Art.

18 din Legea 304/2004

(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

Art. 89 din Legea 304/2004

(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un
parchet.
(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi
circumscripţie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică.

Art. 35 din Legea 304/2004

(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe
tribunale şi tribunale specializate, potrivit Anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 36 din Legea 304/2004

(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din
municipiul Bucureşti.

Art. 38 din Legea 304/2004

(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului
Bucureşti, potrivit Anexei nr. 1.

Anexa Nr. 1 din Legea 304/2004

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA

Judeţul / Judecătoria / Localitatea de reşedinţă

Bucureşti / Judecătoria sectorului 1 / municipiul Bucureşti

/ Judecătoria sectorului 2 / municipiul Bucureşti
/ Judecătoria sectorului 3 / municipiul Bucureşti
/ Judecătoria sectorului 4 / municipiul Bucureşti
/ Judecătoria sectorului 5 / municipiul Bucureşti
/ Judecătoria sectorului 6 / municipiul Bucureşti
B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI
LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
 Judeţul / Tribunalul şi tribunalul specializat / Localitatea de reşedinţă

Bucureşti / Tribunalul Bucureşti / municipiul Bucureşti

C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE

ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
Curtea de apel / Tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţie / Localitatea de reşedinţă

Curtea de Apel Bucureşti / Tribunalul Bucureşti / municipiul Bucureşti

Tribunalul Călăraşi
Tribunalul Giurgiu
Tribunalul Ialomiţa
Tribunalul Ilfov
Tribunalul Teleorman

Art. 20 din Legea 215/2001

(1) Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită
autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.

Art. 21 din Legea 215/2001

(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi
patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare
fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare.
Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele
privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte,
precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

Art. 106 din Noul Cod Administrativ (OUG 57/2019)

(1) Autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități
deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Art. 5 din Noul Cod Administrativ (OUG 57/2019)

În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
hh) primăria comunei, a orașului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură
funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la
îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive.

Asadar, Primaria Mun. Bucuresti este o institutie publica reprezentand aparatul de lucru in teritoriu al primarului,
autoritate executiva reprezentanta a persoanei juridice de drept public MUNICIPIUL BUCURESTI.

Printre elementele de individualizare ale persoanei juridice se numara si sediul ei, care este chemat sa
indeplineasca functii juridice corespunzatoare, in general acelea care sunt proprii domiciliului persoanei fizice.
Regula dreptului comun reclama ca orice persoana juridica sa aiba un sediu, loc in care ea sa poata fi
considerata, intotdeauna, prezenta din punct de vedere al raporturilor juridice. Cu alte cuvinte, sediul persoanei
juridice (sau resedinta) este locul in care legea prezuma ca persoana juridica isi are o asezare stabila, cunoscuta si
accesibila, ce ingaduie cautarea si aflarea ei in cadrul circuitului civil sau pentru exercitarea actiunii de
supraveghere, de catre organele competente, cu privire la legalitatea activitatii desfasurate.

In cazul persoanei juridice MUNICIPIUL BUCURESTI, sediul ar trebui sa fie la primaria generala, la cabinetul
primarului sau la o locatie unde se afla si isi desfasoara activitatea o componenta sau mai multe din aparatul de
specialitate al primarului.

In cazul institutiilor judiciare mentionate in legi si regulamente (JS3, TRB, CAB, ICCJ), sediul acestora nu poate
fi considerat legal valabil cat timp in actul de constituire/ infiintare (presupunand ca acest act exista), el este
mentionat doar ca oras sau municipiu. Daca sediul ar putea fi vreodata DOAR orasul sau municipiul,
identificarea/ localizarea persoanei juridice nu ar mai fi precisa si fara echivoc, fapt care ar face imposibila
raportarea altor persoane la persoana in cauza, ca subiect al raporturilor juridice.

Art. 191 NCC

(1) Persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege.

Art. 194 NCC

(1) Persoana juridică se înfiinţează:
a) prin actul de înfiinţare al organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice,
al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de
către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale.

Art. 196 NCC

(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai
atunci când:
a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de
lege;
e) actul de înfiinţare NU PREVEDE denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim;

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g) se sancţionează cu nulitatea absolută.

Avînd în vedere ca Mun. Bucureşti a fost asimilat prin Legea 215/2001 unei persoane juridice de drept public cu
capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, doresc să mi se comunice actul de înfiinţare a persoanei
juridice MUNICIPIUL BUCUREŞTI, din care să reiasă atribuirea denumirii, sediului, patrimoniului, capitalului
social, obiectul de activitate şi activităţile autorizate, conform Art. 191, 194 şi 196 NCC. Neînfiinţarea legal
valabilă a persoanei juridice MUNICIPIULUI BUCUREŞŢI nulifică orice pretinsă existenţă legal valabilă a
Primăriei Mun. Bucureşti (căci dacă nu mai există titularul de drepturi şi obligaţii, nu mai există nici aparatul de
lucru în teritoriu al titularului), precum şi orice instituţie publică înfiinţată prin lege cu sediul în unitatea
administrativ teritorială neînfiinţată (aşadar inexistentă). Asta înseamna toate instituţiile judiciare de pe raza
Mun. Bucureşti, considerate înfiinţate prin Legea 304/2004 (JS1-6, TRB, CAB, ICCJ), unde s-a declarat sediul
ca fiind, citez: "municipiul Bucureşti".

Iată exemplificativ un act de înfiinţare legal valabil a unei comune, persoană juridică de drept public conform
statutului-cadru al unităţii administrativ-teritoriale: