La Evolucion de La Consciencia

Machine Translated by Google
EVOLUȚIA LUI
LA CONSCIENCIA
Fundația pentru Dezvoltarea Conștiinței

INDEX
ü Capitolul 1. Experien a umană în noua paradigmă
ü Capitolul 2. Cele șapte niveluri evolutive umane
ü Capitolul 3. El ser y el non ser en la Humanidad

ü Concluzii
ü Exerciții de antrenament
Două
Capitolul 1. Experien a umană în noua paradigmă
Această temă, dedicată evoluției conștiinței, ridică un nou mod de a vedea viața, o nouă
paradigmă care ne va permite să fim mai fericiți și să înțelegem ființele umane. Cititorul poate
întreba dacă este dispus să o citească fără prejudecăți. Este posibil să citești deja această
informație sau, pe de altă parte, să fie prima dată când citești așa ceva. Dacă ți se pare familiar,
nu vei avea nicio problemă să aprofundezi subiectul; iar dacă se dovedește surprinzător și nou, te
încurajăm să descoperi ceva foarte valoros pentru a-ți îmbunătăți viața.
Nu este necesar să fii de acord cu tot ce este scris aici, nici să crezi nimic, trebuie doar să
verifici în propria ta viață rezultatele
aplica aceste informatii, pentru a verifica daca sunt valabile pentru unul.
Principala metodă științifică de măsurare a cunoștințelor este rezultatul. Dacă rezultatele

interne sunt de fericire, pace și armonie, se va verifica dacă această informație este adevărată; De
asemenea, dacă rezultatele externe în ceea ce privește relațiile, sănătatea, resursele și adaptarea
la mediu se vor îmbunătăți, se va verifica că această informație este înțeleaptă. Învățarea
devine ușor de înțeles doar prin practica constantă și verificarea rezultatelor; acestea sunt
sunetele care vă permit să măsurați dacă o persoană știe sau nu.
Scopul experienței umane este de a evolua, de a trăi propria noastră dezvoltare a conștiinței
pentru a ne umple cu înțelepciune și iubire. Cu toții, fără excepție, am venit pe această lume
pentru a lucra la dezvoltarea noastră spirituală, împărtășind și participând la experiențe cu alte
ființe umane. Viața este un formidabil proces pedagogic al Universului; Tierra este „școala
noastră spirituală” și fiecare experiență de viață poate fi comparată cu un curs academic.
Dezvoltarea spirituală este o muncă internă, absolut individuală și personală; nimeni nu o

poate face pentru altul, dar nici nu poate fi realizată fără ceilalți. Avem nevoie de interacțiune și
experiență cu alți oameni pentru a ne realiza propria dezvoltare; cu alte cuvinte, să ne cunoaștem
pe noi înșine. Uneori, în loc să-și asume dezvoltarea în sine
3
intenționăm să interferăm cu ceilalți și, în loc să învățăm de la ei, încercăm să-i schimbăm; deci
distorsionăm procesul pedagogic, ceea ce duce la complicarea vieții.
Dacă înțelegem acest lucru, putem fi eficienți în a ne întreba ce vrem să învățăm despre
viață în fiecare situație, întrucât toate acestea constituie o ucenicie pentru a transmuta
ignoranța în înțelepciune. În acest moment, cei mai mulți dintre noi suferă experiența de
învățare, în loc să ne bucurăm de ea; dar învățarea nu este sinonimă cu suferința, mai degrabă
înseamnă atingerea iubirii și a fericirii.
Când cineva observă că suferința lui dispare, că pacea lui interioară devine invulnerabilă și
că capacitatea sa de a crea, de a face, de a iubi și de a sluji este exprimată fără condiție sau
restricție, el vrea să decidă că este în înțelepciune .
Atât ființa umană, cât și tot ceea ce se întâmplă în Univers funcționează, își are originea
și este creată din informații. Și a evolua presupune să dobândești informații care încă nu pot
fi deținute. Evoluția este, poate, dezvoltarea conștiinței prin experiența personalității și
aceasta este cea care poate transforma o credință în adevăr după ce o verifică, bine descharla
însuși verifică că nu este corect: asta se numește înțelegere, și că este ceea ce conștiința
asimilează.
Prin urmare, credințele nu pătrund în conștiință, ci mai degrabă este o arhivă menită să
asimileze exclusiv și exclusiv adevăruri verificate și experimentate în cadrul experienței formei.
Putem înțelege conștiința ca o arhivă de informații care asimilează adevărurile Universului și
le acumulează într-un mod permanent și nemuritor. Consciencia es, pues, o arhivă eternă și
incontaminabilă.
Informația care poate stoca conștiința este de miliarde de ori mai mare decât ceea ce
poate stoca personalitatea. Evoluția are loc prin forme, dar nu forma evoluează, ci conștiința din
interiorul ei. Când nu avem corp nu există evoluție, pentru că aceasta se produce numai și exclusiv
atunci când ființa este implicată în materie. Apoi, conștiința va continua să evolueze.
Aparent, exteriorul se schimbă, dar nu este așa: în realitate, noi suntem cei care am evoluat,
cei care ne-am schimbat din interior. Exista
4
un mod de a trăi în structuri sociale mult mai armonioase și satisfăcătoare decât cele actuale, și
nu modifică situația socială actuală, ci realizează o schimbare internă. Pe măsură ce ne construim
dezvoltarea spirituală, fiecare dintre noi devine corespunzător unui alt tip de civilizație.
Viața este o cale și oriunde sunt plimbători.

A te regăsi în punctul inițial sau la sfârșit depinde de unul și același, iar cu cât înaintezi mai
departe pe cale, cu atât se descoperă lucruri mai extraordinare. Așadar, schimbările se produc pe
plimbători, nu pe drum.
Pentru a avea succes în procesul de dezvoltare spirituală, trebuie să echilibrăm energia cu

înțelepciunea, deoarece fără energie este imposibil să gestionăm înțelepciunea. Materia se
poate transforma în energie și invers, atunci când se schimbă lungimile de undă și frecvențele
vibratorii.
Trebuie să creștem simultan în gestionarea energiei, pentru că fără înțelepciune nici măcar
nu se poate acumula energie; y es que nos va en los fears, los conflicts y el sufrimiento. Prin urmare,
este esențial să învățăm să gestionăm energia în aceeași proporție în care dezvoltăm
înțelepciunea.
Înțelepciunea se dobândește atunci când ne confruntăm cu designul pedagogic numit

destin. Tot ceea ce pentru noi reprezintă o oarecare dificultate este o oportunitate de învățare, de
dobândire a înțelepciunii asociate destinului.
Conștiința se desfășoară prin ciclurile vieții și ale morții. Prima reprezintă partea activă
a procesului, în care experiențele de învățare sunt trăite din inocență —lipsă de informare—
prin ignoranță —informații false în minte, credințe, când cineva „crede că știe”— și până
ajunge acolo sabiduría — es decir, la informația despre adevărata o înțelegere—. Pe de altă
parte, ciclul morții reprezintă partea pasivă a procesului, în care sunt evaluate evoluțiile
conștiinței care au fost realizate, energia este recuperată și toate procesele sunt reînnoite
pentru următorul ciclu de viață.
Ceea ce tocmai am explicat nu este suficient pentru ca mintea să-l citească o singură dată.
Mintea adultului, pentru a codifica și integra orice informație, cere ca aceasta să fie repetată de
cel puțin treizeci de ori. Este important
5
ține cont de asta, pentru ca cititorul să nu dispere dacă la început nu înțelege nimic sau nu este
de acord cu informațiile care sunt prezentate aici; pentru că fiecare schimbare îți ia timp.
Putem percepe evoluția pe care o are fiecare individ în funcție de înclinația sau interesul
său pentru informații despre dezvoltarea spirituală, deoarece este necesar să avem o anumită
dezvoltare pentru ca informațiile despre iubire să fie relevante și relevante.
1.1 Cine suntem?
¿”Somos” un cuerpo sau “tenemos” un cuerpo? Ființele umane cu adevărat sunt conștiințe
sau suflete divine în cadrul unei experiențe umane; nu suntem ființe umane care au o experiență
spirituală, ci ființe divine care au o experiență umană. Prin urmare, nu suntem un corp cu spirit, ci
un spirit care folosește un corp, o esență divină nemuritoare în dezvoltare, un suflet perfect creat
de Dumnezeu.
Conștiința nu este umană, dar folosește loul uman; este și copil și copil al lui Dumnezeu
și trece prin regnurile Universului — minerale, vegetale, animale...— cu scopul de a prelua
informațiile Absolutului care sunt implicite și întipărite în fiecare împărăție. Dar conștiința
nu este minerală, vegetală sau animală; nici nu este uman, mai degrabă este o scânteie divină care
folosește corpuri în care se scufundă pentru a extrage informații.
Dumnezeu este în toate formele, fără a fi nici una dintre ele. Nu este o persoană, ci o esență
absolută spirituală —nu fizică—, de o dimensiune foarte înaltă față de ceea ce numim punct zero,
se spune, fără timp sau spațiu. Nu este nevoie să vă întrebați: «¿Quién es Dios?», mai degrabă
«¿qué es Dios?». O putem numi în diferite moduri: folosind un termen tehnologic, este posibil să-l
numim arhiva absolută a Universului, informația absolută. Și ce informații există în acest fișier?
Necesaria pentru crearea, administrarea creației, pedagogia creației, procesul de administrare
și creație, pe lângă procesul personal al fiecăruia dintre copiii lui Dumnezeu, care sunt de aceeași
esență a ființă („soia”), care se află în fiecare dintre noi și în toate ființele care există. În cele
din urmă, Dumnezeu este esența originală a tot ceea ce există și se întâmplă în Univers.
6
Conștiința nu este niciodată umană, ci asimilează experiența umană din personalitate, dar
este fiul/fiica lui Dumnezeu și nu va înceta niciodată să fie așa. Conștiința – sau sufletul –
trebuie să trăiască experiența umană, iremediabil, pentru a-și construi evoluția.
Punem un exemplu pentru a înțelege mai bine termenul de conștiință și acesta

că suntem ființe umane:
Conștiința vine în lume pentru a trăi o experiență umană.

