togice (care este opus! eelei mecanice ce se produce in absenta in!

elegerit),
rontribuie la formare« mecanismelor logico-maJemadce ce coordoneaza
intreaga noastra aetivitate ~ comportaroentul (ioclusiv actuJ luilrii deeiziilor, chiar
dacli nu toate deciziile sunt rationale), coetribuic obiar la fonnarea ca/iJiifikJr ,/ Logid deoadci
glindirii (claritatea, coerenta, consecventa) #a limbajului, ea ajutiindu-ne sif ne
adaptiim, cat mai bi.ne, situajiilor concrete cu care ne confruntam, ../ Logki filosofici
• retorica # cu argumentarea: Retorica tniclcasa ca ansamblu de
procedcc ale expunerii oralc, in antichitate, urmareste convingerea
auditoriului prin maiestria argumentatiei, prin frumusetea stilului si a lirnbii,
trebuie sA se aplice enunturilor care sunt verosimile (nu neapllrat adevarate),
trebuind sll respecte legile logice, care se supun regulilor rationamcntelor
valide. Argumentarea, in\eleasli ca ansamblu de rationamente trebuie sA
respecte aceleasi rigori logice.
• domeniul juridic: fncll din antichitate logica a fost implicatll in
domeniul juridic si incepdnd cu anii '50, sub influenta lui Georg voo
Wright, a fost creata o logic4 deonticli care a permis formalizarea
rationamentelor cu privire la obligatie si interdictie, datorie $i drept.
• teologia: in Evul mediu, unii filosofi (care erau $i teologi) au utilizat
instrumentele lirnbii $i ale Iogicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu.
- medidnli Ji informatic4: Inell din secolul al II-lea, vestitul medic
Galenius utiliza rationamentul pcntru stabilirca diagnosticului medical. Astazi,
rationamentul medical apeleazli la instrumente matemarice (in cazuJ
probabilitatilor, teoria lui Bayes) si la diferite Jogici. Este vorba despre ceea ce
realizeaza, tn plan informatic, sistemcle expert tn decizia medicalli (ex.
MYCIN, 1976, se ocupli cu diagnosticarea infectiilor baeteriene ale sangelui).
• fdo!Wfia: Bertrand Russell (1872-1970) considera ell ,,logica
filosofica" priveste utilizarea logicii pentru a trata anumite probleme filosofice.
Logicile traditionale, extinse sau alternative propun defini\iile unor concepte SfiinhrlAH;t ~Tl' (1<4- <I 01
filosofice fundamentele (conceptul de adevar, de timp etc.) etc. E\ste cel 1ttu1 \·e\trl dJntre"'POnnf•··
Bisenc1i /anne. i11 Precbcl. l.'ct.area lut
1.3 ARGUMENf AREA ~I STRUCTURA SA Uunult:J.c:u. Cunr~iunl Tratetul
·~pre 1enar.: er(_ tllilce.a/1
Argwnentarea este prezcnta la tot pasul: acasa, la $CQall, in mass ur1t,'Umt'nte tog1~·e ~ntru 11 int.:rn<'t<l
media, In grupul de prictcni etc., insli teoria argumcntlirii a aparut ~i s-a ddewir11rilt! rehy,iei cre~tuu·
dezvoltat in ultirnele doull decenii ale secolului al XX-lea, ca urrnare a
formalismului excesiv al teoriilor logice contemporane, ce aveau o aplicare
redusA in practiea, astfel incat existenta unei diferente esenpale intro domcniul
teoretic ~i eel practic, a impus necesitatea crelirii unei noi logici a argumentlirii.
Logica anglo-saxona contemporanli suprapune tennenul de logica
celui de argumentare, ajungand sll identificc conccptelc fundameotale ale
acestora (rspoaamentul $i argumentul), Astfel, argumentul este prezentat ~
analizat ca ra\ionament, de aceea, inainte de a defini argurnentarea se
impune sli prezentam semnificatia termenilor de rationament ~i argument
in ccntrul analizei argumentarii stli rationamentul, deoarece orice
argurnentare este o organizare inedita de rationamente (argumentare

