Marilena Lascir (coord.

)
Liliana Paicu, Maria Lupu, Corina Bogheanu

Eseul
argumentativ

Pregdtire pentru Bacakureat

Tehnici de argumentare.
Scheme de lucru. Variante rezolvate
rle prin Ordinul
osa Ordinului. CUPRINS

r@ in vigoare pentru
lh Ordinul ministrului
Prefagi.. ............5
Programa de Bacalaureat (fragment). Toate profilurile. ... ... . ..7
C"A?ITOLUL 1
Textul argumentativ - intre teorie si practici.
1.1. Ce este textul argumentativ? Citwa repere ............9
1.2. Cum se evalueazi textul argumentatiy pentru examen?
Barem, grila descriptorilor, ffsi de (auto)waluare .... ......18
1.3. Cum citesc un text argumentativ?
d& ergunentare, Modele de argumentare;i aplicaiii .....2I
), Ltiam Paicu,
tl8
CAPITOLUL2
Despre ce voi argumenta? 10 scheme de lucru. ...,. .31

CAPITOLUL 3
Cum si. evit greselile?. . . . ......53
Variante corectate. Citeva tipuri de gregeli intAlnite ln lucririle elevilor
3. 1. Structura discursului argumentativ (coeziunea structurii)
Greseli de eyitat . . . ...,,...54
3.2. Continutul argumenririi (coerenga textului)
Gregeli de evitat . . . ........56
3.3. Corectitudinea exprimirii
n.vL73-ffi Greseli de evitat . . . ........6j
CA?ITOLI]I,4
Cum si fie textul meu argumentativ? 68 de variante fezolvate. ..........69
Ffr-!ion2l. A. PROBAOR{A- 50 de sugestii de rezolvare .. . .......69
tr
dislbnicio B. PROBA SCRISA - 18 variante rezolvate
E aorr&rl prealabil
ANEXA 1 - Diverse clasi{iciri ale conectorilor argumentatiyi . 181
ANEXA 2 - Lista argumenti.rilor realizate . t82
BIBLIOGRAFIE r84
li ohcrial, limbaj CAPITOLULT
ldc ergou jargon
rf b limbajul poetic Textul argumentativ - intre teorie gi practici
E-tt); rcr<te nonlite-
r"B-i.-, iuridic_admi-
q, din domeniul
-$
i
li rryrera canalul,

t-,.dtrir 1.1. Ce este textul argumentativ?

llcrc, divertisment etc.
th. Citeva repere
i&.rnl'niore
- dor orale ;i scrise: in textul
argumentatiy este suslinut un punct de vedere asupra unei teme,
,-Cdnr".ti6, [g)d6q-ss-
prin argumente 9i dovezi (exemple, explicalii, analogii etc.), av6nd scopul de
lfpctrtsl
i5c frnetic, onoepic, a convinge cititorul cu privire la validitatea opiniei exprimate. A argumenta pre-
-riq kico-semantic, supune a parcurge trei pati obligatorii: a sustine, a dovedi gi a intiri. lJn text este
argumentativ daci are explicit formulate o tezi $i cel putin un argument care si
r niv, descriptiv
o justifice. O pirere nesuslinuti de argumente nu este o argumentare, ci doar
i- o afirmagie ne.iustificatl, care poate fi neconvingitoare sau lipsitl de valabilitate.
.t.-idor in descriere
$-, & menfnere 9i de
Elementele componente ale unui demefs .Egumentetiv sunt:
a. o temi in prrtl cireia se discuti;
b. un protagonist (cel care argumenteazi gi care vrea si convingi. un intedocu-
tor asupra valabilitigii propriei teze) gi un antagonist (real sau ipotetic, ffind cel
care trebuie convins);
c. cel pulin 0 o?inie ti unvl
mai multe algamentq
sau
d. argumente saslinute (dovedite) gi alese in funcfe de tema dati, adaptate
inte ocutorilor, prin urmare marcate cuitural 9i aparginind unor arii de semni-
Hrrir ca mirci ale ficaqie specifice;
rd +mtedv, struc-
e, faze internediara, cdnd opiniile se schimbi sau se consolideazi, tn funqie
de argumentele aduse de ffecare dintre intedocutori ln favoarea propriilor teze;
f. o conduzie.
qfrch critica 9i in

