armonie, dragoste şi
respect reciproc, îşi formeaz cu uşurin însuşiri cum ar fi: încredere
în sine, ini iativ , independen , respect de sine şi de al ii. Din contr ,
copiii care nu sunt iubi i şi accepta i de p rin i, sunt total domina i de
aceştia se vor caracteriza prin: pasivitate, lips de curaj şi de
independen , dificultate în rela ionare cu al ii etc.


Ce însuşiri caracteriale mai deosebite crede i c s-ar dezvolta la
copiii care sunt unici în familia lor?
- cristalizarea conştiin ei morale primare a fost cercetat de

Apare
psihologul elve ian J. Piaget care i-a relevat urm toarele
conştiinţa
particularit i:
• este o moral primar pentru c rezult din interiorizarea simpl a
moral
primar
cerin elor şi modelelor comportamentale parentale;
• se întemeiaz pe dragostea copiilor pentru p rin ii lor şi pe
autoritatea acestora (aceasta este cheia de bolt a acestei morale,
subliniaz J. Piaget);
• este concret , adic implicat în situa iile reale de via ale copilului
şi presupunând o în elegere a normelor morale concordant cu
dezvoltarea cognitiv a copilului preşcolar. Pentru preşcolar, a fi copil
bun înseamn , de exemplu, „a mânca tot la mas ”.
• este dominat de ceea ce J. Piaget a numit „realism moral”, adic
preşcolarii evalueaz faptele oamenilor nu dup inten ii ci dup
consecin e.

Explic r spunsul dat de preşcolari la urm toarea problem moral :
un b iat a spart o farfurie şi i-a spus mamei c nu el a f cut-o. Un
altul, vrând s o ajute pe mama, aducându-i 3 farfurii, s-a împiedicat
şi le-a spart. Care este mai vinovat? Cei mai mul i copii au spus c
cel de-al doilea. Explic r spunsul lor.

- intensificarea conştiin ei de sine şi cristalizarea imaginii de sine,
Intensificarea c tre sfârşitul stadiului.
• chiar de la 3 ani preşcolarul începe s fie atent la diferen ele dintre
conştiinţei de
sine şi
feti e şi b ie i şi ajunge s -şi clarifice apartenen a lui la sex afirmând
cristalizarea
hot rât şi cu convingere c : „eu sunt b ie el”, „eu sunt feti ”. Se
iniţial a
recunoaşte bine în oglind şi în fotografii, îşi ştie numele, prenumele,
imaginii de
vârsta şi al cui este, unde este locuin a, care-i sunt juc riile,
sine.
îmbr c mintea, etc.
• este receptiv la aprecierile la adresa sa ale p rin ilor şi educatoarei
le interiorizeaz şi motiveaz pe baza lor, calit ile pe care crede c
le are.

Analizeaz din perspectiva celor notate mai sus urm toarea situa ie:
copilul este întrebat dac este cuminte şi el r spunde „da, c aşa a
spus doamna” (este vorba de educatoare).
• începe s se schi eze o imagine de sine care este mai evident

c tre 6 ani şi care are urm toarele planuri principale: eul fizic
(însuşiri corporale şi fiziologice), eul spiritual (unele însuşiri cum ar fi
c este iste , îndr zne etc.), eul social (cam ce loc ocup printre cei
de vârsta lui).
Chiar dac structura personalit ii se afl abia în fazele de
început ea d noi caracteristici comportamentelor copilului adic le
orienteaz mai bine, le regleaz adecvat cu împrejur rile, le face mai
eficiente, le sus ine mai bine din punct de vedere energetic. Toate
acestea reprezint alte aspecte ale preg tirii copilului pentru
urm toarele stadii pe care le va parcurge.
• Percep iile preşcolarilor continu s se perfec ioneze şi poate
realiza chiar activit i de observare dar conduse din aproape în
aproape de c tre educatoare.
• Reprezent rile se îmbog esc foarte mult sub influen a gr dini ei şi
au un rol din ce în ce mai important în activitatea mental .
• Preşcolarul are o gândire intuitiv adic : legat şi condus de c tre
percep ie; foloseşte reprezent ri şi preconcepte sau no iuni empirice,
este preoperatorie şi nereversibil ajunge la ra ionamentul inductiv
dar care nu este înc perfec ionat, gândirea preşcolarului este în
ansamblu necauzal .
• Memoria preşcolarului are urm toarele caracteristici: un volum mai
mare, cea verbal este în evident creştere, apare memoria
voluntar , p strarea este de durat mai mare şi încep s se
constituie amintirile, actualizarea este mai ales realizat ca
reproducere.
• Imagina ia reproductiv îşi dezvolt mecanismele specifice şi
copilul poate asculta cu pl cere poveşti noi pentru c se formeaz
repede în minte imaginile corespunz toare. Imagina ia creatoare
este ampl şi este manifestat cu prec dere în joc, desen, jocuri de
construc ie şi colaje.
• În plan afectiv, se diversific emo iile şi se construiesc sentimentele
fa de p rin i, fra i, surori, educatoare şi colegi.
• Mersul se perfec ioneaz foarte mult iar apucarea este din ce în ce
mai fin aşa c preşcolarii pot executa elemente grafice, preg titoare
pentru scriere.
• În jurul a 4 – 4 ½ ani apare voin a care va schimba foarte mult via a
psihic în ansamblu.
• În preşcolaritate se pun bazele personalit ii: încep s se manifeste
unele aptitudini şi se cristalizeaz unele tr s turi de caracter iar în
jurul a 6 ani, imaginea de sine.

Recomand ri şi comentarii la probele de autoevaluare
Î i recomand s rezolvi imediat fiecare prob de autoevaluare pentru
c cele mai multe î i cer aplicarea cunoştin elor la situa ii concrete. În
cele ce urmeaz , î i voi face unele propuneri şi sugestii care s te
ajute s le rezolvi.
Tema de reflec ie nr.1
S te gândeşti la faptul c p rin ii sunt factori de îngrijire, de
comunicare, de securizare afectiv , de transmitere de cunoştin e şi
de modele comportamentale etc.
Fiind vorba de creştere fizic , trebuie s faci compara ii privind
statura, greutatea, osific rile, musculatura, etc.
Ca s r spunzi la aceast întrebare trebuie s te gândeşti şi s faci,
în minte, un fel de inventar al surselor de sunete şi zgomote din cele
dou tipuri de localit i umane şi s tragi nişte concluzii. Gândeşte-te
c cei de la ar pot s diferen ieze mai bine cântecul p s rilor.
Trebuie s ai în vedere faptul c cercet torii au demonstrat: felul în
care un copil deseneaz figura uman , exprim şi nivelul inteligen ei
lui.
F leg tura cu natura preoperatorie a gândirii preşcolarilor, citeşte cu
aten ie paragraful corespunz tor.
Trebuie s ai în vedere calitatea rela iilor cu mama şi mai ales
leg tura afectiv şi de durat cu aceasta.
S ai în vedere func ia de comunicare a limbajului şi importan a ei
pentru integrarea în activitate şi în colectivit ile umane.
Ai în vedere efectul puternicei impresii pe care i-a f cut-o spectacolul
şi faptul c un factor puternic de excita ie este urmat totdeauna de
unul tot atât de puternic, de inhibi ie.