l
amp/Ii), existand ~i argumentliri care presupun un singur rationament
(argumentare sU,,p/li). _, Psft 'I ':
Rationameotul este operatia logicli pri!l intermediul clireia din propozipi pt mlw IIcca111aicullla111iele
date nwrute prern~e est~ de!l.va(! o ~tll _£~zipe nuniltll conc~e. In
structur« unui rafionament sunt inc/use premisa (premise/e) # conc/uzia.
Urmdnd definifia rationamentului, putem defini argumentul drept o
multime de propozitii, din care unele sunt nu.mite temeiuri (premise), care ,/ Alpmentare:
intemciazli, justifica o alta propozijie numitli tezJ (conc/uzie). temeturl .. ted
Termenul de arg11mentare poete ft definiltn moduri diferite:
1. Argumentarea cste procesul prin care dovedim, deroonstram ceva ., Argumentare simpli
cu dovezi obiective (temciuri sau probe) sau argumentarea este un proces
prin care incerclim sa determinllm pc cineva sl! accepte o idee sau sli fie de
acord cu noi intr-o anumitll problema.
../ Argumentareampll
De aici, rezultll ell teoria argumcntlirii se compune din doull parp: teoria
demonstra(iei # teoria argumenliirii ca art4 o ronvingerii, a persuasiunii.

7
 In domeniul cunoasterii'ftiin(ijice, mai cu seama, este utilizat primul
tip de argumentare numit demonstratie (respectiv combatere). Demonstratia
are caracter teoretic ~i nu depinde de interesele noastre imediate, chiar dacl
ulterior pot fi vizate ~i astfel de intcrese. In ~ia{a de zi cu ti, predomina arta
convingerll (persuasiunii). Ea are caractcr pragmatic (actional) ~i depinde
./ lntHlocutor de interesele celui care argumenteazli.
l. Argumentarea este o relape tntre doua persoane din care una
./ intemelere reall a
argumenteazli (numitll locutor) ~ ceatatta este persoana pentru care se
tezei argumenteaza (numitll interlocutor).
./ intemeiere aparenti De exemplu, elevul poate fi locutor, adicli inijintorul actului de argumentare
~ profesorul este interlocutor, adicll persoana peottu care se argumentea2l!.
a tezei
De aici poate ti dedusa diferenta intre argumentare ~i rationament, Desi
amandoull intemeiazli concluzia (teza), rationamenml intemeiaz.a teza pentru a
dovcdi caracterul ei adevarat sau fals, iar argumentarea intemeia71i teza pentru a-i
arata interlocutorului cA ea este adevaratll sau fulsli. intemeierea tezei poate fi:
a. reall, atunci cand eel care propune teza crede in adevarul,
respectiv falsitatea acesteia (ex. tezele din domeniul stiintific);
Obs: Argumcnt!rii i se opune b, aparentl, atunci c§nd eel care propune teza nu este convins de
contraargumcruarea, ca proces adevlirul sau de falsitatea acesteia (ex. in domeniul politic).
de respingere a argumentarii 3. 1ntrucat rezultatul procesului de argumentare sunt argumentele,
sau critica a unui argument argumentarea poate fi definitli drept un sistem de temeiuri, bine selectate ~i
organizate, astfel tncat sll poatli convinge interlocutorul sau auditoriul de
adevllrul sau de falsitatea unei propozitii numitll tcza,
Obs: Argumentarea, ca proces Argumentarea este necesarli atunci cand interlocutorului ii este
de justificare a unei propozitii, indiferentli o anumita tezli sau atunci cW!d nu erede in adevi!rul ei sau in
se subordoneaza urmatoarelor
falsitatea ei, tn caz contrar argumeotarea nu mai este necesarll.
reguli:
l. Orlce argumentare tn- 4. Argumentarea/contraargumentarea este o constructie rationalli
cepe cu o propozltie formatli din propozitii numite probe sau temeiuri care sunt utilizate pentru
afinnattvl (care este demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice ~i faptice
confirmatl sau infirmatl) ce se stabilesc intre temeiuri $i teza.
fi DU cu o propozlfie De aici, rezulta arhltectur« structuralii a argumentiirii:
oegativi. I, teza (concluzia) care se sustine (se demonstreazli) sau se respinge;
2. Din oeiolinoarea uod 2. temeiurile (probele, argumentele sau prcmisele) care se aduc in
propoZijii DU decurge oJmic favoarea sau in defavoarea tezei.
cu privire la opusa el. Orice argumentare presupune:
3. Collftrmarea unel pro- 1. Contlnutul argumentlrii (teza ~i temeiurile);
pozilil negative se l. Tebnlcile de argumentare (organizarea propozitiilor cu ajutorul
realiuazA prtn lnter-
rationamentelor);
medlul uoor propozlfil
afirmatlve. 3. Finalitatea argumentlrii (adica organizarea continuturilor cu
ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune convingerea auditoriului sau
interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tczei.
0 problems legatli de continutul argumentllrii este aceea a identificarii
TERMENI CHEIE: tezei ~i a temeiurilor. Acest lucru se realizeazli cu ajutorui unor cuvinte
caracteristice numite indicatori ai argumentarii .
./ Contmutal ln funcfie de rolul propozipilor pe care le introduc, in argumentare,
argumeetlrii indicatorii argumentlrii pot Ii:
1. de premlsl, atunci c!nd introduc propozitiile temei (pentru ell,
,/ Tebnldde deoarece, fiindc!l, presupunand c!, datoritll etc.);
argumentare 2. de concluzie, atunci ciind introduc teza (rezultli, concbidcm, prin
urmare, in consecin\ll, deci etc.).
,/ Flnalitatea ,......,... I: Flllldi:t -fl Ill,,_,, ti .,,,_,,Ill_,,* l4'd"
argumentiril •a ;&...... ,_ t 7 I ... "" ........ ~