9
 ESEUL ARGUMENTAT'IV

Recomandiri in vederea redactirii unui text argumentativ

l.
Citeste cu atent'e subiectul si reflecreazi asupra cerintei pentru a intelege
problematica pusi in discu;ie, situagia de comunicare datl (Cine este
emiydtorul?
Cui i se adreseazd textul? in ce context? Cu ce scop) si care trebuie si ffe pozitia ta
fatl de tezl.
2. Clariftci termenii/deffneste conceptele. Documenteazi-te in legiruri
cu
tema dati, apoi alege un punct de vedere cu privire la aceasta.
3. Cauti argumente pentm a-{i sustine teza. Alegerea argumentelor repre_
zinti cea mai importanti etapi. Ia in calcul mai multe posibilititi, apoi
alege
doui dintre acestea pe care le consideri cele mai puternice. Argumentele trebuie
si ffe ,,tari", valide gi si porneasci de la premise adevirate in raport cu tema dati,
putend fi sr-rstinute cu exemple din rexul,suport sau din cultura generali, in
funcle de tipul probei: scrisi sau orali.
4. Gisegte cel putin un exemplu potrivit pentru {iecare argumenr pe care
ai ales sil dezvolgi. Este de preferat ca prin argumentele gi exemplele folosite
si
dovedesti, la SCRIS, ci ai inteles textul-suport si poti si il valorifici, iar la ORAL,
ci culturi generali si cunosrinte interdisciplinare.
ai
5. Formuleazi logic si coerent argumentele gi ai griji si fie dispuse fiecare
in cite un alineat.
6. Ordoneazi argumentele in fr-rncgie de impoftanta lor, pornind de la cel
mai puternic.
7Utilizeaz| cotect organizatorii textuali/conectorii argumentativi. Ace;_
.
tia pot fi conjunclii, adverbe, prepozitii, interjectii, expresii locutiuni con_
9i
juncgionale, adverbiale, prepozitionale, verbe expresii verbale care organizeazi.
;i
discursul argumentativ.
8. Introducerea, cuprinsul si incheierea sunt cele trei pirti pe care textul
argumentativ trebuie si le aibi.
9. Alege o intrare in textl care iri este la indemini: o introducere clasici in
subiect, un adevir general, o declarafe de intengie, o frazi provocatoare (intero-
gatie, negalie etc.). Apoi formuleazi clar problematica pusi in discutie mentio_
Ei
neazi pozigia ta fati de aceasta.

j
NitaPanF'l, Linba;i litetu rtdromina ingimnaziu. snucnrididactir? descLise.Edi
rap,talel^ 4s.
lire.ri.200J. p. 20,t.

10
 ]'EXTUL ARGUMENT{|IV _ iNTRE TEORIE SI PMCTICA

ext argumentativ
-:-:-:-. lenrru a inlelege
.-: ,:,:. ::te emitdtoral?
-::: *e :i fie pozitia ta
::-::=.r.:-:e in legituri cu
::: :-r:;lentelor repre-
:.: j:::liriri, apoi alege
:. -:,:g'.:me ntele trebuie
dati,
-:- ::PL]IT cU tema
10. Formuleazi o concluzie pornind de la argumentele date. Aceasta poate
si sintetizeze argumentele, si reformuleze opinia, si exprime categoric atitudinea
fili de temi, poate fi o formulare memorabili cu fo4i persuasivl sau una concisi.
ll. Realizeazi un plan pe ciorni, tinAnd cont de structura textului argumen-
tativ, in care si distribui elementele de continut in cele patru pirti clar d.elimitate:
a. IPOTEZA (Ce uoi susTine? Ce pozilie adopt fayd de problemarica dar,i?)
b. ARGUMENTUL 1 + DEZVOLTAREA LUI (Cu ce;i cum uoi sustlne?)
c. ARGUMENTUL 2 + DEZYOLTAREA LUI (Cu ce si cum uoi susTine)
d. CONCLUZIA (Cum uoi sintetiza/incheia argumenta1ia)
12. Pe parcursul redactirii, imagineazi-ti cine ar putea ff cititorul ciruia
i te adresezi si care sunt asteptirile sale. in consecinli, vei alege adecvat exemplele
gi-Ei vei exprima ideile, vei utiliza limbajul standard/literar, fhi aluneciri stilisti-

--- --:irura generali, in ce improprii acestui tip de text.