S nu ironizeze copilul, s nu râd de el, ci s -i explice diferen ele
între ce spune el despre ceea ce este vorba în poveste.
Nu trebuie s -l ironizeze, s -l critice, ci s afle ce l-a f cut s
foloseasc respectiva culoare. R spunsul copilului poate fi extrem de
interesant.
S te gândeşti la formele aten iei prezente la preşcolari şi la factorii
care le stimuleaz .
Trebuie s ai în vedere c de la 3 la 5 ani copiii pot s -şi dezvolte
capacit ile mentale şi s -şi m reasc volumul de cunoştin e.
Dac citeşti cu aten ie paragraful de mai sus, g seşti uşor r spunsul.
ine seama de faptul c preşcolarii îşi însuşesc numai elementele de
scriere.
S ai în vedere, pe de o parte, marea lor curiozitate pe de alt parte,
capacit i mentale mai mari.
Ca s r spunzi, reciteşte paragraful anterior.
S te gândeşti la faptul c to i adul ii din jurul acelui copil tind s -şi
manifeste dragostea şi s -i satisfac dorin ele.
Aplic aici ceea ce J. Piaget a numit „realism moral”.
Constat aici o caracteristic a moralei preşcolare pe care J. Piaget
a numit-o primar .

1. Ar ta i progresele cele mai importante ale percep iilor tactile,
vizuale şi auditive la preşcolari. (creşterea sensibilit ii vizuale,
auditive, tactile – vezi paragraful corespunz tor)
2. Releva i particularit ile reprezent rilor preşcolarilor. (bogate,
variate, verbalizate)
3. Ce înseamn c gândirea preşcolarilor este preoperatorie?
(pentru c se desf şoar ca nişte ac iuni în gând şi nu este
reglat logic ci intuitiv)
4. Ce particularit i au preconceptele din gândirea preşcolarilor? (au
un grad mai mare de generalizare dar sunt tot empirice)
5. În ce const crea ia de cuvinte din stadiul preşcolarit ii? (vezi
6. Cum contribuie gr dini a la dezvoltarea limbajului preşcolarilor?
(dezvolt pronun ia, semnifica ia cuvintelor, structurile verbale
corecte şi adaptate la situa ia de comunicare)
7. Care sunt particularit ile memoriei preşcolarului? (involuntar şi
apoi voluntar )
8. Cum se manifest imagina ia reproductiv la 3 ani şi apoi la 5-6
ani? (la 3 ani abia se formeaz )
9. Cum se manifest imagina ia creatoare la preşcolari. (exuberant
şi f r prejudec i)
10. Care sunt particularit ile aten iei preşcolarilor? (mai stabil , mai
bine concentrat , involuntar şi voluntar )
11. Care sunt cele mai importante aspecte ale evolu iei afectivit ii la
preşcolari? (pozitivare şi înscrierea în prezent, bog ia emo iilor,
formarea sentimentelor, reglarea conduitelor emo ional-
expresive)
12. Ce fel de motive stimuleaz şi sus in activit ile şi rela iile
preşcolarilor? (curiozitate, interese pentru joc şi înv are)
13. Cum şi când se dezvolt mecanismele voluntare la preşcolari. (în
joc, între 4 şi 5 ani)
14. Cum încep s se manifeste aptitudinile preşcolarilor? (praguri
sc zute, înclina ie spre activitate)
15. Cum influen eaz familia şi gr dini a formarea caracterului
preşcolarilor? (cerin e, modele, înt riri ale însuşirilor pozitive).

Elaboreaz o lucrare de maximum 4 pagini şi transmite-o tutorelui.
Se acord un punct pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
5,8,9,13
Se acord dou puncte pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
1,2,4,6,10,12,14
Se acord trei punte pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
3,7,11,15
Punctaj maxim: 30 puncte. Se împart la 3 şi se ob ine o not în scara
1-10.
ATKINSON L. RITA, ATKINSON R.C., SMITH E.E., BEM D.L.,
Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic , Bucureşti, p.
107- 111
BIRCH ANN, ., Psihologia dezvolt rii, 2000, Editura Tehnic ,
Bucureşti, p.92-102
BONCHIŞ ELENA, Psihologia copilului, 2004, Editura Universit ii
din Oradea, p.69-75
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucureşti,
P. 151-160
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi a adolescentului, 1998,
Ed. Augusta, Timişoara, p.191-198
OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, 1976, Editura

Dezvoltarea fizic şi psihic a şcolarului mic
DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A ŞCOLARULUI MIC
Cuprins:
5. Dezvoltarea fizic şi psihic a şcolarului mic 105

Obiectivele unit ii de înv are nr. 5 105
5.1. Dominan ele în profilul dezvolt rii psihice a şcolarului mic 105
5.2. Regimul de via şi dezvoltarea fizic între 6 şi 10 ani. 106
5.3. Particularit ile aten iei şcolarului mic 108
5.4. Dezvoltarea percep iilor şi a capacit ilor observative între 6 şi 10 ani 110
5.5. Evolu ia reprezent rii la şcolarul mic 112
5.6. Aspectele principale ale dezvolt rii limbajului între 6 şi 10 ani 113
5.7. Gândirea concret-operatorie a şcolarului mic 114
5.8. Memoria şi imagina ia – aspecte caracteristice şcolarit ii mici 116
5.9. Specificul vie ii afective a şcolarului mic 118
5.10. Motiva ia şi voin a – manifest ri specifice şcolarului mic 119
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt rii personalit ii şcolarului mic 121
Recomand ri şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare 126

5. DEZVOLTAREA FIZIC ŞI PSIHIC A ŞCOLARULUI MIC
Obiectivele unit ţii de înv ţare nr. 5
Dup ce vor studia aceast unitate de înv are, cursan ii vor

putea.
• s explice contribu ia acestui stadiu la dezvoltarea
capacit ilor de integrare în activitatea de înv are şcolar ;
• s descrie principalele schimb ri care se produc în
func ionarea diferitelor tipuri de percep ie datorit antren rii lor
specifice în sarcinile şcolare;
• s identifice particularit ile aten iei şcolarului mic şi c ile de
dezvoltare a acesteia;
• s descrie felul în care se realizeaz trecerea de la gândirea
preoperatorie la cea operatorie în cursul acestei a treia copil rii;
• s înregistreze aspectele specifice ale memoriei şcolarului mic
şi s explice rela ia lor cu sarcinile de înv are;
• s descrie evolu ia motiva iei copiilor de-a lungul celor patru
ani de şcoal ;
• s explice felul în care activitatea şcolar dezvolt şi valorific
diferite însuşiri ale personalit ii;
• S -şi testeze posibilit ile de aplicare a cunoştin elor la analiza
cazurilor şi situa iilor concrete în care se afl copiii.
5.1. Dominanţele în profilul dezvolt rii psihice a şcolarului mic
În jurul vârstei de 6-7 ani, în via a copilului se petrece un

Eveniment
eveniment cu totul deosebit, acela al intr rii în şcoal . De acum în
remarcabil:
colo întreaga sa dezvoltare fizic şi psihic va fi influen at de acest
• intrarea în
nou factor. Înv area şcolar se deosebeşte în mod radical de toate
şcoal
actele de înv are de pân acum, atât prin con inut cât şi prin cadrul
şi modul de desf şurare. Volumul, calitatea şi diversitatea
con inuturilor înv rii de dincolo de 7 ani, hot r sc, în societatea
contemporan , viitorul fiec ruia, locul lui în comunitatea uman . De
aceea eforturile societ ii şi ale indivizilor sunt direc ionate spre
reuşite şi succes spre integrare şcolar optim .
Acest nou context, şcoala, influen eaz puternic întreaga
dezvoltare psihic a copilului şi-i d un relief specific. Este important
s relev m dominantele, în profilul de dezvoltare a şcolarului mic
pentru a putea diferen ia acest stadiu de cele anterioare şi a reuşi s
în elegem mai bine locul şi contribu ia sa la dezvoltarea de ansamblu
a fiin ei umane. Iat care sunt aceste dominan e:
• înv area şcolar devine organizatorul principal al procesului
de dezvoltare psihic şi exercit influen e hot râtoare pentru toate
transform rile din cursul acestui stadiu;
• se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, şcoala
integrându-l pe copil în aria inteligibilului, ra ionalului, rigorilor
cunoaşterii;
• se formeaz deprinderile de baz pentru scris-citit şi socotit
care-i asigur accesul la con inuturi din ce în ce mai ample de
înv are;
• creşte caracterul voluntar şi conştient al tuturor manifest rilor
psihocomportamentale;
• se însuşesc statutul şi rolurile de elev şi se adaug noi
dimensiuni identit ii de sine;
• c tre sfârşitul stadiului se împlinesc atributele copil riei şi se
realizeaz un bun echilibru cu ambian a.
5.2. Regimul de viaţ şi dezvoltarea fizic între 6 şi 10 ani.
Spre deosebire de stadiul anterior, în programul zilnic al

Programul
şcolarului mic intervin urm toarele schimb ri:
zilnic trebuie
• programul activit ilor este mult mai stabilizat adic ora de
stabilizat şi
trezire şi cea de culcare trebuie mai mult respectate pentru ca
respectat
activitatea şcolar s se desf şoare optim. Şcolarul mic are nevoie
de 10-11 ore de somn noaptea şi mai ales stabilizarea şi respectarea
orei când merge la culcare. Insuficien a somnului genereaz
sc derea aten iei, a eficien ei memoriei şi a performan elor gândirii;

• timpul petrecut la şcoal este mai bine organizat şi plin cu
activit i care se deosebesc din ce în ce mai mult de cele de la
gr dini . Copilul trebuie s fac efortul de a se adapta la: a) spa iul
şcolar, b) timpurile de activit i şi solicit ri şcolare, c) rela ia cu un
nou adult semnificativ care este înv toarea, d) la grupul de
covârstnici cu care se confrunt şi se compar pe terenul unei
activit i foarte importante cum este înv area şcolar ;
• dup întoarcerea acas copilul trebuie s realizeze o perioad
de înv are independent care poate fi asistat de p rin i dar, nu
poate fi substituit de aceştia.

Explic urm toarea întâmplare şi manifestare a unei feti e de clasa I:
întârziind cu joaca n-a mai avut timpul s fac desenul cerut de
înv toare şi mama l-a realizat în locul ei. Înv toarea a fost
nemul umit şi i-a dat nota 4. Când a venit acas feti a a spus
vesel : „Mama ai luat 4”.
• jocul trebuie s r mân în programul zilnic al şcolarului mic

dar momentul şi durata lui sunt dependente de solicit rile şcolare.
Aspectele cele mai importante ale dezvolt rii fizice sunt urm toarele:
• creşterea în în l ime este uşor încetinit între 6 şi 7 ani dar
apoi ritmul este mai mare şi la sfârşitul stadiului în l imea medie este
la b ie i de 132 cm iar la fete de 131 cm. Exist îns tendin a ca
fetele s aib pentru prima dat un uşor avans fa de b ie i;
• creşterea în greutate este relativ constant şi se ajunge, în
medie, la 29 kg la b ie i şi 28 kg la fete;

• osific rile cele mai importante din acest stadiu se petrec în
urm toarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura lombar
este înc instabil şi în pericol de a se deforma dac şcolarii au
pozi ie proast la scris sau duc greut i mari; în zona bazinului, la
mâini (carpiene şi falange); continuarea schimbului denti iei
provizorii. Se înt resc articula iile şi creşte rezisten a general a
sistemului osos;
• cele mai importante perfec ion ri ale sistemului muscular sunt
la nivelul mâinii, a acelor grupuri musculare implicate în scriere;
• la nivelul sistemului nervos sunt importante urm toarele
schimburi: a) creşte masa creierului pân la 1200-1300 g; b) din
punctul de vedere al structurii neuronilor creierul şcolarilor mici este
aproape ca al adultului; c) se dezvolt în mod deosebit, sub raport
func ional lobii frontali; d) creşte viteza de formare a leg turilor dintre
neuroni;
P. Osterrieth caracterizeaz astfel finalul acestui stadiu: „Vârsta
de 10 ani, cu echilibru, cu buna sa adaptare, cu calm, dar însufle ita
sa siguran , cu inut lipsit de încordare constituie pe drept cuvânt,
apogeul copil riei, momentul de deplin înflorire şi deplin integrare,
a caracteristicilor copilului mare”.
5.3. Particularit ţile atenţiei şcolarului mic
Aten ia este condi ia necesar a desf şur rii optime a tuturor

proceselor informa ionale şi a ob inerii succesului şcolar.
Ciclul primar exercit câteva influen a hot râtoare pentru
dezvoltarea aten iei astfel c , în acest interval al vie ii se ob in cele
mai importante perfec ion ri ale acesteia. Prin urmare: a) şcoala
solicit permanent şi sistematic aten ia copilului dezvoltând-o şi
Atenţia se modelând-o dup specificul sarcinilor cognitive; b) sunt mai bine
modeleaz dezvoltate unele însuşiri ale aten iei iar altele sunt formate în acest
dup stadiu; c) este special antrenat aten ia voluntar .
solicit rile Ca urmare a acestor influen e progresele aten iei în acest
şcolare stadiu sunt urm toarele:

• la intrarea în clasa I concentrarea aten iei poate fi fluctuant şi
astfel, copiii pot face greşeli chiar când au cunoştin ele
corespunz toare, dar apoi se ob ine gradul necesar de manifestare a
acestei însuşiri;
• la început aten ia copiilor nu este perfect modelat în raport cu
fazele activit ilor din clas şi deci nu pot s se concentreze mai tare
în anumite momente şi s se relaxeze în altele aşa c se întâmpl s
le scape unele aspecte importante cum ar fi momentul în care se
comunic tema pentru acas . Înv toarele cu experien cunosc
aceste aspecte şi au bune remedii pentru ele;

Ce recomand ri ai face înv toarelor ca s optimizeze acest
moment al lec iei?
• la cei de clasa I se constat o tendin accentuat c tre

distragerea aten iei dac intervin fel de fel de zgomote în mediul
ambiant (chiar şi c derea unui creion) şi acesta ar putea influen a
presta ia lor şcolar , dar dezvoltarea treptat a reglajelor voluntare
Cresc:
diminueaz foarte mult acest fenomen;
• stabilitatea
• creşte stabilitatea aten iei pân la 45-50 de minute;
• gradul de
• distributivitatea redus în primele s pt mâni de şcoal
concentrare
sporeşte în urm torul interval şi faciliteaz îndeplinirea sarcinilor şi
• distributivitatea
recep ionarea mesajelor înv toarei;
• volumul
• şi volumul aten iei creşte în a doua parte a stadiului;
• trebuie s fie rezolvate cazurile de neaten ie cronic ce pot
avea fie cauze organice (stare de boal , de convalescen , de
disfunc ionalit i hormonale) sau educa ionale (existen a unor
interese mai puternice decât cele şcolare; insuficienta preg tire din
punct de vedere motiva ional a copilului pentru şcoal ).