Când ajungeți, cumpărați o mașină și închiriați un șofer. Mașina este corpul, iar
șoferul este personalitatea, sistemul de credințe, ego-ul.
Conștiința îi spune șoferului: «Ia acest caiet —care este mintea în alb— și
urmează această cale; Am nevoie să mă duci de la acest punct în celălalt punct — și
acesta va fi cursul vieții —, iar în acest caiet o să scriu tot ce învăț pe parcurs.
Cât am fost acolo m-am dus să găsesc un vis». Conștiința trece apoi pe bancheta din
spate și dorm liniștit. Pasagerul se trezește doar când călătoria se termină — ceea ce
numim „la muerte”—; apoi ia caietul de notițe, concediază șoferul —es decir,
personalitatea disuelve— și returnează mașina —caroseria—. Conștiința depinde doar
de înțelegere, de ceea ce șoferul a învățat pe parcurs. În următoarea experiență
umană, el va angaja un alt șofer și un alt vehicul, până când se va completa cu adevăruri.
Șoferul, după ce a parcurs o bună parte a drumului și s-a luptat, a insultat și a

suferit, pentru că drumul prezintă dificultăți, pentru că alți șoferi îl traversează, sau
motorul este verificat și trebuie să-l reparați, pe scurt, pentru orice Dacă ai orice
inconvenient, ia-ti caietul si scrie, de exemplu: «In kilometrul pe drum am inteles ceva ce
nu intelegesem in kilometrii anteriori: ca suferinta mea de pe drum este inutila, pentru ca
singurul lucru care a rezolvat situațiile care au apărut presentaron fueron las actions pe
care le-am pus în mișcare pentru a putea continua; de aceea, în loc să sufăr, a fi putut
ac iona într-o lini te interioară totală».
7
1.2 Ce fișiere are ființa umană?
Pentru a înțelege mai bine scopul experienței umane, este necesar să cunoaștem cum
își are locul constituția ființei umane. În scopul acestei explicații, vom considera termenii
„corp”, „câmp” sau „arhivă” ca fiind sinonimi (vezi Glosar).
Ființa umană este formată din mai multe fișiere care vibrează la frecvențe diferite și
pozează în dimensiuni diferite:
1. Un corp fizic sau arhivă genetică, care este o creație perfectă a lui Dumnezeu, dar care se
degradează. Los Maestros llaman al cuerpo „vehicul experiențial”, „îmbrăcat de Dumnezeu”
sau „entitate biologică”.
2. Un câmp mental, care este laboratorul perfect în care se prelucrează informațiile și se mai
numește și arhivă temporală a personalității. El este cel care ne permite să experimentăm
viața. Acest câmp prezintă trei niveluri de informații:
The. Partea inconștientă, unde se află sistemul nostru de apărare.
B. Partea conștientă , unde este sistemul nostru de credințe,

numit și ego sau personalitate.
w. Partea spirituală este cea a înțelegerii, care este rezultatul verificării informațiilor
prin experiență, aplicării cunoștințelor. Dacă poți numi, la fel, conștiință
temporală.
3. Un câmp spiritual divin care se umple încetul cu încetul cu informația adevărului, cea care
se prelucrează în minte după experiențele trăite; aceasta este arhiva conștiinței
permanente. Mai putem numi acest fișier „ființa christică”, „copilul Dumnezeu” sau „copilul
interior”.
Corpul nu sprijină decât mintea: este scopul ei. Y permite experiența în lumi tridimensionale,
chiar dacă mintea nu este tridimensională. Dar cine face munca, cine realizează întregul proces,
este mintea, câmpul mental; În ea se trăiesc experiențe, se descoperă Legi, se construiește
înțelegere, din care se exprimă iubirea sau ignoranța, în funcție de ceea ce conține; și,
desigur, mintea își are originea acolo
8
totalitatea conflictelor și problemelor umane, precum și soluțiile acestora.

Tot ceea ce se întâmplă, atunci, se află în câmpul nostru mental.
În ziua în care conștiința se trezește, nu vom mai avea nevoie de trup și nici de minte,
pentru că va prelua totul. Se poate manifesta în orice moment, adoptând orice formă, în orice corp,
loc și împrejurare, deoarece conștiința este absolut divină și nemuritoare.
Între timp, să ne bucurăm de ceea ce se întâmplă în mintea noastră, îndreptându-l voluntar.

Acest minunat instrument, emițător și receptor al undelor de frecvență gândită, este mult mai
puternic și mai surprinzător decât presupunem.
Conștiința este, așadar, arhiva unde adevărul că

am descoperit pe larg experiența noastră de evoluție.
Tot ce se întâmplă este perfect și necesar.
Pentru a pune bazele unei noi civilizații cu un nivel mai mare de satisfacție pentru toți
oamenii, este necesar să începem prin a ne armoniza, pentru care este indispensabil să studiem
legile universale și să aplicăm principiile care conduc la înțelepciune; ținând cont, în plus, că
doar printr-o practică constantă și concepând teoriile și conceptele care se dovedesc a fi greșite,
vom ajunge cu adevărat la înțelepciune. Așa că putem dezvolta pacea și armonia direct pe teren,
cu predarea vieții de zi cu zi, pentru că aceasta este cea mai bună școală, iar natura este cel mai
bun profesor.
Pentru ca noi să devenim eficienți, trebuie doar să încetăm să ne confruntăm cu ordinea

perfectă a Universului. Ineficiența mentală este necesară pentru a descoperi, prin saturație, care
există în Legile Universului. Când am suferit deja suficient, suntem gata să înțelegem aceste legi.
Pentru a-ți opri propria liză exterioară, mai întâi trebuie să o termini pe cea interioară, iar pentru
asta trebuie să fi acceptat că tot ce există și se întâmplă este perfect și necesar, pentru că are un
scop de iubire. În cele din urmă, studiul și înțelegerea motivului lucrurilor care există și ni se
întâmplă pot duce la recunoașterea legilor care ne permit să creăm un viitor mai bun pentru întreg.
umanitatea.
9
1.3 Las siete Leyes del Universo
Există șapte Legi Universale care guvernează totalitatea proceselor de creație,

administrare și evoluție a Universului. Dintre cele șapte, patru sunt fundamentale:
originea și controlul tuturor proceselor de dezvoltare și evoluție a conștiinței în
cadrul speciei umane, în orice loc al Universului.
Aceste patru legi se conformează triunghiului inferior, iar Legea evoluției este Legea
superioară care guvernează triunghiul inferior —numit și „triángulo del infierno”, deoarece
constituie partea inferioară a Legilor Universale—.
Tabelul 1. Cele patru legi specifice care duc la experiența umană
EFECTE ALE
LEY POSTULATE
ÎNCĂLCAȚI LAICUL
1. Tot ceea ce ești
Atrage complementare.
2. Orice ființă vie o cere
hrană specifică speciei sale.

Starea de rău fizic:
malnutriție, boli,
3. Fiecare manifestare naturală
vicii, degenerare, mizerie,
necesită condiții favorabile.
hambre, defecte fizice și psihice,
NATURĂ 4. Fiecare ființă vie are pt
instinctul i sim ul Ley.

malformatii
5. Toate ciclurile lui
dezechilibru fizic, ecologic,
naturalețea nu are funcții
eroziune, ciumă, scurtarea
specific.
longevității...
6. Fiecare încălcare a legii produce bas
consecințe.
7. Fiecare fiin ă vie are su
func ie.
10
EFECTE ALE
LEY POSTULATE
ÎNCĂLCAȚI LAICUL
1. Tot ceea ce este emis,

acționează, reacționează și revine.
2. Tot ce este atacat este

Disconfort psihologic și
apăra.
probleme de relație:
3. Tot ce face plăcere
Accept. neîncredere, frică,
distanțare, izolare,
4. Numai dragostea poate
transforma fiarele în individualism,
ARMONIE
singurătate, tristețe,
oameni.
depresie, lupte,
5. Doar înțelegerea o evită
timiditate, lipsă de
distrugere.
comunicare,
6. Trebuie să gestionăm situațiile, dezunire, granițe,
nu să fim gestionați de ei. traume, complexe...
7. El exemplu este el mai bun

conductor.
11
EFECTE ALE
LEY POSTULATE
ÎNCĂLCAȚI LAICUL
1. Fiecare situație este una
învă are.
stare de rău la mijloc
2. Toate circumstanțele sunt
viata individuala:
generat de unul.
blocaje,
3. Nu există eveniment care să nu corespundă
nemulțumiri,
cu cine îl trăiește.
dificultăți de a reuși în
4. Oamenii care suntem ceea ce se face, dispute
CORESPONDEN Ă situat în locul care epuizante împotriva

exact noi
chibrituri. circumstanțele ei
5. Venim la viață cu tine viata, incapacitatea de a-si

asuma propria viata, frici,
necesar pentru a o trăi.
angoasa, frustrari
6. Se întâmplă doar ceea ce trebuie
a reusi.
constant...
7. Noi doar dăm sau avem

necesar.
12
EFECTE ALE
LEY POSTULATE
ÎNCĂLCAȚI LAICUL
1. Doar experiența permite
intelege adevarul.
2. Sólo los opuestos inducen el

dezvoltarea conștiinței.
3. Creșteți doar nivelul Starea de rău social:
prin transformare rebeliune, anarhie sau

corespondent. autodistrugere,
atunci când se limitează la
4. Numai dacă este rezultatul
experiențe de trăit; războaie,
unul la fel.
EVOLU IE
Huelgas, violență,
5. Ne confruntăm doar unul cu celălalt revoluții, delincvență, ură,
situații pe care nu le înțelegem. conflicte, când
6. Doar nevoia de a impune conceptele

oameni.
Înțelegerea este motivul existenței
fizice.
7. Numai din dezechilibru se poate recunoaște
echilibrul.
Nu trebuie să confundăm Legile Universale cu legile umane, nici cu normele. Legile

Universului sunt imuabile, nu sunt derogabile, își au originea în înțelepciunea
Divinității și sunt absolute; prin urmare, ele nu sunt modificabile sau negociabile, iar
neascultarea lor presupune un rezultat negativ —în sensul de neplăcut—, și de
asemenea pozitiv —în sensul că presupune învățarea—. De aceea spunem că în
realitate oamenii nu dictează legi, ci norme, și le numim „legi umane”, dar sunt norme,
pentru că sunt derogabile, tranzitorii și punctuale.
13
Tabelul 2. Caracteristicile celor patru legi care generează experiența umană
LEYES CARACTERISTICI RIGE FUNCȚIE/DECIDE
Generarea și menținerea
Legea selecției naturale. Permite echilibrul între
materialului și a organismelor vii în perfectă
tot ceea ce există. Tot ceea ce iese din perfecțiune va Structurile
natură stare de funcționare. Toate ciclurile naturii
fi distrus. Nu există compasiune, iertare sau sentimente fizic
funcționează
specific
Sentimentele apar si cauta echilibrul intre fortele naturii.
Relațiile Este posibil să decideți să
Poate fi reprezentat prin intermediul unei scale.
între fiin e trăim împreună în pace, respectând toate
armonie Are de-a face cu Legea cauzei și efectului (acțiunea
și ei ființele și experiențele lor
și reacția). Aceasta este Legea Educației
structurilor Exemplul este cel mai bun dirijor
Universului
Locul care
Ne face să acceptăm că fiecare proces are un scop Unde, când, unde, cum să o înveți.
corespunde
perfect. Dacă găsim blocaje înseamnă că l-am Fiecare situație este o ucenicie
Coresponden ă fiecărei specii și
încălcat. Fiecare împrejurare este generată de și are un scop de iubire
experiență
aceeași, nu există vinovați
uman
Ley del Aprendizaje, Ley del Cambio Interior o de la
Procesul de
Transformación. Nadie ne face rău și nici nu ne Ce îi lipsește conștiinței să învețe
ma dezvolt
Evolu ie folosește. Conduce-ne de la confruntare (destinul). Ce să înveți: fericire, pace și
spiritual de
împotriva vieții capacitatea de a se bucura (a iubire
ființă umană
valorifica și a se bucura) de ceea ce ne învață viața
14
Ley de Evolución ne confruntă cu ceea ce trebuie să învățăm și, desigur, acest

lucru corespunde exact cu situații pe care nu le gestionăm, care ne sunt dificile. De
aceea Legea Evoluției permite războaie, boli, agresiuni, conflicte, dispute,
interferențe; și ne permite să învățăm să recunoaștem Legea, astfel încât să ne
umplem de suferință și să decidem să o respectăm.
Liberul arbitru este dreptul de a greși, instrumentul evoluției. Este necesar și

inevitabil să faci greșeli pentru a descoperi Ley. Eroarea nu este în afara legii, dar
face parte din procesul nostru pedagogic.
Recunoaștem Leyile observând rezultatele. Dacă ne aflăm cufundați într-o

situație de suferință, trăim blocaje, penurie sau boală, relațiile noastre nu curg sau
există violență sau agresiune, toate acestea rezultă în demonstrațiile pe care le-am
părăsit din Ley. Când se întâmplă acest lucru, există un rezultat dureros, în timp ce
atunci când ne supunem legii, rezultatele sunt satisfăcătoare și fericite. Nu sunt, în
realitate, recompense sau pedepse, sunt pur și simplu rezultate satisfăcătoare sau
dureroase.
Un exemplu perfect al modului în care Legile de deasupra admit întrebări pe

care cele inferioare nu le permit este tema relațiilor homosexuale. La Ley de la
Naturaleza nu acceptă unele aspecte ale homosexualității; totuși, Legea Armonia
este pe deplin acceptată, pentru ea este pe deplin valabilă, deoarece fiecare ființă vie
are dreptul de a fi fericită, de a se bucura de echilibru și satisfacție chiar dacă nu
poate procrea. Pe de altă parte, Legea Corespondenței, ca mai sus, poate perturba
echilibrul Legii Armonia, astfel încât să fie recunoscută experiența dezechilibrului.
Așa că, potrivit ei, ar putea spune: „Avem nevoie de un conflict aici pentru ca oamenii
să învețe să se respecte unii pe alții”.
15
1.4 Cele trei virtuți interne
Am venit pe Planeta Pământ pentru a dezvolta trei virtuți interne: fericirea, pacea și iubirea.
Figura 1. Virtuți interne și rezultate externe
Aceste virtuți trebuie folosite pentru a se raporta la lumea exterioară.
A învăța să fim fericiți, să avem pace și să iubim — ca capacitate de slujire — este adevăratul scop care ne
aduce în lumea fizică a materiei.
16
Tabelul 3. Cele trei virtuți și caracteristicile lor
reprezinta/
Formă de
Virtuțile Caracteristici se desfășoară
le obține
ro
0% aprovizionare
fericire acceptare Functia
100% înțelegere și autoevaluare
0% conflicte
Presupunând
0% reactivitate
Pace viata destinul
0% confruntare
cu intelepciune
100% respect
Capacitate de serviciu 100%.

0% rezistenta iubitor
Dragoste 0% frică într-un fel Misiunea
100% adaptare necondi ionat

Angajament 100%.
Fericirea, pacea și iubirea sunt principii ale esenței divine; nu au polaritate, sunt
imuabile și interschimbabile.
1.4.1 A învăța să fii fericit
Să înveți să fii fericit...
ü Nu există decât unul care să-i înfrunte pe oricine crede că este dus
fericire.
ü Nu ai nevoie de nimic exterior, doar înțelegere și atitudine mentală.
ü Trebuie să presupunem că neacceptarea este singura cauză a suferinței,

și nu mai înfruntă realitatea.
ü Este necesar să încetați să mai lucrați asupra celorlalți și să o faceți numai

și exclusiv pe sine, să modificați în interiorul vostru ceea ce este enervant (ego-
ul).
ü Dacă există sufrimiento, este necesar să se formuleze o singură întrebare: «Ce este
ceea ce nu accept?»; acolo vei găsi răspunsul.
17
Toți oamenii, fără excepție, au ceea ce este necesar pentru a fi

fericiți; dar foarte puțini știu să fie fericiți cu ceea ce au.
1.4.2 A învăța să avem pace
Pentru a învăța să ai pace, trebuie să știi că...
ü No hay ninguna cosa o persona care dă pace.
ü Pacea interioară este rezultatul propriei dezvoltări spirituale, nu este a

don.
ü Managementul păcii necesită informații clare și precise pentru a înțelege că

viața este un proces de iubire și că răul nu există, precum și capacitatea de a
gestiona energia vitală; pentru ello es
pregătirea necesară.
ü Dacă există o pierdere a liniștii, trebuie să te întrebi: «La ce mă împotrivesc?, ce

vreau să schimb?, ce învinovățesc?».
1.4.3 A învăța să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți
Să înveți să te iubești…
ü Trebuie doar să participi sau să împărtășești cu oameni care au comportamente

foarte diferite față de ei înșiși, astfel încât să învețe să-i iubească și să-i
respecte așa cum sunt.
ü Trebuie să țineți cont de faptul că iubirea nu este susceptibilă de a fi jignită și că

este invulnerabilă, imuabilă, universală, invariabilă și
neutru.
ü Este necesar să înțelegem că iubirea constituie o înțelegere totală a Universului,

că este un mod de a fi și că nu este nevoie de un „obiect” asupra căruia să se
proiecteze.
ü De asemenea, este important să luăm în considerare că iubirea nu este o forță, dar

o unealta.
ü Trebuie înțeles că iubirea nu este un sentiment.
ü Trebuie să ne gândim că a iubi înseamnă a oferi întotdeauna tot ce este mai bun din sine.
18
ü Dacă există o lipsă de motivație, să ne gândim: «Cum îmi permit să mă limitez înainte de asta?»; și
de aceea toți avem capacitate de serviciu, dar o întrerupem de multe ori în fața evenimentelor
externe.
Prin dezvoltarea celor trei virtuți interne, obținem excelent
rezultate externe în cele patru domenii: relații, resurse, sănătate și adaptare la mediu.
1.5 Cele cinci elemente ale experienței umane
În experiența de viață a oricărei ființe umane sunt prezente
următoarele cinci elemente: scop, destin, misiune, funcție și intenție.
1.5.1 Scopul
Există un scop al iubirii pe care îl aduc în lumea materiei; acesta este scopul perfect de a învăța două
lucruri:
a) A fi fericit pentru sine și a decide, a nu depinde de nimic și nici de nimeni
ai pace interioara si fericire.
b) Iubirea aproapelui ca pe sine, adică respectarea drepturilor

toate ființele Universului.
Dar asta, cum înveți? Aici vom verifica perfecțiunea designului pedagogic al Divinității. În primul rând,
pentru a desfășura exercițiul de a învăța să fii fericit pentru tine, este necesar să trăiești într-un loc, cu
oameni și în împrejurări în care tot ce se întâmplă în jurul tău este mai mult sau mai puțin agresiv, astfel
încât cineva să realizeze că problema nu este ceea ce se întâmplă, ci modul în care cineva se raportează la el,
respingerea și rezistența care este aruncată.
Pentru a învăța a doua parte a ceea ce înseamnă să-ți iubești aproapele, să-l respecti așa cum este,
să nu vrei să te schimbi, să nu exerciți rezistență față de ceilalți, este necesar să trăiești într-un loc în care
oamenii din jurul nostru gândesc diferit, au diferit. obiceiuri și cred în lucruri diverse; în felul acesta vom
învăța să-i iubim așa cum sunt, fără să-i judecăm sau să-i condamnăm. Așa se împlinește scopul iubirii,
motivul pentru care ne aflăm pe această planetă.
19
Cu mai bine de 2.000 de ani în urmă, Maestrul Iisus ne-a învățat asta când a spus: «Ama a tus
enemigos»; pentru că nu sunt dușmani, ci oameni care gândesc diferit.
A fi fericit înseamnă a trăi o anumită suferință în fața a ceea ce se întâmplă, iar a iubi înseamnă a
exercita o oarecare rezistență în fața celorlalți. Înțelepciunea este egală cu iubirea, nu cu sentimentul.
A la persona que tiene amor le importan mucho los demás, pero no sufre; a la persona que no tiene sabiduría
pero si kinda le importan mucho los demás, pero sufre mucho; y al que no le importan, el indolent, el
indiferent, do not have intelepciune sau bunătate.
1.5.2 Destinația
Destinul este ceea ce am ajuns să învățăm din lumea materiei, să gestionăm cele șapte instrumente
ale iubirii pentru a ne bucura de pacea invulnerabilă ; aceasta este o oportunitate grozavă de a învăța ceea
ce ne lipsește.
Cu toții aducem cu noi un destin inevitabil și valoros. Cultura ne învață să încercăm să o evităm
în loc să ne bucurăm de ea. Dar ființele umane au capacitatea de a se bucura de orice facem, pentru că
această capacitate este intrinsecă condiției noastre umane. Deci, atunci când o persoană, de exemplu, îi
spune fiului său: «Siempre tienes que hacer o que te gusta», generează un bloc imens.
Destinul este un design pedagogic al cărui scop este să ne permită să verificăm și să descoperim
informațiile care guvernează Universul și ordinea sa perfectă. Prin urmare, destinul este cea mai bună
oportunitate a noastră de a transcende totalitatea limitărilor umane. În loc să renunțăm la dificultățile cu
care ni le prezintă viața, să profităm de ele ca pe o mare oportunitate de a le transcende, pentru că atunci
vor dispărea pentru totdeauna. Dacă nu învățăm din dificultăți, ele vor dispărea, se vor complica, vor
rămâne și vor deveni permanente pentru că nu învățăm din ele.
O traumă nu își are originea în experiențele de viață trecute, ci chiar acum; nu aducem traume
din experientele anterioare, pentru ca personalitatea noastra este total noua in fiecare experienta. Ceea ce
trădăm, pentru că are o relație directă cu experiențele anterioare, este proiectarea destinului; aceasta se
reînnoiește în fiecare experiență de viață dar are o legătură directă cu experiența anterioară.
20
1.5.3 Misiunea
Misiunea este ceea ce putem preda în lumea materiei . Trebuie savurat intens, indiferent dacă
face parte din propria sa funcție sau nu.
Misiunea îți permite să recuperezi energia pe care o investește în exercițiul de

a învăța să fii fericit. Misiunea este ceea ce a fost deja înțeles, ceea ce este deja
cunoscut; prin urmare, este posibil să-l folosești pentru a-i servi pe alții și a te bucura de el
intens.
Atât misiunea, cât și destinul sunt reprezentate în personalitate: destinul ca sistem de

credințe și misiunea ca înțelegere. Pe măsură ce transmutăm ignoranța în înțelegere și
înțelepciune, de fiecare dată ne punem mai multă misiune și mai multă satisfacție.
1.5.4 Funcția
Munca este ceea ce facem pentru a ne câștiga existența . Știm că toate ființele vii au o
funcție în ordinea Universului.
Avem nevoie de înțelepciune să o asumăm cu bucurie, entuziasm și capacitate totală de acțiune

și slujire, chiar dacă nu face parte din misiunea în sine. Funcția nu constă în „ganarse la vida” —
viața nu se câștigă, pentru că este un dar divin—; ceea ce câștigăm este întreținerea acestei
entități biologice, a acestui corp.
El sustenance, pues, lo tenemos garantat ca urmare a funcției.