13. Redacteazi prima formi a eseului pe ciorni. Vei respecta normele limbii
::J- argument pe cafe litelare gi precizarea privind intinderea textului argumentativ (numirul maxim
i- :remplele folosite si de cuvinte). Dati fiind problematica, este de preferat un stil neutru, impersonal.
'.
' ::-ici. iar la ORAI, f4. Cend atezi textul in pagini, asiguri-te ci apat paragrafe cu alineat,
care marcheazi principalele pir;i a1e discursului. ir ,crisi, agazi in
: ;i ie dispuse fiecare "rgom..rt"r."
acela;i paragraf argumentul ;i exemplele potrivite pentru acesta. Coerenla dis-
cursului argumentativ este suslinuti $i de organizarea textului in paragrafe.
: -::. pornind de la cel 15. in redactare, vei avea in vedere structura textului argumentativ 9i mij-
loacele lingvistice ale exprimirii unei aprecieri. Pentru aceasta:
i argumentativi. Aces- a. Vei utiliza paragrafe si alineate. Organizarea ideilor in scris, intr-un text
::::-: Si locutiuni COn- argumentativ coefent, cu echilibru intre componente, este redati grafic
a::ii aare organizeazi prin alineate, care trebuie si marcheze cele trei pirli rnari ale textului
(introducere, cuprins gi incheiere) gi si indice clar argumentele. Para-
::-::::l pe care textul graful este un fragment unitar dintr-un text, care cuprinde o anumiti
idee/argument 9i reprezinti o secvenli/subdiviziune despirgiti de restul
: -:-::oducere ciasici in textului prin alineat nou. Paragrafele care cuprind cele doui argumente
: :::r"-ocat62ag (in1g19- trebuie si ffe bine dezvoltate, similare ca dimensiune gi mai ample decit
:. ::: crscune sl menflo- paragrafele care conlin ipoteza sau concluzia. Un text argumentativ are
cel pulin patru sau cinci paragrafe, fiind structurat astfel:
INTRODUCEREAJIPOTEZA
. (alineat): enuntarea temei propuse gi clariffcarea conceptelor (aserliunea);
. (alineat): formularea propriei opinii/pozitii fali de tema propusi gi o
enuntare a celor doui aspecte principale care vor fi urmirite in argumentare.
1l
 ESETJI. ARGUMI]Nl ATIV

CUPRlNSUL/ARG UMENTAREA
. (paragraful 1/secventa i): argumenrui l (afirmatia care cuprinde ideea
principali) si dezvcltarea (expiicarea, dovedirea) argumentului;
. (paragraful 2/secventa Z): argumennrl 2 (afirma;ia care cuprinde
ideea
principali) si dezvoitarea (expiicarea, dovedirea) argumentului;
Obseruayie! in rrod obiyuit, se stabilrsc
louri paragrafe, fa:are incluzintl
argumentul $ exernplrh alecuate (chinr si unele cottcluzii). in cazul
utxot.ereuri
mai elaboratq ?otf mdi tnuhe pardgrafe, insd cerin;a r/e exdtnen precizeazi
namirul argumentelor care se puncteazii: doua.
CONCLUIIA
(alineat): propoz.itie declarativi cu varoare de adevir, rerevanti
' rati cie
remi (sintez-a argumenteior, intirirea ipotezei).
Obseruayie! in acest T,aragraf nu se mai folosesc utrbe d.e opinie sau conectori
?recu.m: pdrerca m(a €ste cd. . ., consider ca. . ., ci donr struduri conclusiue (|trin
urrnare, in consecintA etc,).

b. Vei folosi concctori logici in punctarea alineatclor, a paragrafelor, iar

pentru marcarea elementelor constitutive ale argumentului: verbe de opi_
nie, adverbe/locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivi-
titii evaluative, conjuncgii/locutiuni conjunctionale cu rol argumenrativ,
utiiizate penrru exprimarea raporturilor de tipr cauzal, consecutiv, finai,
conciuziv etc., conectori argumentativi. De reguli, conectorii se despart
prin virguli de restul enuntului.