Neaten ia se poate manifesta în form activ şi în form pasiv .
Încearc s prezin i cele dou forme de neaten ie aşa cum pot ele s
fie observate de c tre înv toare.
5.4. Dezvoltarea percepţiilor şi a capacit ţilor observative între 6

şi 10 ani
Evolu ia percep iilor şi a capacit ilor observative este marcat
Percepţiile de natura con inuturilor de înv are.
vizuale sunt Percep iile vizuale sunt puternic implicate în scris-citit şi de aceea se
modelate de remarc prin:
activitate de • creşterea sensibilit ii vizuale generale cu 60% fa de
scris-citit preşcolar iar a celei diferen iale cu 45%. În aceste condi ii percep iile
devin mai clare şi mai precise: începând chiar cu vârsta de 6 ani
copiii pot stabili rapid simetriile şi asimetriile, în imaginile pe care le
percep, iar când înva s scrie şi s citeasc percep cu fine e
semnele grafice de dimensiuni mici, diferen ele dintre litere,
Mişc rile oculare orientarea în spa ii mici şi se formeaz scheme perceptive pentru
în timpul citirii: litere mici şi mari, de mân şi de tipar care asigur viteza
• fixare corespunz toare a scris-cititului;
• anticipare • mişc rile oculare cresc în ceea ce priveşte viteza pân la 1-3
• regresie sutimi de secund şi în actul citirii ochii realizeaz urm toarele tipuri
• trecere de la un de mişc ri: a) de fixare a literelor şi silabelor ce se pronun în acel
rând la altul moment; b) de anticipare a celor ce vor urma prin func ionarea mai
bun a câmpului periferic al vederii; c) de regresie adic de
întoarcere la cele deja citite pentru control şi întregire a în elesurilor;
d) de trecere de la un rând la altul (aceast trecere este la început
realizat prin urm rirea cu degetul a rândului);
• cresc şi celelalte categorii de percep ii ce se refer la obiecte,
la simboluri matematice, la figuri geometrice etc.
Percep iile auditive progreseaz mai ales în ce priveşte auzul
Auzul
fonematic. Acesta este antrenat sistematic în sarcini precum: a)
fonematic
identificarea tuturor sunetelor dintr-un cuvânt; b) identificarea
puternic
cuvintelor într-o propozi ie; c) analiza pozi iei unui sunet în cuvânt; d)
antrenat
desp r irea în silabe; e) trecerea corect de la semnele grafice la
pronun area sunetelor corespunz toare. Auzul muzical progreseaz
şi copiii cânt bine melodiile care li se potrivesc.

În ce sens trebuie în eleas sublinierea de mai sus: „melodiile care li
se potrivesc”?
Percep iile tactile devin mai fine, se îmbog esc şi încep s fie
antrenate în scriere.
Un progres semnificativ se constat şi în ceea ce priveşte
capacitatea de observare în sensul c elevii pot sesiza aspecte noi
complexe şi mai subtile atunci când privesc obiecte sau fenomene.
Dar condi ia de baz r mâne conducerea de c tre înv toare a
activit ii lor observative din aproape în aproape.

5.5. Evoluţia reprezent rii la şcolarul mic
Apar categorii noi Reprezent rile şcolarilor mici sunt de asemenea influen ate de
de reprezent ri şcoal şi caracteristicile lor principale sunt urm toarele:
legate de - sunt mult mai bogate pentru c şcoala dep şeşte sursa
înv ţarea şcolar reprezentat de experien a de via şi asigur condi ii de formare a
unor reprezent ri legate de cunoştin ele şcolare;
- încep s se formeze şi reprezent ri cu un grad mai mare de
generalitate aşa cum sunt cele ale figurilor geometrice şi rela iilor
matematice;
- se formeaz categorii noi de reprezent ri cum sunt cele
fonetice şi grafice.

Gândeşte-te şi precizeaz ce rol au reprezent rile grafice şi cele
fonetice în scris-citit.
- reprezent rile dobândesc mai mult mobilitate şi pot

semnaliza şi mişcarea şi transform rile obiectelor pentru c ele
beneficiaz de un nou nivel al inteligen ei care se atinge în
şcolaritatea mic . Şcoala trebuie s acorde aten ie special form rii
reprezent rilor pentru c acestea continua s aib un important rol în
activitatea de înv are a elevilor.

5.6. Aspectele principale ale dezvolt rii limbajului între 6 şi 10
ani
Se poate spune c în cursul acestui stadiu cea mai important

Evenimentul
schimbare în planul limbajului o reprezint însuşirea scris-cititului. În
cel mai
afara implic rii percep iilor vizuale şi auditive şi a mişc rilor fine şi
important:
complexe ale mâinii trebuie s subliniem şi rolul altor factori cognitivi
însuşirea
şi noncognitivi. Dintre cei cognitivi avem în vedere reprezent rile
scris-cititului
fonetice şi grafice, memoria, în elegerea.

Încearc s explici cum contribuie memoria la scris-citit

Factorii non-cognitivi sunt mai ales: motiva ia pentru înv area
şcolar , stabilitatea afectiv , încrederea în sine, atitudinea celorlal i
fa de copilul care citeşte. Progresul în citire se exprim în
caracteristici cum ar fi: corect, cursiv, expresiv.
Însuşirea scris-cititului are efecte şi asupra celorlalte dimensiuni
ale limbajului şi anume:
- Creşterea vocabularului pasiv pân la 4000-5000 de cuvinte,
dublându-se fa de al preşcolarului iar al celui activ peste 1000 de
cuvinte. Alte progrese se refer la precizarea semnifica iei cuvintelor
şi în elegerea şi a sensurilor figurative, rigoare în folosirea corect a
Perfecţionarea: cuvintelor.
• vorbirii - Vorbirea este mai bine reglat prin exigen ele privind
• citirii corectitudinea gramatical cerut de scris-citit. Propozi iile şi frazele
• scrierii sunt mai bogate şi adaptate la situa iile de comunicare: în clas

elevilor li se cere s se exprime complet, corect şi clar, conform
modelelor oferite de înv toare.
- Apar şi se dezvolt evident capacit ile de exprimare în scris,
cu respectarea normelor gramaticale şi ortografice. Acestea au acum
forma unor reguli practice cuprinse în tabelele cu ortograme.
- Dac mai exist şi se face apel, la timp, la logoped se rezolv
toate dificult ile de pronun ie. Dar pot s apar altele: dislexii
(dificult i de citire) şi disgrafii (dificult i de scriere). În acest caz este
nevoie de logoped.
- Limbajul intern îşi consolideaz rolurile de anticipare şi reglare
ale celui extern.
Dezvoltarea foarte bun a limbajului asigur o condi ie de baz
în dezvoltarea tuturor proceselor cognitive.
5.7. Gândirea concret-operatorie a şcolarului mic

Gândirea prezint în acest stadiu o schimbare fundamental şi
Trecerea la anume: se trece de la gândirea preoperatorie a preşcolarului la
gândirea gândirea operatorie. Adic ac iunile mentale se desprind de
operatorie con inuturile informa ionale particulare, se generalizeaz , se
transfer cu uşurin la noi con inuturi şi se automatizeaz
transformându-se în opera ii. Astfel, şcolarul mic, îşi formeaz şi
utilizeaz cu succes opera ii generale ale gândirii (analiz ,
compara ie, clasificare, etc.) dar şi cele speciale implicate în
însuşirea cunoştin elor şcolare, aşa cum sunt opera iile aritmetice.
A doua caracteristic a gândirii şcolarului mic este faptul c ea
Dar
r mâne legat înc de concret şi vorbim astfel de o gândire a
operaţiile
opera iilor concrete. Accesul la o opera ie nou sau no iune nou
sunt
este condi ionat de percep ii şi reprezent ri care ofer informa ia
concrete
direct despre obiectele reale şi apoi aceasta va fi transformat şi
prelucrat complex prin opera ii deja dobândite.


