BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 Furdui B, Dinică R., Georgescu M., Chimie Organică. Noţiuni teoretice şi practice,
Editura Galaţi University Press, 2010;
 Crinela Dumitrescu, Poluanţi organici, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2008
G. C. Constantinescu – Chimia mediului, Editura Uni-press C-68, Bucureşti, 2002
G. Duca, I. Scurlatov, A. Misiti, M. Macoveanu, M. Surpăţeanu – Chimie ecologică,
Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 1999 ;
 Manahan, Stanley E. , Fundamentals of Environmental Chemistry, Boca Raton: RC
Press LLC, 2001

1
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Definiţie
Acizii organici care conţin alături de grupa carboxil una sau mai multe grupe hidroxil în radicalul de
hidrocarbură se numesc hidroxiacizi (oxiacizi).
 Clasificare
1. In funcţie de natura radicalului hidrocarbonat:
 acizi alcooli (grupa hidroxil legată pe un radical alifatic sau catena laterală a unei
hidrocarburi aromatice)
 acizi fenoli (grupa hidroxil legată de un radical aromatic)

A. HIDROXIACIZI ALIFATICI (ACIZI ALCOOLI)

Formula generală R CH COOH
OH
Nomenclatură
 Hidroxiacizii se denumesc adăugând prefixul hidroxi (oxi) la numele acidului carboxilic saturat,
precizând poziţia (poziţiile) grupei hidroxil.
 Se folosesc şi denumiri empirice, acceptate de IUPAC.
HO CH2 COOH CH3 CH COOH HOOC CH CH COOH CH2 COOH
OH OH OH HO C COOH
acid -hidroxi-acetic acid -hidroxi-propionic acid 2,3-dihidroxi-succinic CH2 COOH
acid glicolic acid lactic acid tartric acid citric
2
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Metode de obţinere
1. -Hidroxiacizii.
a. Acizii halogenaţi hidrolizează în mediu alcalin. Cel mai uşor hidrolizează acizii -halogenaţi cu
formarea -hidroxiacizilor.
-
OH
Br CH2 COOH HO CH2 COOH
SN2

b. Cianhidrinele aldehidelor hidrolizează în apa şi trec în -hidoxiacizi.

OH OH
2 H2O
R CH C N R CH COOH
- NH3
c. -Hidroxiacizii se formează prin tratarea -aminoacizilor cu acid azotos.

H2N CH2 COOH + HONO HO CH2 COOH + H2O + N2

2. -Hidroxiacizii.
a. Acizii ,-nesaturaţi adiţionează apa în mediu alcalin conducând la -hidroxiacizi.
-
CH2=CH COOH + H2O HO HO CH2 CH2 COOH

3
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Proprietăţi fizice
 Hidroxiacizii alifatici, în majoritate, au structură cristalină.
 Sunt solubili în apă.
 Nu pot fi distilaţi la presiune normală pentru că se descompun.
 Exceptând acidul glicolic, hidroxiacizii alifatici au un centru chiral. In natură se găsesc racemici sau
forme optic active. Incadrarea hidroxiacizilor în serii configurative se face pe baza atomului de
carbon chiral, prin corelare cu glicerinaldehida. Se adoptă convenţia Cahn, Ingold, Prelog (C.I.P.).

 Proprietăţi chimice.
 Hidroxiacizii dau reacţii care dovedesc prezenţa celor două funcţiuni în aceeaşi moleculă
PCl5 R CH(Cl) COCl
HX
R CH(X) COOH
ClCOCH3
R CH COOH
- OCOCH3
R'I/ OH R CH COOR'
R CH(OH) COOH
OR'
HI (red) R CH2 COOH
[O] R C COOH
O
4
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acizi alcooli mai importanţi
 Acidul glicolic, HOCH2-COOH, este o substanţă solidă (T.t.80oC), solubilă în apă, alcool şi eter. Se
găseşte în fructe necoapte (struguri) şi în plante (frunzele viţei sălbatice). Este folosit în industria
detergenţilor, adezivilor şi polimerilor biodegradabili.
 Acidul lactic, CH3-CH(OH)-COOH, conţine un atom de carbon chiral şi există sub formă de
enantiomeri şi ca racemic. Acidul lactic racemic este acidul de fermentaţie. El apare în laptele acru, în
murături şi varză acră, ca urmare a fermentaţiei lactice a zaharurilor (C6H12O6  2 C3H6O3). Acidul
L(+) lactic se găseşte în zeama de carne şi apare în muşchi şi în celulele animalelor superioare, ca
produs al degradării fiziologice normale a hidraţilor de carbon (vezi transformări biochimice). Este
unul din primii acizi utilizaţi în hrana omului. Este solubil în apă. Nu se poate distila. Se foloseşte ca
sirop 50-80%. Acidul lactic este utilizat ca mordant în industria coloranţilor şi în tăbăcărie. Se adaugă
în sucuri carbonatate pentru corectarea pH-ului, îmbunătăţirea gustului şi aromei. Îmbunătăţeşte aroma
brânzeturilor şi cazeinei alimentare. Este utilizat la conservarea măslinelor, gemului, jeleurilor, a berii,
maionezei etc. Are acţiune bactericidă