Agadar, in stfucturaiea argumentirii, vei avea in vcdere urmitoarele:

I. in introducere/ipotezi se precizeazi ideea principali (teza) ce urmeazi a fi

demonstrati si se exprimi propria opinie fatl de aceasta.
Primul paragraf are ca scop captarea atentiei cititorului, pentru a_l determina
pe acesta si citeasci mai departe (de exemplu, printr-o frazi provocaroare sau
o intrebare) si introducerea in subiect (cadrul general), pentru ca acesta si devinii
curios in legituri cu aspectele particulare ce urmeazi si fie abordate.
Formularea tezei reprezinti ideea care va fi sustinuti de_a lungui intregului
eseu, fiind urmati de mentionarea pozitiei hti de problematici (pro
sau conrra).
Se utilizeazi verbe de opinie si conectori argumenrativi, de exemplu:
consider cd,
in opinia mca, pdrerea mea cu priaire |n... este cA... etc.

t2

::-: .Je .uprinde
:,:1 -:r :-.i1 ui:
:-,: .are cuprinde
- -ir: i:1ru] u i:
:.-,;--,.,ti e at e
.::: . i,: mzul unor eseuri
:: :z t:tainen pretizeani
:=-.'i:. relevanti fati de
. :ia orinie sdu conectori
:-,;nri conclusiue (prin
.-;:. a paragrafelor, iar
::e:iului: verbe de opi-
: ; indici ai subiectivi-
i: cu rol argumentativ,
:-::r,. consecutiv, fina1,
1. :onecrorii se despart
:;initoarele:
-: :eza) ce urmeazi. a lri
:1. pentru al determina
i.:za provocatoare sau
::i:u ca acesta si devini
::.:rordate.
ie-a lungul intregului
r::ici (pro sau contra).
.: exemplu: consider
TEXI'UL ARGUMENTAfIV. TEORIE Si PRACTICA
'NTRE
IL Argumentarea propriu-zisi, partea cea mai extinsi a eseului, se compu-
ideea ne clin paragrafe ce conrin argumentele prin carc se dezvolti ideea principali a
eseului si sustinerea lor prin dovezi (fapte. exemple, explicatii, cirate, prezelrarea
ideea unor intimpliri, opinii de autoritate, comparatii care si scoati in evidenti ideea
sustinuti, folosirea unor contraexemple, apelul la experienta personali etc.),
i nc luzin d ordonate logic. Pcntru a introduce si a lega argumentele si exemplele, trebuie
utilizati conectori/cuvinte speciale de tranzitie, care coreleazi paragr:afele si fac
eseul mai usor de citit.
in formularea argurnentelor:
. se poate face apel la opinii de autoritate (ale specialigtilor in domeniul temei
discutate) introduse de formuliri precum: Asa cum sustine X. ..; Potriuit opiniei
lui Y...; sau pot ff folosite proverbe, zicitori si maxime;
. se pot lolosi citate sau parafraz5.ri din textul-suport (la SCRIS) sau, la ORAL,
ale unor surse de referinli (filosoff, lingvigti, istolici, critici literari etc.);
. rezultatcie statistice trebuie extrase din surse sigure (ex.: in concordanyd cu
statistica eJectudfi de In*itutul X. . .):
. consideraliile personale nu reprczinti exemple;
. se €viti formulele ce implici sentimenre puternice (ex.: toatd lunea detes,
ti.... e absutd sd rrcdem... etc.):
. se folosesc generalizirile, dar {lri exageriri (ex.: copiii considerd ca- - . in loc
de toyi copiii considerd cd. ..; in zilele noaste, pulini adolescenti mai merg la biblio-
teci, in loc de in zilele noastre, nimeni nu tnai merge la bibliotec'i);
. se recomandi nuantarea fbrmulirilor (ex.: tind sd cred inloc de eu;tiu cd).
Tehnici de argumentare
C Se poate recurge la diferite strategii argtmentative, precum: exemplifica-
rea, cauzalitarea. ar:alogia, opoziria ert.
3 Demersul argumentativ poate fi deductiv (de la aser;iune/affrmatie gene-
rali la exemple) sau inductiv (de la exemplu la generalizare).
3 Urmitoarele aserfiuni (asertiunea esre un enun!, afirmativ sau negariv,
care este dat ca adevirat) au putere de convingere diferiti, de la foarte convingi-
cd, toare la foarte putin convingiroare: fapte, judecili, mirturii, credinte personale,
prejudeciti. Altfel spus, ,,o argumentatie solidi se bzzeazia pe fapte, foloseste cu
13
 ESEUL ARGUMENTATIV