Cum interpretezi urm torul fenomen: dup ce elevii adun fel de fel
de obiecte concrete pe care le-a preg tit din timp înv toarea,
aceasta le propune s strâng totul, s pun mâinile la spate şi s
fac adun ri în gând dar elevii îşi mişc discret degetele?

Aceast gândire care devine operatorie dobândeşte şi
reversibilitate, dar este vorba de o form simpl a acesteia, adic
elevii pot aplica de exemplu, o opera ie de adunare şi apoi s fac
una de sc dere, consolidându-le şi verificându-le reciproc.
Totodat gândirea şcolarului mic îşi subordoneaz percep ia,
nu mai este condus de aceasta şi dobândeşte caracter ra ional:
copilul nu se mai mul umeşte s fac doar afirma ii ci caut -
argumente pentru a le sus ine, este sensibil la erori şi contradic ii,
vrea s controleze felul în care a rezolvat problemele, etc.
Unit ile cognitive cu care lucreaz gândirea şcolarului mic sunt
la început no iunile empirice dar apoi în şcoal se însuşesc cele
ştiin ifice elementare.

Încearc s caracterizezi aceste no iuni ştiin ifice elementare ale
şcolarului mic având în vedere con inutul lor, gradul de generalizare
şi abstractizare implicat, tipurile de rela ii în care intr unele cu altele.
Gândirea Ra ionamentul care domin în gândirea şcolarului este cel
devine inductiv dar care dobândeşte rigoare.
cauzal Gândirea şcolarului mic devine cauzal adic este apt s

surprind şi s în eleag numeroase rela ii cauzale relativ simple.

5.8. Memoria şi imaginaţia – aspecte caracteristice şcolarit ţii
mici
Domin Memoria prezint între 6 şi 10 ani urm toarele caracteristici:

memoria - creşte caracterul activ al memoriei prin faptul c , mai ales elevii de
voluntar şi clasa a III-a şi a IV-a tind s extrag din materialul de înv at ceea ce
logic este important şi îşi formeaz câteva procedee mnezice de baz
Se însuşesc cum ar fi: scoaterea ideilor principale, alc tuirea planului unei lecturi,
procedee de formularea cu cuvinte proprii, etc.;
memorare - dominarea progresiv a memoriei voluntare care corespunde mai

bine sarcinilor şcolare, acestea fiind uneori dificile;
- realizarea unei mai bune leg turi cu gândirea şi creşterea rolului
memoriei logice;
- elevii îşi dau seama c pentru a asigura p strarea unui material în
memorie e nevoie s -l repete, dar la clasa I-a şi a II-a înv toarea
trebuie s asigure realizarea acesteia;
- Încep s apar particularit i individuale în realizarea memoriei şi
cele mai des întâlnite sunt referitoare la uşurin a memor rii la
tr inicia p str rii şi reactualizarea prompt .

Încearc s descoperi felul în care pot fi grupa i elevii dup criteriul
uşurin ei întip ririi, a tr iniciei p str rii şi realiz rii reactualiz rii şi
propune i modalit i diferen iate de a la îmbun t ii memoria.

Imaginaţia
reproductiv În leg tur cu manifestarea imagina iei la şcolarul mic, au fost
ajut înv ţarea formulate puncte de vedere diferite. Unii autori au considerat c în
şcolar acest stadiu se înregistreaz cel pu in o stagnare şi chiar regres,

când au comparat expresivitatea şi cromaticitatea desenelor
şcolarilor mici cu ale preşcolarilor. Dar cei mai mul i cercet tori au
considerat c imagina ia progreseaz chiar dac nu apare pe primul
loc în dezvoltarea cognitiv a şcolarilor mici.
Imagina ia reproductiv este antrenat în însuşirea multor
cunoştin e şcolare (ştiin ele naturii, istorie, geografie) şi se afl la
baza dezvolt rii gustului pentru lectur .

Cum poate imagina ia reproductiv s între in interesul şi gustul
pentru lectur la copii?
Imagina ia creatoare este mai pu in expansiv dar beneficiaz

Imaginaţia de spiritul rigorii promovat de şcoal şi se poate exprima în
creatoare are rezultate mai valoroasa. Activit ile op ionale din ciclul primar, mai
rezultate mai ales cele cu profil artistic stimuleaz şi între in aceste capacit i şi le
valoroase asigur progresul corespunz tor astfel încât s fie premise
satisf c toare pentru noul nivel pe care îl vor atinge în urm toarele
stadii.

Care crede i c sunt noile zone de manifestare a imagina iei
creatoare la şcolarii mici.

5.9. Specificul vieţii afective a şcolarului mic
Comparând afectivitatea cu celelalte planuri ale dezvolt rii

Tr irile
psihice a şcolarului mic s-a f cut aprecierea c aceasta este
afective sunt
eclipsat de celelalte (P. Osterrieth) sau c la aceast vârst se
mai diferite
trece printr-o perioad de laten afectiv (autorii de orientare
psihanalitic ).
Putem deci, considera c o prim caracteristic a afectivit ii
şcolarului mic este evolu ia ei discret , latent , mai intim . Emo iile,
dispozi iile, sentimentele copilului sunt mai pu in exteriorizate, atât
cele pozitive cât şi cele negative. Cu privire la acestea din urm , se
constat c tind s fie mai mult tr ite în t cere, copilul însuşi punând
pe primul plan felul în care r spunde la cerin ele şcolii. Contactul cu
noul mediu-şcoala şi problemele de adaptare intensific r spunsurile
afective şi le fac s se succead uneori cu mare vitez şi s se
intensifice.

Unii cercet tori spun c intrarea în şcoal este o adev rat „în rcare
afectiv ”. Ce înseamn de fapt acest fenomen?
Activitatea şcolar prin con inuturile şi prin sistemul nou de

rela ii pe care îl implic îmbog eşte emo iile şi sentimentele
copilului.