Cine este fericit și se bucură de ceea ce face va avea întotdeauna o abundență de resurse.
1.5.5 Intenția
Intenția este ceea ce ne dorim pentru noi sau pentru ceilalți. Este important să orientăm
intenția în așa fel încât să nu interfereze cu soarta altora sau să încerce să evite propria lor soartă.
Intenția este cel mai complex element al experienței umane, deoarece sentimentul, precum
și ideea de bunătate și celelalte idei pe care cultura ni le-a transmis, ne determină constant să
încercăm să ne amestecăm în el.
soarta celorlalti. Dacă am putea accepta că destinul este ceva extraordinar, și nu ceva „rău”, care
reprezintă cea mai bună oportunitate pe care o avem de a îndeplini ceea ce am ajuns să facem în
lume, atunci nu am mai fi în conflict cu destinul altor oameni. .
21
Dar, ce se întâmplă, de exemplu, dacă avem alături o persoană în vârstă care nu vrea să-și ia
medicamentele sau să aibă grijă de ei înșiși așa cum credem noi că ar trebui să facă? Ce putem
face pentru a interveni? În limitele eticii medicale —respectarea vieții umane— există o marjă foarte
largă, iar problema constă în faptul că ne dorim întotdeauna ca lucrurile să funcționeze așa cum
ni se pare de cuviință. Așadar, urmând acest exemplu, credem că vârstnicii ar trebui să aibă grijă de
ei înșiși pentru ca ei să ne însoțească mai mult timp, fără să aibă în vedere calitatea vieții lor.
Dar pacientul trebuie să aibă opțiunea de a nu se supune terapiilor agresive; în același mod, un
fumător pe viață ar putea prefera să continue să fumeze în ultimii săi ani; cineva căruia i s-a prescris
odihnă absolută va prefera să meargă și să trăiască autentic pentru mai puțin timp. Adică s-ar putea
ca persoana să gândească într-o altă posibilitate total diferită, cum a avut de făcut în această viață,
posibilitățile sale de acțiune sau de învățare, deja încheiate, și că mai bine vrea să plece pentru
a-și reînnoi toate structurile. . Apoi intră în jocul ego-urilor: vrem să petreci mai mult timp în
compania noastră, vrem să fii sănătos, să „fii fericit”… Aceste „vrei” sunt cauza suferinței.
Prin urmare, ce ar fi mai înțelept și mai iubitor în acest caz? Spune-i bătrânului așa ceva:
«Pentru mine cel mai important ești tu, nu eu —ar fi un început de dragoste—. Cel mai important
lucru nu este că mă însoțești pentru a-mi satisface ego-ul, ci că îți găsești calea în Univers; de
aceea, conta pe mine să-ți ofer tot ce este la îndemâna mea, și contează și cu respectul meu, ca
să folosești doar ceea ce hotărăști să folosești».
Urmând exemplul, dacă această persoană nu vrea să mănânce sau să ia medicamentele, cine
suntem noi să o obligăm? Și de ce o facem?
Condiția care a determinat acea persoană să-și deterioreze sănătatea face parte din propriul proces,
nu al nostru, așa că de ce nu o vom respecta? Pentru că „quiero” intră în joc, se mai numește și
egoism inconștient. A dori ca celălalt să fie fericit în felul nostru este un comportament egoist. În
schimb, aș spune altceva din dragoste: „Sunt capabil să fiu fericit acceptându-te așa cum ești, nu
în felul meu”.
Pentru a avea un scop clar, a profita de destin, a se bucura de misiune, a-și asuma rolul și a
gestiona intenția de a nu se amesteca în destinul celorlalți, înțelepciunea cere ca aceste aspecte
să fie practicate în gândire, cuvânt și muncă.
22
Capitolul 2. Cele șapte niveluri evolutive umane
Cele șapte niveluri evolutive corespund franjelor cromatice ale luminii și, de asemenea,
celor șapte tonuri ale scalei sonore. Fiecare franja cromatica sau sonora manifesta o crestere
considerabila a frecventei
vibratoria cu privire la franjuri imediat inferior. Aceasta implică și o cantitate mai mare de
informații reale acumulate în conștiința individului și coincide exact cu tipul de
experiențe de viață care corespunde trăirii fiecărei persoane în locul și nivelul în care
trăiește.
găsi.
23
Tabelul 4. Cele șapte niveluri evolutive și corespondențele lor
coresponden ă 49 (7x7) coresponden ă coresponden ă legi

evolutiv extern niveluri de de lumina de sunet universale
con tiin ă
Dragoste 7 violet SI Dragoste
Înțelegerea perfectă a ordinii universale 6 Indigo ACOLO Manifestare
Absența proprietății și a granițelor 5 Albastru SOARE polaritate
Sisteme sociale și economice mai

4 Verde VENTILATOR Evolu ie
armonioase
Comerț, individualism, frontiere 3 Amarillo MI Coresponden ă
Dinero, toxic, religii Două

Naranja RE armonie
Sclavie, războaie, ignoranță, instinct 1 roșu DE natură
24
Nivelurile evolutive sunt măsurate în interiorul nostru în funcție de dezvoltarea conștiinței. În el

archivo de consciencia există inocență — absența
informația — și înțelepciunea sau puritatea —informația adevărului codificată prin verificare—, dar nu
ignoranța.
Nivelurile de conștiință corespund diferitelor niveluri de acumulare a adevărului din arhiva conștiinței:
dacă acumularea este
escasa, acesta este primul nivel; dacă este mediu, va fi al treilea sau al patrulea nivel; iar dacă dosarul este
aproape complet plin de adevăr, suntem la al șaptelea nivel. Informațiile de înțelepciune care se acumulează
în conștiință conformează, așadar, nivelurile conștiinței. Dezvoltarea completă a conștiinței nu se
realizează pe parcursul unei vieți, ci vine din spate, din mii de ani de experiențe.
Tabelul 5. Nivelurile de conștiință
Nivelul de
experiență umană personală
con tiin ă
A face față instinctului pentru a subzista în cadrul legii selecției naturale

nivelul 1
2 Nivelul al doilea Disputa pentru putere în cadrul celei mai puternice legi
A face față pentru a supraviețui economic, a concura împotriva

3 al treilea nivel
altora
Învățarea să se elibereze de conflict pentru subzistență

4 al patrulea nivel
5 al cincilea nivel Coexistența pașnică și armonică cu ordinea Universului
Eliberarea de dependența de materie pentru a putea

6 al șaselea nivel
evolua
Realizarea nemuririi și sfârșitul

7 al șaptelea nivel
experiențelor în forma umană
Conștiința noastră se află în prezent în forma umană
pentru că trebuie să iei informații din această experiență prin personalitate. Regatul centaurilor include până
la al treilea nivel de conștiință și se caracterizează printr-un comportament de dualitate între animale.
25
i umană. Împărăția ființelor umane spune în mod corect că începe de la al patrulea nivel.
Când conștiința intră pentru prima dată în câmpul uman, ea se găsește la primul nivel de
dezvoltare și este practic goală de informații umane; esti nevinovat. Începem calea evoluției într-o
stare de nevinovăție, iar la sfârșitul călătoriei conștiința noastră va fi pe deplin dezvoltată. Această
trecere prin experiența umană durează aproximativ 40.000 de ani; dar înainte de această conștiință, la
ascensiunea ei prin toate „etajele” Universului, ea a dobândit deja informații din regnul mineral, vegetal
și animal, de-a lungul unui proces care durează mii de ani. Nivelul conștiinței noastre are o capacitate
foarte largă de a arhiva informații și de aceea Maeștrii Înțelepciunii susțin că aproximativ o mie de
personalități ar putea fi necesare pentru a completa informațiile umane în conștiință. Vorbim despre
40.000 de ani de experiențe trăite, dar nu cronologic, pentru că sunt în numărătoarea dintre vieți. Este
posibil, pentru o mai bună înțelegere, să se stabilească comparația cu un curs academic: timpul în care
ne aflăm în vacanță în calculator din punct de vedere academic, pentru că nu contează decât perioada
de predare și examene.
Ne aflăm într-o stare de dezvoltare automată atunci când trecem prin anumite experiențe fără să
știm ce învățăm din situație. Când ajungem la al patrulea nivel, trecem la faza de dezvoltare voluntară,
unde știm exact ce învățăm din fiecare situație și înțelegem că totul depinde de noi înșine, nu de
ceea ce se întâmplă afară. A intra în acest al patrulea nivel de conștiință înseamnă a începe să
transcendeți evoluția; după aceea am trecut direct în triunghiul superior al Legilor Universului, iar în
acel moment conflictele noastre s-au încheiat.
Când conștiința trece la al patrulea nivel, intrăm și în civilizațiile superioare; la finalizarea

dezvoltării sale atinge al șaptelea nivel și finalizează experiența umană pentru conștiință. Din acel
moment, conștiința „vinde” experiența umană și este numită Maestro nemuritor, „Frate primar”;
40.000 de ani vor mai îndeplini încă o altă funcție, care nu va mai fi funcția de învățare, ci funcția
pedagogică pentru restul nivelurilor, pentru a le ușura persoanelor care trec de la primul nivel să ajungă
la nivelul al șaptelea. Odată ce această funcție este finalizată, sarcina ta va fi finalizată în cadrul
experienței umane și va trece la o altă instanță
26
numit Maestru a înălțat — și aici termenul „înălțat” se referă la ceea ce sunt experiențele
umane—. pe de mai sus în las
27
Tabelul 6. Principalele corespondențe cu nivelurile evolutive
educational tehnică Arhitectural Nutritional ecologice psihologic
7 Percepția Nu da drumul Eter Electromagnetic Nu schimbați mediul Dragoste
descurcă-te materie
6 constiinta reciclabile coexisten a armonică Pace
materie energic
Unificare La Ciclu seturi

5 Reconstituirea mijlocului Confianza
muzicu ă contaminează complet Rotativ
cooperare seturi
4 Naturism computerizat protectia mediului loialitate
comunale comunitate
3 Toxice electromecanice individualizate Orase distrugerea ecologică ego-ul
Origine
2 violență mecanici Case Colonizare Ură
animal
chozas, Absență
1 Salvaționismul primitiv Canibalism Natural
cuevas sentimente
28
Nu este posibil să urcăm într-un nivel de conștiință fără a înțelege ce ne învață

nivelul actual. Dar dacă această creștere poate fi încetinită, cereți timp și decideți că
anul acesta „nu vom studia”; cu toate acestea, anul următor vor fi în așteptarea acelorași
sarcini care au fost finalizate. Există o forță interioară care ne împinge constant către
Dumnezeu și aceasta ne permite să ne reluăm procesele, odată ce le-am stabilit, pentru
că nu se poate „trece cursul” fără să le fie aprobate cu înscriere de onoare! Aici nu este
suficient să aprobi semnăturile!
Situațiile pe care ne ține de noi să le desfășurăm sunt întotdeauna facilitate, iar

cele pe care nu ține de noi să le îndeplinim sunt cele care, oricât ne-am dori, nu se
întâmplă. Ne bazăm mereu pe ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini destinul, nu ne
bazăm pe ceea ce ne dorim, și asta trebuie să avem foarte clar. Situațiile pe care viața
le prezintă unei persoane sunt cele care corespund acelei persoane și nu celeilalte; nu
este posibil ca fiecare să se compare cu altcineva, pentru că învățăturile sunt individuale.
Așa că, în fața unei sarcini care ni se cuvine să o îndeplinim, avem două posibilități: să
o îndeplinim acum sau să o înființăm mai târziu, dar nu există posibilitatea de a o evita.
Când o sarcină a fost liniștită de mai multe ori, ea ajunge într-un moment în care
Universul anunță: „Nu mai sunt termene, ai liniștit-o prea mult”.
Atunci se intră într-o situație de soartă neplăcută, în care cel care vrea, nu mai poate
amâna sarcina, pentru că viața nu lasă altă cale de ieșire decât să o înfrunte.
Conștiința în dezvoltare trece prin toate rasele, culturile, sistemele sociale și

civilizațiile umane. Civilizația fraților mai mari, de exemplu, corespunde ultimei etape
a evoluției conștiinței în cadrul formei umane; din acest motiv o putem numi „ultima
societate”.
În ea are loc tranziția dintre ființele umane muritoare - conștiință
adormit—, și ființe umane nemuritoare —conștiință trezită—.
Experiențele de viață ale fiecărei persoane corespund exact nivelului de

informare a adevărului acumulat în conștiința sa.
29
Tabelul 7. Caracteristici umane în funcție de nivelul de conștiință
Hermanos Onda Frequency Campo Caracteristici
Pedagogi de toate nivelurile de

evoluție
7 ultracut cel mai inalt Artistic uman. Gestionarea materialului

de către conștiința permanentă
primarii
Armonia perfectă cu Legea și
Ordinea Universului. nu
6 Intuitiv
exista
control extern.
A tăia Înalt
Proprietatea privată și granițele
dispar.
5 Cuprinzător
Libertate și ușurință în
călătorie.
Coexistența pașnică. Se
învață să slujească fără
condiție. Dezechilibrele dispar

Superiorii
sociale. recunoaște-te
4 Intelectual
las leys y se renunce
înfruntă-le.
In medie In medie diferite forme de
compensare diferită la
bani
Legi codificate, imperio

del dinero, individualism,
3 Sentimental liza
în interiorul liberului
competență
minori
Legea celui mai puternic;
Două Emo ional
legea talionului
dă drumul Scăzut fara sentimente,

1 Fizician canibalism
ignoranta extrema
30
Pentru conștiința sau spiritul care a atins deja nemurirea, nu este că materia nu există, ci că
nu este nevoie de ea. Materialul este necesar pentru a trăi experiența descoperirii Leyilor, precum
și pentru a realiza transformarea interioară a dezvoltării conștiinței. Odată ajuns acolo
nemurirea, materialul este necesar doar celorlalți; persoana nu se pierde, în schimb începe să
îndeplinească o misiune de serviciu. O ființă nemuritoare poate pătrunde în materie, dar o va face
voluntar și o poate părăsi cu aceeași ușurință; totul se va face cu un scop de dragoste și slujire.
Experiența este un proiect pedagogic al Maeștrilor de Ley. E ca și cum ai spune că un copil

intră pentru prima dată la școală și se trezește cu o serie de explicații și experiențe de care
are nevoie pentru a le trăi și care au fost concepute anterior de către pedagogi. En el Universo pasa
lo mismo: când conștiința noastră intră pentru prima dată în primul nivel al experienței umane,
situațiile au fost deja concepute de pedagogii Universului, cărora îi numim Maestri de Ley și care
sunt nemuritori.
Există două procese pentru întregul Univers: coborârea și ascensiunea.

În primul rând, cobori din centrul absolut, cu scopul de a ajunge „până la fund”, unde poți învăța;
se ridică învă ând să reconstruiască ceea ce s-a deteriorat. Acesta este procesul obișnuit al
Universului pentru orice: natură, trup, structuri sociale, conștiință... De exemplu, conștiința
coboară de la Tatăl său, din dimensiunea 40, la dimensiunea mineralelor și își începe ascensiunea
prin învățare. În faza de coborâre nu se face nicio evoluție, dar ființele nevinovate câștigă în
densitate și materie. Dimpotrivă, în ascensiune evoluezi, cobori, câștigi în spiritualitate și
înțelegere: descoperi Legile, te antrenezi, îți dezvolți conștiința și dobândești înțelepciune.
Procesul, deci, este următorul: mai întâi, distrugerea a ceea ce i s-a dat persoanei în stare
perfectă pentru a descoperi Leyile. În al doilea rând, verificarea rezultatului distrugerii acestuia și
începerea reconstrucției pentru a învăța. În al treilea rând, când persoana termină de reconstruit,
el învață să mențină ceea ce a fost realizat fără a fi distrus din nou.
Pentru ființe umane individuale, acest proces durează aproximativ 18 ani; pentru civilizație
aproximativ 13.000 de ani și pentru suflet 40.000 de ani.
31
Este singurul lucru care se schimbă în timp, dar procesul este același indiferent de scara la care este produs.
În al cincilea nivel există încă un corp, iar acesta poate dura aproximativ 1.200 de ani. La intrarea în al
șaselea nivel, îmbătrânirea se oprește și procesul începe să se inverseze și gata, redevenim tineri, de parcă
am avea 25 de ani. La al șaptelea nivel, învățăm cum să intrăm și să ieșim din corp.
Deasupra percepției simțurilor fizice se află lumea metafizicii și a
relativității.
Deasupra frecvențelor ultravioletei începe o lume
fizic, invizibil, intangibil și imperceptibil cu cele cinci simțuri fizice; Acesta este începutul lumii metafizicii și
relativității, ale cărei frecvențe vibratorii sunt deasupra dimensiunii a patra. Dimensiunile superioare pot fi
percepute de cele inferioare, dar este puțin probabil să se întâmple contrariul.
Simțurile noastre fizice, de exemplu, percep doar trei dimensiuni, dar lumile intangibile sunt reale și
perceptibile de alte simțuri care pot fi trezite în măsura în care conștiința noastră se desfășoară, prin
meditație, concentrare, în somn... Lumile non-fizice sunt numite lumea nemanifestată și întreaga lume
fizică, care este organizată cu o formă, se numește lumea manifestată.
Realitatea este locul în care putem acționa. Dacă o persoană se află în a zecea dimensiune, acesta este
adevăratul lucru pentru ei, iar dacă se află în a treia, aceasta este realitatea lor. Totul este real și în același
timp totul este imaginar, depinde de perspectivă.
De la frecvențele care încep să fie insesizabile simțurilor fizice ale ființei umane continuă procesul de
accelerare a frecvențelor vibratorii și de scurtare a lungimilor de undă, ceea ce generează un fenomen
dimensional astfel încât timpul și spațiul se contractă încetul cu încetul. Când accelerația atinge viteza
maximă sau frecvența de vibrație, ajunge la momentul zero. Acest punct zero, unde nu există înainte sau
după, început sau sfârșit, sau limitări ale vreunei clase, este punctul eternității, este numit și Absolut și
este situat în dimensiunea 40.
Pe de altă parte, timpul nu este ceva static, dar variază în funcție de viteză. Dacă viteza este mărită la
infinit, aceasta
32
timpul va fi zero și distanța nu va mai exista. Formula este: Distanță/Viteză = Timp;

dacă viteza se dublează, timpul se reduce la jumătate.
Universul este împărțit în 40 de dimensiuni, deoarece aceasta este doar o

modalitate posibilă de măsurare pe care o folosesc Maeștrii, dar pot exista și altele
diferite. Din a patra dimensiune se poate vorbi despre lumi non-fizice, despre care vrei
să spui că există 37 de dimensiuni în fizică și doar trei fizice. Dimensiunile sunt
câmpuri de frecvență vibratorie, astfel încât cu cât frecvența vibrației sau viteza
este mai mare, cu atât se vor produce modificări dimensionale mai mari și timpul va
fi mai relativ.
Absolutul , esența absolută a Ființei, conține totalitatea informațiilor pentru

procesele de creație, întreținere și funcționare ale Universului și a tot ceea ce
există și se întâmplă. Absolutul conține totul în sine și este etern și atemporal.
Totul în Univers are o logică și o ordine și totul poate fi explicat; Trebuie doar
să ne extindem mult mai mult câmpul mental dincolo de limitele și barierele pe care
cultura ni le-a impus, să ne lăsăm mintea și gândirea către alte dimensiuni pentru a
începe să înțelegem că totul are un scop perfect.
S-ar putea ca acum să nu realizăm că ceea ce știm despre Univers are aplicație
în viața noastră; dar cert este că pentru a obține acceptarea, care este o știință
care ne dă fericirea, pentru a folosi instrumentul „asumă” care ne va oferi pace
absolută, sau pentru a folosi necondiționarea, care facilitează dezvoltarea iubirii, va
trebui să ne susținem. în metafizică, în tot ceea ce simțurile noastre nu ajung să
perceapă.
33
Capitolul 3. El Ser y el no Ser en la Humanidad
Omul, în devenirea sa îndelungată prin viață, pierde uneori din vedere Ființa sa, adevărata
sa esență divină, pentru că trăiește cufundat în propria sa lume, în realitatea și fantezia sa,
creată de simțurile sale fizice, pe care le citește. oferă o lume limitată la capacitatea lor de
percepție și care îi face să creadă că singura realitate existentă este lumea fizică. Din acest motiv,
nu poate înțelege cum sau de ce sunt produse anumite evenimente, situații sau fenomene care
îi sunt de neînțeles.
Ființa care trăiește în interiorul fiecăruia dintre noi este esența nemuritoare care emană
din Absolut, care dă sens existenței și ne animă viața, dându-ne siguranța că efortul nostru este
de a înțelege și de a fi ființe umane mai bune în fiecare zi nu este un inutil. efort Împotriva legii
vieții și morții, este semn că este cel mai greu în drumul spre ascensiunea spre perfecțiunea
conștiinței.
Nu este corect să spunem că o persoană „și-a pierdut viața”; este corect să spunem că „forma
și ignoranța personalității s-au pierdut”. Viața nu poate fi pierdută, pentru că este veșnică ca
emanație de la Dumnezeu. Esența Ființei în noi conține informații absolute, care nu sunt
supuse schimbării pentru că este perfectă, este înțelepciune și iubire. El „no Ser” este tot ceea ce
experimentează variații și are posibilități de schimbare; Înăuntru este locul evoluției.
El Ser se manifestă spontan atunci când

personalitatea încetează să interfereze.
Ființa care ne animă, care ne dă viață, rezidă în noi în dimensiunea nemanifestată, care nu
este perceptibilă prin simțurile fizice și se manifestă spontan doar prin conștiință atunci când
încetează să interfereze cu personalitatea - acestea sunt deci, în stări de intuiție, meditație și
abstracție—. El Ser nu are nicio posibilitate de variație, deoarece aparține nivelului perfecțiunii
absolute.
34
În ce moment nu mai intervine personalitatea? Când nu există reactivitate interioară sau dualitate.
Să ne amintim că toată dualitatea aparține personalității; În schimb, înțelegerea nu are dualitate,
deoarece este compusă din ceea ce a fost deja verificat.
În starea de a fi nu există dualitate, este neutră. Dacă există o dificultate: „Ce oportunitate mai
extraordinară de a crește”; și dacă este ceva foarte satisfăcător: „¡Qué cosa tan maravillosa!” Totul este
întotdeauna extraordinar și minunat într-o asemenea stare de absență a dualității, care este numită
și starea maximă a eficienței mentale umane.
Când gestionăm personalitatea, Ființa se manifestă, pentru că conștiința (se spune,