precau!ie judecitile gi mirturiile, eviti exprimarea credintelor personale;i elimi-

ni prejudecitile" 2.

3 Seutilizeazi mijloace lingvistice pentru exprimarea unei aprecieri:

. verbe de opinie: a rede, a considera, a presu?une etc.;
. adverbe/locugiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivititii
evaltaive: probabiL pzsibil, desigur, Jirii indoiala, cu siguranyd etc.:
. conjunctii/loculiuni conjunctionale exprimind raporturi de tip cauzal,
consecutiv, final si concluzivi pentru cd., intruckt, tncht, ca sd, deci, prin
unnare etc,t
. conectori (adverbe, locutiuni adverbiale, conjunclii sau locutiuni conjunc-
tionale, structuri verbale) care ajuti la exprimarea legiturilor logice dintre
idei (a tipului de rationament), precum:
- succesiunea, enumerarea: in primul rind, in al dnilea rdnd, in continuare,
in sflr;it,
- adunarea: in plus, de asemenea;
- a)ternativa: pe de o parte..., pe de altu parte; sau..., sau...: Jie.. ., -frt...;
- contrastul: dar, insd, ci, in contrast cu, dimpotriu,i, spre deosebire de;
- opozitia sau restrictia: din contrd, totu;i, dz;i;
- ierarhizarea: inainte de toate, mai presus de toate, mai important decAt,
- compafalia: cum, ca si cum, de parcd, lafel ca, tot a;a ca, in rcmparatie cu,
in mod asemdn'itor
- concesia: de;i, totu;i, cu toate acestea, chiar dacd:
- explicarea cauzelor: findr,n, datoritd, pentru c'i;
- explicarea consecintelor in consecintd, prin urmare;
- concluzia, sinteza: deci, asadar, rezum,ind, infnal, prin urmare, in conclu-
zie, in consecintd.
. modalizatori (sau elemente modale: verbe, adverbe, expresii etc.) care
indi-
ci atitudinea autorului, un grad anume de certitudine, probabilitate sau
dubiu ln legituri cu aspectul discutat:
- certitudinea: cu siguranTii, desigur, nident, freste, nu este nicio indoiald cd...;
- incertitudinea, probabilitatea: pro babil, e posibil, poate, s-ar putea cd... .

'?Andra Serbinescu, Cum se scrie un text,Editura Poiirom, Iasi,2007,p.226.