D exemple de emo ii şi sentimente noi generate de şcoal .
De asemenea, dup fazele ini iale de adaptare la noul mediu se

Creşte controlul
constat o creştere a capacit ilor de autocontrol asupra condi iilor
conduitelor
emo ional-expresive. Ei se adapteaz astfel, mai bine la cerin ele de
emoţional-
desf şurare a lec iilor şi reuşesc s comunice mai bine unii cu al ii.
expresive
Pot chiar s simuleze cu succes suferin a şi triste ea mai ales când
doresc s ascund ceva p rin ilor.
De mare importan r mân leg turile afective cu p rin ii, mai
ales acum când copiii se confrunt cu sarcini numeroase şi adesea
dificile. Dragostea necondi ionat a p rin ilor este un important factor
de securizare şi sprijin pentru a trece peste dificult i şi unele
insuccese.
5.10. Motivaţia şi voinţa – manifest ri specifice şcolarului mic
Motiva ia şcolarului mic este, pe de o parte, o premis a

Motivaţia
adapt rii bune la şcoal şi pe de alt parte o zon de progres sprijinit
pentru
de şcoal .
înv ţarea
Cele mai importante schimb ri se petrec în structura motiva iei
şcolar este
pentru şcoal şi anume:
activ şi în
• la intrarea în şcoal exist o motiva ie extrinsec dar de
progres
semnifica ie personal pentru înv are, cum ar fi: dorin a de a

respecta cerin ele p rin ilor şi a le p stra dragostea, urmarea
exemplului fra ilor mai mari, pl cerea de a fi considerat important,
etc. Aceasta se va îmbog i cu motive extrinseci cu mai mare
semnifica ie cum ar fi: toat lumea trebuie s înve e, şcoala te ajut
s te realizezi ca mama şi tata, în viitor, etc.
• începe s se dezvolte o motiva ie intrinsec începând cu
amplificarea curiozit ii epistemice şi continuând cu formarea
intereselor cognitive tot mai stabile şi mai eficiente.

Se ştie c atitudinile înv toarei fa de fiecare copil îi stimuleaz s
înve e. Analizeaz din perspectiva clasific rii în intrinseci sau
extrinseci.
La şcolarul mic sunt şi alte structuri motiva ionale care sus in

celelalte activit i în care acesta se implic , aşa cum ar fi:
• interesul pentru joc ce trebuie satisf cut zilnic;
• atrac ia c tre grupul de copii;
• interesul pentru lectur care începe s se manifeste începând
Interese
cu clasa a III-a şi a IV-a;
• atrac ia c tre tehnic la b ie i;
numeroase
• pl cerea lucrului la calculator;

• dorin a zilnic de a viziona programe TV pentru copii;
• alc tuirea de colec ii care acum sunt eterogene şi pu in
valoroase, dar le pot cultiva spiritul de ordine şi disciplin şi sus in
rela iile de comunicare dintre ei.

Voin a şcolarilor mici exprim noi progrese. Un celebru autor
american A. Gesell observa faptul c acum comportamentele au, în
mod constant, ra ionalitate şi premeditare şi atunci când copilul îşi
propune s fac ceva el spune mai întâi „stai s m gândesc”.

De fapt ce înseamn pentru comportamente acest „las -m s m
gândesc”?
Apoi şcolarul mic poate din ce în ce mai mult s -şi fixeze

Creşte
scopuri şi s se mobilizeze pentru a le rezolva f r a fi nevoie de
implicarea
stimuli din afar . Aceast nou capacitate voluntar se realizeaz ,
voinţei
mai ales, în planul înv rii şi în cel al activit ilor de timp liber.
Dezvoltarea a numeroase deprinderi sprijin ducerea la cap t a
celor propuse şi contribuie la creşterea general a independen ei şi
autonomiei.
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt rii personalit ţii şcolarului

mic
Şcoala şi activit ile specifice ei, vor fi cei mai importan i şi mai
eficien i factori pentru dezvoltarea personalit ii.
Aptitudinile
Solicit rile sistematice, de durat şi exigen ele progresive vor
se exprim
structura şi mai bine şi vor consolida capacit ile şi aptitudinile
mai clar în
ap rute în stadiul anterior şi vor forma altele noi. Vor putea s apar
rezultate
aptitudini pentru domenii noi cum ar fi poezie sau compozi ii şi pentru
matematic şi s se exprime în rezultate notabile la nivelul celor de

aceeaşi vârst . În biografiile multor oameni mari, celebri se pot
identifica realiz ri semnificative chiar în clasele primare.

Identific la o personalitate cunoscut manifest rile unor aptitudini
chiar la vârsta şcolarit ii mici şi încearc s descoperi leg tura lor cu
notorietatea pe care au dobândit-o ulterior.
Se dezvolt noi Tr s turile caracteriale formate în stadiul anterior se pot

tr s turi consolida în clasele primare dar şcoala dezvolt şi altele noi cum ar fi
caracteriale sârguin a, punctualitatea, conştiinciozitatea, disciplina, etc.
stimulate de Însuşirile individuale de personalitate tind s se exprime din ce
înv ţarea şcolar în ce mai mult în comportamente.
Conştiin a moral a şcolarului mic parcurge o faz de trecere
Noua faz a c tre autonomia moral şi acest proces este puternic sus inut de
dezvolt rii rela iile cu colegii şi prietenii în contextul c rora copilul dobândeşte
conştiinţei experien a elabor rii, împreun , de norme, a controlului îndeplinirii
morale lor, a reciprocit ii în fa a exigen elor, etc. Cu privire la aceste
aspecte, J. Piaget sublinia: „sentimentele morale, legate la început
de o autoritate sacr , dar care fiind exterioar , nu poate s impun
decât o obedien relativ , evolueaz în sensul unui respect natural
şi al unei reciprocit i, ale c rei efecte de decentrare sunt mai
profunde şi mai durabile (J.Piaget, B. Inhelder, 1976, p.107).
În ceea ce priveşte conştiin a de sine, se constat apari ia în
acest stadiu, a interesului pentru via a interioar proprie şi a tendin ei
copilului de a-şi exprima tr irile şi comportamentele. Aceste
momente sunt de scurt durat şi relativ rare, dar ele indic deja o
anume direc ie a dezvolt rii viitoare.
Imaginea de sine are surse noi de clarificare pe de o parte
Imaginea de
reprezentate de rezultatul şcolar şi pe de alt parte de confruntarea
sine se
şi compararea zilnic şi în diverse situa ii cu cei de aceeaşi vârst .
cristalizeaz
Pot avansa mai ales eul spiritual care se confirm în principal prin
mai bine
presta ia şcolar şi cel social care se sprijin pe o via de grup mai
larg şi mai persistent în timp.
Însuşirile individuale ale personalit ii tind s se reliefeze din ce în ce
mai mult în comportamentele acestor şcolari.
Prin urmare, confrunt rile şi chiar conflictele cu egalii s i îl pot
face s se orienteze din când în când spre sine, s -şi pun întreb ri,
s fie uneori fr mântat în leg tur cu fiin a sa.
Toate acestea vor contribui la dezvoltarea imaginii de sine în cele trei
planuri ale ei: eul fizic, cel spiritual şi cel social.
Eul fizic al copilului are în fundamentele sale o schem corporal
consolidat , identitatea sexual este deja relativ clarificat , îşi d
seama de asem narea sa cu cei din familie, dar şi de ceea ce îl
deosebeşte de ceilal i. Nu acord prea mare aten ie eului s u fizic,
mai ales la începutul stadiului. Spre sfârşitul acestui ciclu şcolar se
va orienta mai frecvent spre eul fizic, va tinde s fie mai îngrijit, s
Imaginea de poarte haine la fel ca ceilal i, s -şi dea seama de unele calit i fizice.
sine poate Dar nu realizeaz o implicare afectiv prea puternic în acest plan.
influenţa Eul spiritual se contureaz clar în contextul confrunt rilor şcolare, a
autoaprecierile aprecierilor şi evalu rilor curente. Elevul începe s în eleag rela ia
dintre rezultatele lui şi unele capacit i pe care le are şi poate spune:
„sunt mai bun la citire, dar la matematic sunt aşa şi aşa”. El este
foarte sensibil la evalu rile înv toarei şi aprecierile şi admira ia
colegilor. Dac în toate aceste situa ii copilul a avut semnale pozitive,
îşi construieşte o imagine de sine bun care-l poate sus ine şi în
condi ii de insucces trec tor. Dar dac şi-ar fi format o imagine de
sine mai pu in bun , are tendin e de a-şi diminua bucuria chiar când
ceva îi reuşeşte foarte bine (U.Şchiopu, E.Verza, 1995, p.188). Îns
în cea mai mare parte calit ile pe care şi le percepe au drept surs
aprecierile înv toarei şi ale p rin ilor.