înțelegerea) nu face parte din personalitate, mai degrabă este în minte; ego-ul de asemenea, dar
modelează personalitatea, în timp ce înțelegerea modelează esența divină. Când îi spui cuiva: „Nu
ai personalitate, unde ți-ai spălat creierul?”
Ființa se poate manifesta doar prin conștiință, în timp ce non-Ființa o face prin personalitate.
Pe măsură ce conștiința se desfășoară, Ființa se manifestă din ce în ce mai mult. Esența ei în
fiecare persoană se poate exprima așa cum este cu adevărat: un echilibru perfect în fața oricărei
situații sau împrejurări, care nu îi alterează câtuși de puțin condiția absolută de Ființă.
În ceea ce privește esența Ființei, nu se menționează evoluția, pentru că pur și simplu

„este”. Esența Ființei este în fiecare dintre noi o mică parte din informația totală a Universului, dar
este perfectă și completă pentru ceea ce fiecare are nevoie ca ființă umană. Nu este că noi suntem el
Ser, nu că el Ser este în noi, este nuestro „preot”, și noi suntem „el fiu”. El hijo es otro archivo que
contiene cierto volumen de información, pero en el total; aceasta este partea care crește în noi, care
este în proces de dezvoltare.
Conștiința acumulează informațiile despre înțelepciune ale tuturor
personalitățile anterioare ale fiecărui individ. Aproximativ o mie de personalități sunt necesare pentru
a „umple” o arhivă de conștiință. Nu este trăirea unor experiențe de la sine, ci doar asimilarea a ceea
ce produce fiecare personalitate.
35
Ființa se manifestă din conștiință; el no ser

lo hace de la personality.
Capacitatea Ființei nu reacționează, pur și simplu se manifestă cu înțelepciune,

ca acțiune consecventă și precisă care corespunde oricărei circumstanțe. El Ser no
razona, puesto que no utilice el análisis; dimpotrivă, gândurile emanate din Ființă sunt
intuitive și sunt libere de influența conceptelor, sunt gânduri verticale total scutite de
oscilație și, prin urmare, corespund întotdeauna adevărului.
Gândurile care emană din Ființă sunt intuitive și sunt

libere de influența conceptelor.
Intuiția este linia gândirii care emană direct din Ființă și

pentru a-l putea înțelege se cere o absență totală a raționamentului. Iată de ce cea
mai mică îndoială produce mișcări oscilatorii ale gândirii orizontale, care întrerupe
imediat percepția directă a Ființei.Același lucru se întâmplă și cu alte manifestări ale
Ființei, precum credința și iubirea, care nu admit analiză, îndoială, frică sau motiv.
Spre deosebire de Ființă, non-Ființa, susținută de ignoranță și ego, reacționează

în fiecare moment prin tot felul de manifestări extremiste, pozitive sau negative, dar nu
se întâmplă niciodată cu armonie sau iubire.
Pentru a percepe gândul Ființei, este

necesar ca mintea să fie liberă de raționament.
Când ne găsim scufundați în starea de a fi cu adevărat nu
avem propria identitate, pentru că reac ionăm automat în fiecare moment, în func ie
de impresiile pe care le primim din lumea exterioară, percepute prin sim uri. De obicei
suntem manipulați de ceea ce se întâmplă în afara noastră, astfel încât să nu se ofere
posibilitatea ca Ființa noastră reală să se manifeste. Starea de spirit a unei persoane este
in general supusa celor din jur, sau circumstantelor care o afecteaza. Așadar, atunci când
cineva din apropiere este într-o dispoziție bună, este de obicei să fie infectat cu bucuria
lui; dacă cineva ne laudă ne simțim fericiți; dar dacă ceilalți sunt frustrați sau
dezgustați, spiritul nostru este deprimat și dacă cineva
36
Cea mai frecventă reacție ne jignește și ne enervăm și o contestăm în același mod. În multe cazuri se
deteriorează
relațiile, afacerile se pierd și prieteniile se termină pur și simplu pentru că „nu suntem nimic”, și de aceea
ne identificăm cu tot ceea ce „nu suntem”.
Cititorul, în acest moment, se va întreba cum poate ști qué „no es” sau qué „si es”. Este simplu: atunci
când tot ce se întâmplă în jur le determină propriul comportament, atunci „nu sunt”. Ceea ce se întâmplă
în străinătate gestionează propria viață și conduce persoana în acea stare regretabilă care se numește „a
nu fi eu însumi”.
Procesul de dezvoltare spirituală are scopul de a învăța să fim noi înșine, ajungând la o stare
interioară de independență spirituală; Este o decizie, o stare în care propriile lor comportamente, decizii,
gânduri și sentimente nu depind de ceea ce se întâmplă în jurul lor, ci de ceea ce se decide să facă cu ele.
Iar dacă deciziile se bazează pe înțelegerea iubirii și pe esența Ființei, ele vor fi de echilibru total și vor
duce la o stare interioară de pace imperturbabilă și invulnerabilă; starea care caracterizează un Maestro de
Sabiduría.
Starea mentală a neființei
se identifică cu tot ceea ce nu este înțelept.
Este important să facem diferența între acțiune și reacție. Propunerea noastră nu este să
reacționăm, ci să acționăm cu seninătate în fața situațiilor pe care ni le prezintă viața. În timp ce
reacționăm, nu „fii”; pe de altă parte, atunci când învățăm să acționăm senin și cu înțelepciune, putem
spune că „suntem înșine”; aceasta este starea dezvoltării spirituale.
El no Ser trebuie să analizeze toate ideile care vin în minte pentru a obține o concluzie; căci recurge la
compararea conceptelor sau a ideilor preconcepute, care nu se adaptează întotdeauna la adevăr. Din acest
motiv, nu este înțelept să stabilim judecăți pripite despre oamenii sau circumstanțele care ne înconjoară,
bazându-ne doar pe concluzia rațiunilor noastre. Este potrivit să ne atenționăm la înțelepciunea
cunoașterii
a Legilor Universului.
37
Starea mentală a neființei înrobește ființa umană
și este cauza tuturor suferințelor.
Starea de non-ființă înlănțuiește ființa umană în situații de frecvență scăzută, îl înrobește
prin frică, îndoială, neîncredere și limitări și este cauza tuturor suferințelor. Reacțiile Sinelui ne provoacă
o angoasă uriașă și o enormă suferință interioară, care în multe cazuri contribuie la dezvoltarea
afecțiunilor fizice, dar totuși nu ajută deloc la modificarea circumstanțelor externe. Din acest motiv, se
poate afirma complet că suferința este inutilă ca element de acțiune în fața circumstanțelor externe. Cu
toate acestea, joacă un rol important în dezvoltarea conștiinței, în măsura în care ne permite să
recunoaștem și să ne măsurăm nivelurile de ego și limitările interne și să ajungem să înțelegem că este,
în sine, un efect asupra stării de Fiind.
În cele din urmă, starea de non-Ființă este identificată cu tot ceea ce nu este armonie, deoarece aceasta
se datorează reacției și suferinței constante a ego-ului; pentru că acesta se concentrează mereu asupra
oricărui element exterior care nu este armonios, iar atunci se produc respingerea și reacțiile interne de
dualitate, suferință, agresiune și criză, precum și toate procesele umane care nu provoacă rezultate
satisfăcătoare.
Circumstanțele exterioare mortificatoare care ne chinuiesc zilnic sunt „școala conștiinței”; ei sunt
cei care, prin răbdare și înțelegere, îi livrează în cele din urmă Ființei frâiele „călașului neînfrânat”
anterior al minții conceptualizate și egoice. Când se întâmplă acest lucru, mintea, supusă și ascultătoare,
este ghidată de Señor de la Ley și, astfel, poate abandona școala suferinței pentru totdeauna. Cunoașterea
Legilor Universului elimină frica și eliberează de suferință, dar înțelepciunea se dobândește doar prin
dezvoltarea conștiinței. În cele din urmă, această dezvoltare este cea care permite Ființei să se manifeste
și să elimine orice conflict intern, transcendend Legea Opoziției, iar rezultatul tuturor este o stare de pace
interioară, seninătate, armonie și fericire inalterabilă de oricine provoacă evenimentul exterior. .
Munca constantă și răbdătoare pentru a atinge starea de a fi ne va elibera cu

siguranță de suferință.
38
Înainte de orice eveniment există o acțiune necesară. Ceea ce trebuie să facem, îl facem cu
eficiență, dar și cu dragoste; este decir, fără reacție, inculpación sau orice tip de dualitate, fără
sufrimiento; pur și simplu ne bucurăm de ceea ce avem de făcut și facem tot ce e mai bun. În
aceasta constă comportamentul corect, echilibrat, și aceasta este munca pe care dorim să o
desfășurăm în interiorul nostru: să realizăm ca Ființa să devină o expresie constantă în noi. Dacă
cineva nu alege varianta dragostei, este pentru că îi lipsește informații, energie sau antrenament.
În această situație intră în joc gândirea orizontală și verticală .

În timp ce gândul rămâne în această influență pozitivă sau negativă a analizei, nu vei găsi
informațiile esenței. Gândirea verticală este cea care captează informația din sferele superioare
și o duce spre personalitate; acest lucru se poate realiza prin instruire. Procesul pendulului dintre
neființa negativă și pozitivă realizează raționamentul.
Doar atunci când cineva este capabil să se concentreze și decide să raționeze intră în contact cu
informația. Influențele externe asupra comportamentului pot fi pozitive sau negative, dar în
ambele cazuri „nu sunt”.
După cum am menționat mai devreme, dacă suntem în compania unor oameni care au un
comportament excelent și relații minunate, îi vom imita și ne vom comporta ca ei, pentru că le
vom permite liniștii să acționeze asupra noastră; dar în momentul în care ne găsim cu o persoană
irascibilă, vom deveni irascibili. Problema este că dacă nu suntem capabili să ne gestionăm în mod
voluntar propriile stări mentale pozitive, nici cu cele negative nu o vom putea face și nu vom avea
posibilitatea de a le transforma pozitiv din interior, nu datorită influenței. de ceva
extern.
Gândurile verticale nu oscilează, sunt intuitive, în timp ce cele orizontale sunt asociate cu
analiza și, prin urmare, au dualitate, sunt supuse comparației. În timp ce efectuăm o analiză,
comparăm elemente sau situații care ni se par bune sau rele și căutăm un punct de concluzie sau
de sinteză; dar odată ajuns la acest punct, nu mai există analiză, iar concluziile ob inute sunt cele
care se păstrează ca în elepciune. Când sunt folosite din nou, nu este necesar să le analizăm din
nou, pur și simplu au fost înțelese și, ca urmare, sunt folosite fără analize suplimentare. Așa că,
încetul cu încetul, ego-ul se transformă în înțelepciune, până când în cele din urmă toate
comportamentele noastre se bazează pe iubire. Pe parcursul anului 39
procesul există o dualitate între comportamentele egoice i cele ale Fiin ei.
Acțiunea este indispensabilă; Universul nu răspunde la inacțiune sau inerție, înainte de