t4

.,:r.or personale si elimi-
:3i u:tei apreciefi:
. ::ici ai subiectivititii
a,::<:.,,1i1t/l etc-l
::: r::uri de tip cauzal,
:,::-i:. ca s'1, deci, prin
.: -: -ocutiuni conjunc-
-::-::'l:ilor logice dintre
:..:; -,z,td, in continuare,
:;:, ..: lie, , ,, fe, , ,;
:: -, C:O:ebire fu;
';: :t?:tot'tdnt deca,
::.; ---;- itt comparalie
. :-:1: ttn dr4 in conclu-
. .:.,::isii etc.) care indi-
-:::.:. probabilitate
. .:. -, tj,'jo indoiald cd...;
: ::a- !-,zf Putea ca,.,
TEXTUL ARGUMENTAIIV INTRE TEORIE SI PRACTICA
IIL Concluzia presupune intirirea ipotezei, prin reluarea ei nuanlati, si sin-
teza argumentelor, oferind cititorului o imagine clari asupra pozigiei adoptate de
autof.
in formularea concluziei structuri persuasive ca: in concluzie, cu
se folosesc
siguranyd. . .; A;adar, oed cd sunteli dr acord cu mine in priainla. . ., auind in uedere
cd.. .: Prin urmare, este important de inleles cd. . .; in consecinld, este eaident cd... .
in aceasti etapi, de sintetizare, nu se mai introduc idei noi care nu au fost
sustinute in eseu.
Nu se exprim5. propria opinie (cred eu, consider c,i) in paragrafii de conclu-
zii, deoarece ar produce impresia de inconsecventi gi ar diminua efectul persua-
siv al intregii argllmenr;.ri.
in interiorul concluziei, ipoteza se reformuleazi, nu se transcrie.
Ultimul enung se formuleazi astfel incit si ii dea cititorului o impresie puter-
nici, de final.
16. Nu uita ci mesajul unui text poate ff analizat si din perspectiva stilului.
De aceea, limbajul utilizat trebuie si aibi anumite insuqiri:
- calitigi generale ale stilului (corectitudinea, claritatea, proprietatea si purira-
tea termenilor, precizia);
cu, - calititi particulare ale stilului (naturaletea, armonia etc.);
- elemente de retorici: figuri semantice (metafori, metonimie, personificare,
oximoron, epitet) gi ffguri retorice/de gAndire (interogatia retorici, perifraza,
prolepsa - Wti spune cd nu se poate, dar ud pot demonstr/z clntrlzriu/ etc.), mijloace
artistice cu forti expresivi prin care emititorul incearci si convingi cititorul ape-
lind la judecitile lui de valoare; insi acestea nu pot inlocui argumentele.
17. Eviti urmitoarele tipuri de gre;eli de exprimare:
sau - cli;eele/ticurile verbale;
- pleonasmul;
- cacofonia;
. - repetilia supiritoare (in unele lucriri se repete de exemplu: aceasta, foarte);
- tautologia;
- r ruismul (adevirul evidenr);
- comparatii nepotrivite, epitete nefondate (.. .te iubesc precum iubeste sclauul
lumina;i orbul libertdten -1.L. Caragiale; cunoayerea de sine este inedita; Dundred
e ca o coloand uertebrala prin care t(trra respird aer)t
r5
 ESEUL ARC UMENTATIV

- dublarea prin sinonime (tristeyea ;i mel.ancolia omului...; bucuria, fericirea

feciiruia. .); .

- lanlul de gerunzii;
- consrructiile prolixe;
- generalizirile exagerate (|n ziua de a,zi, toli tinerii ddoptd/refuzn.. .);
- afi rmagiile nedemonstrabile.

18. Finalizeazi lucrarea.

. Reciteste prima formi a eseului riu lin1nd cont de toate acesre aspecte.
. Analizeazi. corectitudinea argumentelor si elimini erorile de logici, de rele_
vanti.
. Verifici distribugia ideilor in pagini, existenla (minimum) ,
a 4 5 paragra{e.
. Corecteazi greselile de scriere, de exprimare sau de stil, ortograffa si punc,
r uar ia.
. Apreciazi daci ai respectat precizarea privind numirul de cuvintc.
. Transcrie forma finali pe foaia de examen.

Recapituldm!

T'extul argumentativ trebuie si ffe in concordanti. cu problematica pusi in

discutie si si indeplineasci cele trei criterii:
. cocrenta corr r in uru lui;
. coeziunea structurii;
.
corectitudinea exprimirii in scris si respectarea limitei de spatiu (numirul
ma-xim de cuvinte impus) in redactarea textului.

t6
 TEXTUL ARGUMENTATIV _ iNTRE TEORIE
$I PMCTICA

*L - -; butria" fericirea
Etapele redactirii unui text argumentativ

1. Pregitirea gi documentarea in vederea redactirii:

m;&z..)l - citirea textului gi a cerin;ei pentru lntelegerea temei de argumentat;