,/ Iodicatori de
premisa

./ Iodicatori de
concluzie

8
 Obs: FonnuUri de genul .,Dael
....... , atunci ", J)acl ~ numai
dacl ... ,, atunci ... " introduc o
Apilrlwe ..... concluzle din anumitc tcmcluri.

'hRMENJ Cmm::

1.4 PRINCIPULE LoGicn TRADITIONAL£

La baza Jogicii traditionale stau aoumite conditii formale numite .,, Priocipiul
,,principil Jogice" sau ,,legi de rafionare". Ele nu exprimli rationamcnre, ci identitltii
condifil generale ale ratienamenteler iodiferent de tipul de propozitii cu
care formullim inferenta,
Principiile logice au fost formulate pcntru prima daU! de Parmenide
(circa 515 - circa 450 i. Chr.), desi nu intr-o formli exacts. Caracterul de
.,principii" a fost pus in discutie nu o daU! in ultimele douli secole, odata cu
adoptarea limbajului §i a stilului gandirii matematice, iosli ele nu si-au
pierdut, in totalitate, utilitatea $i actualitatca, motiv pcotru care vor fi
prczentate in celc ce urmeazli.
Orice rati<Jnament trebuie sa respecte, simultan, urmlitoarele principii logice:
1. Principiul ideotititil presupunc ell orice obiect este identic numai
cu sine ios~i, in acelasi timp ~i sub acelasi raport.
A =11 A (Formula va fi citita: ,,A este identic cu A")
Reguli: Orice obiect este presupus neschirnbar in raport cu timpul §i
cu unghiul de vedere considerat, adicli ramane acelasi pe tot parcursul
rationamentului. f llc>\O{ anuc grrc i (_·IUJ~ "'CUI

. .•.
I. lapl. 'jiiiii'Al'iiit""iiilliiii111tiiiiilill'lllice palelllYadli ea-...& M

--hall
.. . .
tmoc 1'"''-' togicc P' car- nu le-a
aaeeom . e. cnim/ut t'xplit:U in Ji1.1Jor:unlt sa t
2. Lu11 •• -- ...... losic ,..., .... COllfbzii, lluri lolice in.oov sonsti I, T/l,!U 1,
dor pe C'1FC te-a utilr•1.11
c111.. uk.rundu~le dt• tu sine in(tth•re
r 1'~ -.:Jr -1.,. i
an• n· ... -.
Obs: Exisli o •ituali• cind
A =., B fi, anume. cind A ,; B

2. Principiul non-conrradletiel prcsupune ell un obiect nu poate fi in

acelasi limp $i sub acelasi raport §i A, $i non-A.
Notrun cu A = Acest fruct este mlir si A· • Acest fruct este portocala.
Potrivit acestui principiu, doua propozitii A $i A·, in care una afirmll $i alta
neaga acelasi lucru (proprietate ), nu pot fi tmpreuna adevaraie, dar pot fi
false in acelasi limp $i sub acelasi raport,
Formula: - (A & A') sc citeste ,,nu sunt simultan adevlirate $i A, §i A'".

3. Princlph1l terfulul exclus presupune ca sau este acceptata o

propozitie A, sau este respinsa dintr-uo sistem de propozitii, a treia
posibilitate fiind exclusa, ·
'If JI I 11111 .. '
cl .,11 I ' Iii{"- illiil'"--
el "T°' •• n .. nnillilr, 1 ...-
llla .,....,. .,, Prlndpiul non-
' F iU I I (,.tiJi 1_111 •i' .. wilwl fi • 1llli contndlqiei
--~-tllfie••' 7
...... 'All •• , _,, Princlplul terfului

...
cll1lia •"11a11•:t•1 llll,is.- - .. 11111 ,_..._I ... pl DDll I lillll e.1dus
od I
Pt' . "uilF,*"flH ..... I t a1 • r, .,' Prindpiul bivalenfei