5
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acidul tartric, HOOC-CH(OH)-CH(OH)-COOH, se găseşte în natură liber şi ca săruri. Sarea acidă
de potasiu (tirighia-tartru) se depune din vin, nu este solubilă în alcool. Din tartru se separă acid tartric.
Tartru tratat cu Ca(OH)2 trece într-un precipitat insolubil care se filtrează, se spală şi după
descompunere cu H2SO4 separă acid tartric. Prin fermentaţie se obţine acidul (+) tartric, acesta fiind şi
cel mai răspândit. Acidul tartric se prezintă ca enantiomeri (+) şi (-) şi ca formă inactivă prin
compensare intramoleculară (acid mezotartric).
Acidul tartric are acţiune chelatizantă în produse alimentare. Acidul şi sarea de potasiu intră în
compoziţia prafului de copt, prevenind degajarea CO2 înainte de frământarea aluatului. Este substanţă
sinergetică în prevenirea râncezirii grăsimilor. Este stabilizant pentru condimente uscate şi
pentru vin. Este un bun corector al acidităţii produselor alimentare. Intră în compoziţia “sării de
lămâie”. Sarea Seignette (tartrat dublu de sodiu şi potasiu) are utilizări practice de laborator.

 Acidul citric, (T.t.153oC), este un acid monohidroxi-tricarboxilic care se găseşte liber sau ca sare de
potasiu în lămâi (2-10%), coacăze, zmeură, portocale, ananas şi altele. Cristalizează cu o moleculă de
apă. Este solubil în apă şi alcool. Acidul citric este un acid solicitat ca “sare de lămâie”. Are acţiune
sechestrantă şi antioxidantă în concentraţii mici (0,01-0,02%). Este mult folosit în industria alimentară.
El împiedică degradarea vitaminei C în timpul congelării şi conservării produselor, cristalizarea mierii
de albine etc. Se utilizează la controlul pH-ului la şampoane. Are importanţă deosebită în transformările
biochimice (v.ciclul Krebs).

6
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
B. HIDROXIACIZI AROMATICI (ACIZI FENOLI)
 Clasificare
1. După locul ocupat de grupa carboxil:
 Acizi fenoli (acizi hidroxibenzoici) care conţin grupa carboxil legată direct de nucleul
aromatic, fenolic
 Acizi fenoli cu grupa carboxil la catena laterală (acizi hidroxicinamici)
 Metode de obţinere
Metodele de obţinere pentru acizii fenoli sunt funcţie de substituentul preexistent
(-OH sau –COOH).
1. Fenoxizii alcalini anhidri reacţionează cu dioxid de carbon formând salicilat de sodiu. Acesta,
în mediu acid, pune în libertate acidul fenolic (Reacţia Kolbe-Schmitt):
- +
O Na O O
o H O- OH O-Na+ OH OH
H O 125 C
4 at C O C=O H+ C=O
+ C O

salicilat acid salicilic

2. Oxidarea crezolilor
[O]
HO CH3 HO COOH

p-Crezol Acid p-hidroxibenzoic

3. Introducerea grupei OH
COOH COOH COOH COOH
H2SO4 NaOH NaOH 7
TA + Na2SO3
SO3H SO3Na OH
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Proprietăţi fizice
 Acizii fenoli sunt substanţe solide, frumos cristalizate, cu temperaturi de topire caracteristice.
Sunt puţin solubili în apa rece, dar solubili în apă caldă, în alcool şi eter.
 Acizii fenoli sunt acizi mai tari decât acidul benzoic, excepţie făcând acizii p-substituiţi.

 Proprietăţi chimice
1. Acizii fenoli în prezenţa FeCl3 dau coloraţii caracteristice, reacţie folosită la identificare
şi dozare.
2. Cu carbonaţii alcalini formează săruri ale grupei carboxil.