inacțiune nu există un rezultat pozitiv. Când reușim să înțelegem ceea ce ne lipsește de
învățat, ne străduim să fim eficienți ca oameni, pentru că atunci când vine momentul conflictului
sau să ne simțim rău cu cineva, nu vom căuta vinovăția, ci ne vom întreba: «Ce lipsesc pentru?
învăț?; Ce este necesar pentru a ajunge în această situație?; Unde am pierdut energie?; ¿în ce
moment greșesc?». Și vom mulțumi vieții, oamenilor sau împrejurărilor care ne permit să
recunoaștem că greșim, pentru că datorită acesteia putem înțelege ceea ce încă nu știm.
În starea de a fi nu există dualitate, este neutră. Dacă există o dificultate: „Ce oportunitate mai
extraordinară de a crește”!, iar dacă este ceva foarte satisfăcător: „Ce lucru minunat!”. Totul este
întotdeauna extraordinar și minunat într-o asemenea stare de absență a dualității, care este
numită și starea maximă a eficienței mentale umane.
El no Ser se identifică cu tot ceea ce „nu este”. De exemplu, o persoană are un comportament
cu care nu suntem de acord, iar reacția noastră interioară este negativă și încercăm să schimbăm
acea persoană pentru a ne simți bine. Aceasta este reacția tipică a „no Ser” care se identifică cu
ceea ce „nu este iubire”, pentru că spunem: „Această persoană are un comportament rău, nepotrivit,
nepotrivit” sau, și mai rău: „Această persoană îmi provoacă daune sau supărare". Asemenea
afirmații sunt produsul ignoranței cu privire la o situație care este o oportunitate minunată de a
învăța și de a respecta; dar din moment ce nu suntem capabili să vedem asta, exprimăm egoismul,
care este comportamentul tipic al „în Ființă”.
3.1 Egoismul
Definiția egoismului pe care ne-a învățat-o cultura este total distorsionată, nu are nimic de-
a face cu realitatea. Conform moștenirii noastre culturale, egoismul constă în a ne gândi la sine
și nu la alții; Noi recomandăm, în schimb, ca acțiunile noastre să fie dezinteresate. Aceasta nu
este altceva decât ignoranță, pentru că nu există acțiune dezinteresată. minute
40
atât de mult, adevăratul egoism merge atât de departe între noi; asta facem în fiecare zi crezând
că acesta este un comportament virtuos.
Egoismul este produs atunci când o persoană intenționează să se schimbe cu ceilalți, în

principal din două motive: pentru că nu îi acceptă așa cum sunt și pentru că vrea să nu se mai
simtă rău pentru ei.
Prin urmare, adevărata definiție a egoismului ar fi: atitudine manifestată de o persoană care
vrea să se schimbe față de ceilalți sau să-i sacrifice pentru a se putea simți bine fără a face o
treabă internă. Esto hacemos a diario sub masca iubirii. De exemplu, când îi spunem fiului sau fiicei
noastre: «Nu pleca, că mă simt rău dacă faci» sau «Ai grijă de sănătatea ta, că dacă ești bolnav, o să
mă simt rău», ne confruntăm cu falsul. masca iubirii; es decir, credem că y/o le decimos: «Cum te
iubesc atât de mult, nu vreau să ți se întâmple nimic, nici sufras». În realitate, acesta este punctul
culminant al minciunii: ceea ce nu vrem este să suferim nosotros si le pasa algo a la otra persona,
nici să o pierdem, pentru că suntem atașați și depindem de ea, dat fiind că nu suntem liberi; și
preferăm să-l sacrificăm pe celălalt, posibilitățile și comportamentul lui, pentru a nu atinge
suferința în alții.
„Nu pot să trăiesc fără tine” este o expresie perfectă a egoismului și o folosim într-un mod
atât de romantic... Ar fi diferit să spui: „Îmi place.
trăiește cu tine"; aceasta este o expresie a iubirii. Lo contrario înseamnă: «O să te leg, o să te

limitez, o să te interzic; iar dacă nu sufriré mult». Toate aceste argumente sunt pline de egoism și
ignoranță. Și masca rămâne acolo, proclamând: «¡Qué bueno soy!».
Egoismul presupune să nu fii capabil să-i accepti pe ceilalți sau să le respecti experiențele,
mai degrabă decât să vrei să-i forțezi să se schimbe pentru a se simți în pace. Acest lucru
generează rezultate dezastruoase în relațiile umane și duce la o stare de non-ființă în situații
care nu sunt înțelepte. Starea de a fi, în schimb, evaluează totul cu înțelepciune, respect și
dragoste.
3.2 Comportamentele ființei umane
Cu toate acestea, se poate concluziona că ființa umană exprimă două tipuri de comportament:
ü Cei care sunt ai Ființei.
41
ü Cei care nu sunt ai Ființei, clopot al eului.
Comportamentul neființei, al ego-ului, este plin de dualitate, de reactivitate,

generează suferință, confuzie, conflicte, drame, conflicte cu exteriorul și încearcă să
modifice totul pentru a se simți bine. Dimpotrivă, comportamentul Ființei acceptă totul
ca perfect, dar nu din resemnare; Adică nu este vorba de „a ține”, pur și simplu „a
accepta” pentru că a înțeles că ceea ce se întâmplă este perfect și are un scop foarte
valoros al iubirii; prin urmare, el nu încearcă să schimbe nimic în afară și știe că singurul
lucru care trebuie schimbat este în interiorul său și se numește dualitate a reactivității
eului.
Din înțelegerea Ființei înțelegem că ceea ce numim de obicei probleme nu sunt

alte lucruri decât oportunități perfecte de învățare; că rezultatele pe care le obținem,
satisfăcătoare sau nu, sunt și perfecte pentru a-l recunoaște pe cel care le originează.
Comportamentul Ființei, pe scurt, este cel care ne permite să contemplăm perfecțiunea
a tot ceea ce se întâmplă și să o prețuim profund.
Acesta este un exercițiu care necesită:
1. Informații de înțelepciune cu care putem reprograma mintea.
2. Suficientă putere pentru a gestiona aceste informații.
3. Antrenament constant pentru a obține succesul prin exercițiul de-sensibilității,

înfruntând viața de zi cu zi cu liniște totală, fără suferință și într-o stare de
înțelegere profundă.
Comportamentul Ființei nu caută niciodată vinovați, ci doar soluții,

și prețuiește experiența ca pe o oportunitate de a învăța.
Nu trebuie să uităm că toți avem Divinitatea în interiorul nostru și că aceasta este

distribuită în proporții diferite. Avem o mică cantitate de esență a Ființei care este
activă în noi, rezidă în câmpul mental și poate fi folosită aici și acum —deși uneori nu
o folosim—; uneori ești treaz, apoi te numești înțelegător și ești conștient de noi.
Es hacia ella spre care ne îndreptăm prin dezvoltarea spirituală; este vorba de lărgirea
înțelegerii astfel încât să ai suficientă forță pentru a transcende limitele ego-ului care
încă există.
42
rezista în mintea noastră. În măsura în care vom realiza acest lucru, informațiile și punctele forte cu
mult superioare a ceea ce putem chiar bănui că există vor începe să se manifeste.
Pentru a ne curăța câmpul mental de limitări, va începe să exprime prin noi ceea ce se acumulează
în conștiința noastră divină, ceea ce necesită mii de ani pentru a colecta informații; dar totuși, esența
Ființei, scânteia divină, se poate manifesta în noi. Este ceva atât de formidabil încât nici măcar nu putem
presupune că acest grad de putere există în noi; aceasta este puterea de a dirija și de a guverna materia.
Aceasta nu ar însemna doar să ne reconstituim corpul în întregime, ci și să-i dăm orice formă sau
caracteristică, precum și să ieșim din el. Corpul fizic s-ar transforma într-un fel de costum care poate fi
scos și îmbrăcat și schimbat cu altul fără nicio problemă. Cuvântul „imposibil” ar dispărea din mintea
noastră; nu este nimic imposibil în Univers. Propozi ia corectă este: „Nu pot să o fac sau nu pot să o fac”.
În măsura în care începem să lucrăm cu esența Ființei, să nu mai vorbim de ceea ce este activ
în mintea noastră, începem imediat să obținem rezultate.
Diferențele dintre ființe umane au de-a face cu personalitatea; Nu există două personalități la
fel, sunt pur și simplu ignoranțe diferite.
Pe de altă parte, esența Ființei este aceeași la toți oamenii, evident, cu conținut mai mare sau
mai mic. De aceea o comparăm cu apa, un element care este conținut peste tot, dar nu întotdeauna în
aceeași proporție; conținutul său maxim este în oceane, dar totul are umiditate și, deci, aceeași
esență: apa.
Același lucru se întâmplă și cu esența Ființei din noi: înțelegerea, iubirea, indiferent în ce
proporție se găsește la o persoană, este egală cu ceea ce are altcineva. Evident, dacă proporțiile sunt
mici vor fi insuficiente pentru a produce anumite rezultate, dar în egală măsură sunt de dragoste.
43
3.3 Instrumente de exprimare a Ființei
Instrumentele pe care le putem folosi pentru ca esența Ființei să devină
sunet expres:
ü Răbdare, este deci, acordă timp în timp. Dacă semănați o sămânță nu va fi recoltată mâine, va
trebui să așteptați ca planta să crească; lucrurile nu se întâmplă instantaneu, totul în univers
face parte dintr-un proces. Răbdarea este o virtute pe care trebuie să o cultivăm pentru că ne
permite să respectăm cu seninătate ritmurile Universului. Implică adăpostirea unei păci
interioare conștiente. Nu avansăm nimic nerăbdător
ü Acceptarea de a înțelege că totul urmează un ritm perfect și orice situație este perfectă
pentru a descoperi ceea ce predai.
ü Pacea interioară pentru a menține starea de a fi fără reactivitate. Pentru a dezvolta pacea
absolută, este necesar să te regăsești într-un loc în care nimic nu este pașnic.
ü Respect profund pentru relațiile cu ceilalți.
Starea mentală a neființei este cauza tuturor suferințelor umane. es
Este posibil să părăsești această stare profitând de oportunități, fără a le părăsi.
În fața acelor situații pe care le numim „probleme”, trebuie să fii dispus să-ți folosești propria energie
pentru a trece testul și să nu se mai repete.
Bine ați venit la chinți, bun venit la antrenori, bine ați venit la dificultăți! Nu este nevoie să le
căutăm, dar să profităm de ceea ce ne oferă viața și să nu le irosim.
44
3.4 Ființa în fața neființei
Tabelul 8. El Ser vs. el în fiin ă
El ser El no Ser
(starea de eficienta mentala) (ego, ignoranta)

esență nemuritoare Se manifestă prin ea
emanat din Absolut personalitate
În elepciune Conflicte, drame, egoism
Păstrați informațiile absolute Convingerile
Se manifestă în toate statele
de intuiție, meditație și comportament inadecvat

abstracție.
Nosotros no “somos” el Ser, sino que

Dualitate
el Ser “is” în noi
Gânduri verticale: Gânduri orizontale:
fii intuitiv, nu analiza analizează totul pentru a ajunge la concluzii
Nu căuta vinovat cauta vinovat
Este înțelegerea dragostei Nu există armonie în dragoste
Acceptați: aveți pace interioară și respect Reac ionează: negativ sau pozitiv
profund (0% reactivitate)
Depindem de ceea ce se întâmplă afară pentru a