Ce recomand ri ai face înv toarei şi familiei cu privire la aceste
aspecte?
Eul social este puternic influen at de via a de grup a şcolarului mic,

Cei buni la
aceasta fiind cu mult mai bogat decât a preşcolarului, şi de noul s u
înv ţ tur
statut de elev care-i schimb pozi ia chiar şi în cadrul familiei (p rin ii
sunt aleşi
sunt interesa i de activitatea lui şcolar şi tind s -i respecte drepturile
lideri.
privind spa iul de înv are, respectarea timpului destinat acestei
activit i).
Cei slabi la Şcolarul mic are conştiin a apartenen ei la grupul clas şi a
înv ţ tur locului s u între ceilal i, îşi d seama dac este apreciat de colegi
sunt sau nu. Cel cu rezultate şcolare foarte bune şi bune, este preferat de
marginalizaţi to i, este ales lider, este luat drept model. Cel cu dificult i şcolare
este marginalizat, izolat, neluat în seam . El risc s acumuleze
multe insatisfac ii, şi s -şi g seasc în alt parte aten ia şi
acceptarea de care are nevoie, şi poate astfel, s cad sub influen e
nefaste. Este vorba de grupuri care-l îndeamn spre furt,
vagabondaj, agresivitate nem surat etc.
De aceea, aten ia pe care înv toarea trebuie s o acorde
dezvolt rii unei imagini se sine pozitive, reprezint o important
contribu ie a ei la reuşita şcolar din acest stadiu şi la preg tirea
pentru ciclurile urm toare şi pentru integrarea general în via şi în
societate.

Cele mai importante idei ale acestei unit i de înv are care
trebuie în mod obligatoriu re inute sunt urm toarele:
• Intrarea în şcoal înseamn exercitarea unor influen e
hot râtoare ale acestui factori asupra întregii dezvolt ri a copilului.
• Dezvoltarea percep iilor şi motricit ii fine la şcolarul mic
permit însuşirea scris-cititului cea mai important achizi ie a acestui
stadiu.
• Limbajul se perfec ioneaz din toate punctele de vedere:
îmbog irea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare,
rezolvarea tuturor problemelor de pronun ie, posibilitatea comunic rii
verbale largi şi a celei scrise, în forme mai simple.
• Gândirea şcolarului mic devine operatorie, este reversibil şi
reglat de o logic implicit , foloseşte ra ionamente inductive
adev rate, devine cauzal pentru rela ii mai simple.
• Aten ia şcolarului mic este puternic influen at de şcoal şi
modelat dup tipul sarcinilor de înv are.
• Memoria şi imagina ia îşi consolideaz însuşirile şi se
subordoneaz înv rii şcolare.
• Afectivitatea şcolarului mic progreseaz astfel: se îmbog esc
tr irile afective, mai ales cele generate de şcoal , se formeaz noi
sentimente, se manifest capacit i mai crescute de reglare a
comportamentelor emo ional-expresive.
• Se structureaz motiva ia înv rii şcolare trecându-se de la
motive extrinseci simple şi personale la cele cu semnifica ie social
(înv area este cerut de integrarea în societate, înv area î i asigur
un loc în via ) şi se formeaz motiva ia intrinsec (curiozitate
epistemic , interes cognitiv).
• Personalitatea şcolarului mic progreseaz în sensul
consolid rii şi form rii de noi însuşiri caracteriale şi a cristaliz rii mai
clare a imaginii de sine.

Recomand ri şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare
Ca şi în cadrul celorlalte unit i de înv are, î i recomand s rezolvi

pe loc temele de reflec ie pentru c astfel vei în elege mai bine
no iunile şi ideile acestei discipline.
Întâmplarea prezentat aici ilustreaz foarte bine procesul de
integrare a copilului în şcoal şi asimilarea treptat a rolurilor de elev.
Po i s - i aminteşti experien a personal de elev în clasa I sau po i s
deduci astfel de procedee.
Pentru orientarea necesar rezolv rii acestei probleme î i ofer
descrierea neaten iei pasive şi anume: copilul este liniştit, nu
deranjeaz pe nimeni, pare c face ceea ce i se cere, chiar o
urm reşte cu privirea pe înv toare dar gândurile îi sunt în alt
parte.
Ca s r spunzi, trebuie s - i aminteşti câte cântece ai înv at în
şcoala primar şi prin ce se deosebesc ele de cele ale celor mari (şi
ca text şi ca linie metodic ).
Trebuie s explici în ce fel aceste feluri de reprezent ri uşureaz
trecerea de exemplu de la sunetele şi cuvintele auzite la scrierea lor.
S ai în vedere în ce fel în elesul reactualizat al vreunui cuvânt
uşureaz diferen ierea lui de unul asem n tor şi scrierea lui corect .
Trebuie s ai în vedere procesul de trecere de la percep ie la
reprezentare.
Dac vei compara no iunile şcolarului mic, dup parametrii cuprinşi
în întrebare, cu cele ale adultului vei reuşi s r spunzi foarte bine.

S descoperi grupurile dup combinarea dintre uşurin a sau
greutatea întip ririi şi uşurin a sau greutatea actualiz rii ar rezulta cel
pu in patru grupuri. Încearc apoi s intuieşti modalit i de
îmbun t ire a memoriei fiec rui grup.
Dac este bine dezvoltat ea va permite ca propozi iile şi frazele
citite s produc în minte scenele corespunz toare şi s desf şoare
astfel, un adev rat film mintal.
S ai în vedere şi cele ce sunt cuprinse în paragraful corespunz tor
din aceast unitate de înv are, dar s te gândeşti şi la varietatea
activit ilor copiilor din acest stadiu.
În genere, în rcare înseamn stopare, , întrerupere a satisfacerii
unei dorin e, a unei pl ceri. Arat ce caracteristici are noul mediu
care determin astfel de efecte.
Gândeşte-te la disciplinele şcolare din acest ciclu şi la noile tipuri de
rela ii ale şcolarului mic.
Ca s r spunzi reciteşte cu aten ie paragraful despre motiva ia
extrinsec şi motiva ia intrinsec .
Este vorba de rela ia foarte strâns între gândire şi voin .
Po i s -l ai în vedere pe Edison.
Atât înv toare cât şi familia trebuie s se fereasc de aprecieri
necorespunz toare realit ii, dar atunci când trebuie s semnaleze
copilului un defect, o neîmplinire, s -l fac s în eleag faptul c el
are foarte multe capacit i care s -i permit s înl ture acel neajuns.