COOH COO-Na+
OH OH CO2
+ Na2CO3 2 + H2CO3
2
H2O

3. Cu hidroxizii alcalini, în exces, acizii fenoli dau săruri la ambele grupe funcţionale.

8
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acizi fenoli mai importanţi
 Acidul o-hidroxibenzoic (Acidul saliclic), se găseşte în natură, liber în frunzele de siminichie,
flori de muşeţel şi ca ester sau glicozide în uleiurile eterice din tuberoză, cuişoare, salcie etc, unde
glicozidele hidrolizează sub influenţa enzimelor plantei. Se obţine şi prin sinteză. Acidul salicilic este
un compus cristalizat sub formă de ace albe (T.t.157oC), care sublimează uşor şi este antrenabil cu
vapori de apă. Este greu solubil în apă rece, dar solubil la cald. Se dizolvă în eter, cloroform,alcool.
Cu clorura ferică dă o coloraţie roşie-violetă, caracteristică, folosită curent pentru identificare şi
dozare. La uşoară încălzire acidul salicilic se transformă în salicilat de fenil (salol).
 Acidul p-hidroxibenzoic, liber şi sub formă de esteri se utilizează drept conservant (PHB). Acidul
p-hidroxibenzoic dirijează procesele de fermentare secundară la bere, cidru etc. Un derivat important îl
reprezintă depsida acidului p-hidroxibenzoic care se obţine prin esterificare. Depsida nu manifestă
proprietăţile taninurilor.

HO COOH + HO COOH HO COO COOH

9
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acizi dihidroxibenzoici
COOH
COOH COOH COOH COOH COOH COOH COOH
H3C OH
OH OH
OH OCH3 OCH3 OH
O HO HO OH
OH
OH OH OCH3 O CH2 acid
acid acid acid
acid acid acid acid -rezorcilic
-rezorcilic gentisic orselic
protocatehic vanilic veratric piperonilic
Acidul Acidul Acidul Acidul Acidul - Acidul - Acidul gentisic Acidul
protocatehic vanilic veratric piperonilic. rezorcilic rezorcilic (2,5- orselic (6-
(3,4- (3- (3,4- (2,4- (3,5- dihidroxibenzoic) metil-2,4-
dihidroxibenzoic) metoxi-4- dimetoxib dihidroxibenz dihidroxiben se obţine prin. La dihidroxiben
Este un reducător hidroxibe enzoic) oic). Cu zoic). Nu dă încălzire, peste zoic)
puternic. Cu nzoic) clorura ferică reacţia cu 200oC, se
FeCl3, în soluţie dă o coloraţie clorura ferică descompune în
apoasă, dă o roşie. Este un hidrochinonă şi
coloraţie antireumatic dioxid de carbon.
albastră-verde. şi un Cu cloruira ferică
conservant dă o coloraţie
pentru unele albastră. Se
produse utilizează în
alimentare. terapeutică ( un
bun antireumatic)
şi are proprietăţi
antioxidante
10
remarcabile.
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acizi trihidroxibenzoici
COOH COOH COOH
OH
OH OH CH3O OCH3
HO
OH OH OH
acid pirogalolcarboxilic acid galic acid siringic
 Acidul pirogalolcarboxilic (2,3,4-trihidroxibenzoic) este obţinut prin sinteză din pirogalol. La
circa 200oC se decarboxilează şi trece în pirogalol.
Acidul galic (3,4,5-trihidroxibenzoic) se găseşte liber în natură, răspândit în ceai, coaja de stejar şi
în gogoşi de ristic de pe frunzele de stejar. Sub formă de derivaţi se găseşte în taninuri, din care de
altfel se poate obţine pe calea hidrolizei acide sau enzimatice. Acidul galic este o substanţă solidă,
cu aspect mătăsos, cristalizat cu o moleculă de apă. Este puţin solubil în apă rece, dar se dizolvă la
cald. Este solubil în alcool etc. Are gust astringent. La 120oC pierde apa de cristalizare, iar la 220oC
se topeşte cu descompunere în pirogalol şi dioxid de carbon. Reacţia se foloseşte la prepararea
pirogalolului.
Acidul galic este un reducător puternic; reduce soluţia Fehling în mediu alcalin şi soluţia Tollens cu
depunere de argint. In mediu alcalin absoarbe oxigenul din aer (ca şi pirogalolul), colorându-se în
roşu-brun, datorită formării unei structuri orto-chinonice.
OH
O
HO COOH 1 / 2 O2 COOH
O

OH OH

Acidul galic este materie primă pentru obţinerea pirogalolului, a unor cerneluri, coloranţi,
medicamente, antioxidanţi. Are proprietăţi antioxidante şi antiseptice. Este un bun hemostatic. 11
 COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI (HIDROXIACIZI)
 Acizi fenoli cu grupa carboxil la catenă (Acizi hidroxicinamici)
• Acidul o-hidroxicinamic există sub forma a doi izomeri cis-trans: acidul cumaric (trans) şi acidul
cumarinic (cis), care imediat ce se formează trece în lactona stabilă, cumarina
OH OH
H H
OH OCH3
COOH H

H COOH O
O CH=CH COOH CH=CH COOH
OH OH
Acid cumaric Acid cumarinic Cumarina Acid cafeic Acid ferulic

12