Fericire totală (0% suferință)
fi fericiți; livra
Câmpul nostru mental este inițial inocent, iar ulterior devine plin de informații dezorganizate,
provenite din cultură și mediu, pe care le cunoaștem sub diferite denumiri: sistem de credințe sau arhivă
de
ignoran ă; această informație se conformează ego-ului. Ele vor înceta să mai fie credințe atunci când
suntem capabili să verificăm realitatea sau falsitatea informațiilor pe care mintea noastră le-a primit. Când
nu am verificat încă, continuăm în starea „fără soia”, ceea ce înseamnă că comportamentul nostru depinde
de ceea ce este exterior; prin urmare, suntem total sensibili și manipulabili și o recunoaștem în
sentimentele noastre. În realitate, permitem situațiilor externe să ne afecteze pentru că nu știm să facem
altceva, pentru că
45
dacă este ceva ce nu înțelegem sau acceptăm, ei bine, pentru că ceva ni se pare adecvat conform
convingerilor noastre.
Pentru a ajunge la starea de „Eu sunt tu” este necesar să găsim adevărul, iubirea, un câmp
intern absolut invulnerabil, nemanipulat sau susceptibil de ofensă, și care să nu conțină credințe,
cunoștințe, adevăruri recunoscute și verificate.
În măsura în care fiecare dintre noi pune în practică exercițiul de a-și dezlega convingerile,
de a părăsi ignoranța și de a-și curăța ego-urile și de a transforma totul în înțelepciune,
informația mentală se schimbă și devine o nouă informație pe care o cheamă înțelegere .
Aceasta face parte din esența „eu sunt” și rezultatul experienței directe cu situațiile de zi cu zi,
în care descoperim ceea ce funcționează -
ceea ce este construit pe adevăr — și ceea ce nu funcționează — ceea ce încercăm să facem din
falsitatea credințelor—.
În starea „Eu sunt” putem controla ceea ce se întâmplă în interiorul nostru, modul nostru de
a gândi, de a acționa, de a ne comporta, de a comunica, de a relaționa, pentru că depinde de noi
înșine, dar nu îi putem controla pe ceilalți în ceea ce se întâmplă în jur.
46
Concluzii
ü Pentru a accelera dezvoltarea conștiinței, este necesar să creștem
câmp al înțelegerii, precum și acumularea de mai puține credințe și mai multă

înțelepciune.
ü Când ceva este înțeles, se realizează o schimbare cuantică.
ü Cu cât evoluează mai repede, cu atât suferința depășește mai repede.
ü Fiecare este propriul lui Maestru; e inutil să nu urmărești pe nimeni Maestre, ce
dacă poți să-ți urmezi învățătura.
ü Evoluția conștiinței duce la nemurire.
ü Evoluția este acumularea succesivă de informații de adevăr în
arhiva conștiinței.
ü Corpurile noastre îmbătrânesc ca urmare a pierderii de energie pe care o experimentează. Timpul este o
stare energetică, nu o măsurare cronologică a timpului.
ü Învățarea devine ușor de înțeles doar prin practică
constanta y a verificării rezultatelor.
ü Învățarea este sinonimă cu atingerea iubirii și fericirii.
ü Viața este o cale și schimbările se produc la plimbări, nu

pe drum.
ü Ceea ce se întâmplă în Univers nu este bine sau rău, este doar

necesar.
ü Experiențele de viață ale fiecărei persoane corespund exact nivelului de informare a adevărului acumulat
în conștiința sa.
47
ü Conștiința noastră umană este veșnică și nu se întoarce niciodată înapoi, întotdeauna

acumulează informații despre înțelepciune. Aici constă evoluția.
ü Tot ceea ce se întâmplă este perfect pentru un scop anume și fiecare dintre noi este exact ceea ce este;
și ce este, este perfect. Prin urmare, nu este nevoie să te compari cu altcineva, doar bucură-te de ceea
ce ești și îmbunătățește-l.
ü Înțelepciunea combină știința și filozofia pentru a găsi echilibrul.
ü Scopul dezvoltării spirituale este de a învăța să Fii; Este să decidă că propriile gânduri, sentimente și
comportamente nu depind pentru nimic de ceea ce se întâmplă în jur, ci de ceea ce decide cineva.
fac cu ei.
ü Quien trăiește, respiră; quien lee, invata; cine acționează, înțelege; cine practică, știi.
Nu există nimic de crezut, nu există nimic de luat sigur sau de fapt; trebuie să exersezi și să verifici în
propria ta viață dacă aceste informații funcționează și produc rezultate satisfăcătoare. Acțiunea este
indispensabilă, deoarece Universul nu răspunde la inacțiune sau inerție, înainte de inacțiune nu există un
rezultat pozitiv.
Cu aceste informații avem trei alternative de acțiune:
1. Salvați-l în biblioteca noastră.
2. Ia-l cu noi și învață-l pe toată lumea.
3. Să facem din informații parte din noi, care devine modul nostru de a acționa. Doar în acest
ultim caz vom obține
rezultate satisfăcătoare.
48
exerciții de antrenament
Exerciții de sănătate mintală
Această propunere este în întregime o provocare. Timp de 40 de zile, renunță la orice formă
de conflict, critică sau protestează, orice gând care îți modifică liniștea interioară și gândește
mereu cu dragoste. Dacă după aceste 40 de zile rezultatul este foarte puternic, continuați pentru
următoarele 40 și așa mai departe.
Reprogramare mentală pentru a scurta timpul de evoluție
Credințele ne fac ineficienți, în timp ce înțelepciunea ne face

transforma in eficient. Repeta mental urmatoarele fraze:
„Mă declar într-o stare totală de pace, și nu mă mai confrunt cu viața

să încep să te bucuri de ea».
„Fericirea mea depinde numai de mine; Renunț complet să sufăr cu ceea ce se întâmplă cu
împrejurimile mele”.
„Nici o situație exterioară nu-mi poate afecta fericirea, liniștea și a mea

dragoste". „Renunț cu siguranță să modific orice lucru exterior mie”.
Exercițiu pentru eficiență maximă
Pentru a obține echilibrul și eficiența maximă, aplicați principiul acțiune-recuperare. În

fiecare zi trebuie să recuperăm energia inversată și o facem dormind suficient, prin meditație sau
tehnici de gândire direcționată și toate acestea în proporțiile potrivite.
Când avem suficientă energie, ceea ce numim probleme devin oportunități și provocări pentru
evoluția conștiinței; son nuestros antrenamente. Ce nu poți face, propune-l să-l înveți, iar
ceea ce nu poți gestiona, propune-l antrenament. În asta constă exercițiul dezvoltării spirituale.
Exercițiu pentru dezvoltarea intuiției
O analiză este, în esență, compararea ideilor de către opoziția generală, dar procesul de
analiză trebuie să se încheie, este să decidă, să treacă la
49
concluzie și sinteză, care este punctul neutru al analizei. Cu alte cuvinte, contrariile sunt
complementare unei experiențe necesare descoperirii unui adevăr care să le împace,
marea, punctul neutru.
După ce l-ai analizat suficient în căutarea unui răspuns, nu te mai gândi la ce poate
obține informația prin „revelație”; aceasta este ceea ce se numește intuiție. Puteți
practica acest lucru de fiecare dată când trebuie să luați o decizie.
exercițiu de a fi
Dirijați-vă emoțiile și sentimentele prin gânduri.

Urmăriți-vă gândurile pentru a împiedica exteriorul să influențeze ceea ce se
întâmplă în interiorul vostru; Mai bine incearca ca interiorul tau sa exercite o influenta
puternica, satisfacatoare si benefica asupra lumii exterioare. Așa poți să te eliberezi
de dualitate și conflict și să începi să fii tu însuți.
50

La Evolucion de La Consciencia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

La Evolucion de La Consciencia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Fundația pentru Dezvoltarea Conștiinței

ü Capitolul 1. Experien a umană în noua paradigmă

ü Capitolul 2. Cele șapte niveluri evolutive umane

ü Capitolul 3. El ser y el non ser en la Humanidad

Capitolul 1. Experien a umană în noua paradigmă

Principala metodă științifică de măsurare a cunoștințelor este rezultatul. Dacă rezultatele

Dezvoltarea spirituală este o muncă internă, absolut individuală și personală; nimeni nu o

Viața este o cale și oriunde sunt plimbători.

Pentru a avea succes în procesul de dezvoltare spirituală, trebuie să echilibrăm energia cu

Înțelepciunea se dobândește atunci când ne confruntăm cu designul pedagogic numit

1.1 Cine suntem?

Punem un exemplu pentru a înțelege mai bine termenul de conștiință și acesta

Conștiința vine în lume pentru a trăi o experiență umană.

Șoferul, după ce a parcurs o bună parte a drumului și s-a luptat, a insultat și a

1.2 Ce fișiere are ființa umană?

The. Partea inconștientă, unde se află sistemul nostru de apărare.

B. Partea conștientă , unde este sistemul nostru de credințe,

totalitatea conflictelor și problemelor umane, precum și soluțiile acestora.

Între timp, să ne bucurăm de ceea ce se întâmplă în mintea noastră, îndreptându-l voluntar.

Conștiința este, așadar, arhiva unde adevărul că

Tot ce se întâmplă este perfect și necesar.

Pentru ca noi să devenim eficienți, trebuie doar să încetăm să ne confruntăm cu ordinea

1.3 Las siete Leyes del Universo

Există șapte Legi Universale care guvernează totalitatea proceselor de creație,

Tabelul 1. Cele patru legi specifice care duc la experiența umană

1. Tot ceea ce ești

2. Orice ființă vie o cere

hrană specifică speciei sale.

NATURĂ 4. Fiecare ființă vie are pt

instinctul i sim ul Ley.

7. Fiecare fiin ă vie are su

1. Tot ceea ce este emis,

2. Tot ce este atacat este

3. Tot ce face plăcere

Accept. neîncredere, frică,

6. Trebuie să gestionăm situațiile, dezunire, granițe,

nu să fim gestionați de ei. traume, complexe...

7. El exemplu este el mai bun

1. Fiecare situație este una

CORESPONDEN Ă situat în locul care epuizante împotriva

5. Venim la viață cu tine viata, incapacitatea de a-si

7. Noi doar dăm sau avem

1. Doar experiența permite

2. Sólo los opuestos inducen el

3. Creșteți doar nivelul Starea de rău social:

prin transformare rebeliune, anarhie sau

6. Doar nevoia de a impune conceptele

7. Numai din dezechilibru se poate recunoaște

Nu trebuie să confundăm Legile Universale cu legile umane, nici cu normele. Legile

Tabelul 2. Caracteristicile celor patru legi care generează experiența umană

LEYES CARACTERISTICI RIGE FUNCȚIE/DECIDE

Ley de Evolución ne confruntă cu ceea ce trebuie să învățăm și, desigur, acest

Liberul arbitru este dreptul de a greși, instrumentul evoluției. Este necesar și

Recunoaștem Leyile observând rezultatele. Dacă ne aflăm cufundați într-o

Un exemplu perfect al modului în care Legile de deasupra admit întrebări pe

1.4 Cele trei virtuți interne

Figura 1. Virtuți interne și rezultate externe

Aceste virtuți trebuie folosite pentru a se raporta la lumea exterioară.

aduce în lumea fizică a materiei.

Tabelul 3. Cele trei virtuți și caracteristicile lor

Capacitate de serviciu 100%.

Dragoste 0% frică într-un fel Misiunea