- identificarea ln cerintd. a conceptelor gi in text a dovezilor;
- clariffcarea conceptelor cu ajutorul unui dicgionar sau ln urma docu-
menririi (cir1i si resurse online);
:rc ace;te aspecte, - documentarea pentru o buni cunoastere a problematicii;

crdc & logici, de reie- - formularea propriei opinii/propriului punct de vedere fagi de tema dati
(de obicei, atitudinea este fie de sustinere, fie de evidentiere a unor :rspecre

tnm) 4- 5 paragrafe. pro gi contra);

c d ortografia si punc-
inl & orvinte.
ilFrllemetica pusi ln
ii de spaEiu (numirul
- ciutarea mai multor argumente sau exempie adecvate ceringei, inclusiv
folosind metoda brainstorming sau ciorchinele/reteaua semantici..
2. Alcituirea planului de idei:
- selectarea si ierarhizarea ideilor lntr-un plan de idei, respectend sffuc-
tura textului argumentativ.
3. Strucrurarea gi redacrarea:
- formr:Iarea ip o tezei;
- enuntarea;i sustlnerea uaor argumente (pro qi/sau contra);
- precizarea concluzki.
4. Veriffcarea si corectarea lucririi, in func$e de:
- claritatea formulirii tezei, respectiy a concluziei;
- existenta unei legituri logice intre ipotezi ;i concluzie, dar intre argu-
;i
mente 9i concluzie;
- dispunerea argumentelor ln paragrafe distincte, avind o ordonare inter-
ni clari;
- utilizarea conectorilor gi a tehnicilor de argumentare;
- eliminarea generalititilor insuficient susrinure;
- corectarea diferitelor tipuri de erori;
- numirarea cuyintelor pentru respectarea limitei date.
5. Stabilirea formei finale.

17
 ESF,UL ARGUMENTAIIV

1.2. Cum se evalueaz; textul argumentativ pentru examen?

Barem, grila descriptorilor, figi de (auto)evaluare
Doui tipuri de redactare a textului argumentativ le sunt propuse candidagilor
de la Bacalaureat 2018: la SCRIS
- argumentare folosind in principal informa-
giile din textul-suport, iar la ORAL - argumentare liberi, apelAnd la experienta
de viaEi gi la cultura generali, de asemenea pornind de la un text dat, cu aceeasi
problematici.
La proba scrisi, subiectul I. B. este un item subiectiv de tip eseu, generat de
textul-supoft, care vizeazi, producerea unui text de tip argumentativ (formularea
ipotezei, anuntarea pozifei, construirea a doui argumente, formularea concluzi-
ei). Punctajul alocat este de 20 de puncte.
Competengele generale de evaluat sunt:
L Uilizarea coread;i adenaai a limbii rom,ine in diferite situatii de comunicare;
4. Argumentarea in scris si oral a unzr o?inii in diuerse situayii de comunicare.
Redactarea eseului argumentativ presupune cunoagterea si utilizarea de citre
candidali a unor elemente de limbaj speciffce (verbe evaluative, adverbe de mod/
predicative ca mirci ale subiectivititii, evaluative, cuvinte cu rol argumentativ,
structuri sintactice in argumentare), elemente de constructie a discursului argu-
mentatiy (structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumenta-
tiv) gi aspecte legate de logica ;i coerenta mesajului argumenrativ.
Toate acestea sunt incluse in reperele care detaliazi cerinta propriu-zisl si in
baremul de corectare si de notare. Buna stipAnire a acestor elemente consdtuie
o conditie fundamentali a rezlizi,rii unei argumentiri reusite, la care se adaugi.
necesitatea detinerii unor cunostinte de culturi generali gi/sau a unei reflectii
serioase pe tema dati, a unei gAndiri logice si creative, o exprimare corecti si
expresivi si evitarea erorilor semantice, stilistice sau de conlinut.
Luim ca exemplu urmitorul subiect:

SUBIECTUL I. B. (20 de puncte)

Redacteazi un text de 150 - 300 de cuvinte, in care si argumentezi daci prac-
ticarea unui sport in echipi are sau nu efecte beneffce asupra unui tinir, folosind
informatiile din fragmentul dat. 20 de puncte

Noti! in elaborarea rispunsului, te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folo-
sirea aftor informalii esre facultativi-

l8