1. Argumenta i de ce şcoala este un factor hot râtor al dezvolt rii

psihice a copilului de 6-10 ani. (ai în vedere con inuturile înv rii,
organizarea, durata)
2. Care sunt cele mai importante progrese ale percep iilor vizuale şi
auditive din stadiul şcolarit ii mici. (legate mai ales de citit-scris)
3. Ce rol au reprezent rile în activitatea mental a şcolarului mic?
(sunt foarte importante în acest stadiu)
4. Cum se desf şoar capacit ile observative ale şcolarului mic?
(conduse de înv toare)
5. Care sunt particularit ile aten iei şcolarului mic? (ai în vedere
volumul, stabilitatea, gradul de concentrare, mobilitatea)
6. Ce înseamn c gândirea şcolarului mic este operatorie? (vezi
7. Ce fel de no iuni sunt caracteristicile gândirii şcolarului mic? (cele
ştiin ifice)
8. Care sunt factorii cognitivi şi noncognitivi implica i în scris-citit?
(vezi paragraful corespunz tor)
9. Ce progrese înregistreaz memoria şcolarului mic? (volum,
caracter activ, este logic , voluntar )
10. Ce înseamn c în şcolaritatea mic se înregistreaz un stadiu
de laten în ceea ce priveşte afectivitatea? (desf şurare discret ,
reglaj mai bun, noi sentimente)
11. Ce tipuri de motive sus in activitatea de înv are a şcolarului mic?
( extrinseci şi intrinseci)
12. Ce este caracteristic pentru voin a şcolarului mic? ( sus ine mai
bine realizarea scopurilor)
13. Cum se manifest aptitudinile la şcolarul mic? (pentru noi domenii
şi cu rezultate semnificative)
14. În ce const dezvoltarea caracterului la şcolarul mic? (se
formeaz noi însuşiri caracteriale)
15. Analizeaz imaginea de sine la şcolarul mic. (eul fizic, spiritual şi
social)

Lucrarea se elaboreaz pe foi separate şi se transmite tutorelui.
Trebuie s aib 4 pagini.
Se va acorda 0,50 puncte pentru fiecare r spuns corect de la
întreb rile: 1,12
Se va acorda 1 punct pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
3,4,5,8,9,11,13,14
Se vor acorda 2 puncte pentru r spunsurile corecte la întreb rile:
2,6,7,10
Se vor acorda 3 puncte pentru r spunsul la întrebarea 15.
Total maxim 20 puncte. Se împart la 2 şi se ob ine o not din scara
1-10. Nota final se rotunjeşte în favoarea studentului dac exist
0,5 puncte în plus.
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt rii, 2000, Editura Tehnic ,

Bucureşti, p.100
BONCHIŞ ELENA, SECUI MONICA (coord), Psihologia vârstelor,
2004, Editura Universit ii din Oradea, p.165-171
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti, 2001,
p. 209-219
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi a adolescentului, Editura
Augusta, Timişoara,1998, p. 217-219
OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, Editura
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1976, P. 138-141
ŞCHIOPU URSULA, VERZA E.., Psihologia vârstelor, Editura
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1995, P. 166-184

Bibliografia general
Bibliografia general a modulului
ATKINSON RITA, ATKINSON R. C., SMITH E. E., BEM J. D.,

Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic , Bucureşti
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt rii, 2000, Editura Tehnic , Bucureşti
BONCHIŞ ELENA, Psihologia copilului, 2004, Editura Universitar
din Oradea
BONCHIŞ ELENA (coord.), Dezvoltare uman , 2000, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea
BONCHIŞ ELENA, SECUI MONICA, Psihologia vârstelor, 2004,
Editura Universit ii din Oradea
CRE U TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucureşti
DEBESSE M.(coordonator), Psihologia copilului de la naştere la
adolescen , 1970, Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti
HAYES N, ORRELL S., Introducere în psihologie, 1997, Editura All,
Bucureşti
MAXIMILIAN M., Genetica Uman , 1982, Editura Ştiin ific şi
enciclopedic , Bucureşti
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi adolescentului, 1998,
Editura Augusta, Timişoara
OSTERRIETH PAUL, Introducere în psihologia copilului, 1976,
Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti
PIAGET J., INHELDER BARBEL, Psihologia copilului, 1976, EDP,
Bucureşti
POPESCU-NEVEANU P., Legi şi explica ii în psihologie, în vol.
Probleme fundamentale de psihologie, 1980, Editura Academic
ROTH-SZAMOSKOZI MARIA, Activarea func iilor cognitive în
copil ria mic , 1998, Editura Presei Universitare Clujene
SALVAT H., Inteligen , mituri, realit i, 1972, Editura Didactic şi
Pedagogic , Bucureşti
Didactic şi Pedagogic , Bucureşti
WALLON H., Evolu ia psihologic a copilului, 1976, Editura Didactic
şi Pedagogic , Bucureşti
ZAZZO R., Le jumeaux, le couple et la personne, vol.2, PUF, Paris
ZLATE MIELU, Omul fa în fa cu lumea, 1988, Editura Albatros,
Bucureşti

Psihologia Copilului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Copilului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program universitar de formare a profesorilor

pentru învăţământul primar

ÎNV MÂNT PRIMAR

Nici o parte a acestei lucrări

Proiectul pentru Înv mântul Rural i

ii Proiectul pentru Înv mântul Rural

Proiectul pentru Înv mântul Rural iii

iv Proiectul pentru Înv mântul Rural

Proiectul pentru Înv mântul Rural v

vi Proiectul pentru Înv mântul Rural

Proiectul pentru Înv mântul Rural vii

1. Definirea psihologiei copilului. Dezvoltarea psihic : factori, legi, mecanisme 2

Proiectul pentru Înv mântul Rural 1

Obiectivele unit ţii nr. 1

• explice în ce m sur psihologia copilului care cerceteaz

1.1.1. Definirea psihologiei copilului şi precizarea locului ei în

1.1.2. Probleme de care se ocup psihologia copilului

Proiectul pentru Înv mântul Rural 3

Tem de reflecţie nr.1

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 21

1.2. Factorii fundamentali ai dezvolt rii psihice

Dezvoltarea psihic este un concept fundamental pentru

1.2.1. Ereditatea şi rolul s u în dezvoltarea fiinţei umane

4 Proiectul pentru Înv mântul Rural

Tem de reflecţie nr.2

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 21

Pentru a se releva în ce fel contribuie ereditatea la dezvoltarea

Proiectul pentru Înv mântul Rural 5

Tem de reflecţie nr.3

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 21

Analiza datelor ob inute prin cercet rile amintite a dus la

Tem de reflecţie nr.4

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 21

1.2.2. Mediul şi rolul s u în dezvoltarea psihic uman

Proiectul pentru Înv mântul Rural 7

Tem de reflecţie nr.5

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22

Tem de reflecţie nr.6

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22

Pentru a se demonstra rolul mediului în dezvoltarea psihic

Tem de reflecţie nr.7

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Cu privire la rolurile mediului, aceleaşi cercet ri au ar tat:

Tem de reflecţie nr.8

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

1.2.3. Educaţia, factor principal al dezvolt rii psihice umane

Tem de reflecţie nr.9

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Proiectul pentru Înv mântul Rural 11

Tem de reflecţie nr.10

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

12 Proiectul pentru Înv mântul Rural

1.2.4. Interacţiunea optim a factorilor fundamentali ai

Cei trei factori fundamentali la care ne-am referit nu ac ioneaz

Tem de reflecţie nr.11

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Proiectul pentru Înv mântul Rural 13

Tem de reflecţie nr.12

Compar r spunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

3) Influen ele de mediu şi educa ie trebuie s corespund

dezvoltare Concordan a cu zona de proxim dezvoltare asigur înf ptuirea

1.3. Dezvoltarea psihic

1.3.1. Definirea şi caracterizarea general a dezvolt rii psihice