L 9
 4. Princlpiul ratiunil suJicienle presupune c! penlru a accepla sau
pentro a respinge o propozitie trebuie sli dispunem de o ratiune suficienta sau
altfel spus, de un temei satisfacator. Existli urmatoarele tipuri de temeiuri:
1. nici necesare §i nici suficienle;
2. neeesare, dar nu Ji suficienle;
J. suficiente, dar nu 'i necesare;
../ Temeiuri necesare 4. necesare fi suficiente .
Spunem cl! propozitia p este un teme! necesar pemru propozitia q,
atunci c8nd tru! adevlirul lui p nu se poate dovedi adevlirul lui q, iar daca p
../ Temeiuri suficiente este un temei suficient pentru q lnseamna ci admitand adevlirul lui p devine
imposibil ca q sli nu fie adevarata.
1ts JI 11:

- "lie I jii . ' ,_,. COlllJli 1111

f'¥-m.r-+i ... , __ ._._,.,_,, ,. ,.,_.,. ... 'I

v·• .. -..- • ca r• ....a
2(Mll
fi bl .: • &• · fi •·• • pe er..,. 11 IL'lil ..AmiDile
Obs: Logica admitc ca logic- - .. lr•r').ilrl*'• ·192_....,... .. , _. ,. 1--r1-
corecte numai ultimclc dou! tipuri (diil -- co ,,,,._.,, k ... 11• pc a.... Ill .,Aminlirile din copillric". llUllCi
de tcmeiuri, primele dou! tipuri de cl c:i al bl \ NB) R.lllia de la...,.,; la 1 iM le tim.lmd llllli:I:
····~---------------~---_.,,
-
temeiuri fiind respinse ca ~~
insuficiente.

EVALUARE:
I Penmc fUr,an tip de argumentare. identifo;afi
indicatorii argumentilrii ti ,.,,,; retfo/i schematic
sl1UC/Uroacestcra:
a, DacA autobuzul cu care merg la $()081~ rAm!ne in
panli, atunci intirzii la ora de Logics ~i •
argwnentare ~iautobuzul cu care mergcam la
$C081A s,a blocat la gara.
b, DacA ninge, atunci p4rtia va fi bun§ pcntru schi.
c, Deoarece tofi oamenii sunt muritori §i Socrate
este om, rezultl ell Socrate este muritor.
d, Fiindcil trebuie sA citesc ~i sl rezolv problemele
la matematicil, rezultl ell am mull de lucru astazi,
1. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.
Utiliz6ndlndicatori al orgumenuiri! odecvati. gdsifi
temeiuri care siijustlfice urmdtoarele teze:
a, Ploua,
b. Elevii bine pregatip sunt rllspl~li.
c. Uoele animate sunt pasari.
d. Oamenii sunt Iiberi,
I. Se dll urma(()ro/fragment din ,. Posa Hassan" de
George Cosbuc:
,,Mihai ti ~te si-alege vreo doi,
Se-ntoarce ~i pleaca spre gloatl,
Ca volbura toamnei se-nvarte et roata
$i intra,n urdie ca lupu-ntre oi,
$iz0 fringe degrabA §izO bate-napoi
Si-o v5.nrura toatil.
Hassan, de mirare, e negru,pAmint;
Nu $tie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboad fllc!ii Sucevei,
El vede ghiaurul cA,j suflet de vSnt
Si-n fa14,; puterile turcilor sunt
Tliriile plevei,"
Se eere si se:
a) identifice indicatorii argumentlrii;
b) specifice continutul celor doua argumentJl.ri;
c) construiascii argumentilri in ,,prozli" care sA
mentinll teza, cal 4i temeiurile acesteia, dar care sA
fie mai sugestive din punct de vedere argumentativ.
' Identificafitipurilede temeiuridin exempkle umliitoare:
a. AM este frig §i Popescu Radu este elev In cla.sa a IX-a.
b. Triungbiul ABC este echilateral ~i triunghiul ABC
arc toate ungbiurile egale.
c. IU<lu $i Cosmin tnvaia la acee~i $C08l5 fi Radu $i
Cosmin sunt colegi de banca.
d. Radu tl ajutA pe Cosmin la nnolvarca temelor §i
Radu $i Cosmin sunt vecini.
e. Dccebal §i preotul Deceneu au fost CODtemporani fi
preotul Deceneu 17'1 stlitu.it de mdte ori pe Decebal.
t Ana §i Mihai sunt colcgi de bancll ~i Ana $i Mlhai
sunt in ac~i cl3$!.
g. Ma§ina nu mai functionc~ §i ~na a fost dusl la
reperat
h. Vara trecutA am fost la Paris ~i am vlzitat catcdrala
Notre Dame.
S. Existli vreo situafie in care se poate spune ca A este
identic cu B? Docii riispu11$uleste afirmativ oferi/i 5
exemple sugestive.

10